Arhiva etichetelor: tranzactie

Fondul american de investiții Warburg Pincus se pregătește pentru preluarea afacerii de curierat Urgent Cargus de la fondul de investiții Abris Capital Partners și își structurează pachetul de finanțare al achiziției. Prima tranzacție de exit a Abris din România, estimată în jurul a 120 – 150 mil. Euro

Fondul de investiții Abris Capital Partners intră în faza finală a tranzacției de vânzare a afacerii de curierat Urgent Cargus, susțin surse din piață.

În acest context, fondul american de investiții Warburg Pincus negociază cu bănci locale pentru a-și securiza achiziția afacerii Urgent Cargus prin contractarea unei finanțări de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea afacerii Urgent Cargus reprezintă prima tranzacție de exit a Abris Capital din piața românească. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că valoarea tranzacției de vânzare a Urgent Cargus ar putea fi în jurul a 120 – 150 mil. Euro, valori neconfirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Reprezentanții Abris Capital Partners nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol pe marginea acestui subiect. De asemenea, reprezentanții Warburg Pincus nu au putut fi contactați imediat pe acest subiect.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 17 ianuarie că Abris a dat încă de anul trecut băncii de investiții Rothschild mandatul de vânzare pentru Urgent Cargus.

Pe lângă banca de investiții Rothschild, Abris lucrează la această tranzacție cu firma de avocatură Clifford Chance.

De asemenea, printre investitorii care s-au mai arătat interesați de achiziția Urgent Cargus se află fondul de investiții Mid Europa, respectiv Hungarian Post.

Ultimele tranzacții semnificative în sectorul serviciilor de curierat au fost preluarea la începutul acestui an a Sameday Courier de către Emag, tranzacție estimată la circa 2 mil. Euro, respectiv a Postmaster de către omul de afaceri Octavian Radu, într-o tranzacție din 2016 estimată la circa 3 – 4 mil. Euro.

Abris Capital Partners a intrat în octombrie 2012 pe piața din România prin achiziția Cargus de la DHL, tranzacție finalizată în 2013. Apoi, în iulie 2014, Abris a anunțat achiziția afacerii Urgent Curier de la familia Corina și Sebastian Bălășescu. Ulterior, Abris a fuzionat operatorii de curierat locali preluați formând o singură platformă, Urgent Cargus, în care a inclus și operatori de profil mai mici. Echipa de conducere în frunte cu Gian Sharp s-a ocupat de integrarea companiilor și este concentrată pe îmbunătățirea rezultatelor financiare ale afacerii, în condițiile în care fondul de investiții urma să-și facă în mod natural exitul.

Abris Capital a închis recent al treilea său fond de investiții, cu o capitalizare de 502 mil. euro, care este direcționat în principal către achiziții de companii din Polonia și România.

Urgent Cargus, una dintre cele mai mari companii locale de pe piața de curierat, a semnat pe 31 iulie 2017 un împrumut pe 5 ani de 134 mil. Lei (peste 29 mil. Euro), acordat de către BCR și OTP Bank România. Suma maximă garantată de către Urgent Cargus în contul acestui împrumut este de 160,8 mil. Lei (peste 35 mil. Euro). Printre garanțiile aduse pentru împrumut se află pachetul de acțiuni majoritar al companiei Urgent Cargus, deținut de către vehiculul de investiții Mardeto Holdings Limited din Cipru, în spatele căreia se află Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din Europa Centrală și de Est.

În august 2015, fondul de investiții și-a refinanțat achizițiile de la Cargus și Urgent Curier printr-un credit de 162,4 mil. Lei (36,9 mil. Euro) contractat de la BCR și BRD, suma maximă garantată de către Urgent Cargus, noul debitor, fiind de 194,88 mil. Lei (44,2 mil. Euro).

În septembrie 2015, Abris a decis reducerea capitalului social a Urgent Cargus cu 86,6 mil. Lei (circa 20 mil. Euro), sumele fiind distribuite către acționarii companiei. Alte 10 mil. Lei (2,4 mil. Euro) au fost direcționate cu titlu de dividende în contul profiturilor obținute în perioada 2012 – 2014 tot către proprietarii Urgent Cargus.

Abris a rearanjat succesiv structura datoriilor companiei Urgent Cargus, după o serie de mutări începută cu achiziția Cargus International cu finanțare asigurată de către UniCredit și BCR. O altă mișcare a fost după achiziția Urgent Curier, când Cargus a împrumutat în 2014 aproximativ 8 mil. Euro la o dobândă de 6% de la proprietarul său, Abris.

Urgent Cargus a raportat pentru anul 2016 pierderi de 19,9 mil. Lei (4,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 308,88 mil. Lei (68,6 mil. Euro) și 1.122 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Piața de curierat este estimată să ajungă în acest an la 420 – 450 mil. Euro, ceea ce înseamnă o rată de creștere anuală de două cifre. În sectorul de profil, principalii jucători sunt companii precum Fan Courier, Urgent Cargus sau DPD România.

Cezar Scarlat, Senior Partner al Abris Capital Partners și șeful biroului local, este unul dintre cei mai activi manageri de private equity la nivel local, bifând în mai puțin de patru ani (octombrie 2012 – iulie 2016) achizițiile Cargus, Urgent Curier, precum și a altor operatori de curierat mai mici, respectiv achiziția pachetului majoritar în grupul de firme Pehart în 2015 și a pachetului de 82% din acțiunile grupului de firme Green Group în primul semestru al anului 2016.

Abris Capital a preluat în 2016 platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro).

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare trei fonduri de investiții cu capitaluri totale de circa 1,272 mld. Euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Tichetul de investiție al Abris în cadrul unei tranzacții se situează, de regulă, între 20 și 60 mil. euro, dar poate fi considerabil mai mare alături de co-investitori.

Pe piața managerilor de capital privat concentrați pe investițiile din România și din regiunea Europei Centrale și de Est, Abris Capital Partners concurează în tranzacții de anvergură similară sau apropiată cu cele de care sunt interesați și competitori regionali precum Enterprise Investors, Innova Capital sau Mid Europa Partners, activi și pe piața locală.

Warburg Pincus este un manager global de fonduri de investiții, cu active de 44 mld. Dolari sub administrare.

Originile firmei de investiții datează din 1939. Warburg Pincus a investit peste 60 mld. Dolari în ultimii 50 de ani în peste 780 de companii din 40 de țări ale lumii.

Warburg Pincus a purtat în urmă cu câteva luni discuții pentru achiziția grupului A&D Pharma, însă vânzătorul a decis să intre în negocieri exclusive cu fondul ceh de investiții Penta Investments.

În România, Warburg Pincus a fost un investitor atent la tichetele de tranzacții majore. În 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a Piraeus Bank România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tot în 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a unui pachet minoritar din MedLife, structurată în jurul încercării de exit a fondului de investiții Value 4 Capital, variană abandonată ulterior. În final, MedLife a listat în decembrie 2016 un pachet de acțiuni minoritar din afacerea de servicii medicale private pe bursa de București în decembrie 2016, ocazie cu care Value 4 Capital și-a făcut exitul.

Warburg Pincus a ridicat în 2015 fondul de investiții Warburg Pincus Private Equity XII LP, cu un capital de 13,4 mld. Dolari.

Intesa Sanpaolo a finalizat transferul de active și pasive de la fosta sucursală a Veneto Banca din România

Intesa Sanpaolo a finalizat formalitățile privind transferul anumitor active și pasive de la fosta sucursală din România a Veneto Banca, inclusiv rețeaua de 19 unități, către nou-înființata Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București.

Ca urmare a acestui transfer, Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București are acum în portofoliu credite și toate depozitele constituite la Veneto Banca în România. De asemenea, angajații Veneto Banca au fost transferați către Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București.

Grupul Intesa Sanpaolo este prezent acum în România cu două entități: Intesa Sanpaolo Bank Romania SA, cu o rețea de 30 de unități, respectiv Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București cu 19 unități.

Această tranzacție face parte din contractul semnat la 26 iunie 2017 de către Intesa Sanpaolo cu lichidatorii Banca Popolare di Vicenza și Veneto Banca în Italia.

Intesa Sanpaolo a semnat în vară contractul cu lichidatorii Bancii Popolare di Vicenza și ai Veneto Banca pentru achiziționarea de către Intesa Sanpaolo a anumitor active și pasive și a anumitor relații juridice ale celor două bănci, la prețul simbolic de 1 Euro, conform unei decizii adoptate în unanimitate de consiliul de administrație al grupului bancar italian.

Tranzacția are efecte limitate și pe piața din România, unde atât Intesa, cât și Veneto Banca activează.

Portofoliul achiziționat include, pe lângă activele și pasivele selecționate aparținând Bancii Popolare di Vicenza și Veneto Banca, acțiunile acestora deținute în cadrul Banca Apulia S.p.A. și Banca Nuova S.p.A., SEC Servizi S.c.p.a., Servizi Bancari S.c.p.a. și, cu condiția obtinerii autorizațiilor necesare, în bancile care funcționează în Moldova, Croația și Albania, precizează cumpărătorul.

Portofoliul ce va fi preluat include credite performante, altele decât creditele cu nivel ridicat de risc, în valoare de aproximativa de 26,1 mld. Euro, active financiare în valoare de aproximativ 8,9 mld Euro, active fiscale în valoare de aproximativ 1,9 mld. Euro, depozite ale clientelei de aproximativ 25,8 mld. Euro, obligațiuni senior de aproximativ 11,8 mld. Euro, depozite indirecte de aproximativ 23 mld. Euro, din care active administrate de aproximativ 10,4 mld. Euro. De asemenea, Intesa a mai anunțat în iunie că va prelua aproximativ 900 de sucursale în Italia și 60 în afara acesteia, inclusiv rețeaua sucursalei Veneto Banca din România, respectiv aproximativ 9.960 de angajați în Italia și 880 în afara acesteia.

Intesa Sanpaolo Bank Romania a înregistrat la 31 decembrie 2016 o cotă de piață de 1,04% cu un activ net bilanțier de 4,088 mld. Lei, în timp ce sucursala locală a Veneto Banca Spa Italia Montebelluna avea o cotă de piață similar, de 1,04%, cu un activ net bilanțier de 4,111 mld. Lei, potrivit ultimului raport anual al băncii centrale.

În România, pe lângă cele două bănci italiene implicate în fuziune, activează și UniCredit Bank, situată între primele cinci instituții de credit de pe piața locală după mărimea activelor.

În acest an, pe lângă preluarea de către Intesa a activelor Veneto, OTP a semnat achiziția Banca Românească, subsidiară a National Bank of Greece, iar Banca Transilvania a semnat contractul de achiziție al Bancpost. Tot recent, un fond de investiții administrat de către Axxess Capital a preluat indirect Carpatica, care în urma fuziunii cu Nextebank a dat naștere Patria Bank. De asemenea, Marfin Bank a ajuns în acest an la un acord pentru vânzarea subsidiarei locale.

Procesul de consolidare de pe piața bancară este așteptat să continue însă și cu alte bănci, în contextul în care pe lângă jucători cu apetit pentru achiziții precum Banca Transilvania, OTP sau Patria Bank, sunt și fonduri de investiții care caută să cumpere active bancare.

Penta Investments negociază cu bancherii cea mai mare finanțare de achiziție din acest an de pe piața locală. Fondul ceh de investiții își aranjează un împrumut sindicalizat în jurul a 300 mil. Euro pentru achiziția A&D Pharma

 

Fondul ceh de investiții Penta Investments caută să își securizeze achiziția grupului A&D Pharma prin aranjarea unui împrumut sindicalizat în jurul a 300 mil. Euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru finanțarea parțială a achiziției grupului A&D Pharma, Penta Investments poartă discuții cu mai multe bănci locale pentru a-și structura pachetul financiar necesar.

“Aproape întotdeauna folosim scheme de finanțare a leverage-ului (datoriei – n.r.) în procesele noastre de achiziție“, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Martin Danko, Director pentru relații externe în cadrul Penta Investments modul în care fondul ceh de investiții procedează în cazul unor achiziții.

Printre băncile locale bine poziționate pe segmentul finanțărilor mari corporative se numără instituții financiare de talia UniCredit Bank, BRD sau ING Bank.

UniCredit Bank și BRD au semnat în iunie 2017 cu A&D Pharma un credit sindicalizat de peste 177 mil. euro, destinat refinanțării datoriilor, dar care includea și o facilitate nouă de împrumut.

De asemenea, Penta Investments are un istoric bogat de finanțări contractate de la UniCredit pentru alte proiecte ale sale anterioare.

Având în vedere calibrul tranzacției de la A&D Pharma, surse din piață au explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că numărul minim de bănci care vor participa la sindicat este de așteptat să fie de 3 sau 4, astfel încât să își poată împărți expunerile cât mai confortabil.

Schema clasică de finanțare a unei tranzacții de tip fuziuni și achiziții prin contractarea unui credit pentru plata parțială a prețului de achiziție, așa – numitul credit de tip leverage buy out (LBO), include însă și fonduri proprii ale cumpărătorului. În acest caz, fondul de investiții ceh Penta Investments este de așteptat să finanțeze parțial achiziția A&D Pharma din capitalul propriu.

Printre ultimele credite sindicalizate de tip LBO de calibru mare au fost cele contractate de către fondul de investiții Mid Europa la achiziția Regina Maria din toamna anului 2015, respectiv la achiziția Profi, tranzacție semnată în noiembrie 2016.

Penta Investments și-a exprimat interesul pentru preluarea A&D Pharma încă din 2011, în contextul în care în jurul celui mai mare grup local din farma au fost mai multe runde de discuții cu potențialii investitori de-a lungul timpului.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 4 septembrie 2017 că proprietarii A&D Pharma au reluat discuțiile de vânzare cu investitori care și-au arătat interesul precum Warburg Pincus, un alt investitor intrat cu achiziții în acest an în România, interesat de piața farma și care a mai purtat și anterior discuții pentru A&D Pharma fiind Penta Investments.

Penta a arătat în acest an apetit de achiziții pe piața locală, prin  achiziția operațiunilor Fortbet România pe piața pariurilor sportive pentru 47 mil. euro fără componenta de refinanțare a tranzacției, respectiv prin preluarea a 31 de farmacii și operațiuni de distribuție într-o tranzacție de aproximativ 10 mil. euro.

Penta Investments a fost pornit la începutul anilor 1990 cu banii obținuți din importul de textile din China în magazine din Cehoslovacia de către cei doi fondatori, Marek Dospiva și Jaroslav Haščák.

Din 2013, Penta și-a schimbat strategia de investiții și a început să se concentreze pe investiții în companii cu EBITDA anual de peste 50 mil. euro din sectoare precum servicii medicale private, servicii financiare, comerț și sectorul manufacturier, listă pe care au fost puse ulterior și sectorul imobiliar și cel de media.

Penta Investments a raportat pentru anul 2016 venituri cumulate de 5,6 mld. Euro, active totale de 8,5 mld. Euro și un profit net de 251 mil. euro.

În România, un alt fond ceh, PPF – cel condus de către Petr Kellner – este deja activ în sectoare precum distribuție de gaze sau imobiliare, respectiv fondul ceh Emma Capital care a anunțat în acest an că preia Forte Gaz prin intermediul Premier Energy.

Pe piața locală de farma, există acum trei afaceri antreprenoriale cu poziții puternice – grupul A&D Pharma, controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi, platforma controlată de Anca Vlad – formată din distribuitorul Fildas Trading și farmaciile Catena, respectiv platforma controlată de către omul de afaceri Ovidiu Buluc, care grupează Farmexim și HelpNet.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

Anul trecut, Sensiblu a cumpărat 78 de farmacii Polisano în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 15 mil. Euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Afacerea A&D Pharma este organizată pe trei linii de afaceri – pe lângă distribuție și farmacii, cuprinde o structură de marketing și vânzări în regiune, cu afaceri de 50 mil. Euro în 2016 și un profit de 0,5 mil. Euro la 203 angajați.

A&D Pharma a fost fondată în 1994 de către oamenii de afaceri Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, însă după unele neînțelegeri intervenite între acționari, aceștia și-au separat participațiile în cadrul mai multor companii în care erau împreună asociați, inclusiv în cadrul A&D Pharma.

Vânzarea A&D Pharma, așteptată să se concretizeze până la finele acestui an, este poziționată în acest moment ca fiind cea mai mare tranzacție de pe piața farma și una dintre cele mai mari fuziuni și achiziții din România.

Fondul american de investiții Cerberus cumpără complexul hotelier Radisson din București în cadrul tranzacției de 169,2 mil. Euro. Grupul israelian Elbit Imaging încasează un preț sub jumătate din valoarea tranzacției încheiate cu Cerberus și Revetas Capital. Cea mai mare tranzacție din piața hotelurilor se realizează la un multiplu în jurul a 13 EBITDA și la un randament anual al investiției de circa 7,5%

Fondul american de investiții Cerberus cumpără complexul hotelier Radisson din București de la grupul israelian Elbit Imaging Ltd, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În achiziție este implicat și fondul de investiții Revetas Capital, care deține centrul comercial Vitantis din Capitală.

Fondul american de investiții Cerberus este unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din lume, care administrează împreună cu afiliații săi peste 30 mld. Dolari.

Reprezentanții Cerberus nu au putut fi  contactați până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea tranzacției.

Grupul israelian Elbit Imaging a anunțat pe 29 noiembrie 2017 că a semnat un acord definitiv de vânzare – cumpărare cu două fonduri internaționale de investiții pentru un pachet de 98,2% din compania care deține complexul hotelier Radisson din București, afacere evaluată la 169,2 mil. Euro. Vânzătorul estima atunci că va încasa din tranzacție o sumă netă de 81 mil. Euro, din care 8 mil. Euro urmează să fie alocați ca și credit pe 3 ani la o dobândă de 5% pe an.

Tranzacția între cele două părți se realizează la un randament de circa 7,5% și la un multiplu în jurul a 13 aplicat la EBITDA, potrivit unor calcule făcute pe baza informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 8 august, Elbit Imaging Ltd a anunțat că a semnat un acord neangajant cu un fond international de investiții pentru vânzarea pachetului de acțiuni în compania care deține complexul hotelier Radisson, pe baza unei valori a proprietății de aproximativ 177,5 mil. Euro, ceea ce indică faptul că ultimul anunț arată o ajustare a prețului de vânzare în ultimele trei luni ca urmare a negocierilor cu cumpărătorul.

Tranzacția, ajunsă acum la momentul de închidere (closing), era condiționată de realizarea unor condiții precedente, printre care obținerea de către cumpărător a unei finanțări externe.

Sumele nete obținute din tranzacție după compensarea împrumutului bancar al companiei vândute, a capitalului de rulment și a altor ajustări, precum și a cheltuielilor de tranzacție sunt așteptate să fie de aproximativ 81 mil. Euro, ceea ce înseamnă că aceștia sunt banii pe care estimează că îi va încasa vânzătorul de pe urma tranzacției.

Din suma încasată, 8 mil. Euro vor fi alocate pentru un credit acordat pe o perioadă de 3 ani la o dobândă de 5% pe an, a precizat vânzătorul.

Împrumutul va acționa ca garanție pentru obligațiile obișnuite de închidere a SPV, prin care cumpărătorul poate compensa pierderile adjudecate care ar putea fi suportate de acesta ca urmare a încălcării garanțiilor sau a anumitor indemnizații acordate de către vânzător în termeni din acord. În plus, Elbit a acordat o scrisoare de garanție în favoarea cumpărătorului, în temeiul căreia sa angajat să îndeplinească angajamentele și obligațiile furnizorului conform acordului. În acest stadiu, nu poate exista nici o certitudine că condiția precedentă va fi îndeplinită în timp util sau că tranzacția va fi reușită cu succes, precizează vânzătorul.

Elbit Imaging a avut consultant exclusiv pe JLL.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camere și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Complexul Radisson din București a înregistrat în anul 2016 venituri totale de 31,6 mil. Euro și un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 13,9 mil. Euro, conform datelor companiei – mamă.

Evaluarea activelor indică astfel o valoare de întreprindere care corespunde unui multiplu de circa 12 x EBITDA, dacă raportăm la rezultatul înregistrat în 2016.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Din valoarea de piață a complexului Radisson București, mai mult de jumătate, adică circa 92 mil. Euro înseamnă un împrumut bancar luat de la Raiffeisen. De asemenea, vânzătorul Radisson avea de rambursat 12,65 mil. Euro la 22 noiembrie 2017  băncii israeliene Hapoalim și, conform unui acord recent, va plăti 1 mil. Euro până la 27 decembrie 2017, iar restul de până la 31 ianuarie 2018. Orice încasări din vânzarea Radisson sau din alte surse vor merge pentru rambursarea împrumutului către Hapoalim, care are o dobândă de 4,65% + LIBOR (dobânda de referință pe piața interbancară din Londra).

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări pentru a rambursa bani către bănci și către acționarii săi.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

Managerul american de capital privat Cerberus a fost fondat în 1992 și administrează mai multe fonduri de investiții. Cerberus a anunțat în acest an ridicarea a trei noi fonduri de investiții. În aprilie 2017, Cerberus Capital Management a făcut publică închiderea fondului de investiții Cerberus International Partners VI, pentru care a strâns 4 mld. dolari. În ianuarie 2017, Cerberus a ridicat al patrulea său fond global de investiții concentrat pe oportunități în sectorul imobiliar, cu un capital de 1,8 mld. dolari. În martie 2017, managerul american a anunțat ridicarea fondului de investiții Cerberus Levered Loan Opportunities Fund III, cu un capital de 2,05 mld. dolari.

Partenerul de achiziție al Cerberus de la Radisson București, Revetas Capital, mizează pe noul său fond de investiții, Revetas Capital Fund II, care la prima sa închidere a strâns 63 mil. euro de la investitori, în condițiile în care vizează angajamente din partea investitorilor de 200 mil. euro și încadrarea într-un plafon de capital de 300 mil. euro.

 

BERD a preluat 4,4% din acțiunile dezvoltatorului imobiliar Globalworth. Fondul condus de Ioannis Papalekas a strâns 340 mil. Euro de la investitori prin majorarea de capital care aduce bani proaspeți pentru proiectele din România și Polonia

 

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat că a cumpărat un pachet de 4,4% din acțiunile investitorului imobiliar Globalworth.

Intrarea BERD în acționariatul Globalworth are loc în contextul operațiunii de majorare de capital, prin care compania listată pe segmentul secundar al bursei de la Londra a strâns de la investitori 340 mil. Euro.

„BERD are plăcerea de a-și intensifica parteneriatul cu Globalworth prin această investiție de capital și salutăm disponibilitatea companiei de a introduce standardele pentru raportarea durabilității stabilite de Global Reporting Initiative. Aceasta demonstrează angajamentul companiei de a-și dezvolta portofoliul în conformitate cu cele mai bune practici economice, de mediu și sociale „, a declarat Matteo Patrone, director BERD și reprezentantul regional pentru România și Bulgaria.

Atât România, cât și Polonia se stabilesc ca destinații globale de investiții pentru o serie de mari companii multinaționale, care sunt pilonii economiei digitale, afirmă Vlaho Kojakovic, responsabil în cadrul BERD de portofoliul de proprietăți și turism. Potrivit acestuia, BERD susține Globalworth deoarece oferă spații de birouri de înaltă calitate și infrastructură de afaceri în România și Polonia, legând cele două piețe cheie ale proprietății din Europa Centrală și de Est.

România și Polonia se numără printre piețele imobiliare cu cea mai mare rată de creștere dintre țările în care BERD are operațiuni, pe fondul performanțelor puternice la nivel macroeconomic și a cererii mari din ambele piețe. BERD a investit până acum 7,5 mld. Euro în 400 de proiecte în România, în timp ce în Polonia investițiile se ridică la 8,7 mld. Euro în 391 de proiecte.

„Salutăm BERD în registrul nostru al acționarilor și suntem încântați să aprofundăm parteneriatul cu o asemenea instituție de frunte. 2017 a fost un an esențial în dezvoltarea companiei Globalworth și acest lucru este important în scopul facilitării creșterii viitoare și a obiectivului nostru de a stabili Globalworth ca principalul investitor de birouri în regiune în cele două piețe – cheie din Polonia și România, pe măsură ce ne străduim să fim partenerul ales pentru o mare varietate de chiriași de înaltă calitate din regiune”, a spus Dimitris Raptis, director general adjunct și director de investiții în cadrul Globalworth.

BERD a investit, de asemenea, 50 mil. Euro în emisiunea de obligațiuni de 550 mil. Euro listată de Globalworth și pe bursa de la București.

Globalworth a anunțat pe 8 decembrie 2017 că au fost emise 38,857.143 de acțiuni noi la un preț de 8,75 euro pe acțiune, ceea ce înseamnă că ținta a fost depășită. Jefferies International Limited a intermediat tranzacția.

Banii obținuți vor fi utilizați pentru finanțarea unor oportunități de investiții în Polonia și România, respectiv pentru scopuri generale corporative și va ajuta compania în strategia sa de a ajunge la un nivel de 35% al împrumuturilor raportate la valoarea proprietăților aduse ca garanții pentru credite.

Potrivit unei prezentări Globalworth din luna noiembrie, compania a listat printre oportunitățile sale de achiziție în perioada imediat următoare trei active din sectorul de birouri din România, al căror cost de achiziție este estimat la circa 250 mil. Euro, cu o suprafață închiriabilă brută de circa 100.000 metri pătrați, respectiv la un randament al investiției de circa 8,5% – 9%.

Globalworth se așteaptă ca majorarea de capital realizată acum să mărească lichiditatea acțiunilor înainte de trecerea titlurilor de pe piața secundară a bursei de la Londra pe piața principală a aceleiași burse în 2018.

Globalworth are în administrare un portofoliu evaluat la circa 1,1 mld. Euro, în creștere cu circa 1 mld. Euro față de 2013, an în care compania s-a înființat și s-a listat pe bursa de la Londra.

Compania condusă de Ioannis Papalekas a dus de la înființare o campanie puternică de achiziții în special pe segmentul de birouri din România, unde este cel mai puternic investitor, iar de anul trecut a devenit tot mai activ pe piața imobiliară din Polonia pentru a-și atinge obiectivul de cel mai mare dezvoltator imobiliar din regiune pe segmentul de birouri.

În paralel, Globalworth a fost activă și pe piețele financiare, fiind preocupată constant de rearanjarea structurii sale de capital și scăderea costurilor datoriilor, strategie în urma căreia a atras anul trecut ca acționar principal grupul imobiliar sud – african Growthpoint, a făcut prima sa emisiune de euro obligațiuni și a contractat pe bandă rulantă împrumuturi pentru investiții și achiziții.

Pe piața imobiliară din România, Globalworth este un investitor preponderent concentrat pe segmentul de birouri, NEPI Rockcastle pe segmentul de retail, iar CTP și alți investitori pe segmentul spațiilor logistice.

Cel mai mare producător independent de lubrifianți din lume cumpără distribuitorul local Lub Asyst din București pentru a-și extinde afacerile în Europa Centrală și de Est

Grupul german Fuchs, cel mai mare producător independent de lubrifianți din lume, cumpără compania Lub Asyst SRL și își întărește astfel prezența pe piețele din Europa Centrală și de Est.

Achiziția a fost raportată pe 30 noiembrie 2017, iar Lub Asyst SRL va fi integrată în noua subsidiară Fuchs România.

Distribuitorul de lubrifianți și uleiuri auto Lub Asyst SRL a avut vânzări de aproape 4 mil. euro în 2016 și un personal mediu de 20 de angajați.

“Achiziția include baza de clienți și personalul“, a precizat cumpărătorul.

Subsidiara recent înființată de către Fuchs în România va combina afacerea preluată Lub Asyst SRL cu structurile de vânzări locale existente ale firmei germane.

Grupul german Fuchs a raportat pentru anul 2016 vânzări de circa 2,267 mld. Euro și un profit după plata taxelor de 259,9 mil. euro. Profitul obținut este o parte returnat către acționari sub formă de dividend, iar o altă parte este reinvestit în dezvoltarea afacerii, în finanțarea planurilor de investiții și a achizițiilor.

Compania numără 4.898 de angajați la nivel global. Capitalizarea bursieră a Fuchs Petrolub SE este de circa 5,86 mld. Euro.

În 2016, Fuchs a făcut două achiziții semnificative, pentru care a plătit prețuri de achiziție de 26 mil. euro (în tranzacția cu Ultrachem), respectiv 22 mil. euro pentru preluarea unor active ale Chevron.

Compania a lucrat cu o marjă EBITDA de 18% în 2016.

Lars Drescher, CEO al DCH International, despre oferta de preluare a companiei de către fondul Polaris: “Pot să confirm că există. Lucrurile sunt în derulare“

Grupul danez DCH International, care are în portofoliu al doilea producător de porci din România, a primit o ofertă de preluare din partea fondului de investiții Polaris, a confirmat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Lars Drescher, CEO al DCH International.

Presa daneză a scris pe 22 octombrie 2017 că fondul de investiții Polaris a înaintat o ofertă preliminară, iar prețul de achiziție ar putea ajunge la 1 mld. de coroane daneze (circa 134 mil. euro) și că pe lângă Polaris și fondul de investiții britanic ADM Capital a fost interesat de achiziția DCH International.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO despre oferta de preluare a DCH International de către Polaris, Lars Drescher a precizat: “Vă pot confirma (că există o astfel de ofertă – n.r.). Lucrurile sunt încă în derulare și vrem să fim cât mai discreți până când vom ajunge la o tranzacție. Nu este încă o tranzacție“.

Polaris este un manager de capital privat care a strâns de la investitori peste 1 mld. euro din 1998 până acum în patru fonduri de investiții. Cu sediul în Copenhaga (Danemarca), Polaris este concentrat pe investiții în piețele din nordul Europei.

Printre investitorii în fondurile administrate de către Polaris se numără o gamă largă de investitori instituționali precum instituții financiare și fonduri de pensii printre care Nordea, Sampension, PFA Pension, Fondinvest Capital, Danica Pension, Pension Danmark, Danske Bank, ACG Capital, Certior Capital, Coeli Private Equity, Kirk Kapital, Caisse de Prevoyance de l’Etat de Geneve și alții.

Polaris are ca țintă pentru investiții segmentul companiilor de talie medie, a căror cifră de afaceri anuală se situează între 20 și 150 mil. Euro.

Grupul danez Premium Porc Group, deținut de compania holding DCH International, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 53 mil. euro și o producție de 400.000 de capete.

Grupul de firme Premium Porc, al doilea jucător după cifra de afaceri din sectorul creșterii porcilor, a anunțat, astăzi, că a contractat în august 2017 un credit în valoare de 55 mil. Euro de la un sindicat format din UniCredit Bank, BCR, BRD și Raiffeisen Bank, tranzacție anunțată în premieră pe 22 august de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul este de tip club, acordat pe o perioadă de 10 de ani, și are componentă de investiții, dar și de refinanțare.

Grupul este prezent pe piaţa locală din anul 2006 și a dezvoltat un sistem integrat de producție pe piața de profil.

Premium Porc Group, al doilea mare producător de carne de porc din România după Smithfield, deţine 11 companii cu activitate integrată pe verticală în agrobusiness, acoperind producţia de cereale, producţia de furaje şi creșterea de porcine. Grupul de companii operează 6 ferme de porcine în judeţele Brăila, Constanţa, Olt, Sibiu şi Vrancea.

Pe piața de profil, principalul său concurent este grupul american Smithfield, controlat de chinezii de la WH Group, care au cumpărat recent  afacerile din industria de mezeluri Elit Cugir și Vericom 2001.

 

Medlife și-a ajustat ținta privind emisiunea de obligațiuni de la 60 mil. Euro până la un nivel de 20 – 30 mil. Euro. Compania se așteaptă să își atingă obiectivele mai rapid cu fonduri mai mici destinate achizițiilor datorită tranzacțiilor realizate sau aflate în curs

Medlife, lider pe piața serviciilor medicale private din România, se așteaptă ca planul său de finanțare să includă emiterea de obligațiuni de 20 – 30 mil. Euro comparativ cu ținta anunțată inițial de 60 mil. Euro.

Obligațiunile vizate ar putea fi parțial convertite în împrumuturi pe termen lung, potrivit reprezentanților Medlife.

Compania controlată de familia Marcu este acum în proces de majorare a capitalului social în urma căreia se așteaptă să strângă de la investitori venituri totale nete de aproximativ 91,6 mil. Lei (circa 20 mil. Euro), dacă acțiunile noi vor fi subscrise la prețul maxim de 36 lei pe acțiune. Tranzacția este structurată pe oferta a până la 2,6 milioane de acțiuni noi, perioada de subscriere fiind între 16 noiembrie și 18 decembrie 2017. Recent, Medlife a anunțat că a selectat Wood pentru plasamentulprivat prin care va fi operată majorarea de capital prin emisiunea de acțiuni noi pentru care nu vor fi exercitate drepturi de preferință. Avocații Schoenherr asistă Medlife în acest proces.

Ajustarea emisiunii de obligațiuni, care va însemna deci contractarea unor datorii mai mici de către companie față de ținta inițială, este explicată ca fiind determinată de rezultatul campaniei recente de achiziții, precum și a tranzacțiilor aflate în pregătire, care nu ar necesita resurse financiare deosebite.

“Având în vedere că o parte relevantă din creșterea urmărită a fost deja capturată prin achizițiile făcute și că alte mici achiziții sunt în curs, probabilitatea de a atinge obiectivele noastre a crescut mai repede decât era de așteptat, cu fonduri mai mici dedicate exclusiv achizițiilor. Astfel, vom avea un apetit redus pentru tranzacții mari în perioada următoare și În consecință, o emisiune de obligațiuni de 60 milioane EUR va fi mai puțin probabilă”, au spus reprezentanții Medlife într-o conferință telefonică pentru prezentarea rezultatelor financiare din trimestrul al treilea.

“Planul viitor de finanțare așteptat: între 20 și 30 de milioane de obligațiuni și / sau conversia lor parțială în credite pe termen lung. Acest lucru nu înseamnă că MedLife va renunța la achiziții mari, însă MedLife nu va sacrifica costuri ridicate cu obligațiuni în schimbul vitezei în tranzacțiile potențiale, deoarece este deja într-o poziție strategică foarte bună și are o acoperire națională relevantă”, au mai spus oficialii Medlife.

Pe piața serviciilor medicale din România, Medlife a anunțat în acest an patru achiziții semnificative– finalizarea achiziției a 80% din acțiunile Almina Trading în martie 2017, urmată de achiziția lanțului de clinici Anima, finalizată în mai 2017, preluarea a 55% din Valdi Medica – firma care operează spitalul Humanitas din Cluj – Napoca (tranzacție finalizată în septembrie 2017), respectiv semnarea în octombrie 2017 a achiziției pachetului de 100% a diviziei de servicii medicale private a Polisano, format din spitalul privat de la Sibiu și clinicile Polisano.

Principalul concurent în lupta pentru consolidarea pieței de servicii medicale private este Regina Maria, aflat în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners. Printre cei mai importanți operatori de profil se află pe lângă cei doi Sanador și Medicover.

Medlife este o afacere listată de un an pe bursa de la București, pachetul majoritar de 51% fiind în proprietatea familiei Marcu, alte 5% aparțin IFC, diviziei de investiții din grupul Băncii Mondiale.

Până acum, Medlife s-a dezvoltat pe seama banilor proveniți de la IFC și fondul de investiții Value4Capital, care și-a făcut exitul din afacere la momentul listării în decembrie 2016, precum și pe seama împrumuturilor bancare, pe lista creditorilor fiind bănci precum BCR, Raiffeisen, ING și BRD.

Consiliul Concurenței analizează preluarea unei firme de servicii pe piața gazelor cu afaceri de 10 mil. Euro de către concernul german E.ON

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care E.ON România SRL preia compania de servicii pe piața gazelor Servicii pentru acasă – SEA Complet SA din Târgu Mureș. Mișcarea indică interesul gigantului din sfera distribuției de gaze și electricitate către completarea portofoliului cu operațiuni locale de servicii specializate pe piața de gaze.

Servicii Energetice pentru Acasă -SEA Complet S.A.este o companie specializată în activităţi de testări şi analize tehnice, ce desfăşoară activităţi de revizii şi verificări ale instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor (R&V), inclusiv vânzarea și instalarea echipamentelor aferente siguranței și eficienței energetice, reparaţii ale instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, verificare tehnică periodică a dispozitivelor de încălzire (VTP), instalare şi reparaţii a dispozitivelor de încălzire pe gaze naturale.

E.ON România SRL deține un pachet de 48% din compania Servicii pentru acasă – SEA Complet SA, late 48% din acțiuni fiind ale ADREM Invest, în timp ce restul de 4% aparțin firmei Sind Gaz din Ploiești, conform unor date făcute publice.

Ultimul bilanț al companiei de servicii cu sediul în Târgu Mureș indică o cifră de afaceri în 2016 de 45,9 mil. lei (peste 10 mil. euro) și pierderi de 3,9 mil. lei (0,9 mil. euro) la un număr mediu de 510 de angajați.

E.ON România S.R.L.este specializată în activități de consultanță pentru afaceri și management, parte a grupului E.ON în România, fiind una din unitățile regionale E.ON existente la nivel global. În România, grupul E.ON este activ atât pe piața gazelor naturale, cât și pe piața de energie electrică și desfășoară activități de furnizare și de distribuție de energie electrică si gaze natural către consumatori casnici și non-casnici, prin societățile parte din grupul din România – E.ON Energie România S.A. şi Delgaz Grid S.A.

În urmă cu un an, grupul financiar german Allianz a cumpărat un pachet de circa 30% din Delgaz Grid (fosta E.ON Distribuție România) în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 200 mil. euro.

Concernul german E.ON controlează distribuția de gaze naturale din jumătatea de nord a României, după ce în 2004 a câștigat licitația pentru privatizarea fostei Distrigaz Nord, iar apoi a preluat și distribuția de electricitate din zona Moldovei, fiind astfel un jucător puternic pe piața distribuției și a furnizării de gaze și electricitate.

E.ON a fost unul dintre acționarii distribuitorului local de gaze Congaz Constanța, însă împreună cu OMV Petrom și-a făcut exitul în 2014 prin vânzarea acțiunilor către compania franceză care astăzi poartă numele Engie.

Pe piața locală de energie, principalii concurenți ai E.ON sunt grupul francez Engie, grupul italian Enel, grupul ceh CEZ și Electrica, al cărei principal acționar este statul român.

E

 

Impact vine pe bursă cu o emisiune de obligațiuni negarantate de până la 30 mil. Euro la o dobândă anuală fixă de 5,75%. Titlurile au maturitate de 5 ani și sunt destinate atragerii de fonduri pentru finanțarea proiectelor imobiliare ale companiei

Dezvoltatorul imobiliar Impact București lansează pe bursa de la București o emisiune de obligațiuni negarantate de până la 30 mil. Euro pentru a face rost de surse proaspete de bani în vederea finanțării proiectelor sale.

Titlurile au o maturitate de 5 ani și o rată a dobânzii anuale fixă de 5,75% denominate în euro.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a aprobat prospectul tranzacției printr-o decizie din 28 noiembrie 2017, în vederea admiterii la tranzacționare a titlurilor pe piața reglementată administrată de Bursa de Valori București S.A

Perioada în care se derulează oferta este între 4 și 8 decembrie.

Valoarea nominală este de 5.000 euro pe obligațiune, subscrierea minimă fiind de 10 obligațiuni. Prețul de ofertă este 100% din valoarea nominala, respectiv 5.000 euro per obligațiune.

Intermediarii tranzacției sunt BT Capital Partners, Swiss Capital și BRK Financial Group.

Compania a mai făcut în acest an o emisiune de obligațiuni, emise pe 11 iulie, când a vândut titluri de 12 mil. Euro către două fonduri de investiții administrate de firma poloneză Credit Value Investments Sp. Z o.o. Titlurile respective sunt scadente la 54 de luni, cu condiția ca la 42 de luni de la data emisiunii, societatea să răscumpere în mod obligatoriu 50% din valoarea nominală a titlurilor. Dobânda fixă a obligațiunilor Impact emise în iulie 2017 este de 6% pe an, plătibilă investitorilor de două ori pe an.

Investitorul Gheorghe Iaciu deține 49,48% din acțiunile Impact, în timp ce Adrian Andrici are 15,24% din compania a cărei capitalizare bursieră este de circa 297,3 mil. Lei (66,6 mil. Euro).

Piața imobiliară este cel mai activ segment pe care operează investitorii în căutare de achiziții și investiții în contextul în care randamentele rămân atractive pe diferite segmente de active. În acest an, Globalworth a vândut obligațiuni de 550 mil. Euro, listate și pe bursa de la București, NEPI Rockcastle, Impact și One United Properties fiind de asemenea pe lista dezvoltatorilor imobiliari cu portofolii locale care au apelat la emisiuni de obligațiuni pentru a-și completa necesarul de finanțare al proiectelor din portofoliu.

Compania britanică Kingfisher a finalizat achiziția celor 26 de magazine Praktiker România

 

Kingfisher, compania – mamă a Brico Dépôt România, a anunțat pe 1 decembrie că a finalizat achiziția Praktiker România SA, după ce a primit aprobarea Consiliului Concurenței.

Kingfisher a făcut publică pe 2 august achiziția pachetului de 100% din acțiunile Praktiker România SRL de la familia omului de afaceri de origine turcă Omer Susli.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Kingfisher operează pe piața locală 15 unități în rețeaua Brico Depot și a cumpărat acum 26 de magazine sub marca Praktiker România, tranzacție care îi întărește semnificativ poziția într-un sector de bricolaj dominat de către compania Dedeman, aflată sub controlul fraților Dragoș și Adrian Pavăl.

Pe piața de bricolaj, principalii jucători sunt Dedeman, Kingfisher și Leroy Merlin. Configurația actuală a pieței de profil este și rezultatul unor tranzacții de consolidare derulate în ultimii ani.

Astfel, în 2013, Brico Depot a cumpărat lanțul de magazine Bricostore din România. Susli a preluat afacerea Praktiker în 2014, iar în același an, francezii de la Leroy Merlin au preluat rețeaua Baumax pe fondul exitului grupului austriac din România.

 

Grupul norvegian B2 Holding negociază achiziția unui portofoliu neperformant bancar de 270 mil. al Raiffeisen Bank România. Prețul de achiziție în tranzacția cu nume de cod Fain, estimat la aproximativ 30 mil. euro

Grupul norvegian B2 Holding negociază achiziția unui portofoliu neperformant de la Raiffeisen Bank România, susțin surse din piață.

Valoarea nominală a împrumuturilor care fac parte din portofoliul scos la vânzare de către Raiffeisen este de circa 270 mil. euro, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții băncii, care au adăugat că la alte întrebări pe marginea acestei tranzacții nu pot răspunde momentan.

“Niciodată nu facem comentarii despre niciuna din tranzacțiile NPL (cu credite neperformante – n.r.) la care ne uităm sau nu, cu excepția comunicatelor pe care le facem publice prin intermediul Bursei de Valori de la Oslo“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Olav Dalen Zahl, Director General Executiv al grupului norvegian B2 Holding.

Tranzacția cu nume de cod Fain, prin care Raiffeisen Bank România a scos la vânzare un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de aproape 300 mil. euro, a fost anunțată în premieră pe 18 iulie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de achiziție al portofoliului Fain este estimat până la aproximativ 30 mil. euro, susțin surse din piață.

Consultanții PwC au mandatul de vânzare în cadrul tranzacției Fain.

Raiffeisen Bank International, banca – mamă a Raiffeisen Bank România, a raportat la 30 septembrie 2017 că a înregistrat o pondere a creditelor neperformante în cadrul subsidiarei locale de 7,6%, potrivit ultimului raport financiar.

Pentru primele nouă luni ale anului, operațiunea din România a Raiffeisen Bank International a raportat un profit de 74 mil. euro, venituri nete din dobânzi de 194 mil. euro, active de 7,7 mld. Euro, 5.372 de angajați și 2,297 milioane de clienți în portofoliu.

Două treimi din portofoliul de credite este din zona clienților persoane fizice, iar 32% înseamnă ponderea clienților – companii.

Piața creditelor neperformante din România se apropie de 2 mld. Euro în acest an și este una dintre cele mai dinamice piețe de profil din regiune.

Raiffeisen Bank a intrat pe piața din România în 1994, cînd grupul austriac a deschis o reprezentanță în București. Raiffeisen Bank România a rezultat din fuziunea, încheiată în iunie 2002, a celor doua entități ale grupului Raiffeisen în România –  Raiffeisenbank România și Banca Agricolă Raiffeisen, înființată în 2001 și preluată ulterior de la statul român de către grupul austriac.

B2 Holding a intrat pe piața de profil din România indirect prin achiziția în anul 2016 a companiei bulgare de administrare a datoriilor Debt Collection Agency (DCA).

Pentru a-și întări poziția, B2 Holding a cumpărat alături de EOS portofoliul Blue Lake de la BCR și este unul dintre cei mai activi cumpărători pe o piață în care activează jucători internaționali specializați precum Kruk, APS, EOS, Kredyt Inkaso, Intrum, respectiv investitori financiari puternici precum Deutsche Bank sau International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale.

B2 Holding este listată pe bursa de la Oslo (Norvegia) și dispune de lichidități puternice, fiind interesată atât de achiziții de portofolii neperformante, cât și de oportunități de fuziuni și achiziții. Firma norvegiană a raportat pentru trimestrul al treilea achiziții de portofolii neperformante de 330 mil. coroane norvegiene (circa 33 mil. euro) în Europa de sud-est, regiune în care operează în Grecia, Bulgaria și România și unde partenerul său pentru astfel de portofolii este EOS.

În total, în trimestrul al treilea, B2 Holding a raportat achiziții de portofolii neperformante de 702 mil. coroane norvegiene, respectiv o marjă de câștig de 51% cu EBITDA de 262 mil. coroane nporvegiene. În noiembrie, B2 Holding a anunțat achiziția unui portofoliu nepeformant de 84 mil. euro de la UniCredit Bulbank din Bulgaria.

Tot în noiembrie, grupul norvegian a atras capital de pe piețele financiare internaționale printr-o emisiune de obligațiuni de 200 mil. euro cu maturitate în 2022 la o dobândă a cuponului de 4,25% + dobânda EURIBOR la 3 luni, banii fiind alocați pentru scopuri corporative generale.

Bancherii de investiții de la BAC, printre managerii emisiunii de obligațiuni de 70 mil. Euro a proprietarului bulgar al Euroins România, unul dintre liderii pieței locale de asigurări

Compania bulgară Eurohold Bulgaria AD, care are în portofoliu firma de asigurări Euroins România, a plasat cu succes pe 30 noiembrie o emisiune de obligațiuni în valoare de 70 mil. Euro.

Obligațiunile au o maturitate de 5 ani și poartă o dobândă anuală fixă a cuponului de 6,5%.

BAC, bancă de investiții activă la nivel local, a făcut parte în calitate de co-manager al tranzacției alături de Euro-Finance dintr-un consorțiu de intermediere condus de Nomura International și banca rusă de investiții Renaissance Capital în calitate de lead manageri și joint bookrunners. Varengold Bank este consultant financiar în cadrul tranzacției.

Titlurile corporative au fost subscrise de către peste 20 de investitori instituționali din Marea Britanie, Elveția, Rusia, Germania și Bulgaria.

Emisiunea de obligațiuni este a doua tranzacție de acest tip în cadrul programului EMTN (Euro Medium Term Note) prin care Eurohold Bulgaria intenționează să vândă către investitori internaționali euroobligațiuni pe termen mediu de 200 mil. Euro, listate pe bursa de valori din Irlanda.

Banii strânși de la investitori vor fi folosiți pentru răscumpărarea obligațiunilor din emisiunea anterioară de 47 mil. Euro, emise în noiembrie 2016 la o dobândă a cuponului de 8%, cât și pentru dezvoltarea afacerii Eurohold.

“Noua emisiune de titluri reflectă condiții îmbunătățite pentru noi ca emitent comparativ cu cea precedentă, ceea ce este o evaluare în creștere a încrederii plasate de către investitori. Noile titluri corporative nu vor afecta îndatorarea societății din cauza majorării de capital viitoare prin emiterea a 40.336.250 de acțiuni cu o valoare nominală de 1 leva fiecare și prețul de emisiune de 1,3 leva pe acțiune, care va fi efectuată până la sfârșitul anului“, a spus Kiril Boshov, Președinte al board-ului de conducere al Eurohold Bulgaria.

Eurohold este printre puținele companii din Europa de Est care utilizează pentru finanțare programul EMTN, care oferă acces mai facil pentru emitenți pe piețele internaționale de capital datorită flexibilității semnificative privind condițiile unei emisiuni de obligațiuni, mărimea acesteia, rata de dobândă, maturitate, precum și alți termeni ai unei astfel de tranzacții.

Euroins Insurance Group, parte a Eurohold Bulgaria, deține 98,5% din acțiunile Euroins România, unul dintre liderii pieței locale de asigurări.

Euroins România Asigurare Reasigurare deținea la 30 iunie 2017 o cotă de piață de 12,28% din piața locală a asigurărilor, ocupând poziția a treia după City Insurance (13,2%) și Allianz Țiriac Asigurări (12,72%) potrivit datelor făcute publice de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

De asemenea, pe segmentul asigurărilor generale, Euroins România Asigurare Reasigurare avea la finele primului semestru poziția a doua după City Insurance, respectiv o cotă de 15,59% dintr-o piață de 3,97 mld. Lei (peste 860 mil. Euro), conform sursei citate.

Piața de asigurări din România este una concentrate, în contextul în care primele 10 companii cumulează 97% din piața asigurărilor generale, respectiv 88% din piața totală de asigurări.

Pe lângă City Insurance și Euroins, activează în sectorul local jucători internaționali puternici de talia Allianz (Germania), Vienna Insurance Group (Austria), Groupama (Franța), grupul olandez NN sau firma austriacă Uniqa.

Balkan Advisory Company (BAC) este o bancă de investiții cu birouri în regiune, cel de la București fiind condus de către Matei Păun. Pe lista tranzacțiilor locale de referință, BAC a avut mandate la vânzarea Romstal Leasing către grupul belgian KBC sau, mai recent, la vânzarea unui pachet de 50% din Maravet către grupul american Henry Schein, fiind, de asemenea, aranjor pentru finanțări atrase de companii locale de la Banca Internațională de Investiții.

Axxess Capital își face exitul din Bitdefender după vânzarea a circa 30% din companie către fondul de investiții Vitruvian Partners. Tranzacția evaluează producătorul antivirus la peste 600 mil. Dolari

Managerul de capital privat Axxess Capital și-a vândut participația de circa 30% din acțiunile Bitdefender către fondul de investiții Vitruvian Partners. Producătorul antivirus, al cărui pachet majoritar este deținut de către familia Talpeș, a fost evaluat în urma tranzacției la peste 600 mil. Dolari, conform unui comunicat de presă.

„Realizările Bitdefender sunt pe aceeași linie cu ceea ce căutăm pentru noi investiții și sunt sprijinite de o echipă excepțională de management care prezintă oportunitate importantă de a crea valoare strategică. Suntem nerăbdători să fim alături de Florin Talpeș și de echipa lui în drumul spre un nou nivel al inovațiilor și expansiunii Bitdefender”, a declarat Stephen Byrne, partener la Vitruvian Partners.

Bitdefender va fructifica noul parteneriat cu Vitruvian Partners pentru a-și întări poziția de lider atât în piața de soluții de securitate pentru companii, cât și în cea pentru utilizatori individuali. Bitdefender și-a extins amprenta internațională în ultimii ani prin stabilirea unui nou sediu enterprise în Santa Clara, California, pe lângă cel din București. Astfel, peste 40% din vânzările companiei provin de pe piața nord-americană, una dintre regiunile cu cele mai mari creșteri la nivel global.

„Suntem onorați să ne fi alăturat familiei Talpeș în transformarea Bitdefender într-un furnizor de soluții de securitate de top, utilizat de oameni și companii din întreaga lume. Odată cu exitul nostru după o călătorie de opt ani, suntem încrezători că, alături de Vitruvian Partners, Bitdefender va continua expansiunea globală cu produse revoluționare”, afirmă Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital.

Bitdefender are 1.300 de angajați în nouă țări, care deservesc clienți din peste 150 de piețe și o rețea de circa 7.000 de parteneri revânzători.

„Tranzacția demonstrează creșterea și scalarea rapidă a businessului nostru, dat fiind că suntem evaluați acum la peste 600 de milioane de dolari. Experiența amplă a Vitruvian în dezvoltarea companiilor de tehnologie susține strategia noastră de creștere și, în special, investițiile semnificative în construcția ofertei de soluții pentru companii și a prezenței din Statele Unite ale Americii. Vom continua să operăm cu baze financiare solide, ceea ce ne va permite să ne extindem și să diversificăm portofoliul de produse ca să ne protejăm mai bine clienții și să fim mereu cu un pas înaintea atacatorilor”, spune Florin Talpeș, CEO și cofondator al Bitdefender.

Bitdefender pune inovația în centrul activităților sale, peste 50% dintre angajați fiind implicați în activități de cercetare și dezvoltare în cele patru centre de cercetare și dezvoltare din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Cofondatorii Bitdefender, Măriuca și Florin Talpeș, vor continua să dețină pachetul majoritar din Bitdefender. Un grup de investitori privați mai dețin o participație minoritară din companie.

Tranzacția dintre Axxess Capital și Vitruvian Partners a fost intermediată de reprezentanții filialei din Londra a Deutsche Bank AG și urmează a fi supusă aprobărilor instituții de reglementare.

Axxess Capital a mai încercat în 2015 un exit din afacerea Bitdefender, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 12 februarie 2015, la acel moment mandatul de vânzare fiind dat băncii americane de investiții Signal Hill.

Grupul israelian Elbit Imaging vinde către două fonduri internaționale de investiții un pachet de 98,2% din compania care deține complexul hotelier Radisson din București, afacere evaluată la 169,2 mil. Euro. Vânzătorul estimează că va încasa din tranzacție o sumă netă de 81 mil. Euro, din care 8 mil. Euro urmează să fie alocați ca și credit pe 3 ani la o dobândă de 5% pe an

 

Grupul israelian Elbit Imaging a anunțat, ieri, că a semnat un acord definitiv de vânzare – cumpărare a participației sale de 98,2% din acțiunile vehiculului de investiții special (SPV) care deține complexul hotelier Radisson din București, pe baza unei evaluări a proprietății de 169,2 mil. Euro.

Pe 8 august, Elbit Imaging Ltd a anunțat că a semnat un acord neangajant cu un fond international de investiții pentru vânzarea pachetului de acțiuni în compania care deține complexul hotelier Radisson, pe baza unei valori a proprietății de aproximativ 177,5 mil. Euro, ceea ce indică faptul că ultimul anunț arată o ajustare a prețului de vânzare în ultimele trei luni ca urmare a negocierilor cu cumpărătorul.

Tranzacția a fost semnată cu un vehicul de investiții, deținut de către două fonduri internaționale de investiții, a anunțat vânzătorul, fără însă să nominalizeze numele cumpărătorilor.

Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc în decembrie 2017 și este condiționată de realizarea unor condiții precedente, printre care obținerea de către cumpărător a unei finanțări externe.

Sumele nete obținute din tranzacție după compensarea împrumutului bancar al companiei vândute, a capitalului de rulment și a altor ajustări, precum și a cheltuielilor de tranzacție sunt așteptate să fie de aproximativ 81 mil. Euro, ceea ce înseamnă că aceștia sunt banii pe care estimează că îi va încasa vânzătorul de pe urma tranzacției.

Din suma încasată, 8 mil. Euro vor fi alocate pentru un credit acordat pe o perioadă de 3 ani la o dobândă de 5% pe an, a precizat vânzătorul.

Împrumutul va acționa ca garanție pentru obligațiile obișnuite de închidere a SPV, prin care cumpărătorul poate compensa pierderile adjudecate care ar putea fi suportate de acesta ca urmare a încălcării garanțiilor sau a anumitor indemnizații acordate de către vânzător în termeni din acord. În plus, Elbit a acordat o scrisoare de garanție în favoarea cumpărătorului, în temeiul căreia sa angajat să îndeplinească angajamentele și obligațiile furnizorului conform acordului. În acest stadiu, nu poate exista nici o certitudine că condiția precedentă va fi îndeplinită în timp util sau că tranzacția va fi reușită cu succes, precizează vânzătorul.

Elbit Imaging a avut consultant exclusiv pe JLL.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camere și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Complexul Radisson din București a înregistrat în anul 2016 venituri totale de 31,6 mil. Euro și un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 13,9 mil. Euro, conform datelor companiei – mamă.

Evaluarea activelor indică astfel o valoare de întreprindere care corespunde unui multiplu de circa 12 x EBITDA, dacă raportăm la rezultatul înregistrat în 2016.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Din valoarea de piață a complexului Radisson București, mai mult de jumătate, adică circa 92 mil. Euro înseamnă un împrumut bancar luat de la Raiffeisen. De asemenea, vânzătorul Radisson avea de rambursat 12,65 mil. Euro la 22 noiembrie 2017  băncii israeliene Hapoalim și, conform unui acord recent, va plăti 1 mil. Euro până la 27 decembrie 2017, iar restul de până la 31 ianuarie 2018. Orice încasări din vânzarea Radisson sau din alte surse vor merge pentru rambursarea împrumutului către Hapoalim, care are o dobândă de 4,65% + LIBOR (dobânda de referință pe piața interbancară din Londra).

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

 

Consiliul Concurenței a aprobat achiziția companiilor Elit și Vericom 2001 de către Smithfield pe piața de carne

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Smithfield România SRL a cumpărat Elit SRL şi Vericom 2001 SRL, companii controlate de către Dorin Mateiu.

Smithfield România SRL face parte din grupul Smithfield Foods Inc din SUA,  aflată în portofoliul grupului chinez WH Group Limited din China.

În România, activitatea grupului Smithfield Foods, Inc. cuprinde, în principal, creşterea de porci şi vânzarea de porci vii, precum şi producția şi vânzarea de carne de porc proaspătă, notează reprezentanții Consiliului Concurenței.

Elit şi Vericom activează, în principal, în domeniul producţiei şi vânzării de preparate din carne şi de carne semi – procesată, precum şi în domeniul producţiei şi vânzării de carne proaspată, respectiv al vânzării de carne congelată.

Autoritatea de concurenţă a evaluat această concentrare economică din punct de vedere al  compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice. Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante pe pieţele relevante identificate.

Rețeaua de distribuție la nivel național a celor de la Elit și Vericom este unul dintre motivele pentru care cei de la Smithfield au considerat că sunt o țintă potrivită pentru o achiziție, potrivit unei analize exprimate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către reprezentanții firmei americane de consultanță strategică AT Kearney.

Industria cărnii și a preparatelor de carne din România rulează peste 1,2 mld. Euro pe an, conform unor estimări din sectorul de profil.

Conform modului de operare în piețele de bază, unde au activități integrate, prin achiziția Elit și Vericom în România, Smithfield va adăuga la fermele și depozitele existente  – 46 ferme în județele Timiș și Arad și fabrici de nutret – activități extinse de procesare și distribuție a cărnii.

Elit Cugir, cu o cifră de afaceri de 75 mil. Euro în 2016, și Vericom 2001 București, cu o cifră de afaceri de 20,7 mil. Euro în 2016, operează trei facilități de procesare a cărnii și cinci centre de distribuție în România. Cele două companii achiziționate vând aproximativ 25.000 de tone de carne procesată către 12.000 de clienți prin intermediul unei rețele de distribuție la nivel național.

Cumpărătorul dispune deja în România de o rețea de ferme de creștere a porcilor, de abatorul Freidorf și fabrici de nutreț, iar după achiziția afacerilor controlate de către omul de afaceri Dorin Mateiu va avea propria rețea de distribuție, precum și un loc de top pe piața mezelurilor.

Smithfield România, care administrează fermele de creștere a porcilor, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 732 mil. Lei (163 mil. Euro) și un profit net  de 89,3 mil. Lei (19,8 mil. Euro) la un personal de 1.141 de angajați.

Smithfield Prod, companie cu obiect de activitate de producție și conservare a cărnii care administrează abatorul de la Freidorf, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 897 mil. Lei (199,3 mil. Euro) și pierderi de 29,6 mil. Lei (6,6 mil. Euro) la 967 de angajați.

Potrivit consultanților de strategie AT Kearney, WH Group se extinde în Europa cu precădere în țările unde carnea de porc este în topul preferințelor de consum.

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari exportatori de carne de porc la nivel mondial, iar China și Hong Kong formează cea mai mare piață de import de profil din lume, arată datele Eurostat.

Consumul de carne de porc este dominant pe piețele de carne din România și Polonia, unde Smithfield a anunțat ultimele sale achiziții.

De asemenea, achiziția Smithfield vine la scurtă vreme după preluarea Caroli Foods Group de către grupul Mexican Sigma Alimentos, de asemenea, un investitor interesat de extinderea în Europa de Est. Acestea se adaugă altor tranzacții locale prin care grupul Benedek a preluat producătorul de mezeluri Arterimpex, cu afaceri de 10 mil. Euro pe an, respectiv anunțul grupului danez Premium Porc privind o nouă achiziție în această toamnă ceea ce indică o tendință de consolidare într-un sector al cărnii foarte fragmentat.

Piața de carne din România este o industrie cu un grad mic de concentrare, foarte atomizată, date din 2014 indicând aproximativ 100 de producători de profil, primii 15 jucători având cumulate circa 52% din piață.

Consumul de carne de porc domină celelalte segmente de carne – pui sau vită. România a importat porci și carne de porc, în valoare de 343,6 mil. Euro, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.

 

One United Properties emisiune bonduri main

Dezvoltatorul imobiliar One United Properties își extinde sursele de finanțare pentru proiecte: După emisiunea de obligațiuni de 20 mil. Euro subscrisă de fonduri administrate de Credit Value Investments, compania intenționează să își refinanțeze parțial achiziția birourilor North Gate cu un împrumut bancar de 12 mil. Euro pe 15 ani. Victor Căpitanu, fondator One United Properties, despre strategia firmei: Finanțarea prin datorii se va încadra până la aproximativ 50% din structura de capital

One United Properties, dezvoltator imobiliar poziționat ca lider pe nișa spațiilor rezidențiale de lux din București, își extinde sursele de finanțare pentru portofoliul său de proiecte.

Astfel, pentru a-și susține ritmul de dezvoltare pe piața imobiliară, One United Properties își rearanjează structura de capital.

După ce a strâns 20 mil. Euro din emisiunea de obligațiuni subscrisă de fonduri de investiții administrate de Credit Value Investments, One United Properties discută contractarea unui împrumut bancar.

“Suntem în faza de contractare a unui credit de 12 mil. Euro de la o bancă pentru a refinanța o parte din achiziția de 16,8 mil. Euro a proiectului North Gate. Împrumutul va fi pe termen lung, de 15 ani“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Victor Căpitanu, fondator al One United Properties.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 16 octombrie 2017 că One United Properties a cumpărat cu 16,8 mil. Euro proiectul de birouri North Gate din nordul Bucureștiului, închiriat de către Renault Technologie Roumanie.

One United Properties și-a extins treptat mixul de finanțare al proiectelor astfel că acum are la dispoziție bani din mai multe surse  – capitalul propriu al companiei, capitalul atras de la investitorii per proiect, obligațiuni, împrumut bancar și avansurile plătite de clienți.

“Cumpărăm terenurile cu banii din capitalul nostru, apoi începem lucrările pe care le finanțăm din avansurile plătite de clienți și din alte fonduri atrase precum cele din emisiunea de obligațiuni sau împrumut bancar”, explică Victor Căpitanu modul de lucru.

One United Properties ajunge astfel să atragă din luna septembrie până acum 42 mil. Euro din trei mutări făcute pentru a-și completa necesarul de finanțare cu fonduri atrase printr-o majorare de capital operate ca urmare a intrării unor noi investitori în companie, prin emisiunea de obligațiuni și din contractarea unui împrumut bancar.

Întrebat care este plafonul maxim de îndatorare luat în calcul în cadrul strategiei generale de finanțare a companiei, Victor Căpitanu a răspuns: “Datoriile să se încadreze până la aproximativ 50% din structura de capital“.

One United Properties și-a majorat în septembrie 2017 capitalul cu 10 mil. Euro prin atragerea de fonduri de la 12 investitori privați, care au primit în schimb 8,13% din acțiunile companiei.

Apoi, a făcut o nouă mișcare pentru a-și completa resursele de finanțare anunțând pe 27 noiembrie 2017 emiterea de obligațiuni de 20 mil. euro, cu scadență la 4 ani, prin plasament privat, subscrise integral de fonduri aflate în co-management de către Credit Value Investments din Polonia.

Plata cuponului se va face semestrial, iar rambursarea banilor atrași din vânzarea de obligațiuni va avea loc la scadență, adică peste patru ani, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banii din vânzarea obligațiunilor vor fi utilizați pentru dezvoltarea proiectelor rezidențiale existente și noi ale companiei One United Properties.

„Finanțarea prin obligațiuni a One United Properties arată încrederea CVI în poziția de lider a companiei pe piața rezidențială segmentul de lux din București, dar mai ales în perspectivele sale de creștere pentru următorii ani. Finanțarea acordată vizează atât proiectele rezidențiale existente ale One United Properties, cât și unele noi. Credem în puterea capitalului privat care poate deveni motorul economiei românești, pentru a crea un lanţ de valoare adăugată care să rămână înăuntrul ţării”, a declarat Ciprian Nicolae, Director al Credit Value Investments.

Credit Value Investments este o firmă independentă de investiții, care și-a început activitatea în 2012 și a devenit în scurt timp liderul segmentului non-bancar de finanțare în Polonia și Europa Centrală și de Est.

Prin tranzacția de finanțare derulată cu One United Properties, Credit Value Investments își întărește poziția de investitor pe piața românească, după ce în luna iulie a subscris integral o emisiune de obligațiuni de 12 mil. Euro a unui alt dezvoltator imobiliar local, Impact SA București.

Emisiunea de obligațiuni a One United Properties a fost încheiată prin intermediul avocaților celor două părți – firma austriacă de avocatură Wolf Theiss și Rădulescu & Mușoi, care au lucrat pentru Credit Value Investments, respectiv Biriș Goran și firma austrracă de avocatură Schoenherr. Consultantul de investiții al tranzacției a fost Simona Gemeneanu de la Morphosis Capital.

Echipa Biriș Goran care a oferit asistenţă în tranzacție a fost formată din avocații Daniela Lazea, Christian Mîndru și Mariana Signeanu, aceeași casă de avocatură lucrând alături de One United Properties și la finalizarea achiziției birourilor North Gate din București.

„Obligațiunile vor îmbunătăți structura de capital a companiei și vor pune la dispoziție lichiditate pentru noi dezvoltări rezidențiale. Este un demers care ne va stimula în crearea de noi proiecte sustenabile, care să se alinieze standardului de top și filosofiei brandului One United Properties”, a spus Victor Căpitanu.

One United Properties este principalul dezvoltator imobiliar specializat pe proprietăți rezidențiale exclusiviste din București, ai cărui acționari principali sunt Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu. Cei doi au făcut carieră ca bancheri și apoi s-au aflat printre cei patru acționari ai casei de consultanță pentru tranzacții Capital Partners, care din 2016 a trecut în structurile Băncii Transilvania unde operează în cadrul BT Capital Partners. One United Properties are în portofoliu mai multe proiecte rezidențiale finalizate (188 de apartamente), în construcție (340 de apartamente) și care urmează să fie începute în următorii ani (484 de apartamente).

Randamentul anual al investițiilor pe piața de birouri se menține la 7,5% în ultimul an, arată un raport al consultanților JLL referitor la evoluția pieței imobiliare în primele nouă luni ale acestui an. Potrivit sursei citate, tranzacțiile din sectorul de birouri au avut o pondere de circa 25% din volumul total de investiții imobiliare realizat în România în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017, estimat de către JLL la 610 mil. euro.

Primul impact al tranzacției cu BT asupra poziției de capital a proprietarului Bancpost: Vânzarea Bancpost și a operațiunilor locale de leasing și credite de consum este de așteptat să crească cu 20 puncte de bază rata capitalurilor proprii de nivel 1 ale Eurobank până la aproximativ 15,1%, arată rezultatele pro-forma afișate în trimestrul al treilea de către grupul elen

 

Vânzarea la pachet a Bancpost, ERB Retail Services și ERB Leasing către BT va avea un impact estimat la 20 de puncte de bază asupra ratei capitalurilor proprii de nivel 1 ale Eurobank, potrivit rezultatelor financiare afișate de grupul elen în primele nouă luni ale anului.

Primele efecte ale tranzacției cu nume de cod Florence asupra bilanțului Eurobank au devenit vizibile ca urmare a reclasificării activelor deținute în România ca active ținute pentru vânzare.

La 30 septembrie 2017, o sumă de 1,885 mld. Euro referitoare la activele Bancpost SA, ERB Retail Services IFN SA și ERB Leasing IFN SA a fost înregistrată pentru active ținute în vederea vânzării.

Potrivit unei prezentări a grupului elen, rata fondurilor proprii de nivel 1 ar crește cu 0,2% sub efectul tranzacției cu BT și ar ajunge la 15,1%, rezultat pro-forma aferent trimestrului al treilea care s-a încheiat la 30 septembrie 2017.

De asemenea, rezultatele pro – forma din trimestrul al treilea mai indică o ajustare în scădere a capitalului Eurobank cu 79 mil. Euro până la 5,63 mld. Euro.

Același bilanț arată recunoașterea unei pierderi din depreciere de 86 mil. Euro,  respectiv o pierdere netă din operațiuni discontinue atribuibilă acționarilor Eurobank de 68 mil. Euro ca efecte ale pachetului de active din România, format din Bancpost, ERB Leasing IFN, ERB Retail Services IFN și vândut către BT.

Tranzacția Eurobank cu BT din România a avut impact deja asupra rezultatelor grupului elen din trimestrul al treilea, după ce grupul elen a raportat pierderi de 15 mil. Euro ca urmare a impactului negativ de 76 mil. Euro adus de subsidiarele din România – Bancpost, ERB Leasing IFN și ERB Retail Services IFN.

 

Tranzacția prin care BT ia Bancpost ar putea fi cea mai mare achiziție în cash a unei bănci locale de la privatizarea BCR în 2006 cu grupul austriac Erste. Structura tranzacției Florence contrastează puternic față de achiziția Volksbank România de către BT și de achiziția Banca Românească de către OTP: Plata BT pentru cumpărarea Bancpost este componenta dominantă a tranzacției Florence, în timp ce ponderea datoriilor preluate este nesemnificativă în ansamblul tranzacției

Tranzacția pe care BT o semnează la această oră pentru achiziția Bancpost ar putea fi cea mai mare achiziție în cash a unei bănci de la încheierea privatizării BCR în octombrie 2006, când Erste a plătit atunci 3,75 mld. Euro pentru preluarea unui pachet de 61,88%, dat fiind calibrul tranzacției BT – Bancpost.

Structura tranzacției Florence, în urma căreia BT va prelua un pachet de 99,15% din acțiunile Bancpost, diferă puternic de ultimele achiziții majore de bănci locale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, componenta de preț plătit de BT pentru preluarea pachetului de acțiuni la Bancpost este dominantă, în timp ce ponderea datoriilor este nesemnificativă în ansamblul tranzacției.

BT are la dispoziție lichidități puternice, din care este de așteptat să acopere achiziția Bancpost. Astfel, cumpărătorul a raportat la 30 septembrie numerar și disponibilități la banca centrală de 4,259 mld. lei (în jurul a 925 mil. euro), un profit net după primele nouă luni ale anului de 779 mil. lei (circa 169 mil. euro). BT dispunea la aceeași dată de referință de capitaluri proprii totale de 6,68 mld. lei (circa 1,45 mld euro).

Tranzacția prin care BT a preluat pe 7 aprilie 2015 pachetul de 100% din acțiuni al Volskbank România prevedea un preț de 81 mil. Euro pentru pachetul de acțiuni, în timp ce și-a asumat obligația rambursării unor finanțări de 647 mil. Euro către banca- mama.

De asemenea, pe 27 iulie 2017, banca elenă National Bank of Greece a anunțat semnarea unui acord de vânzare a pachetului său de 99,28% din acțiunile Banca Românească, precum și a unui portofoliu performant de credite către grupul ungar OTP.

Fără să menționeze explicit valoarea tranzacției, NBG a precizat că „tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate (a NBG – n.r.) cu circa 650 mil. euro”.

Conform unor informații publicate de către Reuters, însă neconfirmate oficial, tranzacția NBG – OTP este însă dominată de componenta rambursării liniilor de finanțare intragrup către banca – mamă din Grecia, estimate în jurul a 550 mil. Euro.

O altă tranzacție semnificativă în sectorul bancar, preluarea fostei subsidiare locale a grupului portughez Millennium în 2015 de către grupul ungar OTP a fost structurată pe plata unui preț de 39 mil. Euro pentru pachetul de 100% din acțiunile băncii locale la pachet cu rambursarea unor linii intragrup de 150 mil. Euro.

În iunie 2015, grupul italian UniCredit a preluat 45% din acțiunile UniCredit Bank SA de la omul de afaceri Ion Țiriac, tranzacție estimată în jurul a 700 mil. Euro și considerată cea mai mare tranzacție cu plata în cash de la preluarea BCR de către Erste. Tranzacția de acum doi ani a fost, în fapt, exercitarea unei clauze din contractul în urma căruia HVB Bank (bancă intrată ulterior în portofoliul UniCredit) a preluat în 2006 pachetul majoritar de acțiuni al Băncii Țiriac, moment în care omul de afaceri Ion Țiriac a cedat controlul băncii.

Printre tranzacțiile cu impact semnificativ în intervalul 2006 – 2017 s-au mai numărat achiziția portofoliului corporate al RBS Bank România de către UniCredit în 2014, achiziția portofoliului retail și de Royal Preffered Banking în 2013 al RBS Bank România de către Unicredit, preluarea portofoliului de retail al Citibank România de către Raiffeisen în 2013, respectiv achizițiile fostei Romexterra Bank și a Carpatica Bank de către un fond de investiții administrat de Axxess Capital, respectiv preluarea fostei RIB de către polonezii de la Getin Bank.

Tranzacția Florence prin care BT preia platforma financiară locală a Eurobank urmează să fie semnată astăzi la București, unde a fost semnată în urmă cu trei ani și achiziția Volksbank România

Tranzacția prin care Eurobank își vinde platforma financiară locală, formată din Bancpost, ERB Retail Services și ERB Leasing, urmează să se semneze astăzi în București, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În mod similar, Banca Transilvania, al cărei sediu principal este la Cluj – Napoca, a procedat și la precedenta achiziție, cea a pachetului de 100% din Volksbank România, tranzacție semnată la București pe 10 decembrie 2014 și închisă pe 7 aprilie 2015.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră negocierile de achiziție dintre BT și Volksbank România, precum și semnarea tranzacției.

De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a dat un mandat bancherilor de investiții de la HSBC pentru a tatona vânzarea Bancpost.

Consiliul de Administrație al Băncii Transilvania a aprobat pe 23 noiembrie 2017 perfectarea tranzacției pentru achiziția pachetului de 99,15% din acțiunile Bancpost de la grupul elen Eurobank Group. Semnarea contractului va avea loc pe 24 noiembrie.

În cadrul tranzacției cu nume de cod Florence, BT va prelua și participații în capitalul social al ERB Retail Services IFN SA si ERB Leasing IFN SA.

HSBC Bank Plc și Mediobanca – Banca di Credito Finanziario S.p.A au fost consultanți financiari ai Eurobank în legătură cu tranzacția, iar Shearman & Sterling LLP și Schoenherr și Asociații SCA au oferit consultanță juridică.

Barclays Bank PLC a acționat în calitate de Consilier financiar unic al BT în contextul acestei tranzacții. PeliFilip a oferit consultanță juridică, iar Deloitte a oferit consultanță financiară cu privire la anumite probleme de contabilitate și diligență.

Bancpost este a noua bancă din România, cu o cotă de piață de aproape 3% și un total de active în valoare de 11,6 miliarde lei (2,5 miliarde de euro). Bancpost are peste 2000 de angajați prin rețeaua de aproximativ 150 de unități, care deservește mai mult de 1 milion de clienți.

Banca Transilvania, a doua bancă din piața locală după active, are o cotă de piață de peste 13% si active totale în valoare de 54,9 miliarde RON (11,9 miliarde de euro), Banca Transilvania este a doua banca din Romania. BT are peste 7.000 de angajați, 2,2 milioane de clienți și aproximativ 500 de unități.

Tranzacția de vânzare a platformei financiare a Eurobank din România este cea mai importantă mișcare de fuziuni și achiziții în acest an în sectorul financiar pentru că implică doi jucători din top 10 local după active și pentru că va oferi BT un salt consistent în obiectivul său de a deveni banca locală nr 1 după active, poziție ocupată de mulți ani de către BCR, aflată în portofoliul grupului austriac Erste.

Tranzacția Florence prin care BT cumpără Bancpost: BT a lucrat cu bancherii de investiții de la Barclays, consultanții de la Deloitte și avocații PeliFilip, iar Eurobank a mizat pe serviciile firmelor de avocatură Shearman & Sterling și Schoenherr, respectiv pe bancherii de investiții de la HSBC și Mediobanca

Grupul Eurobank a ajuns la un acord cu Banca Transilvania pentru a vinde acțiunile deținute de Eurobank în Bancpost S.A., ERB Retail Services IFN SA și ERB Leasing IFN S.A.

Stavros Ioannou, director general adjunct al Eurobank, a comentat: „Odată cu cesionarea Bancpost și a afiliaților săi, Eurobank îndeplinește ultima obligație de cesiune în conformitate cu planul său de restructurare aprobat de Comisia Europeană cu o tranzacție de capital. Cred că această tranzacție cu un partener de renume precum Banca Transilvania este în interesul clienților Bancpost, deponenților și angajaților. Continuând, Eurobank se va concentra și va dezvolta în continuare piețele-cheie. Aș dori să le mulțumesc tuturor colegilor noștri din filialele noastre românești pentru cooperarea strânsă și fructuoasă în toți acești ani, precum și cu reprezentanții BT pentru acest rezultat reușit „.

Bancpost și Banca Transilvania vor continua să își desfășoare activitatea în mod independent până la primirea aprobărilor necesare de la BNR și Consiliul Concurenței, așteptate în următoarele luni. Odată ce achiziția este finalizată, BT va lucra la foaia de parcurs pentru integrare cu sprijinul echipelor BT și Bancpost.

„Achiziția Bancpost reprezintă o oportunitate de apreciere pentru Banca Transilvania, care va fi maximizată prin integrarea celor două bănci. Achiziția va completa strategia de creștere organică a BT, astfel încât să ne putem consolida și consolida poziția pe piață. Suntem pregătiți să ne adaptăm în mod responsabil la noua dimensiune a Bancii Transilvania, la un nou capitol. BT va continua să-și atingă obiectivul de a sprijini antreprenorii din România și economia locală, în scopul creșterii în continuare a creării de valoare pentru acționarii, clienții și angajații BT. Mulțumim reprezentanților Eurobank pentru sprijinul, profesionalismul și cooperarea acestora în contextul negocierii acestei tranzacții, de o importanță strategică pentru ambele părți „, a spus Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație al BT.

HSBC Bank Plc și Mediobanca – Banca di Credito Finanziario S.p.A au fost consultanți financiari ai Eurobank în legătură cu tranzacția, iar Shearman & Sterling LLP și Schoenherr și Asociații SCA au oferit consultanță juridică. ERchipa de avocați Schoenherr a fost coordonată de către Matei Florea, Partener coordonator al practicii de Finanțe & Bănci, respectiv de către Mădălina Neagu, Partener coordonator al departamentului local de fuziuni și achiziții din cadrul firmei.

Barclays Bank PLC a acționat în calitate de consultant financiar unic al BT în contextul acestei tranzacții. PeliFilip a oferit consultanță juridică, iar Deloitte a oferit consultanță financiară cu privire la anumite probleme de contabilitate și diligență.

Bancpost este a noua bancă din România, cu o cotă de piață de aproape 3% și un total de active în valoare de 11,6 miliarde lei (2,5 miliarde de euro). Bancpost are peste 2000 de angajați prin rețeaua de aproximativ 150 de unități, care deservește mai mult de 1 milion de clienți.

Banca Transilvania, a doua bancă din piața locală după active, are o cotă de piață de peste 13% si active totale în valoare de 54,9 miliarde RON (11,9 miliarde de euro), Banca Transilvania este a doua banca din Romania. BT are peste 7.000 de angajați, 2,2 milioane de clienți și aproximativ 500 de unități.

BT semnează astăzi contractul de achiziție a 99,15% din Bancpost și preluarea pachetelor de acțiuni în ERB Retail Services și ERB Leasing de la grupul elen Eurobank. Finalizarea achiziției, estimată pentru trimestrul al doilea din 2018

Consiliul de Administrație al Băncii Transilvania a aprobat pe 23 noiembrie 2017 perfectarea tranzacției pentru achiziția pachetului de 99,15% din acțiunile Bancpost de la grupul elen Eurobank Group. Semnarea contractului va avea loc pe 24 noiembrie.

În cadrul tranzacției, BT va prelua și participații în capitalul social al ERB Retail Services IFN SA si ERB Leasing IFN SA.

“Dorim să precizăm că atât Banca Transilvania cât și Bancpost S.A. vor acționa ca entități separate până la finalizarea tranzacției, urmând ca doar după această dată să aibă loc procesul de integrare a Bancpost SA în cadrul BT. Integrarea Bancpost SA în cadrul BT va avea loc după îndeplinirea procedurilor legale și după solicitarea și obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților competente”, explică reprezentanții BT.

Banca Transilvania estimează că închiderea tranzacției, care va avea loc după obținerea avizelor de aprobare de la BNR și Consiliul Concurenței, va avea loc în trimestrul al doilea.

Integrarea Bancpost în structurile Băncii Transilvania va începe în 2018.

Alro a semnat o facilitate de credit de 167 mil. dolari pe 3 ani cu un sindicat format din opt bănci coordonat de Raiffeisen

Producătorul de aluminiu Alro Slatina a semnat o facilitate de credit de 167 mil. dolari, pe o perioadă de trei ani.

Acordul extinde cu trei ani creditul de tip revolving in valoare de 137 mil. dolari, semnat în decembrie 2015 și adaugă o nouă linie de finanțare non-cash de 30 mil. dolari. Acest credit de tip revolving are ca scop finanțarea capitalului de lucru necesar companiei.

Linia de finanțare non-cash va fi utilizată pentru emiterea de acreditive și scrisori de garanție, în vederea susținerii activității operaționale și activității investiționale, afirmă reprezentanții Alro.

Tranzacția a fost finalizată cu un sindicat de opt bănci și a fost condusă de RBI Group (Raiffeisen Bank International împreună cu Raiffeisen Bank România) drept unic coordonator.

Sindicatul de bănci a inclus OTP Bank România, Unicredit Bank, Intesa Sanpaolo România, Banca Transilvania, Eximbank și Garanti Bank.

Condițiile comerciale contractuale au fost îmbunătățite din mai multe puncte de vedere și, de asemenea cu un impact pozitiv asupra cheltuielilor financiare ale companiei.

Alro Slatina a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de circa 2,14 mld. lei (475,3 mil. euro) și un profit net de 67,2 mil. lei (14,9 mil. euro) la un număr mediu de 2.449 de angajați. Pe bursa de la București, Alro are o capitalizare bursieră de circa 2,25 mld. lei (484,9 mil. euro).

Alro, care are în portofoliu și comnbinatul de alumină Alum Tulcea, face parte din grupul Vimetco, controlat de către magnatul rus Vitaly Machitski.

Teraplast a cumpărat încă 7% din Depaco de la Dragoș Irimescu și devine unicul acționar al afacerii

 

Grupul Teraplast Bistrița, al cărui principal acționar este omul de afaceri Dorel Goia, a anunțat pe 22 noiembrie că a ajuns unicul acționar al companiei Depaco.

“Consiliul de Administrație al societății Teraplast S.A. informează acționarii și potențialii investitori cu privire la faptul ca Teraplast a încheiat în 21.11.2017 un contract de vânzare – cumpărare de părți sociale cu domnul Dragoș Irimescu, pentru achiziția unui pachet de 7% din capitalul social al Depaco S.R.L.”, au precizat reprezentanții cumpărătorului.

Cumpărătorul și-a majorat recent plafonul de credite pentru acest an pentru a-și acoperi necesarul de finanțare pentru investiții, inclusiv pentru campania de achiziții din acest an. Compania și-a majorat ținta de investiții din acest an de la 84 mil. Lei la 96 mil. Lei.

Teraplast a anunțat de la începutul anului achiziția a trei companii – tranzacțiile succesive derulate la Depaco, achiziția unui pachet de 50% din Politub unde a ajuns, de asemenea, acționar unic, respectiv achiziția în luna iunie a producătorului de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 mil. lei. Portofoliul de produse al grupului este structurat pe șase linii de afaceri – Instalații & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate și Tâmplărie termoizolantă. Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate.

Dorel Goia are o deținere directă de 46,82% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie. Teraplast este listată pe bursa de la București, unde capitalizarea de piață este de circa 341 mil. lei.

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

Compania olandeză Damen urmează să finalizeze până pe 29 noiembrie achiziția pachetului de 51% din acțiunile șantierului naval DMHI pentru care prețul este de circa 22 mil. Euro

Firma olandeză Damen, proprietarul șantierului naval de la Galați, urmează să finalizeze achiziția pachetului de 51% din șantierul naval Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI) până pe 29 noiembrie.

Prețul de achiziție se situează la 29 miliarde de woni (peste 22 mil. Euro), a anunțat vânzătorul.

Prin această vânzare, grupul sud – coreean Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering își face exitul din România și avansează cu planul său de restructurare a operațiunilor sale.

Daewoo Mangalia Heavy Industries SA desfășoară, în principal, activități de construcție, reparație și conversie de nave.

Daewoo Mangalia Heavy Industries SA deține, la rândul său, 100% din capitalul social al societății Daewoo Mangalia Human Resources Management SRL, care gestionează necesarul de forță de muncă pe șantierul naval.

Tranzacția a fost notificată Consiliului Concurenței pe 21 august 2017, iar autoritatea care analizează impactul asupra mediului concurențial a anunțat pe 10 noiembrie că a aprobat achiziția DMHI de către Damen.

Acționar minoritar în DMHI este statul român.

Damen își întărește prin achiziția pachetului majoritar DMHI în sectorul local al șantierelor navale.

DMHI a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 2,057 mld. Lei (457 mil. euro), pierderi de 483,9 mil. Lei(107,5 mil. euro)  și datorii de 5,35 mld lei (circa 1,2 mld. euro)  la un număr mediu de 2.389 de angajați.Compania înregistra la finele anului trecut capitaluri totale negative de 2,9 mld. Lei (0,64 mld. euro).

Șantierul Naval Galați a înregistrat în 2016 un profit net de 1,1 mil. Lei (0,24 mil. euro) la o cifră de afaceri de 548,3 mil. Lei (121,8 mi euro) și un număr mediu de 2.253 de angajați.

DMHI a fost înființată în 1997 sub forma unei asocieri între constructorul sud – coreean de nave Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) și șantierul naval 2 Mai din Mangalia, aflat în proprietatea statului român.

Pe piața șantierelor navale, mai activează și jucătorii care operează șantierele navale de la Drobeta Turnu Severin, Orșova, Brăila, Tulcea sau Constanța.

Key Safety Electronics va acoperi achiziția de 1,59 mld. Dolari a fabricilor de componente auto Takata printr-o combinație de capital propriu și de finanțare. Cumpărătorul a lucrat cu KPMG, Jefferies și cu avocații Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom

 

Compania americană Key Safety Systems, intrată anul trecut în portofoliul gigantului chinez Joyson Electronics, a anunțat pe 21 noiembrie că a semnat un acord definitiv de achiziție a principalelor operațiuni și active globale ale firmei japoneze Takata pentru un preț cumulat de cumpărare de 1,588 mld. Dolari, conform precizărilor cumpărătorului.

Anunțul urmează memorandumului de înțelegere anunțat de Key Safety Systems și Takata pe 26 iunie 2017.

Tranzacția are un impact puternic în sectorul producției locale de componente auto, având în vedere că atât cumpărătorul, cât și vânzătorul dețin câte trei fabrici în România.

Key Safety Systems Ro SRL din Curtici a raportat pentru 2016 un profit net de 27,5 mil. Lei (6,1 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 1,14 mld. Lei (253 mil. Euro).

Takata Romania SRL a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 2,57 mld. Lei (571 mil. Euro) și un profit net de 112,8 mil. Lei (25 mil. Euro) la un număr mediu de 4.347 de angajați, conform ultimului bilanț făcut public.

De asemenea, Takata Sibiu SRL a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 481,3 mil. Lei (circa 106,9 mil. Euro) și un profit net de 18,6 mil. Lei (4,1 mil. Euro) la un număr mediu de 2.790 de angajați.

Astfel, operațiunile celor două companii implicate în tranzacție cumulează la nivel local circa 10.000 de angajați și o cifră de afaceri globală de aproape 1 mld. Euro. Takata a intrat în România în 1996, iar Key Safety Systems în 1999.

Pe piața locală a componentelor auto, alți jucători internaționali majori cu fabrici aici sunt Continental, Pirelli, Michelin, Autoliv, Draxlmaier sau Delphi.

Cumpărătorul a anunțat că va finanța achiziția activelor Takata printr-o combinație de capital propriu și finanțare. Închiderea tranzacției, care este așteptată să aibă loc în primul trimestru din 2018, este subiectul anumitor condiții, printre care obținerea aprobărilor din partea autorităților din Japonia și SUA.

Cumpărătorul este asistat în dosarul achiziției activelor Takata de către KPMG în calitate de consultant financiar, Jefferies LLC – consultant financiar coordinator, respectiv firma de avocatură Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom LLP.

De cealaltă parte, Takata a mizat pe serviciile băncii de investiții Lazard, ale PricewaterhouseCoopers în calitate de consultant financiar, respectiv Nagashima Ohno & Tsunematsu și Weil, Gotshal & Manges LLP în calitate de consultanți juridici.

Tranzacția va poziționa subsidiara americană a Joyson Electronics ca lider global în domeniul sistemelor auto de siguranță, cu vânzări pro forma totale de aproximativ 7 mld. Dolari și aproximativ 60.000 de angajați în 23 de țări.

“Achiziția Takata se potrivește perfect cu angajamentul KSS de-a lungul secolului pentru afacerea auto. Compania combinată va spori capacitatea noastră de a servi clienții la nivel global și de a oferi produse și inovații superioare în industria de automobile cu evoluție rapidă. Intrăm în această tranzacție într-un spirit de parteneriat și anticipăm că directorii și angajații din KSS și Takata împreună vor juca roluri importante – de la integrarea inițială prin execuția strategică. Așteptăm cu nerăbdare să finalizăm tranzacția și să avansăm în următoarea fază de creștere pentru noua companie combinată”, a spus Yuxin Tang, Președintele companiei Key Safety Systems.

Cumpărătorul a anunțat că are în plan să continue să susțină și să se folosească de prezența Takata în Japonia și să lucreze cu toți angajații Takata din facilitățile de producție aflate în Japonia și în jurul lumii.

”Suntem foarte încântați că am ajuns la acest acord cu KSS, care reprezintă un pas important spre realizarea vânzării noastre și atingerea obiectivelor pe care le-am identificat la începutul acestui proces. Prioritățile noastre principale continuă să fie furnizarea unei serii de produse la clienții noștri apreciați, incluzând piese de schimb pentru rechemări și o locuință stabilă pentru angajații noștri excepționali. Credem că afacerea combinată va fi bine poziționată pentru succesul pe termen lung în industria auto globală”, a declarat Shigehisa Takada, Președinte și Director General Executiv al Takata.

În 2016, compania chineză Ningbo Joyson Electronics a cumpărat producătorul american de component auto Key Safety Systems într-o achiziție evaluată la aproximativ 920 mil. Dolari.

Acțiunile firmei Ningbo Joyson Electronics sunt listate pe bursa de la Shanghai.

 

A început numărătoarea inversă pentru cea mai mare tranzacție bancară din 2017: Banca Transilvania estimează că va semna până la finele lunii noiembrie acordul de cumpărare pentru Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN de la grupul financiar elen Eurobank

Banca Transilvania, a doua bancă locală după mărimea activelor totale, a anunțat, astăzi, că estimează semnarea unui acord de achiziție până la sfârșitul acestei luni pentru Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN în cadrul pachetului de vânzare pus pe masă de către grupul financiar elen Eurobank.

“Banca Transilvania SA informeaza investitorii cu privire la faptul că Eurobank și Banca Transilvania au derulat negocieri exclusive cu privire la potențiala achiziție a Bancpost SA, ERB Retail Services IFN SA și ERB Leasing IFN SA din România. În ultimele săptămâni s-au făcut progrese semnificative înspre un rezultat pozitiv, iar negocierile sunt aproape de finalizare, părțile parcurgând ultimele etape în vederea semnării unui acord. Echipele de conducere ale celor două părți doresc sa reafirme implicarea în finalizarea unei tranzacții echitabile și benefice pentru toate părțile interesate, mentionând că data semnării acordului este estimată cel mai târziu pentru finele lunii noiembrie 2017 și va fi anunțată public de îndată ce formalitățile necesare vor fi parcurse în mod corespunzator”, au precizat reprezentanții cumpărătorului într-un comunicat de presă.

Anunțul confirmă informațiile publicate pe 1 noiembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, potrivit cărora semnarea acordului între cele două bănci este așteptată să aibă loc în această lună.

Potrivit reprezentanților Băncii Transilvania, detalii suplimentare vor fi comunicate publicului și investitorilor după finalizarea pașilor necesari și obținerea tuturor aprobărilor corespunzătoare.

Tranzacția cu nume de cod Florence are valențele unui exit al grupului financiar elen Eurobank din România, susțin surse din piață, având în vedere că negocierile cu Banca Transilvania vizează vânzarea întregului pachet de acțiuni al Bancpost, nu doar a unui pachet majoritar de acțiuni, așa cum reprezentanții vânzătorului afirmau la începutul acestui an, la momentul lansării tranzacției.

Achiziția Bancpost, a noua bancă de pe piața locală după activele totale la finele anului trecut, are o importanță strategică pentru Banca Transilvania, care a pornit în urmă cu trei ani ascensiunea către poziția de lider al pieței bancare din România, ocupată de 11 ani de către grupul austriac Erste prin subsidiara sa locală, BCR.

Pe o piață bancară în care creșterea organică a fost temperată de criza financiară globală, orice jucător care caută un avans semnificativ al cotei de piață este nevoit să se uite după achiziții. La celălalt capăt al pieței, grupuri bancare străine fără o masă critică sau implicate în procese largi de restructurare au făcut pe rând tranzacții de exit din România în ultimii patru ani.

Astfel, Royal Bank of Scotland și-a vândut operațiunile în două etape (2013 și 2014) către UniCredit, MKB a vândut fosta Romexterra Bank unui fond de investiții al Axxess Capital (2013), care a modelat Patria Bank după achiziția Carpatica (2016), grupul bancar portughez Millennium a vândut subsidiara locală către OTP (2014), care în iulie 2017 a semnat și achiziția Banca Românească de la grupul elen National Bank of Greece, iar Volksbank a vândut banca din România către Banca Transilvania în aprilie 2015.

Cele mai ample mișcări în top 10 după activele locale, precum și cel mai important avans al procesului de consolidare bancară locală în ansamblu de la declanșarea crizei financiare globale sunt de așteptat să se producă în 2018, când este așteptată finalizarea vânzării Bancpost, Banca Românească și a Piraeus Bank România, tranzacție aflată în curs în acest moment.

Banca Transilvania s-a poziționat ca fiind cel mai important cumpărător din România de active bancare, pe lângă achiziția Volksbank România și a preconizatei tranzacții cu Bancpost, banca anunțând în această săptămână că va prelua un pachet inițial de 39% din Victoriabank din Republica Moldova, în cadrul primei sale incursiuni de fuziuni și achiziții în afara României.

Banca Transilvania dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar. De asemenea, BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

De cealaltă parte, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier la 31 decembrie 2016, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul canadian Fairfax.

Eurobank raporta la finele trimestrului al doilea din acest an active de 2,6 mld. Euro în România, un portofoliu brut de credite de 2 mld. Euro și depozite de 1,847 mld. Euro, un profit operațional de 34 mil. Euro și un profit de 3,4 mil. Euro la un personal de 2.117 de oameni și o rețea formată din 147 de unități și 8 centre de afaceri, conform unui raport financiar al băncii elene.

Eurobank trece printr-un proces amplu de restructurare, în urma căruia pe de o parte, sunt reduse expunerile pe piețele din afara Greciei, pe de altă parte a trecut la vânzarea de credite neperformante pentru a slăbi presiunea de pe bilanț, iar în paralel caută să își diversifice canalele de finanțare ale operațiunilor. Astfel, Eurobank a plasat pe 25 octombrie o emisiune de obligațiuni de 500 mil. Euro cu scadența la 3 ani și la o dobândă anuală în euro de 2,75%, prima ieșire pe piețele financiare internaționale din 2014 până acum.

CTP cumpără cu aproape 7 mil. Euro proiectul logistic Phoenix Logistics Center din apropierea Bucureștiului. Investitorul imobiliar a raportat în acest an trei achiziții de proiecte pentru care a dat peste 42 mil. Euro

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, a anunțat, astăzi, că a cumpărat cu aproximativ 7 mil. Euro parcul logistic Phoenix Logistics Center de la compania olandeză LSREF3 Alpha Dutch Holdings B.V.

Tranzacția a avut loc în trimestrul al doilea al acestui an. Achiziția a fost finanțată din credit bancar, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. CTP a anunțat la finele lunii octombrie că a contractat în acest an finanțări noi în valoare de 117 mil. euro pentru achiziții și dezvoltări de proiecte imobiliare, fondurile fiind acordate de către cinci bănci – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank și Bancpost.

Phoenix Logistics Center (PLC) a fost integrat în CTPark Bucharest și se află în localitatea Chiajna, la intersecția autostrăzii A1 cu Șoseaua de Centură, la o distanță de doar 10 kilometri de centrul Bucureștiului. Parcul are o suprafață totală de 43.000 metri pătrați și o suprafață închiriabilă de 21.000 m². Spațiile sunt ideale pentru a fi utilizate atât pentru activități de depozitare, logistice și de distribuție, cât și producție pentru industria ușoară. Phoenix Logistics Center este complet închiriat către DB Schenker, companie internațională ce oferă servicii de transport rutier de marfă, transport feroviar, transport aerian, transport maritim, servicii de logistică şi formalităţi vamale.

Planurile dezvoltatorului pentru parcul logistic din Chiajna presupun lucrări de renovare și modernizare, investiția estimată se ridică la aproximativ 1,5 mil. euro și se face în două faze. Prima etapă a fost demarată imediat după achiziție, urmând să se încheie luna aceasta. A doua fază va fi demarată anul viitor.

Depozitul din Phoenix Logistics Center dispune atât de spații destinate depozitării, cât și de spații de birouri împreună cu serviciile aferente. Printre caracteristile spațiilor de depozitare se numără: înălţime utilă de 10 metri, capacitate de încărcare de 5 tone pe metru pătrat, instalație de sprinklere, 7 uși secționale, 38 de porți de încărcare și descărcare.

CTP a cumpărat cu peste 42 mil. Euro în acest an patru proiecte logistice în cadrul a trei tranzacții. Astfel, investitorul a preluat două parcuri logistice de la compania slovacă IPEC Group într-o tranzacție de 18 mil. Euro, iar pentru Chitila Logistic Park a încheiat o tranzacție de 17,3 mil. Euro.

CTP este un dezvoltator și administrator full-service de proprietăți comerciale, specializat în livrarea și managementul parcurilor de business high-tech personalizate pentru companii internaționale și locale de prim rang, care fac investiții strategice noi sau își extind operațiunile în Europa Centrală și de Est. CTP deține CTPark Network, cel mai mare sistem integrat premium de parcuri de afaceri din Europa Centrală, cu peste 4,1 milioane de metri pătrați de spații de clasa A, în peste 80 de puncte strategice.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 metri pătrați de suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

CTP este cel mai activ investitor pe segmentul spațiilor industriale și de logistică, unde au portofolii importante și jucători de talie internațională precum Blackstone sau P3.

Randamentele investițiilor pe piața spațiilor de logistică din București în medie la 8,75%, peste Varșovia cu 6,5%, Budapesta cu 8% și Praga cu 6,25%, potrivit unui raport al Colliers pentru prima jumătate a anului.

Firmele românești trec la achiziții în Republica Moldova pe poarta deschisă de BERD: Banca Transilvania intenționează să cumpere 39% din Victoriabank în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 30 – 35 mil. Euro. Transgaz trebuie să depună ofertă până pe 15 decembrie pentru preluarea companiei de stat Vestmoldtransgaz, unde prețul inițial de vânzare e de circa 9 mil. Euro la care se adaugă investiții de 93 mil. Euro în doi ani

Banca Transilvania, a doua bancă din România după activele totale, a anunțat în această seară că intenționează să cumpere un pachet inițial de peste 39% din Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova.

Tranzacția va însemna prima achiziție a Băncii Transilvania pe o piață bancară străină în contextul strategiei sale de extindere, prin care în aprilie 2015 a preluat Volksbank România, iar acum este așteptată să anunțe semnarea achiziției Bancpost.

Intrarea Băncii Transilvania pe piața bancară din Republica Moldova este facilitată de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), aflat în poziția de acționar minoritar atât în Banca Transilvania, cât și în Victoriabank, unde deține 27,5% din acțiuni. Din board-ul Victoriabank face parte deja Ionuț Pătrăhău, fost bancher al Băncii Transilvania care acum reprezintă interesele BERD în banca de la Chișinău.

“Din 2007, aceasta este prima dată când un investitor bancar străin intră pe piața din Republica Moldova. Ca urmare a investiției avute în vedere, Banca Transilvania și BERD vor deține împreună pachetul majoritar în Victoriabank. În conformitate cu legislația în vigoare, aceștia vor face o ofertă pentru achiziționarea celorlalte acțiuni”, au precizat reprezentanții Băncii Transilvania.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică și nici cine este vânzătorul pachetului de acțiuni de la Victoriabank.

Acțiunile Victoriabank sunt deținute de către BERD prin intermediul vehiculului de investiții cu scop special (SPV) olandez VB Investment Holding BV cu 27,56%, respectiv de către vehiculul de investiții înregistrat în Cipru Insidown Ltd al cărui beneficiar este cetățeanul rus Sergey Lobanov cu 39,2% la care se adaugă un grup de oameni de afaceri din Republica Moldova – Victor Țurcan (10,45% din acțiuni), Elena Artemenco (4,94%), Galina Proidisvet (4,04%), Valentina Țurcan (2,47%), Notabil SRL (în spatele căreia se află Valentina Țurcan) cu 2,36%, Natalia Rotari cu 0,45%, Francesca Postolache cu 0,34% și Iurie Bondari cu 1,01%, conform datelor făcute publice de către bancă.

Din datele făcute publice reiese că singurul pachet de peste 39% din acțiunile Victoriabank aparține rusului Sergey Lobanov.

BERD și-a majorat în iunie 2016 participația la Victoriabank, când a anunțat că plătește 6 mil. Euro pentru 12,5% din acțiuni, vânzător fiind Alpha Bank România, care și-a făcut exitul din acționariatul băncii.

La acel moment, BERD a plătit 42 de lei moldovenești pe acțiune, adică un preț care evalua Victoriabank la 48 mil. Euro, la jumătate din valoarea sa contabilă.

De această dată, Banca Transilvania va plăti un preț mai aproape de valoarea contabilă a băncii, adică peste prețul plătit în 2016 de către BERD, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că prețul pe care BT ar putea să îl plătească pentru preluarea pachetului de peste 39% din Victoriabank ar putea fi în jurul a 30 – 35 mil. Euro, valori neconfirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Pentru finanțarea achiziției, Banca Transilvania are la îndemână lichidități proprii consistente. Banca dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar. BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro). Dealtfel, grupul BT caută să își investească o parte din lichiditățile obținute nu doar în achiziții  de bănci în România și Republica Moldova, ci și în start-upuri de tehnologie financiară care au nevoie de capital de creștere, cum a fost cazul investiției BT Investments în dezvoltatorul aplicației de plată pe mobil Pago, anunțate săptămâna trecută.

Victoriabank este o bancă bine capitalizată cu o cotă de piață de 17% la nivelul pieței din Republica Moldova, cu capitaluri proprii de 2,285 mld. Lei moldovenești (circa 113 mil. Euro) la finele anului 2016.

În 2016, Victoriabank a raportat un profit net de 220 mil. Lei moldovenești (peste 10 mil. euro), dublu față de anul anterior, respectiv numerar și solduri cu Banca Națională a Moldovei de 2,754 mld. Lei moldovenești.

Piața bancară din Moldova, cu active totale de 72 mld. Lei moldovenești (peste 3,5 mld. euro) și un profit net de 1,36 mld. Lei moldovenești (circa 67 mil. euro) în 2016, este concentrată pe segmentul de corporate (clienți – companii), oferind prospecte de creștere puternică în sectorul de retail, unde Banca Transilvania este de așteptat să accelereze creșterea organică prin intermediul platformei Victoriabank.

Victoriabank a avut un trecut tumultuos cu acționari ca oligarhul Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon. Dealtfel, Republica Moldova a fost puternic zguduită de scandalurile din marile bănci locale, mai ales de către scandalul prin care un miliard de dolari a dispărut în mod suspect în 2014 din băncile de peste Prut, acuzațiile fiind îndreptate în special către omul de afaceri Ilan Shor și asociații săi.

Intrarea Băncii Transilvania pe piața bancară din Moldova are loc concomitent cu pregătirile unei alte companii românești, Transgaz.

Astfel, Transgaz a anunțat că intenționează să participe la privatizarea Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, compania creată de statul moldovean pentru operarea gazoductului Ungheni – Chișinău.

Agenția Proprietății Publice de la Chișinău a anunțat că așteaptă documentele de participare la privatizarea Vestmoldtransgaz până pe 15 decembrie la ora 15. Conform anunțului, prețul inițial de vânzare a fost stabilit la 180 mil. Lei moldovenești (circa 9 mil. Euro), iar volumul minim de investiții se cifrează la 93 mil. Euro pe doi ani.

Din costul total al gazoductului care ar urma să interconecteze sistemul de transport al gazelor din Moldova cu cel din România, BERD va participa cu o finanțare de 41 mil. Euro.  O altă finanțare de 41 mil. Euro pentru finanțarea proiectului vine de la Banca Europeană de Investiții. În cazul unei achiziții încheiate cu succes a Vestmoldtransgaz, Transgaz va controla coridorul de transport de gaze dintre Moldova și UE.

Investițiile BT și Transgaz sunt de așteptat să majoreze capitalul românesc investit în Republica Moldova și să captureze active – cheie în sectoare strategice precum infrastructura energetică și bănci într-un moment în care Chișinăul caută la nivel politic să se apropie cât mai mult de piața Uniunii Europene, cu excepția președintelui Igor Dodon, care s-a arătat mai favorabil unei apropieri pe toate planurile de Rusia.

România se află în acest moment pe locul 6 în topul investitorilor străini în Moldova cu 1.678 de companii (cel mai mare număr de firme înregistrate de către o altă țară în Moldova) și un capital investit de 697 mil. Lei moldovenești (peste 34 mil. euro), adică 5% din totalul investițiilor străine înregistrate în capitalul social, conform datelor Camerei Înregistrării de Stat.

Economia Moldovei, cu un Produs Intern Brut de 98,28 mld. Lei moldovenești (circa 5 mld. euro) în 2016, a înregistrat o rată de creștere de 3,3% față de anul anterior, potrivit Biroului Național de Statistică.

BERD este unul dintre cei mai puternici investitori instituționali în Republica Moldova, unde până acum a investit 1,15 mld. Euro. Portofoliul BERD de proiecte era de 478 mil. Euro la 30 iunie 2017, din care 69% însemna expunerea în sectorul de infrastructură, 13% în energie, 8% în sectorul instituțiilor financiare și 10% în industrie, comerț și agricultură.

 

NEPI Rockcastle a mandatat ING, JP Morgan și SocGen pentru pregătirea unei emisiuni de obligațiuni cu maturitate intermediară. Rundele de întâlniri cu investitorii în titluri cu venit fix vor începe din 8 noiembrie

NEPI Rockcastle, cel mai important investitor pe piața centrelor comerciale din România, a mandatat băncile ING, J.P.Morgan și Societe Generale Corporate & Investment Banking să aranjeze începând din 8 noiembrie o serie de întâlniri cu investitorii în titluri cu venit fix.

Întâlnirile vor avea loc în Europa Continentală și Marea Britanie, au precizat reprezentanții companiei.

O emisiune de obligațiuni denominate în euro cu maturitate intermediară ar putea urma în funcție de condițiile de piață.

NEPI a lansat pe piețele financiare internaționale pe 23 noiembrie 2015 obligațiuni negarantate de 400 mil. Euro cu o maturitate de 5,25 ani la o dobândă anuală de 3,75% pentru refinanțarea parțială a datoriilor și pentru proiectele de investiții ale companiei, inclusiv achiziții.

NEPI Rockcastle este compania rezultată în vara acestui an în urma fuziunii dintre grupurile de investiții imobiliare NEPI și Rockcastle. Noua companie a primit ratingul Baa3 cu perspectivă pozitivă din partea agenției internaționale de evaluare financiară Moody’s, calificativul BBB însoțit de o perspectivă stabilă din partea agenției financiare internaționale Standard & Poor’s, respectiv nota BBB însoțită de o perspectivă stabilă din partea Fitch.

În urma fuziunii, NEPI și-a retras de la tranzacționare acțiunile listate pe bursa de la București, titlurile NEPI Rockcastle fiind listate pe bursele de la Johannesburg și Euronext Amsterdam, unde capitalizarea de piață este de 7,066 mld. Euro.

Cei mai mari acționari ai NEPI Rockcastle sunt Fortress Income Fund cu 25,13%, Resilient Reit Limited cu 13,34% și Public Investment Corporation cu 9,36%, potrivit datelor făcute publice la 31 august.

NEPI Rockcastle este unul dintre investitorii majori de pe piața imobiliară din România, unde portofoliul său local își are centrul de greutate pe segmentul centrelor comerciale, o altă componentă fiind imobilele de birouri.

Investitorii imobiliari NEPI Rockcastle și Globalworth, cei mai activi cumpărători de active locale din ultimii ani, au derulat mai multe tranzacții pe piața bursieră și financiară pentru a-și optimiza structura de capital și a-și scădea costurile de finanțare, dar în același timp pentru a face rost de bani proaspeți pentru investiții de dezvoltare și achiziții.

Globalworth a plasat în iulie o emisiune de obligațiuni de 550 mil. Euro, listată inclusiv pe bursa de la București. Titlurile denominate în euro au o maturitate de 5 ani până pe 20 iunie 2022 și poartă o dobândă fixă de 2,875% pe an, care va fi plătită investitorilor anual începând cu 20 iunie 2018.

Principalul acționar al Globalworth este investitorul sud – african Growthpoint, iar în acest an un alt grup sud- african, Atterbury a preluat 50% dintr-o asociere cu Iulian Dascălu, unul dintre cei mai importanți investitori locali din piața imobiliară. România are un randament mai bun de câștig față de piețele din regiune pe toate segmentele – spații de birouri, centre comerciale sau spații industrial și logistică ceea ce a atras interesul grupurilor cu capital sud – african, precum și alți investitori internaționali.

ipo sphera rezultate main

Lucian Vlad și Nicolae Badea vor încasa 53 mil. Euro după vânzarea pachetului de 25,3% din acțiunile Sphera Franchise Group pe bursa de la București. Listarea companiei a atras 538 de ordine de cumpărare de la investitori. Oferta de acțiuni Sphera a fost suprasubscrisă de peste 3 ori datorită interesului managerilor de fonduri de investiții și a fondurilor de pensii, atrași de rata de creștere a companiei și de planurile de dezvoltare anunțate

Oamenii de afaceri Lucian Vlad și Nicolae Badea vor încasa aproximativ 243,7 mil. Lei (circa 53 mil. Euro) din vânzarea pachetului de 25,3% din acțiunile Sphera Franchise Group pe bursa de la București, potrivit datelor făcute publice de către managerii tranzacției.

Din valoarea pachetului vândut de 62 mil. Euro, urmează să fie plătite comisioanele consorțiului de intermediere precum și alte costuri asociate tranzacției.

Acțiunile oferite inițial în marja unui interval de 25 – 33 lei per titlu, după derularea ofertei în perioada 24 octombrie – 2 noiembrie, au ajuns la un preț final de ofertă de 29 lei (circa 6,3 euro) per acțiune. Astfel, valoarea bursieră a Sphera Franchise Group a ajuns să fie cotată în urma încheierii cu succes a tranzacției la 245 mil. Euro. Raportat la EBITDA de circa 16 mil. Euro pe an, valoarea de piață a companiei ar fi echivalentă unui multiplu de peste 15 aplicat EBITDA, ceea ce ar putea influența și alte evaluări viitoare de afaceri din sectorul de profil.

Tranzacția de listare a celui de-al doilea jucător de pe piața locală a lanțurilor de restaurante a fost încheiată cu succes, după ce oferta de acțiuni a fost suprasubscrisă de peste 3 ori în contextul interesului masiv arătat de investitorii instituționali de tipul manageri de fonduri de investiții locale, fonduri de investiții internaționale care investesc în piețe de frontieră sau fonduri de pensii, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre investitorii instituționali locali care au subscris s-au aflat și fondurile administrate de către Erste Asset Management și NN, doi dintre cei mai mari manageri de bani din România.

Pe tranșa investitorilor de retail, interesul mai slab pentru tranzacție a dus la o realocare a numărului de acțiuni oferite între clasele de investitori. Dacă, inițial, investitorilor de pe tranșa de retail li s-a oferit 15% din cele 9.831.753 de acțiuni, în final acestora le-a fost alocat un număr de trei ori mai mic de acțiuni, care a reprezentat 5% din numărul acțiunilor vândute.

Indicele de alocare în tranșa investitorilor de retail este de 0,4409738979 ceea ce înseamnă că un investitor care a subscris în cadrul perioadei de ofertă pentru 100 de acțiuni va primi în final 44 de acțiuni.

Printre catalizatorii interesului investitorilor instituționali s-au aflat rata anuală de creștere a afacerilor companiei și potențialul de dezvoltare, structurat sub forma unui plan de extindere pe termen mediu a rețelelor de restaurante operate în baza contractelor de franciză cu gigantul american Yum!, care este cotat să aducă noi rate de creștere anuală de două cifre în anii care vin.

Astfel, rezultatele neauditate din prospectul de listare indică pentru primul semestru al anului vânzări în restaurante de 242 mil. Lei, în creștere cu 25% față de perioada similară a anului anterior pentru compania nou – creată în acest an, Sphera Franchise Group. Pe rezultate auditate, US Food Network SA, care operează franciza KFC – motorul principal al afacerii Sphera Franchise Group, a raportat o rată de creștere a vânzărilor de restaurante de 26% în 2016 față de 2015, respectiv de 26% în 2015 față de anul anterior.

În cadrul tranzacției de listare a Sphera Franchise Group, Erste Asset Management a plasat ordine de cumpărare de aproape 5 mil. Euro și a luat în final acțiuni în valoare de peste 1,5 mil. Euro. În plus, clienții individuali care au apelat la serviciile de administrare discreționară a portofoliului de către echipa Erste Asset Management au luat aproximativ 17% din tranșa de acțiuni alocată investitorilor de retail, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sphera Franchise Group are consultant financiar banca de investiții Rothschild, iar sindicatul de intermediere este format din Wood, Raiffeisen și Alpha Finance. De asemenea, casa austriacă de avocatură Schoenherr asigură consultanța juridică a emitentului, iar consorțiul de intermediere are alături pe avocații RTPR Allen & Overy.

Sphera Franchise Group este o companie cu o cotă de piață agregată de 22,4% pe segmentul lanțurilor locale de restaurante, fiind al doilea jucător ca mărime după McDonald’s cu 24,6%, conform unei cercetări de piață Euromonitor publicate în prospectul de listare a companiei.

În 2016, compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures și francizat al McDonald’s, a plătit grupului american 65,3 mil. dolari pentru 100% din acțiunile Mc Donald’s România, liderul pieței de restaurante, cu 66 de restaurante și un profit de 11,02 mil. dolari la 31 decembrie 2015.

Dintre cele două mari rețele operate de către Sphera Franchise Group, KFC ocupă o cotă de 15,2%, iar Pizza Hut de 7,2%, urmați de jucători precum Fornetti (5,2%) sau jucători mai nou intrați pe piață precum Starbucks (3,3%), Subway (2,7%) și Salad Box (2,5%).

Sectorul de servicii alimentare din România este de circa 17,8 mld lei pe an (3,9 mld. euro), cu o rată medie anuală de creștere de 4,6% estimată de către consultanții Deloitte pentru perioada 2017 – 2022.

Potențialul de creștere al pieței de profil îi permite companiei să deruleze planuri de extindere, care mizează pe deschiderea a 51 de restaurante KFC, 44 de unități Pizza Hut până la finele lui 2022, iar pentru proaspăta marcă Taco Bell intrată în portofoliu sunt luate în calcul 14 unități până la finele lui 2021.

Pentru deschiderea de noi locații, compania vizează în cazul rețelei KFC orașe cu puțin sub 100.000 de locuitori, pentru Pizza Hut sunt luate în calcul localități sub 150.000 de locuitori, mai ales centre comerciale, iar pentru Taco Bell planurile vizează București și alte orașe de peste 200.000 de locuitori precum Constanța, Cluj sau Timișoara.

Compania operează cele trei rețele în baza unor francize contractate de la compania americană Yum!. Firma locală plătește lunar către Yum redevențe de 6% din vânzări în baza contractului de franciză.

Planurile de extindere fac parte din angajamentele luate față de Yum și vizează nu doar piața din România, ci și din Italia.

Modelul de afaceri al Sphera Franchise Group se bazează pe încasări imediate de numerar sau plăți cu cardul din vânzări, ceea ce îi oferă o poziție puternică de lichiditate. De asemenea, stocurile sunt menținute până la două săptămâni, iar plățile către furnizori au termene între 45 și 60 de zile.

Lichiditățile astfel obținute finanțează nevoile de capital de lucru, în timp ce finanțarea bancară este utilizată pentru investiții în deschiderea de noi locații.

Compania are un împrumut de la Alpha Bank România, din care face trageri pentru investiții, iar din cercul său de bănci mai fac parte BRD și UniCredit Italia. Compania își plasează o parte din numerar în depozite la bancă.

Cele mai importante costuri care pun presiune pe marjele de profit ale afacerii sunt costurile cu vânzarea, care au o pondere de 35,6% din vânzările proforma pe 2016, respectiv costurile cu forța de muncă care înseamnă alte 17,9% din vânzările proforma din 2016.

Sphera Franchise Group număra la 30 iunie un personal format din 3.753 de angajați față de 2.572 de oameni la 31 decembrie 2014, creșterea de personal fiind justificată prin deschiderea de noi locații.

Din cele 104 locații aflate în rețea la 30 septembrie, numai una singură era în proprietate, restul fiind închiriate majoritatea pe termen mediu, ceea ce face ca evoluția pieței imobiliare și a chiriilor să aibă influență asupra costurilor companiei.

Compania a plătit dividende în primele șase luni ale anului de 46,2 mil. Lei către acționari, iar profitabilitatea afacerii este unul dintre cele mai importante argumente în cadrul tranzacției de listare, alături de gradul de îndatorare redus.

Sphera Franchise Group urmează să constituie fondul de rezervă, conform prevederilor legale,  din alocarea a minim 5% din profitul companiei până la nivelul minim de 20% din capitalul social ceea ce înseamnă încă un factor de presiune asupra nivelului dividendelor.

Sphera Franchise Group este o afacere pornită în 1994, care acum are operațiuni în România, Republica Moldova și Italia.

Compania a raportat la 30 iunie pentru primul semestru al anului EBITDA din activități continue de 38,4 mil. Lei (peste 8 mil. Euro) la vânzări în restaurante de 287,8 mil. Lei (circa 62 mil. Euro) și un profit net de 28,3 mil. Lei (în jurul a 6 mil. Euro).

De asemenea, numerarul și echivalentele de numerar după primul semestru se ridicau la 35,8 mil. lei (aproape 8 mil. euro). Capitalurile proprii ale companiei erau la aceeași dată de 100 mil. lei (circa 22 mil. euro), iar datoriile totale ajungeau la 94,6 mil. lei (peste 20 mil. euro).

Până acum, valul de listări private majore din ultimul an reprezentat de către MedLife (decembrie 2016), Digi Communications NV (Mai 2017) și Sphera Franchise Group (noiembrie 2017) a fost realizat pe seama vânzării de pachete de acțiuni de către acționari ai companiilor, niciuna dintre tranzacții nu a fost structurată astfel încât să atragă capital proaspăt de la investitori prin majorare de capital, ceea ce ar fi însemnat bani pentru finanțarea companiei și o sursă  de lichiditate pentru planurile de extindere anunțate pe piața serviciilor medicale private, piața de telefonie mobilă, respectiv pe piața restaurantelor.

Sphera Franchise Group a încheiat cu succes tranzacția de listare pe bursă: Prețul final de ofertă de 29 lei înseamnă că pachetul vândut de către Lucian Vlad și Nicolae Badea ajunge la circa 62 mil. Euro, iar valoarea de piață a companiei a fost cotată la 245 mil. Euro. Investitorii instituționali au primit 95% din acțiunile oferite la vânzare

Prețul final de ofertă în cadrul tranzacției de listare a Sphera Franchise Group a fost stabilit la 29 lei, pachetul de acțiuni al acționarilor Lucian Vlad și Nicolae Badea urmând să fie vândut pentru aproape 62 mil. Euro.

La acest preț, compania este cotată la o valoare de piață de 245 mil. Euro, potrivit ultimelor date făcute publice de către managerul tranzacției. Tranzacția duce evaluarea companiei la un multiplu care trece de 15 x EBITDA, ceea ce este de așteptat să dea un impuls evaluărilor și altor afaceri din sectorul lanțurilor de restaurante și a serviciilor de alimentație conexe.

În final, investitorilor de retail le-a fost alocată o cotă de 5% din acțiuni, de trei ori mai puțin decât alocarea inițială, confirmând astfel percepția că tranzacția de listare a Sphera Franchise Group fiind de la bun început orientată că investitorii instituționali. Dealtfel, investitorilor instituționali le-a fost alocată 95% din oferta de acțiuni.

Indicele de alocare în tranșa investitorilor de retai este de 0,4409738979 ceea ce înseamnă că un investitor care a subscris în cadrul perioadei de ofertă pentru 100 de acțiuni va primi în final 44 de acțiuni.

Acționarii Lucian Vlad și Nicolae Badea vând în cadrul tranzacției de listare un pachet de 22,34%, respectiv 3% din acțiunile pe care le dețin în companie, urmând să își marcheze astfel un exit parțial din afacerea Sphera Franchise Group.

Acțiunile au fost oferite spre vânzare investitorilor la un preț ce variază între 25 lei și 33 lei pe acțiune, în condițiile în care investitorilor persoane fizice li s-a oferit un preț fix de subscriere de 33 de lei pe acțiune, în timp ce investitorii instituționali au putut subscrie la orice cotație din intervalul prețului de ofertă.

În acest moment, acțiunile companiei sunt deținute de către Radu Dimofte (43,67%), Lucian Vlad (33,33%) și Nicolae Badea (23%), care vor rămâne acționari în afacere și după listarea pe bursă și, implicit, după atragerea unor noi investitori.

Compania are consultant financiar banca de investiții Rothschild, iar sindicatul de intermediere este format din Wood, Raiffeisen și Alpha Finance. De asemenea, casa austriacă de avocatură Schoenherr asigură consultanța juridică a emitentului, iar consorțiul de intermediere are alături pe avocații RTPR Allen & Overy.

Perioada de derulare a ofertei a fost între 24 octombrie și 2 noiembrie.

Listarea Sphera Franchise Group se înscrie în trendul ultimelor listări private majore precum MedLife și Digi, în care au fost vândute pachete de acțiuni de către acționari ai companiilor, fără să fie operate prin aceste tranzacții vreo majorare de capital.

Sphera Franchise Group este o companie cu o cotă de piață agregată de 22,4% pe segmentul lanțurilor locale de restaurante, fiind al doilea jucător ca mărime după McDonald’s cu 24,6%, conform unei cercetări de piață Euromonitor publicate în prospectul de listare a companiei.

În 2016, compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures și francizat al McDonald’s, a plătit grupului american 65,3 mil. dolari pentru 100% din acțiunile Mc Donald’s România, liderul pieței de restaurante, cu 66 de restaurante și un profit de 11,02 mil. dolari la 31 decembrie 2015.

Dintre cele două mari rețele operate de către Sphera Franchise Group, KFC ocupă o cotă de 15,2%, iar Pizza Hut de 7,2%, urmați de jucători precum Fornetti (5,2%) sau jucători mai nou intrați pe piață precum Starbucks (3,3%), Subway (2,7%) și Salad Box (2,5%).

Piața restaurantelor este foarte fragmentată, dominând jucătorii independenți care acaparează circa 92% din piață, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Primele zece mărci cumulează două treimi din piața lanțurilor de restaurante.

Sectorul de servicii alimentare din România este de circa 17,8 mld lei pe an (3,9 mld. euro), cu o rată medie anuală de creștere de 4,6% estimată de către consultanții Deloitte pentru perioada 2017 – 2022.

Potențialul de creștere al pieței de profil îi permite companiei să deruleze planuri de extindere, care mizează pe deschiderea a 51 de restaurante KFC, 44 de unități Pizza Hut până la finele lui 2022, iar pentru proaspăta marcă Taco Bell intrată în portofoliu sunt luate în calcul 14 unități până la finele lui 2021.

Pentru deschiderea de noi locații, compania vizează în cazul rețelei KFC orașe cu puțin sub 100.000 de locuitori, pentru Pizza Hut sunt luate în calcul localități sub 150.000 de locuitori, mai ales centre comerciale, iar pentru Taco Bell planurile vizează București și alte orașe de peste 200.000 de locuitori precum Constanța, Cluj sau Timișoara.

Compania operează cele trei rețele în baza unor francize contractate de la compania americană Yum. Firma locală plătește lunar către Yum redevențe de 6% din vânzări în baza contractului de franciză.

Planurile de extindere fac parte din angajamentele luate față de Yum și vizează nu doar piața din România, ci și din Italia.

Modelul de afaceri al Sphera Franchise Group se bazează pe încasări imediate de numerar sau plăți cu cardul din vânzări, ceea ce îi oferă o poziție puternică de lichiditate. De asemenea, stocurile sunt menținute până la două săptămâni, iar plățile către furnizori au termene între 45 și 60 de zile.

Lichiditățile astfel obținute finanțează nevoile de capital de lucru, în timp ce finanțarea bancară este utilizată pentru investiții în deschiderea de noi locații.

Compania are un împrumut de la Alpha Bank România, din care face trageri pentru investiții, iar din cercul său de bănci mai fac parte BRD și UniCredit Italia. Compania își plasează o parte din numerar în depozite la bancă.

Cele mai importante costuri care pun presiune pe marjele de profit ale afacerii sunt costurile cu vânzarea, care au o pondere de 35,6% din vânzările proforma pe 2016, respectiv costurile cu forța de muncă care înseamnă alte 17,9% din vânzările proforma din 2016.

Sphera Franchise Group număra la 30 iunie un personal format din 3.753 de angajați față de 2.572 de oameni la 31 decembrie 2014, creșterea de personal fiind justificată prin deschiderea de noi locații.

Din cele 104 locații aflate în rețea la 30 septembrie, numai una singură era în proprietate, restul fiind închiriate majoritatea pe termen mediu, ceea ce face ca evoluția pieței imobiliare și a chiriilor să aibă influență asupra costurilor companiei.

Compania a plătit dividende în primele șase luni ale anului de 46,2 mil. Lei către acționari, iar profitabilitatea afacerii este unul dintre cele mai importante argumente în cadrul tranzacției de listare, alături de gradul de îndatorare redus.

Sphera Franchise Group urmează să constituie fondul de rezervă, conform prevederilor legale,  din alocarea a minim 5% din profitul companiei până la nivelul minim de 20% din capitalul social ceea ce înseamnă încă un factor de presiune asupra nivelului dividendelor.

Sphera Franchise Group este o afacere pornită în 1994, care acum are operațiuni în România, Republica Moldova și Italia.

Compania a raportat la 30 iunie pentru primul semestru al anului EBITDA din activități continue de 38,4 mil. Lei (peste 8 mil. Euro) la vânzări în restaurante de 287,8 mil. Lei (circa 62 mil. Euro) și un profit net de 28,3 mil. Lei (în jurul a 6 mil. Euro).

De asemenea, numerarul și echivalentele de numerar după primul semestru se ridicau la 35,8 mil. lei (aproape 8 mil. euro). Capitalurile proprii ale companiei erau la aceeași dată de 100 mil. lei (circa 22 mil. euro), iar datoriile totale ajungeau la 94,6 mil. lei (peste 20 mil. euro).

 

Achiziția Banca Românească de către OTP a ajuns în analiza Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care OTP Bank România preia Banca Românească SA, precum şi activele româneşti aferente sucursalei din Londra şi ale filialei din Malta aparținând National Bank of Greece SA (NBG).

Activele preluate reprezintă împrumuturile și garanțiile aferente acestora încheiate de către sucursala din Londra a NBG, respectiv filiala malteză a NBG, către diverși clienți români.

Atât OTP Bank România, cât și Banca Românească SA activează în domeniul serviciilor financiare și bancare.

OTP Bank România face parte din grupul OTP ce furnizează servicii financiare universale în Ungaria, România, Muntenegru, Croația, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia și Serbia.

Banca Românească SA este o instituție financiară cu activități concentrate în mod semnificativ pe segmentul de retail.

Lansarea tranzacției de vânzare a Banca Românească de către bancherii de investiții de la Credit Suisse a fost anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea Banca Românească înseamnă, pe de o parte, plecarea NBG din piața bancară locală, dar și intrarea OTP în Top 10 bănci după 13 ani de la venirea în România.

Grupul elen NBG a anunțat pe 27 iulie semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite, tranzacția fiind estimată a fi finaliată la începutul anului 2018.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro, spunea Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG, care preciza că impactul a fost calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

Banca Românească ocupă locul 14 pe piața bancară din România, iar cota de piață a OTP la nivel local va crește spre 4%, ajungând în primele 8 bănci locale.

OTP a cumpărat RoBank în 2004 și Millennium Bank în 2015, iar acum crește de pe urma unui nou exit al unui jucător străin.

Încheierea tranzacției are nevoie de avizul Băncii Naționale a Ungariei, Băncii Naționale a României și a autorităților antitrust.

Credit Suisse International a fost consultantul financiar exclusiv al vânzătorului. Firma de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer a fost consultantul juridic la nivel international al NBG, în timp ce la nivel local PeliFilip a lucrat cu grupul bancar.

OTP a lucrat cu firmele de avocatură  Weil Gotshal & Manges din Ungaria și Schoenherr din România pentru a face auditul juridic, în timp ce analiza financiară (due diligence – n.r.) a fost derulată de către KPMG, potrivit datelor furnizate de către OTP Ungaria jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. Societe Generale Corporate & Investment Banking a fost consultant financiar unic al OTP Group în legătură cu tranzacția.

Banca Transilvania ar putea plăti un preț în jurul a 230 – 250 mil. Euro pentru achiziția pachetului de acțiuni al Bancpost în cadrul tranzacției Florence. Eurobank își va face exitul din România, urmând să vândă toate acțiunile băncii la pachet cu operațiunile de leasing și consumer finance. Semnarea tranzacției este așteptată să aibă loc în luna noiembrie

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după active, ar putea plăti un preț de achiziție în jurul a 230 – 250 mil. Euro pentru preluarea Bancpost în cadrul tranzacției Florence prin care grupul elen Eurobank vinde banca la pachet cu operațiunile de leasing și consumer finance, susțin surse din piață.

Eurobank vinde pachetul integral de acțiuni al Bancpost, ceea ce înseamnă că își va face exitul din România după încheierea tranzacției, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Eurobank și Banca Transilvania au anunțat pe 15 septembrie că au intrat în etapa negocierilor finale și că se așteaptă să încheie discuțiile până la finele lunii octombrie privind Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN.

Bancpost, ca și alte subsidiare de bănci străine din România, are și o datorie intragrup față de banca – mamă din Grecia, care, de asemenea, este așteptată să fie reglată în cadrul discuțiilor cu cumpărătorul.

Surse din piață au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că semnarea acordului de vânzare – cumpărare în cadrul tranzacției Florence va avea loc în luna noiembrie.

Reprezentanții Eurobank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol. Reprezentanții Banca Transilvania nu au putut fi contactați imediat până la momentul publicării acestui articol.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a angajat bancherii de investiții de la HSBC pentru pregătirea unei tranzacții de vânzare la Bancpost.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie 2017 arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Services, precum și un portofoliu selectat de credite.

La începutul lunii februarie, un bancher Eurobank declara, citat de către Reuters, că banca elenă nu vrea să se retragă în întregime din România, ci să atragă un partener strategic astfel încât expunerea locală să fie redusă conform angajamentelor luate față de Comisia Europeană.

“Noi vizăm să vindem pachetul majoritar în Bancpost, ERS și Leasing, toate împreună fiind considerate perimetrul tranzacției”, declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias, confirmând astfel ideea că banca – mamă din Grecia lua în calcul păstrarea unei participații minoritare în banca locală.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În ultima etapă a procesului de vânzare competitivă, Eurobank a primit oferte angajante de la fondurile americane de investiții JC Flowers, Varde Partners și Banca Transilvania, susțin surse din piață, neconfirmate însă de către părțile implicate.

În cursa pentru Bancpost au fost angajați în faza inițială mai mulți investitori, printre care și grupul ungar OTP, care în luna iulie a anunțat semnarea unui acord de achiziție la Banca Românească, bancă vândută de către un alt grup financiar elen, National Bank of Greece. În faza ofertelor angajante pentru achiziția Banca Românească, a fost implicată și Banca Transilvania, care însă a preferat să se concentreze asupra tranzacției de la Bancpost, singura bancă locală din cele aflate în curs de vânzare care poate să îi ofere suficientă masa critică pentru a ataca poziția de lider al pieței bancare din România.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

De cealaltă parte, Banca Transilvania ocupă locul al doilea pe piață după nivelul activelor, poziție pe care a urcat ca urmare a unui avans susținut de achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

Dacă în 2015, Banca Transilvania anunța plata unui preț de 81 mil. Euro pentru pachetul de 100% din acțiunile Volksbank România, ceea ce corespundea unui multiplu de circa 0,2% aplicat la capitalul băncii, de această dată, prețul de achiziție al Bancpost este așteptat să se situeze mult mai sus, în jurul valorii capitalului Bancpost, susțin surse din piață.

Tranzacția Florence prin care Eurobank vinde Bancpost și alte active din România este considerată cea mai importantă mișcare de pe piața bancară locală din acest an datorită faptului că implică doi jucători din Top 10 și pentru că efectele acesteia ar putea clătina poziția de lider a BCR.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul canadian Fairfax.

Eurobank raporta la finele trimestrului al doilea din acest an active de 2,6 mld. Euro în România, un portofoliu brut de credite de 2 mld. Euro și depozite de 1,847 mld. Euro, un profit operațional de 34 mil. Euro și un profit de 3,4 mil. Euro la un personal de 2.117 de oameni și o rețea formată din 147 de unități și 8 centre de afaceri, conform unui raport financiar al băncii elene.

Eurobank trece printr-un proces amplu de restructurare, în urma căruia pe de o parte, sunt reduse expunerile pe piețele din afara Greciei, pe de altă parte a trecut la vânzarea de credite neperformante pentru a slăbi presiunea de pe bilanț, iar în paralel caută să își diversifice canalele de finanțare ale operațiunilor.

Astfel, Eurobank a plasat pe 25 octombrie o emisiune de obligațiuni de 500 mil. Euro cu scadența la 3 ani și la o dobândă anuală în euro de 2,75%, revenind astfel pe piețele financiare internaționale pentru prima oară după 2014.

De cealaltă parte, Banca Transilvania dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar.

BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

Fondul Proprietatea și-a vândut astăzi pachetele minoritare de acțiuni din cele 4 filiale ale Electrica pentru 752 mil. Lei. Avocații RTPR Allen & Overy și KPMG au asistat cumpărătorul

Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului Proprietatea, a anunțat, în această seară că a vândut astăzi pachetele minoritare de acțiuni pe care le deținea la Electrica Furnizare, SDEE Transilvania Nord, SDEE Muntenia Nord și SDEE Transilvania Sud pentru o sumă de 752.031.841 lei (peste 163 mil. Euro) către Electrica.

Contractele de vânzare – cumpărare au fost semnate pe 1 noiembrie, la câteva zile după aprobarea de către acționarii Electrica pe 26 octombrie.

FP își face astfel exitul din filialele Electrica la capătul a aproximativ 2 ani de negocieri, după vânzarea participației de aproximativ 22% din acțiunile fiecărei companii implicate în tranzacție.

Cel mai mare preț a fost obținut din vânzarea pachetului de acțiuni la SDEE Muntenia Nord, unde FP încasează 209,74 mil. Lei de la Electrica și SDEE Transilvania Sud.

Urmează apoi prețul obținut de FP din vânzarea pachetului la SDEE Transilvania Nord, de 201,7 mil. Lei către Electrica și SDEE Muntenia Nord.

De asemenea, FP încasează 173,5 mil. Lei din vânzare pachetului la SDEE Transilvania Sud către Electrica și SDEE Transilvania Nord, respectiv 167,079 mil. Lei din vânzarea participației de 22% din Electrica Furnizare către Electrica și Electrica Serv.

Casa de avocatură RTPR Allen & Overy a asistat Electrica la achiziția pachetelor minoritare de acțiuni în cele 4 filiale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, KPMG a oferit servicii de consultanță în fuziuni și achiziții, respectiv pe probleme de reglementare.

Prețul tranzacției este fundamentat de concluziile raportulului de evaluare emis de o companie de consultanță cu echipa de evaluatori autorizați ANEVAR și validat de o opinie de preț echitabil emisă de către bancherii de investiții ai UniCredit Bank România.

Finalizarea tranzacției determină un nivel al ratei interne de rentabilitate estimat de 15%, conform analizei de oportunitate realizată de KPMG, ceea ce reprezintă cel mai bun plasament posibil în condițiile pieței actuale și la un nivel de risc comparabil, afirmă reprezentanții Electrica.

Electrica Furnizare are o cotă de piață de 20,4% în volume la 31 martie, conform ANRE, în timp ce SDEE Transilvania Nord are o cotă de piață de 11,9%, SDEE Transilvania Sud are o cotă de piață de 13,4%, iar SDEE Muntenia Nord are o cotă de 15,2%, potrivit datelor prezentate de Electrica. După venituri, Electrica Furnizare este cea mai mare dintre entitățile care fac obiectul tranzacției, cu venituri de 2,1 mld. lei, iar iar SDEE Transivania Sud prezintă cel mai mare EBITDA, cu un rezultat de 121 mil. lei, potrivit datelor la 30 iunie.

Electrica SA a decis acordarea mai multor credite intragrup care totalizează peste 130 mil. euro din lichiditățile sale pentru a susține finanțarea activităților și planurilor de investiții ale filialelor sale. Astfel, a anunțat un credit de 100 mil. lei pentru Electrica Furnizare, o finanțare de 150 mil. lei pentru SDEE Muntenia Nord, 200 mil. lei pentru SDEE Transilvania Nord și 160 mil. lei pentru SDEE Transilvania Sud.

Electrica a listat în 2014 un pachet de 51% din acțiuni pe bursele de la București și Londra pentru care a încasat o sumă de aproximativ 2 mld. Lei (circa 443 mil. Euro).

Compania a încercat să își plaseze o parte din banii obținuți în noi achiziții, fiind unul dintre investitorii angajați în tranzacția prin care căuta să cumpere active ale Enel dn România, însă grupul italian a renunțat la tranzacție în 2015 după ce și-a rezolvat problema datoriilor la nivel de grup, ceea ce a redus presiunea pentru noi vânzări de active. O altă oportunitate de investiții către care Electrica s-a uitat a fost licitația organizată de grupul ceh CEZ pentru vânzarea operațiunilor sale din Bulgaria, însă și aici compania românească nu a avansat.

În 2015, Electrica a început negocierile pentru achiziția pachetelor din filiale deținute de către FP, aflat în acest moment într-un raid de vânzare accelerată a participațiilor nelistate din portofoliul său, printre care participațiile deținute la Electrica, companii ale Enel din România, Engie România sau Salrom.

Poziția de cash a Electrica a ajuns la 30 iunie la 2,25 mld. Lei (circa 490 mil. euro), în timp ce veniturile în primul semestru s-au oprit la 590 mil. Euro, EBITDA la 47 mil. Euro, iar profitul net al perioadei raportate a fost de 1,8 mil. Euro.

Pe linii de afaceri, Electrica încasează din activitățile de comerț cu energie electrică aproape dublu față de veniturile din distribuția de electricitate. Pe piața de energie, Electrica are concurenți de talia Enel, CEZ, Engie și E.ON.

Tranzacția aprobată de către acționarii Electrica nu va afecta dreptul la dividende al FP pentru anul financiar 2016, așa cum a fost aprobat deja la nivelul fiecărei filiale, a căror valoare totală este de 97.968.159 lei (circa 21 mil. Euro).

FP și-a anunțat în urmă cu mai mulți ani strategia a reduce dependența portofoliului său de sectorul energetic. Astfel, au urmat mai multe tranzacții de exit ale FP din Transelectrica, Romgaz, companii ale E.ON, Conpet, precum și un exit parțial la OMV Petrom.

La finele primului semestru, FP avea o valoare a activului net de 2,3 mld. Euro, din care aproape o treime este reprezentată de cea mai valoroasă participație din portofoliu – pachetul de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 743 mil. Euro.

Electrica SA, listată din 2014 pe bursa de la București, are o valoare bursieră de 4,49 mld. Lei (crica 0,98 mld. Euro), cel mai important acționar fiind statul român prin Ministerul Energiei cu 48,8%, iar BERD are 6,9% din companie.

Grupul Băncii Transilvania plasează bani în creșterea de start-upuri de tehnologie financiară: BT Investments intră acționar minoritar în afacerea aplicației de plată pe mobil Pago. Adrian Cighi, Co-Fondator al Pago: Intrarea BT s-a făcut sub forma unei majorări de capital a companiei. BT Capital Partners și DLA Piper au lucrat cu Banca Transilvania, iar Pago a apelat la serviciile de asistență juridică ale Digital 2 Law

BT Investments, companie care face parte din grupul financiar Banca Transilvania, a intrat ca acționar minoritar în compania Timesafe, dezvoltatorul aplicației de plăți pe mobil Pago.

Start-upul din zona tehnologiei financiare, pornit în 2016, avea înainte de tranzacția cu BT doi asociați, Adrian Cighi cu 80% din acțiuni, respectiv Alexandru Gala – Popescu cu 20%.

“Această investiție, fiind vorba de un start-up, este o premieră pentru Grupul Financiar Banca Transilvania. Este încă un pas pe care BT îl face pentru susținerea antreprenorilor și incurajarea digitalizării”, a spus Ömer Tetik, Director General al Banca Transilvania.

Capitalul proaspăt de la Banca Transilvania care intră în afacere va avea rol de capital de creștere.

BT Capital Partners și firma de avocatură DLA Piper au asistat BT Investments, în timp ce Pago a apelat la serviciile de asistență juridică ale Digital 2 Law, specializată în servicii de consultanță acordate start-upurilor.

 „Parteneriatul cu Banca Transilvania ne va permite să accelerăm dezvoltarea aplicației Pago. Investiția va fi folosită în special pentru dezvoltările tehnice ale produsului și pentru adăugarea de noi furnizori și noi tipuri de plăți, în beneficiul utilizatorilor noștri. Mulțumim managementului BT pentru încrederea acordată, apreciem ajutorul de până acum și suntem convinși că împreună putem să facem din Pago una dintre cele mai utilizate aplicații de plăți din România. Mulțumim, de asemenea, echipelor de la BT Capital Partners și DLA Piper, pentru contribuția la finalizarea tranzacției”, a declarat Adrian Cighi, Co – Fondator al afacerii Pago.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică și nici mărimea pachetului de acțiuni preluat de către BT Investments.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă structura tranzacției de atragere a capitalului de creștere a însemnat o majorare de capital, Adrian Cighi a răspuns: “Da. Intrarea BT a avut loc printr-o majorare de capital prin care preia un pachet minoritar. Vrem să dezvoltăm noi funcționalități“.

Potrivit acestuia, compania are un plan de dezvoltare pe termen mediu, pentru următorii 5 ani, însă nu a dorit să dea detalii despre țintele de buget din acest an.

Aplicația Pago este destinată plăților prin telefoane mobile de tip iPhone și Android, iar gama de plăți acoperă de la facturi de utilități până la plata de roviniete. Proiectul este dezvoltat în parteneriat cu Banca Transilvania și Mastercard.

Compania, care numără în prezent aproximativ 10 angajați, se concentrează în acest moment pe creșterea organică, dar în viitor nu sunt excluse eventuale achiziții, afirmă Adrian Cighi.

Acesta a lucrat înainte de declanșarea crizei financiare globale din 2008 ca intern în biroul din Londra al băncii de investiții Lehman Brothers, respectiv ca analist de investiții la Goldman Sachs.În perioada 2007 – 2010, Cighi a fost analist de investiții și administrare a riscului în cadrul BT Asset Management, iar ulterior a făcut parte din echipa de la București a Franklin Templeton Investmens, manager de capital care asigură administrarea Fondului Proprietatea.

BT Investments are ca obiect de activitate administrarea de investiții și este o subsidiară 100% deținută de către Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața locală după valoarea activelor.

 

Banca Transilvania se pregătește să lanseze tranzacția Arena de vânzare a unui portofoliu neperformant de circa 250 mil. Euro. Deloitte are mandatul de vânzare. BT: “În cazul în care rezultatele analizei BT vor fi satisfăcătoare pentru managementul băncii, există posibilitatea de a ieși în piață cu un portofoliu de credite NPL“

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după valoarea activelor, face pregătiri pentru lansarea unei noi vânzări a unui portofoliu neperformant, tranzacție cu numele de cod Arena, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Banca Transilvania este în faza în care testează piața pentru a vedea care sunt trendurile, însă astazi nu are un proces de vânzare NPL activ în piață. În cazul în care rezultatele analizei BT vor fi satisfăcătoare pentru managementul bancii, există posibilitatea de a ieşi în piață cu un portofoliu de credite NPL“, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Băncii Transilvania.

Surse din piață susțin că tranzacția Arena este așteptată să aducă în atenția investitorilor un portofoliu bancar cu o valoare nominală în jurul a 250 mil. Euro.

Pachetul ar conține atât împrumuturi garantate cu o valoare nominală de circa 100 mil. euro, cât și negarantate a căror valoare s-ar ridica la aproximativ 150 mil. Euro. Portofoliul BT are o structură mixtă, având împrumuturi corporate, cât și alte tipuri de active, mai afirmă sursele citate.

Deloitte are mandatul de vânzare pentru tranzacția Arena, după ce în prima parte a anului a finalizat un alt mandat primit tot de la Banca Transilvania, tranzacția cu nume de cod Castrum prin care un portofoliu cu o valoare nominală de circa 110 mil. Euro a fost cumpărat de către EOS, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru vânzarea portofoliului Castrum, Banca Transilvania a încasat 95,9 mil. lei (circa 21 mil. Euro), potrivit raportului semestrial al băncii, ceea ce echivalează cu un discount de aproximativ 80% față de valoarea nominală a creditelor vândute.

La 30 iunie, rata expunerilor neperformante era de 8,1% în ansamblul portofoliului de împrumuturi, potrivit normelor de raportare ale Autorității Bancare Europene (EBA).

Banca Transilvania a finalizat în 2015 tranzacția de preluare a Volksbank România, iar acum este în faza negocierilor finale de achiziție a Bancpost, achiziție care o aduce foarte aproape de poziția de lider al pieței bancare din România, după valoarea activelor.

Banca dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar.

BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca central de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

Pe piața tranzacțiilor cu portofolii neperformante, BCR a creat și a dominat piața de profil în perioada 2014 – 2016, iar din acest an alte bănci au ieșit la vânzare cu stocurile de active toxice acumulate pe bilanțuri.

Astfel, BRD a vândut în acest an primul său portofoliu major către Kruk în cadrul tranzacției cu nume de cod Iris.

Ultimele tranzacții de pe piața de profil indică o tendință de creștere a prețului de vânzare a portofoliilor bancare față de anii anteriori.

Pe piața achiziției de portofolii bancare neperformante, activează jucători precum Kruk, APS, B2 Holding, EOS, Kredyt Inkaso, Intrum Lindorff Group, AnaCap sau Deutsche Bank, iar dintre finanțatorii unor astfel de tranzacții s-a detașat în ultimii ani International Finance Corporation (IFC).

Consiliul Concurenței va schimba modul de analiză al fuziunilor și achizițiilor în retailul alimentar urmând ca tranzacțiile cu magazine de peste 400 metri pătrați să fie raportate la toate unitățile cu această suprafață minimă indiferent de format pe o arie de 10 minute de mers cu mașina

Consiliul Concurenţei va modifica modul de analiză a fuziunilor şi achiziţiilor pe piaţa de retail alimentar din perspectiva dimensiunii geografice, ca urmare a schimbărilor apărute în comportamentul companiilor de pe această piaţă, dar şi al consumatorilor.

Astfel, când va analiza piaţa relevantă a unui magazin de peste 400 mp, se vor avea în vedere toate magazinele existente (mici şi mari) în aria de 10 minute de mers cu autoturismul faţă de magazinul analizat. Dacă se va analiza un magazin de proximitate, se vor avea în vedere alte magazine de proximitate (cu suprafata mai mică de 400 mp) care se află în aria de 10 minute de mers pe jos faţă de magazinul analizat, dar şi magazinele de dimensiuni medii şi mari (comerţ modern), într-o arie de 10 minute de mers cu maşina faţă de magazinul analizat.

Ca urmare, odată cu aplicarea noului mod de analiză, vor fi mai greu de îndeplinit condiţiile pentru ca autoritatea de concurenţă să autorizeze tranzacţiile care implică magazine ce se află la distanţă mai mică de 10 minute.

Noile reguli survin după ce Consiliul Concurenței a aprobat condiționat tranzacții precum Auchan – Real, Mega Image – Angst sau Carrefour – Billa. În acest moment, nu există nicio tranzacție din retailul alimnetar notificată Consiliului Concurenței, din datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Autoritatea de concurenţă a comandat un sondaj în sectorul de retail alimentar pentru a constata schimbările apărute în comportamentul consumatorului atunci când achiziţionează bunuri de consum curent. Pe baza datelor şi informaţiilor obţinute în cadrul sondajului, Consiliul Concurenţei a derulat o analiză suplimentară care a indicat o orientare a consumatorului român către formatele de comerţ modern – denumite generic „supermarket”, în timp ce magazinele mici de cartier și piața agroalimentară reprezintă alternative puțin exploatate de consumatori.

Având în vedere proximitatea magazinelor cu suprafeţe mici şi specificul acestora, gama restrânsă de produse care acoperă o nevoie urgentă şi ocazională şi localizarea acestora la parterul blocurilor, de cele mai multe ori fără posibilitate de parcare, consumatorii  aleg să se deplaseze pe jos pentru a ajunge la aceste magazine. Analiza a reliefat faptul că cei mai mulţi consumatori sunt dispuşi să se deplaseze maximum 10 minute pe jos până la magazinele de proximitate de sub 400 mp.

Pe de altă parte, pentru magazinele cu suprafețe de vânzare medii şi  mari, de peste 400 de mp, respondenţii aleg să meargă cu mașina personală şi sunt dispuşi să aloce un timp de până la 10 minute .

Astfel, au fost identificate două tipuri de magazine care necesită departajare atunci când se analizează oferta produselor de consum curent aparţinând comercianţilor cu amănuntul – magazinele de proximitate cu o suprafață minimă de 400 mp (magazine mici de cartier, alimentare, buticuri, alte magazine sub 400 mp) și magazine de comerţ cu amănuntul cu suprafaţă de vânzare mai mare de 400 mp (supermarketuri/hipermarketuri/discounteri, respectiv magazinele cu suprafeţe între 400 – 2.500 mp şi peste 2.500 mp; aceste magazine fac parte din comerţul modern tip „supermarket”).

Ca urmare, atunci când se va analiza piaţa relevantă în sectorul de retail alimentar Consiliul Concurenţei va avea în vedere toate aceste aspecte constatate atât la nivelul municipiului Bucureşti, cât şi la nivel naţional.

Pe de altă parte, definiţia concretă a pieţei relevante geografice poate diferi în funcţie de pieţele geografice locale, de distribuţia teritorială a magazinelor, de suprafeţele diferite ale acestora pe fiecare piaţă locală şi alte elemente relevante de ordin local.

La cazurile derulate până acum, în cadrul analizei privind concurenţa dintre hiper/supermarketuri, discounteri şi alte magazine similare (cum ar fi magazinele de cartier/proximitate) se aveau în vedere în zonele delimitate de parcurgerea unei distanţe de 10 – 30 de minute de mers cu autoturismul în jurul magazinelor achiziţionate.

Consiliul Concurenţei a autorizat cu condiţii mai multe tranzacţii pe piaţa de retail alimentar după ce a analizat efectele pe care aceste tranzacţii le pot avea pe piaţă.

Astfel, tranzacţia prin care Carrefour Nederland BV a preluat magazinele Billa a fost autorizată cu condiţia ca Carrefour să cesioneze trei supermarketuri active pe piaţa din Brăila, respectiv două magazine Carrefour Market şi un magazin Billa. De asemenea, Carrefour s-a angajat să nu se implice în activităţile cesionate pe o perioadă semnificativă, de cel puţin 10 ani.

Achiziţionareaa 20 de magazine Real de către Auchan a fost autorizată cu condiţia ca pe două pieţe relevante, Craiova şi Târgu Mureş, să nu crească preţurile de vânzare cu mai mult de 5 % faţă de media preţurilor altor magazine din reţea, pentru o perioadă de 3 ani. De asemenea, acesta şi-a asumat obligaţia de a nu deschide noi magazine pe cele două pieţe relevante, pentru o perioadă de 5 ani.

SC Mega Image SRL a preluat 20 de magazinele aparţinând SC Angst Retail SRL:  în urma intervenţiei Consiliului Concurenţei, Mega Image a renunţat la achiziţionarea magazinului Angst Perla şi s-a angajat să cesioneze magazinele Angst Amzei şi Angst Academiei şi să nu se implice în activităţile cesionate decât după trecerea unei perioade semnificative de 10 ani.

 

Transgaz a semnat o finanțare de 50 mil. Euro de la Banca Europeană de Investiții pentru proiectul BRUA

Transgaz, compania care deține monopolul transportului de gaze din România, a semnat pe 27 octombrie la Luxemburg un contract de finanțare de 50 mil. Euro cu Banca Europeană de Investiții, bani destinați proiectului BRUA de construire a unui nou coridor de transport de gaze în Europa Centrală și de Est.

Fondurile BEI vor finanța construcția unei conducte de gaze naturale de 478 km între localitățile Podișor și Recaș și construirea a trei stații de compresoare situate în Podișor, Bibești și Jupa.

Noua conductă reprezintă prima fază a secțiunii române a conductei de gaze naturale care va conecta Bulgaria cu Austria prin România și Ungaria (BRUA). Proiectul de interconectare a gazelor naturale Transgaz-BRUA, estimat la peste 500 mil. euro, a beneficiat de o subvenție de 179 de mil. euro de la Comisia Europeană în cadrul Facilității Conectarea Europei (CEF). Acest mecanism de finantare al UE a fost înființat în 2013.

„Acest proiect strategic implementat în cadrul Planului de investiții pentru Europa va interconecta infrastructura de transport de gaze din Europa de Sud-Est și Europa Centrală și va elimina dependența țărilor din Europa de Sud-Est de un furnizor unic de gaze. Aceasta va îmbunătăți securitatea aprovizionării pentru aceste țări, permițând accesul la gaze potențial mai ieftine, pentru o mai bună convergența a prețurilor și transparența, reducând în consecință vulnerabilitatea consumului. Acesta va avea un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă – aproximativ 4 până la 5 mii de locuri de muncă în timpul fazei de constructie și 300-400 de locuri de muncă în timpul operării conductei”, a spus Andrew McDowell, vicepreședintele BEI.

Din costul total de 569,53 mil. Euro, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se pregătește să aloce o finanțare de 60 mil. Euro, pe care intenționează să o discute în board-ul instituției programat pe 13 decembrie 2017. Această finanțare a BERD ar suplimenta eforturile instituției financiare internaționale alocate deja în cadrul grantului CEF.

„Guvernul României salută semnarea acordului de împrumut, acesta fiind primul contract încheiat de o entitate din România în cadrul Planului de investiții pentru Europa (IPE), cu garantare de la Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI). Ca ministru, privesc cu încredere faptul că managementul Transgaz și Banca Europeană de Investiții au deschis acest drum. Ca reprezentant al statului român în rândul acționarilor SNTGN Transgaz SA, Ministerul Economiei din România susține modernizarea Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, iar finanțarea de către BEI a unor lucrări din cadrul BRUA vine în completarea inițiativelor Guvernului pentru stimularea investitților în proiecte de dezvoltare a infrastructurii”, a declarat Gheorghe Șimon, ministrul economiei.

Banii necesari proiectului urmează să fie asigurați din surse proprii ale Transgaz, BERD, Banca Europeană de Investiții (BEI), un grant al Uniunii Europene și din credite contractate de la bănci comerciale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BRUA este considerat un proiect de importanță strategică, fiind văzut ca o pârghie pentru reducerea importurilor de gaze din Rusia prin conectarea la surse alternative precum zăcămintele de la Shah Deniz (Azerbaidjan) din zona Mării Caspice, ultima fază a proiectului vizând inclusiv conectarea la zăcămintele de gaze descoperite în Marea Neagră.

Un raport ANRE din octombrie 2016 indică faptul că importurile de gaze din Rusia acoperă aproximativ 28,9% din cerere, în condițiile în care principalii producători interni sunt Romgaz și OMV Petrom.

Pentru finanțarea proiectului BRUA, Transgaz a semnat în septembrie 2016 accesarea unui grant de 179,3 mil. Euro, parte a Mecanismului Conectarea Europei, destinat lucrărilor de pe teritoriul României la gazoductul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA).

Gazoductul regional ar urma să aibă o lungime de aproximativ 1.318 km, din care un tronson de circa 478 km trebuie construit pe sectorul românesc.

Gazoductul BRUA ar urma să asigure o capacitate de transport pe direcția Bulgaria în ambele sensuri de curgere de 1,5 mld. Metri cubi pean și dezvoltarea unei capacități de transport pe direcția Ungaria de 1,75 mld.metri cubi pe an în prima fază și 4,4 mld. metri cubi pe an în faza a doua.

Transgaz, companie care deține monopolul transportului și tranzitului de gaze din România, este listată pe bursa de la București, principalul acționar fiind statul român cu 58,5% din acțiuni.

Compania este una dintre cele mai profitabile firme aflate în portofoliului statului român și dispune de lichidități importante.

Transgaz a raportat pentru anul trecut un profit net de 594,5 mil. Lei (circa 132 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 1,75 mld. Lei (0,39 mld. Euro), disponibilitățile în conturile bancare ajungând la 949,3 mil. Lei (circa 211 mil. Euro), potrivit raportului anual al companiei. Marja EBITDA raportat la vânzări a fost anul trecut de 48,2%.

Valoarea bursieră a Transgaz este de peste 1 mld. Euro (4,66 mld. Lei).

oltchim MAIN

Chimcomplex cumpără cea mai mare parte a activelor Oltchim la un preț de 127 mil. Euro. Virgiliu Băncilă, președintele Chimcomplex: Circa 60% din prețul de achiziție va fi acoperit dintr-o finanțare contractată de la bănci internaționale cu prezență locală. Bogdan Stănescu, administrator special al Oltchim: Prețurile pentru activele pentru care s-au semnat acorduri de vânzare acoperă circa 44% din creanțele de aproape 300 mil. Euro de la masa credală

 

Chimcomplex Borzești, parte a grupului Serviciile Comerciale Române controlat de Ștefan Vuza, a anunțat, astăzi, că prețul tranzacției din contractul de vânzare – cumpărare semnat pentru pachetele 1 – 5 și parțial pentru pachetul 7 se ridică la 582.345.800 lei fără TVA (127 mil. Euro).

Cumpărătorul se așteaptă ca finalizarea tranzacției, adică preluarea activelor Oltchim și plata prețului, să aibă loc în prima jumătate a anului 2018.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO când va prelua Chimcomplex activele Oltchim, Virgiliu Băncilă, președintele Chimcomplex Borzești, a răspuns: “Finalizarea tranzacției va avea loc la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie“.

Până atunci, acordul ce trebuie obținut din partea creditorilor combinatului chimic de la Râmnicu Vâlcea și avizul Consiliului Concurenței sunt condiții precedente ale tranzacției ce trebuie îndeplinite.

Oltchim are datorii totale de circa 1,39 mld. Lei (peste 300 mil. Euro), din care 375 mil. Lei (circa 81 mil. Euro) sunt credite angajate la bănci, potrivit datelor făcute publice la 30 iunie, cele mai mari expuneri avându-le bănci precum grupul Erste (inclusiv BCR), Banca Transilvania, CEC, Bancpost, Rabobank sau ING Bank.

Potrivit acestuia, după preluarea activelor Oltchim de către Chimcomplex va fi gata nucleul noii structuri, care poate porni apoi după alte achiziții.

Anterior, Ștefan Vuza, proprietarul grupului Serviciilor Comerciale Române, spunea că achiziția Oltchim ar face parte alături de capacitățile de profil disponibile în grupul său din planul înființării unei entități – Compania Română de Chimie, cu o cifră de afaceri anuală de circa 400 mil. Euro. Achiziția unor active viabile de producție ale Oltchim permite o integrare pe verticală a operațiunilor cu Chimcomplex, susține cumpărătorul.

Pentru finanțarea achiziției activelor Oltchim, conducerea Chimcomplex are pe masă mai multe opțiuni. Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO din ce surse va fi finanțată tranzacția cu Oltchim, Virgiliu Băncilă a răspuns: “Din credit bancar, din resurse proprii, ne gândim și la fonduri de investiții care să fie equity partner. Lucrăm la mai multe variante“.

Întrebat cât va acoperi finanțarea bancară din prețul de de 127 mil. Euro pentru achiziția principalelor active ale Oltchim și de la cine va fi contractat împrumutul, Virgiliu Băncilă a precizat: “Circa 60% din prețul de achiziție va fi acoperit dintr-o finanțare bancară de la bănci internaționale cu prezență locală“.

Deja, Chimcomplex se pregătește să facă o majorare de capital de 170,1 mil. Lei (circa 37 mil. Euro) prin aport în numerar de la acționarii companiei cu scopul finanțării parțiale a achiziției activelor Oltchim.

Acțiunile Chimcomplex și Oltchim, companie în insolvență și aflată sub conducerea unui administrator special, sunt listate pe bursa de la București.

Valoarea bursieră a Chimcomplex este de aproximativ 51 mil. Euro în timp ce capitalizarea de piață a Oltchim este de circa 29 mil. Euro.

Ambele companii livrează la export cea mai mare parte a producției.

Chimcomplex Borzești a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 184,1 mil. Lei (40 mil. Euro) și un profit net de 8,2 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un număr mediu de 742 de angajați. Chimcomplex este controlată în proporție de 87% de către A2 Impex Ploiești în timp ce statul deține prin intermediul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului cu un pachet de 12,35%.

În ansamblu, grupul Serviciilor Comerciale Române a ajuns după 23 de ani de la înființare la o cifră de afaceri anuală de peste 285 mil. Euro, 17 companii și peste 2.400 de angajați, potrivit datelor prezentate pe propriul site.

Pe lângă Chimcomplex, Dynamic Selling Group este un alt cumpărător de active Oltchim, care a semnat un contract de achiziție pentru pachetul 6 din loturile scoase la vânzare, adică pentru producătorul de PVC de pe platforma de la Râmnicu Vâlcea, prețul tranzacției fiind de 8.724.990 lei (1,9 mil. Euro) fără TVA.

Un alt ofertant, fondul de investiții White Tiger Wealth Management s-a retras din cursa pentru achiziția de active.

Contactat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Bogdan Stănescu, administrator special al Oltchim Râmnicu Vâlcea, a precizat că “prețurile pentru activele Oltchim la care s-au semnat contracte de vânzare acoperă aproximativ 44% din creanțele de circa 300 mil. Euro care sunt la masa credală”.

“Banii din plata prețului de achiziție pe activele vândute vor acoperi mai întâi creanțele curente ale Oltchim și apoi creanțele înregistrate cu prioritate la masa credală. Dar trebuie avut în vedere că au fost semnate acorduri de vânzare pentru o parte a activelor Oltchim, nu pentru toată compania. Oltchim rămâne (după semnarea contractelor cu Chimcomplex și Dynamic Selling Group – n.r.) cu trei seturi de active nefuncționale în legătură cu care trebuie să decidem ce facem. Avem mai multe ipoteze de lucru“,a explicat Bogdan Stănescu pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Deocamdată, trebuie convocată Adunarea creditorilor Oltchim în Buletinul Procedurilor de Insolvență, iar toate procedurile până la transferul activelor către Chimcomplex și Dynamic Selling Group și încasarea celor 128,9 mil. Euro din vânzarea de active ale companiei ar putea dura între 6 și 9 luni, apreciază administratorul special al Oltchim.

Oltchim a raportat pentru primul semestru al acestui an o cifră de afaceri de 105,8 mil. Euro, în creștere cu 27% față de perioada similară a anului anterior, un profit net de 6,1 mil. Euro și EBITDA (câștiguri raportate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 13,4 mil. Euro.

Exporturile Oltchim reprezintă 78% din cifra de afaceri.

Oltchim, unul dintre cei mai importanți producători din industria chimică din Europa Centrală și de Est, a fost înființată în 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic, iar din 1997 a fost listată pe bursa de la București. După privatizarea Petrom, Oltchim a preluat active ale complexului Arpechim Pitești, care au funcționat ani de zile în același flux de lucru cu combinatul chimic de la Râmnicu Vâlcea.

Compania a trecut prin mai multe încercări ratate de privatizare în ultimii 20 de ani, dar pe fondul lipsei lichidităților, Oltchim a cedat presiunii datoriilor acumulate față de bănci și față de furnizori intrând în 2013 în insolvență. Astfel, Oltchim a trecut sub conducerea administratorului special Bogdan Stănescu.

Pe 23 august 2016, a fost anunțată lansarea unui proces competitiv de vânzare a activelor Oltchim cu termen pentru primirea scrisorilor de interes până la 30 septembrie. Apoi, pe 27 ianuarie a fost anunțată încheierea etapei de depunere a ofertelor neangajante, iar pe 6 iulie a fost încheiată etapa depunerii ofertelor angajante, în cadrul căreia au participat nouă investitori. Din echipa care coordonează vânzarea activelor Oltchim se află administratorii judiciari Rominsolv și BDO Restructuring.

Oltchim rămâne însă un activ strategic în industria chimică locală și regională, care dispune de câteva puncte forte.

Astfel, Oltchim este situat în apropierea unor importante zăcăminte de sare și calcar, precum și a râului Olt care asigură suficientă apă pentru utilități, dar se află și în proximitatea unei surse de soda calcinată (US Govora), tuf vulcanic (pentru polieteri) și a unei termocentrale care produce energie pe bază de cărbuni – CET Govora, conform prospectului de majorare de capital al Chimcomplex, publicat recent.

De asemenea, Oltchim dispune și de o poziție geografică avantajoasă, în apropierea piețelor cu producție în creștere din Europa Centrală și de Est și Orientul Mijlociu, mai ales Turcia, la care se adaugă personalul specializat, infrastructura de platformă chimică, precum și capacitățile de lucru retehnologizate și cu o producție mai mare față de nivelurile anterioare.

Acționarul majoritar al Oltchim este statul român prin Ministerul Economiei cu 54,8%, un alt acționar important este PCC SE din Duisburg cu 32,3%, unul dintre concurenții companiei alături de Borsodchem și alți producători de profil.

Sphera Franchise Group IPO tabel main

Sphera Franchise Group a demarat astăzi oferta de vânzare a unui pachet de 25,3% din acțiunile companiei pe bursa de la București. Prețul de ofertă evaluează între 211 și 278 mil. Euro compania care deține o cotă de piață estimată de peste 22% pe segmentul lanțurilor de restaurante. Costurile cu vânzările și salariile pun cele mai importante presiuni asupra marjelor afacerii, punctele forte fiind fluxul de numerar și gradul redus de îndatorare

Sphera Franchise Group, compania care operează lanțurile de restaurante KFC și Pizza Hut, a început de astăzi să deruleze oferta de vânzare a unui pachet de 25,34% din acțiuni în cadrul uneia dintre cele mai mari listări private de pe bursa de la București.

Astfel, acționarii Lucian Vlad și Nicolae Badea vând în cadrul tranzacției de listare un pachet de 22,34%, respectiv 3% din acțiunile pe care le dețin în companie, urmând să își marcheze astfel un exit parțial din afacerea Sphera Franchise Group.

Acțiunile sunt oferite spre vânzare investitorilor la un preț ce variază între 25 lei și 33 lei pe acțiune, în condițiile în care investitorilor persoane fizice li se oferă un preț fix de subscriere de 33 de lei pe acțiune, în timp ce investitorii instituționali pot subscrie la orice cotație doresc în intervalul prețului de ofertă.

Oferta de vânzare a pachetului de 25,34% din Sphera Franchise Group evaluează astfel compania între un prag minim de 211 mil. Euro și un prag maxim de 278 mil. Euro.În acest context, veniturile nete pe care acționarii vânzători le-ar putea obține de pe urma listării companiei pe bursa de la București sunt estimate până la 311 mil. Lei (circa 67,6 mil. Euro).

În acest moment, acțiunile companiei sunt deținute de către Radu Dimofte (43,67%), Lucian Vlad (33,33%) și Nicolae Badea (23%), care vor rămâne acționari în afacere și după listarea pe bursă și, implicit, după atragerea unor noi investitori.

Compania are consultant financiar banca de investiții Rothschild, iar sindicatul de intermediere este format din Wood, Raiffeisen și Alpha Finance. De asemenea, casa austriacă de avocatură Schoenherr asigură consultanța juridică a emitentului, iar consorțiul de intermediere are alături pe avocații RTPR Allen & Overy. Aceleași roluri cu Schoenherr de partea emitentului, iar RTPR Allen & Overy de partea consorțiului de intermediere din care făcea parte Raiffeisen și Wood au fost distribuite și la listarea Medlife din decembrie 2016, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pachetul de acțiuni scos la vânzare este alocat în două tranșe, cea a investitorilor de retail care au o porție de 15% din acțiunile ofertate, iar restul de 85% este oferit investitorilor instituționali precum fonduri de pensii, fonduri de investiții sau instituții financiare internaționale. Perioada de derulare a ofertei este între 24 octombrie și 2 noiembrie.

Listarea Sphera Franchise Group vine, dealtfel, pe un val de tranzacții de intrare pe bursă a unor companii private mari, prin intermediul cărora investitorii au acces la investiții în sectoare noi precum servicii medicale private, telecom, acum sectorul de restaurante și alimentație publică.

Până acum, atât vânzarea de pachete minoritare la MedLife, Digi și acum la Sphera Franchise Group a însemnat exitul parțial sau total al unor acționari din companie, fără să implice și majorări de capital pentru aceste companii.

Sphera Franchise Group este o companie cu o cotă de piață agregată de 22,4% pe segmentul lanțurilor locale de restaurante, fiind al doilea jucător ca mărime după McDonald’s cu 24,6%, conform unei cercetări de piață Euromonitor publicate în prospectul de listare a companiei.

În 2016, compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures și francizat al McDonald’s, a plătit grupului american 65,3 mil. dolari pentru 100% din acțiunile Mc Donald’s România, liderul pieței de restaurante, cu 66 de restaurante și un profit de 11,02 mil. dolari la 31 decembrie 2015.

Dintre cele două mari rețele operate de către Sphera Franchise Group, KFC ocupă o cotă de 15,2%, iar Pizza Hut de 7,2%, urmați de jucători precum Fornetti (5,2%) sau jucători mai nou intrați pe piață precum Starbucks (3,3%), Subway (2,7%) și Salad Box (2,5%).

Piața restaurantelor este foarte fragmentată, dominând jucătorii independenți care acaparează circa 92% din piață, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Primele zece mărci cumulează două treimi din piața lanțurilor de restaurante.

Sectorul de servicii alimentare din România este de circa 17,8 mld lei pe an (3,9 mld. euro), cu o rată medie anuală de creștere de 4,6% estimată de către consultanții Deloitte pentru perioada 2017 – 2022.

Potențialul de creștere al pieței de profil îi permite companiei să deruleze planuri de extindere, care mizează pe deschiderea a 51 de restaurante KFC, 44 de unități Pizza Hut până la finele lui 2022, iar pentru proaspăta marcă Taco Bell intrată în portofoliu sunt luate în calcul 14 unități până la finele lui 2021.

Pentru deschiderea de noi locații, compania vizează în cazul rețelei KFC orașe cu puțin sub 100.000 de locuitori, pentru Pizza Hut sunt luate în calcul localități sub 150.000 de locuitori, mai ales centre comerciale, iar pentru Taco Bell planurile vizează București și alte orașe de peste 200.000 de locuitori precum Constanța, Cluj sau Timișoara.

Compania operează cele trei rețele în baza unor francize contractate de la compania americană Yum. Firma locală plătește lunar către Yum redevențe de 6% din vânzări în baza contractului de franciză.

Planurile de extindere fac parte din angajamentele luate față de Yum și vizează nu doar piața din România, ci și din Italia.

Modelul de afaceri al Sphera Franchise Group se bazează pe încasări imediate de numerar sau plăți cu cardul din vânzări, ceea ce îi oferă o poziție puternică de lichiditate. De asemenea, stocurile sunt menținute până la două săptămâni, iar plățile către furnizori au termene între 45 și 60 de zile.

Lichiditățile astfel obținute finanțează nevoile de capital de lucru, în timp ce finanțarea bancară este utilizată pentru investiții în deschiderea de noi locații.

Compania are un împrumut de la Alpha Bank România, din care face trageri pentru investiții, iar din cercul său de bănci mai fac parte BRD și UniCredit Italia. Compania își plasează o parte din numerar în depozite la bancă.

Dobânda la împrumutul bancar este de 2,85% peste dobânda Euribor la 3 luni.

Cum încasările companiei sunt în lei, iar rambursarea creditului de la Alpha Bank se face în euro, iar plata redevențelor către Yum în dolari, compania este expusă unei fluctuații de curs valutar, care este însă un risc limitat având în vedere poziția de lichiditate a Sphera Franchise Group.

Cele mai importante costuri care pun presiune pe marjele de profit ale afacerii sunt costurile cu vânzarea, care au o pondere de 35,6% din vânzările proforma pe 2016, respectiv costurile cu forța de muncă care înseamnă alte 17,9% din vânzările proforma din 2016.

În ultimii șapte ani, salariul minim brut s-a dublat de la 600 la 1450 lei, pe fondul unui deficit de forță de muncă în sectorul de alimentație. O nouă majorare a costurilor cu salariile este așteptată să apară și în continuare pe măsură ce vor fi deschise locații noi.

Sphera Franchise Group număra la 30 iunie un personal format din 3.753 de angajați față de 2.572 de oameni la 31 decembrie 2014, creșterea de personal fiind justificată prin deschiderea de noi locații.

Din cele 104 locații aflate în rețea la 30 septembrie, numai una singură era în proprietate, restul fiind închiriate majoritatea pe termen mediu, ceea ce face ca evoluția pieței imobiliare și a chiriilor să aibă influență asupra costurilor companiei.

Compania a plătit dividende în primele șase luni ale anului de 46,2 mil. Lei către acționari, iar profitabilitatea afacerii este unul dintre cele mai importante argumente în cadrul tranzacției de listare, alături de gradul de îndatorare redus.

Sphera Franchise Group urmează să constituie fondul de rezervă, conform prevederilor legale,  din alocarea a minim 5% din profitul companiei până la nivelul minim de 20% din capitalul social ceea ce înseamnă încă un factor de presiune asupra nivelului dividendelor.

Sphera Franchise Group este o afacere pornită în 1994, care acum are operațiuni în România, Republica Moldova și Italia.

Compania a raportat la 30 iunie pentru primul semestru al anului EBITDA din activități continue de 38,4 mil. Lei (peste 8 mil. Euro) la vânzări în restaurante de 287,8 mil. Lei (circa 62 mil. Euro) și un profit net de 28,3 mil. Lei (în jurul a 6 mil. Euro).

De asemenea, numerarul și echivalentele de numerar după primul semestru se ridicau la 35,8 mil. lei (aproape 8 mil. euro). Capitalurile proprii ale companiei erau la aceeași dată de 100 mil. lei (circa 22 mil. euro), iar datoriile totale ajungeau la 94,6 mil. lei (peste 20 mil. euro).

Rețeaua elenă de magazine de jucării Jumbo ia în considerare o emisiune de obligațiuni de până la 250 mil. Euro pentru a-și finanța inclusiv extinderea în România. Jumbo are în plan să deschidă 17 magazine pe piața locală

Grupul elen Jumbo ia în considerare emiterea unor obligațiuni convertibile de până la 250 mil. Euro pentru a-și finanța extinderea rețelei de magazine din România și pentru a-și îmbunătăți lichiditățile, potrivit președintelui companiei, Apostolos Vakakis, citat de publicația greacă Kathimerini, preluată de Reuters.

Potrivit sursei citate, reprezentanții conducerii Jumbo s-au întâlnit miercuri cu investitori instituționali. De asemenea, pe 8 noiembrie, acționarii Jumbo sunt convocați pentru a aproba emisiunea de obligațiuni.

Jumbo are în planul său de dezvoltare o extindere a operațiunilor care include deschiderea a 17 magazine în România.

Pe piața jucăriilor, Jumbo concurează cu alte jucători precum Intertoy Zone, Lego România, Noriel sau Smyk.

Potențialul pieței locale de profil este considerat atractiv de către investitori, dacă ne uităm că în urmă cu un an fondul de investiții Enterprise Investors a preluat rețeaua Noriel în cadrul unei tranzacții de circa 24 mil.euro.

Vânzărie Jumbo au crescut exponențial în România, potrivit unei prezentări a grupului elen, de la 24 mil. euro în 2015 la 48 mil. euro în 2016, iar pentru acest an estimările indică vânzări de 66 mil. euro, aproape triple în doi ani. În acest interval, rețeaua Jumbo din România a crescut de la 6 la 8 unități. Ca pondere, România înseamnă 10% din vânzările grupului elen Jumbo, fiind a treia piață ca mărime după Grecia și Cipru.

Grupul Jumbo a raportat petru 2016 vânzări de 638 mil. euro și EBITDA de 184 mil. euro. Valoarea de piață a Jumbo pe bursă este de circa 1,93 mld. euro.

MedLife cumpără pachetul integral de acțiuni al Polisano cu afaceri de circa 80 mil. lei. Taxhouse și Dima& Asociații au lucrat cu cumpărătorul, iar PwC de partea vânzătorului

MedLife a anunțat semnarea achiziției pachetului 100% de actiuni a diviziei de servicii medicale Polisano, unul dintre cei mai mari operatori medicali privati din România.

Polisano este primul grup complet integrat în domeniul medical din România. Acesta include o serie de patru clinici cu laboratoare proprii situate in București și Sibiu, un spital privat – Spitalul European Polisano din Sibiu, un centru de fertilizare in vitro și o maternitate.

Compania are peste 500 de angajați și a înregistrat la nivelul anului 2016 o cifră de afaceri de circa 80 mil. lei.

Recent, Medlife a decis majorarea capitalului social și emiterea de obligațiuni pentru achiziții și dezvoltarea companiei.

“De-a lungul timpului, Polisano a fost renunoscut la nivel național pentru calitatea serviciilor oferite, aparatura medicală din dotare, dar și pentru soluționarea unora dintre cele mai complexe cazuri medicale la nivel privat. Alăturarea la Grupul MedLife ne aduce un plus de valoare și, totodată, ne va ajuta să susținem demersul nostru de a oferi în permanență servicii premium și o echipă medicală de excepție, tuturor pacienților, atât din zona de retail, cât și din cea corporate”, a declarat Dr Ovidiu Gligor, Administrator al Clinicilor și Spitalului Polisano.

MedLife va ajunge la un numar de 6.300 angajați după achiziție.

Consultanții MedLife în tranzacția Polisano au fost TaxHouse pe partea de consultanță fiscală și Dima&Asociatii pe partea de consultanță juridică. Consultanții vânzătorului au fost PwC și firma de avocatură afiliată David&Baias.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife și Regina Maria sunt angajate într-o cursă de consolidare a pieței de profil.

Grupul britanic DS Smith cumpără Ecopack și Ecopaper într-o tranzacție de 208 mil. Euro. Omul de afaceri Vladimir Cohn va încasa peste 100 mil. Euro din tranzacție, urmând să devină cel mai mare exit al unui antreprenor român din 2015 încoace. Vladimir Cohn: Nu a fost semnat un contract de vânzare – cumpărare, ci un protocol. Finalizarea tranzacției ar urma să aibă loc „în viitorul apropiat”

Grupul britanic DS Smith a anunțat astăzi că a semnat un acord de achiziție pentru Ecopack și Ecopaper cu o valoare de întreprindere de circa 208 mil. Euro.

Achiziția va fi finanțată de către cumpărător din lichiditățile existente și din facilități de împrumut.

Valoarea include plata pentru pachetele de acțiuni, un pachet de acțiuni DS Smith de 35 mil. Euro ce va fi oferit vânzătorului, respectiv plata datoriilor aferente activelor cumpărate.

Contractul a fost semnat în această dimineață la București, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Omul de afaceri Vladimir Cohn va încasa peste 100 mil. Euro din vânzarea Ecopack și Ecopaper, susțin surse din piață.

„Continuăm să creștem foarte puternic în Europa de Est. Această achiziție interesantă va extinde poziția noastră și capabilitatea, asigurând o platformă importantă pentru dezvoltarea continuă a programului nostru inovativ  “performance packaging” (n.r. – ambalaje performante – n.r.)”, a spus Miles Roberts, Director General al grupului.

Grupul lui Vladimir Cohn este un grup integrat format din Ecopack și Ecopaper, formând o platformă de lider pe piața de carton ondulat și hârtie.

„Nu a fost semnat un contract de vânzare – cumpărare, ci un protocol. Nu aș vrea să intru în detalii”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO omul de afaceri Vladimir Cohn. Întrebat când se așteaptă ca acordul semnat să ducă la finalizarea tranzacției, acesta a precizat  că „în viitorul apropiat”.

Afacerea a fost curtată până acum de mai mulți investitori strategici, printre care grupul austriac Prinzhorn Holding.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 15 iulie 2016 despre negocierile de vânzare a afacerilor Ecopack și Ecopaper ale lui Vladimir Cohn.

Tranzacția este așteptată să fie încheiată în al treilea trimestru fiscal în cadrul exercițiului financiar al DS Smith, după obținerea avizului Consiliului Concurenței.

Achiziția grupului format din Ecopack și Ecopaper marchează cel mai important exit al unui antreprenor român după tranzacția prin care omul de afaceri Ion Țiriac și-a vândut pachetul minoritar de acțiuni la uniCredit Bank România către acționarul majoritar italian în 2015.

Grupul DS Smith este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața cartonului ondulat din Europa, cu venituri anuale de 4,78 mld. lire sterline, aproximativ 27.000 de angajați și operațiuni în 37 de țări.

Grupul britanic înregistrează un profit operațional de 443 mil. lire sterline.

Ecopack Ghimbav, firmă specializată în fabricarea hârtiei și cartonului ondulat, respectiv a ambalajelor din hârtie și carton, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 117,4 mil. Lei (26 mil. Euro) și un profit net de 8,9 mil. Lei (circa 2 mil. euro) la un număr mediu de 194 angajați.

Ecopaper Zărnești a înregistrat anul trecut un profit net de 2,2 mil. Lei (0,49 mil. euro) la o cifră de afaceri de 151,5 mil. Lei (circa 337 mil. Euro) și 198 de angajați. Ecopaper a derulat recent un proiect de investiție de circa 80 mil. Euro, pentru care a contractat inclusiv credite bancare, UniCredit Bank România fiind direct implicată în finanțarea companiei.

Pe piața de carton ondulat, activează mai mulți investitori strategici străini cu capacități de producție precum Prinzhorn Holding, Rondo Ganahl sau VPK Packaging.

Consiliul Concurenței analizează achiziția afacerii Eucasting Ro de circa 50 mil. franci elvețieni cu două fabrici de către concernul elvețian de la Georg Fischer

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care compania Georg Fischer AG preia pachetul integral de acțiuni al Eucasting Ro SRL de la omul de afaceri Federica Mapelli.

Eucasting RO SRL este o companie ce are ca domeniu principal de activitate turnarea metalelor neferoase uşoare. Pe lângă obiectul principal de activitate, societatea desfășoară activități legate de metalurgia aluminiului, turnarea altor metale neferoase.

Eucasting RO SRL dispune de două fabrici la Pitești și Scornicești (județul Olt), având activități de producţie şi vânzare de componente pentru motor, producţie şi vânzare de componente pentru centuri de siguranţă şi producţia, respectiv vânzare de componente pentru echipamente de uz casnic şi industrial, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

Tranzacția se înscrie în strategia concernului elvețian Georg Fischer AG de a se extinde în sectorul afacerilor cu componente metalice ușoare, sector aflat pe o tendință de creștere.

Afacerea Eucasting a fost fondată în 1960 de către familia Mapelli în Italia, iar în 2006 a început operațiunile în România la locația de la Pitești. Pe fondul cererii în creștere de produse din aluminiu, ulterior compania a decis să deschidă în 2010 a doua capacitate de producție la Scornicești (județul Olt).

Cu un personal de circa 500 de angajați, firma are vânzări de aproape 50 mil. Franci elvețien.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Închiderea tranzacției este estimată a avea loc în luna noiembrie a acestui an.

Georg Fischer AG este o companie elveţiană ce are ca obiect principal de activitate dezvoltarea, fabricarea şi comercializarea de produse din fontă, metale feroase şi neferoase, produse din plastic, maşini şi echipamente, precum şi furnizarea de servicii conexe.

În România, Georg Fischer AG este prezentă prin filiala Georg Fischer Rohrleistungssysteme (Elveţia) SA Sucursala Bucureşti care desfăşoară activităţi privind comerţul cu ridicata al echipamentelor şi furniturilor de fierărie pentru instalaţii sanitare şi de încălzire. Dintre activităţile secundare enumerăm: instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale, lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat.

Georg Fischer AG a raportat pentru 2016 vânzări de 3,74 mld. Franci elvețieni. În primul semestru al acestui an, grupul elvețian a înregistrat un profit net de 122 mil. Franci elvețieni.

Afacerea cu componente metalice ușoare reprezintă 43% din totalul veniturilor grupului, care ocupă pe acest segment locul al treilea în Europa. Acest segment de piață este în creștere.

 

wienerberger brikston tabel deal main

Tranzacția Wienerberger – Brikston Construction Solutions Iași: Cumpărătorul a lucrat cu consultanții de la KMPG și avocații bpv Grigorescu Ștefănică. Vânzătorul ADM Capital a fost asistat de către avocații de la RTPR Allen & Overy și bancherii de investiții ai Raiffeisen. ADM Capital: “Randamentul investiției noastre reflectă îmbunătățirile pe care le-am făcut în companie și în calitate de acționar vânzător suntem foarte mulțumiți de rezultat”. Impactul tranzacției pe piața de profil din România

Compania austriacă Wienerberger lucrează la achiziția producătorului de blocuri ceramice Brikston Construction Solutions cu consultanții KPMG și cu firma de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De cealaltă parte, fondul de investiții ADM Capital este asistat la vânzarea pachetului de 98,3% din acțiunile fabricii de cărămizi de la Iași de către firma de avocatură RTPR Allen & Overy și bancherii de investiții ai Raiffeisen.

Wienerberger și ADM Capital au anunțat în această dimineață că au ajuns la un acord de vânzare – cumpărare pentru Brikston Construction Solutions, al treilea jucător de pe piața de cărămizi după cota de piață.

Anunțul confirm informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 20 iulie, conform cărora grupul austriac este în negocieri directe de achiziție a afacerii Brikston de la fondul de investiții ADM Capital. Tranzacția de exit a ADM Capital de la Brikston Iași a fost anunțată, de asemenea, în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 9 decembrie 2016.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută făcută publică de către părți. Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția prin care Wienerberger preia un pachet de 98,3% din Brikston Construction Solutions se ridică în jurul valorii de 30 mil. Euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate.

“Suntem reticenți în a face comentarii cu privire la randamentul investiției noastre în numerar (cash on cash – n.r.), dar ceea ce voi spune este că randamentul  nostru reflectă îmbunătățirile pe care le-am făcut în companie și ca acționar vânzător suntem foarte mulțumiți de rezultat. Contractul de vânzare – cumpărare a fost semnat la sfârșitul lunii septembrie și ne așteptăm să închidem tranzacția după aprobarea autorităților competente și nu pot să comentez când va fi acest moment“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Anthony Stalker, Partener al Asia Debt Management Capital.

Exitul ADM Capital din afacerea Brikston (ex-Ceramica Iași) are loc la trei ani după tranzacția încheiată cu fondul american de investiții Advent International, aflat la acea vreme într-un proces de dezinvestire a portofoliului de participații din România.

ADM Capital a plătit în jurul a 18 mil. Euro pentru achiziția pachetului de acțiuni de 93,8% din companie, investiție care include un preț de 15,1 mil. Euro pentru pachetul de 84,88% din acțiunile firmei vândut de Advent International la care se adaugă preluarea ulterior a încă aproape 9% din acțiuni de la acționari minoritari, conform datelor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ceramica Iași a fost ulterior delistată de pe bursa de la București.

În luna ianuarie 2016, acționarii companiei au decis să împrumute până la 12 mil. Euro pentru refinanțarea unor împrumuturi luate de la bănci, finanțarea unor acțiuni de reducere a capitalului social, răscumpărări de acțiuni proprii, dividende sau în scopuri de investiții. Compania a luat mai multe credite de-a lungul timpului de la ING Bank pentru a-și finanța operațiunile și mai are de rambursat din credit către bancă, conform ultimelor informațiilor disponibile.

ADM Capital a investit în Brikston, prin intermediul fondului său central de recuperare CEECAT, lansat în 2011, iar in iulie 2014 a obținut o participație de 98% din acțiunile Brikston. Tranzacția se înscrie într-o serie recentă de exituri reușite ale fondului de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, ajutând echipa ADM să lanseze fondul CCL CEECAT Fund II, la debutul lui 2018.

Achiziția Brikston de către Wienerberger, liderul pieței locale de cărămizi și blocuri ceramice, îi permite companiei austriece să își completeze acoperirea geografică într-o regiune a pieței locale unde nu avea o fabrică, după cum a subliniat și Heimo Scheuch, CEO al Wienerberger AG.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei (16,3 mil. Euro) și un profit net de numai 0,08 mil. Lei (circa 0,02 mil. Euro) la 213 angajați.

ADM Capital și-a îmbunătățit profitul operațional cu peste 60%, pe parcursul celor trei ani de la achiziția companiei Brikston în iulie 2014.

La 31 decembrie 2016, compania a raportat o cifră de afaceri de 72,8 mil. Lei (16,2 mil. Euro) și un profit net de 9,2 mil. Lei (peste 2 mil. Euro) la un număr de 205 angajați.

Produsele Brikston sunt distribuite pe aproape întreg teritoriul  României, dar sunt destinate și exportului către Republica Moldova și Ucraina, livrările pe piața externă reprezentând circa 5% din cifra de afaceri.

Cele două companii vor continua să opereze separat până la aprobarea tranzacției de către autorităților de supraveghere.

 

Wienerberger își consolidează poziția de lider pe piața cărămizilor cu cinci fabrici și ar putea ajunge să dețină un sfert din piața materialelor de zidărie

Wienerberger, nr.1 în piața locală de cărămizi, cumpără Brikston, acum nr.3 pe piața de profil, și prin “înghițirea” unui concurent direct, mai are pe acest segment de piață un singur concurent de calibru în producția de cărămizi – Cemacon, cu două fabrici și cu o cotă de piață cantitativă, după volume vândute, estimată la 22% în 2016, conform raportului anual al Cemacon.

Preluarea Brikston Iași de către Wienerberger ar putea crea un jucător cu o cotă de piață estimată de surse din industria de profil la circa 24% la nivel de volum (cantitativ), respectiv circa 28% cotă de piață valorică la nivelul întregii piețe de materiale de zidărie, care cuprinde cărămizi, blocuri ceramice, BCA și alte materiale de construcții. La nivelul strict la pieței de cărămizi, cota de piață combinată a Wienerberger și Brikston ar trece peste 40%, susțin aceleași surse.

Wienerberger este într-o fază de expansiune prin achiziții în piața din Europa. Pe 25 august, a anunțat achiziția unei fabrici la Brandenburg, prin care își extinde prezența pe piețele din Germania și Polonia, două dintre cele mai mari piețe de cărămizi de pe continent și din portofoliul grupului austriac. Pe 29 august, Wienerberger a anunțat pe segmentul echipamentelor electrice achiziția Preflex Group, cu locații în Franța și Belgia. Pe 26 septembrie, compania a mai anunțat preluarea fabricii de cărămidă Brenner din Austria.

Tranzacția cu ADM Capital conduce la o consolidare a pieței locale de profil, aflate pe o tendință de creștere nu doar în România.

“Piața de profil va crește în acest an într-un ritm de 8 – 10%, după ce anul trecut rata de creștere a fost de circa o cifră. Sunt perspective bune de creștere și pentru anul viitor dacă ne uităm la piața de construcții și sectorul imobiliar“, a punctat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Iulian Mangalagiu, directorul general al Brikston Construction Solutions.

Harta fabrici blocuri ceramice Romania main

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România.

Liderul global în producția de cărămizi a intrat pe piața din România în 1998, cu activități de import și vânzare, bazându-se inițial pe capacitățile de producție de cărămidă Porotherm ale fabricii Wienerberger de la Bekescsaba (Ungaria).

În 2004, austriecii fac un pas în forță și deschid în urma unei investiții în construcția de la zero fabrica de la Gura Ocniței (județul Dâmbovița). În 2004, Wienerberger cumpără și fabrica de cărămizi de la Sibiu a CEMA, care după achiziție a intrat în proces de retehnologizare, investițiile în fabrica de la Sibiu ajungând la 18 mil. Euro.

În 2008, Wienerberger deschide a treia fabrică în România prin investiție în construcție de la zero la Tritenii de Jos (județul Cluj).

Amprenta grupului Wienerberger în România depășește piața de cărămizi. Astfel, grupul austriac deține 100% din acțiunile Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, 100% din acțiunile Pipelife România SRL, respectiv 82,19% din acțiunile Tondach România.

Pe piața materialelor de zidărie, producătorii de blocuri ceramice precum Wienerberger, Cemacon, Brikston, Soceram, Siceram, concurează, în special, cu producătorii de BCA precum CRH, Celco Constanța, Macon Deva, precum și cu producătorii de pe alte segmente de piață precum Macofil Târgu Jiu.

 

Wienerberger cumpără producătorul de blocuri ceramice Brikston Iași într-o tranzacție în jurul a 30 mil. Euro și își consolidează poziția de lider pe piața cărămizilor

Grupul austriac Wienerberger a anunțat că a ajuns la un acord de achiziție cu fondul de investiții ADM Capital pentru un pachet de 98,3% din Brikston Construction Solutions.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră pe 20 iulie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, potrivit cărora Wienerberger negociază preluarea companiei locale aflate în portofoliul fondului de investiții ADM Capital.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția în jurul valorii de 30 mil. Euro.

Prin această achiziție, Wienerberger își consolidează poziția de lider pe piața cărămizilor și a blocurilor ceramice.

Fabrica de la Iași, care anterior a funcționat sub numele de Cearmica Iași, are o capacitate totală de circa 200 milioane de unități standard și un portofoliu de peste 40 de produse.

Cu 200 de angajați, compania a raportat venituri de circa 16 mil. Euro în 2016.

“Achiziția plănuită a Brikston este o oportunitate excelentă pentru a ne extinde afacerea locală, în special de când Brikston este activă într-o regiune a țării unde noi nu suntem prezenți cu o facilitate de producție. Brikston are o gamă largă de produse, o marcă puternică și o cultură corporativă modern. Compania poate fi integrată ușor în rețeaua de fabrici existentă, este complementară în mod ideal prezenței geografice din România și întărește afacerea noastră locală”, a spus Heimo Scheuch, CEO al Wienerberger AG.

Wienerberger are deja 4 fabrici și circa 300 de angajați în România.

ADM Capital a investit până acum sub 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași, conform ultimelor informații disponibile.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

Pe piața de cărămizi, cei mai importanți producători sunt Wienerberger (cu patru fabrici), Cemacon (cu două unități de producție) și Brikston (cu fabrica de la Iași).

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România.

Liderul global în producția de cărămizi a intrat pe piața din România în 1998, cu activități de import și vânzare, bazându-se inițial pe capacitățile de producție de cărămidă Porotherm ale fabricii Wienerberger de la Bekescsaba (Ungaria).

În 2004, austriecii fac un pas în forță și deschid în urma unei investiții în construcția de la zero fabrica de la Gura Ocniței (județul Dâmbovița). În 2004, Wienerberger cumpără și fabrica de cărămizi de la Sibiu a CEMA, care după achiziție a intrat în proces de retehnologizare, investițiile în fabrica de la Sibiu ajungând la 18 mil. Euro.

În 2008, Wienerberger deschide a treia fabrică în România prin investiție în construcție de la zero la Tritenii de Jos (județul Cluj).

Amprenta grupului Wienerberger în România depășește piața de cărămizi. Astfel, grupul austriac deține 100% din acțiunile Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, 100% din acțiunile Pipelife România SRL, respectiv 82,19% din acțiunile Tondach România.

O altă tranzacție în sector a avut loc pe bursa de la București în luna februarie a acestui an, când Dedeman a preluat 29% din Cemacon în cadrul unei tranzacții mai largi care a dus la exitul a doi investitori și împărțirea în final a afacerii între trei acționari majori.

petrom transeastern Main

Achiziția proiectului eolian al OMV Petrom de 23 mil. Euro de către fondul de investiții canadian Transeastern Power, aprobată de către Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Transeastern Power B.V. din Olanda preia OMV Petrom Wind Power SRL, care operează unicul proiect de energie regenerabilă al companiei petroliere OMV Petrom.

“Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurenţiale, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice. Analiza Consiliului Concurenţei a condus la concluzia că operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piaţa națională sau pe o parte a acesteia”, au precizat reprezentanții Consiliului Concurenței.

Transeastern Power B.V. operează în România în domeniul producerii de energie din surse regenerabile (microhidrocentrale, energie fotovoltaică şi energie eoliană).

Transeastern Power B.V. face parte dintr-un grup de societăţi controlat de către Transeastern Power Trust, un fond mutual de investiţii care operează conform legislaţiei din Ontario, Canada, fiind listat la bursa din Toronto.

OMV Petrom urmează să încaseze în numerar 23 mil. Euro din vânzarea companiei sale care se ocupă de producția de energie eoliană, tranzacție ce marchează în același timp cea mai mare achiziție făcută de către Transeastern de la fondarea sa în 2014.

Tranzacția cu OMV Petrom este așteptată să se încheie până la finele acestui an.

 Banca austriacă Erste și BCR, subsidiara locală a grupului austriac, au asigurat serviciile de consultanță financiară pentru OMV Petrom la tranzacția de vânzare a proiectului eolian Dorobanțu către Transeastern Power, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, casa de avocatură austriacă Schoenherr a asigurat serviciile de consultanță juridică pentru vânzător. Cumpărătorul a avut consultant financiar firma londoneză AcAp.

OMV Petrom a anunțat încă de la începutul anului 2016 că intenționează să își vândă afacerea din sectorul eolian, în contextul în care legislația de stimulare a investițiilor în acest tip de proiecte a fost modificată, provocând pierderi operatorilor de profil, iar tot mai mulți investitori au căutat cumpărători în ultimii ani pentru activele lor eoliene.

Transeastern Power este o afacere fondată de către Ravi Sood, care ocupă poziția de președinte al companiei. Ravi Sood este un investitor canadian, care a condus fondul de hedging Lawrence Partners și administratorul de active Navina Asset Management, iar acum derulează investiții pe piețele emergente. Pe lângă Transeastern Power, Ravi Sood este în spatele unor companii precum Feronia cu activități în agricultură și producție de ulei de palmier derulate în Congo și Galane Gold – cu operațiuni de explorare și producție de aur în Botswana și Africa de Sud.

OMV Petrom, controlată în proporție de 51% de către grupul petrolier austriac OMV, își concentrează strategia de dezvoltare în jurul activelor de bază din sectorul de petrol, gaze și energie, iar segmentul de energie eoliană nu face parte din direcțiile de dezvoltare strategică ale companiei.

OMV Petrom Wind Power SRL, compania care operează parcul eolian Dorobanțu, a înregistrat în anul 2016 pierderi de 8 mil. Lei (circa 1,8 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 23 mil. Lei ( 5,1 mil. Euro) și 3 angajați.

La nivel consolidat, OMV Petrom a raportat pentru anul trecut un profit net de 907 mil. Lei (peste 200 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 12,5 mld. Lei (în jurul a 2,8 mld. Euro) și 14.380 de angajați

Digi ia un credit-punte de 200 mil. Euro pe un an, aranjat de către Citi și ING Bank. 140 mil. Euro din pachetul de finanțare vor acoperi finanțarea achiziției operatorului de telecomunicații Invitel din Ungaria. Digi a atins în ultimul an maximul activității sale tranzacționale cu cea mai mare listare privată pe bursa locală, cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate, o emisiune de obligațiuni de 350 mil. euro și finanțări de aproape 600 mil. euro

Digi Communications NV a anunțat, astăzi, că a încheiat un împrumut pe termen scurt de 200 mil. Euro, din care 140 mil. Euro sunt destinate finanțării achiziției operatorului de telecomunicații Invitel Tavkozlesi Zrt din Ungaria.

Finanțarea a fost aranjată de către Citi și ING Bank, doi dintre creditorii tradiționali ai grupului de telecomunicații controlat de către Zoltan Teszari.

Creditul – punte (bridge loan) are o maturitate de 12 luni și poate fi extins pentru o perioadă suplimentară de până la 6 ori 12 luni, au precizat reprezentanții Digi.

Împrumutul este format din două facilități, pe lângă prima destinată finanțării achiziției din Ungaria, cealaltă este alocată pentru scopurile generale corporative ale companiei.

Digi Ungaria, subsidiară a grupului de telecomunicații Digi, a comunicat pe 21 iulie că a încheiat un contract pentru achiziția a 99,998395% din Invitel Tavkozlesi din Ungaria cu un fond de investiții al CEE Equity Partners, prețul total ce urmează să fie plătit către vânzători fiind de 140 mil. Euro, sumă ce ar putea face obiectul unor ajustări ulterioare. Finalizarea tranzacției este estimată pentru 14 martie 2018.

Digi face prin tranzacția de 140 mil. euro cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate.

De asemenea, Digi a realizat în acest an un alt record privind cea mai mare listare privată a unei companii din România, după ce a vândut un pachet de 25,6% din acțiunile Digi Communications NV pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie 2016.

Tranzacțiile de finanțare a achizițiilor prin așa-numite credite – punte pe termen scurt sunt, în multe cazuri, urmate de o finanțare pe termen mai lung menită să rearanjeze structura datoriilor.

Grupul Digi tocmai a realizat anul trecut două tranzacții prin care și-a îmbunătățit structura datoriei prin emisiunea de obligațiuni de 350 mil. euro, respectiv după semnarea unui credit sindicalizat de circa 375 mil. euro.

“Nivelul nostru de îndatorare este acum de circa 2,9 x EBITDA și mai avem spațiu până la 3,75 pe partea de obligațiuni“, declara Serghei Bulgac, directorul general al Digi Communications NV pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în mai la momentul listării pe bursă al companiei.

Grupul Digi a realizat anul trecut EBITDA de 263 mil. Euro, ceea ce contura spațiul de manevră pentru finanțări noi în jurul a 220 mil. Euro, spațiu care cadrează cu noua finanțare, fără să își afecteze ratingul acordat de agențiile internaționale de evaluare financiară.

Cu o tranzacție de finanțare de 200 mil. Euro, Digi înregistrează astfel una dintre tranzacțiile majore de finanțare corporativă din acest an, demonstrând un apetit tranzacțional fără precedent în ultimul an, confirmând estimările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO din 11 ianuarie.

Digi concurează cu Orange, Vodafone, UPC și Telekom pe piața serviciilor de telecomunicații.

BERD intră acționar cu 13% la Agricover Holding printr-o majorare de capital de 7 mil. Euro. Tranzacția evaluează afacerea controlată de Jabbar Kanani la circa 54 mil. Euro

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Agricover Holding SA au semnat astăzi un acord prin care instituția financiară își confirmă intenția de a deveni acționar în cadrul companiei românești din sectorul agriculturii.

Potrivit acordului, BERD va investi 32 milioane lei (echivalentul a 7 mil. euro) în capitalul companiei pentru a subscrie unei participaţii de 13 procente. Finalizarea tranzacţiei este supusă aprobărilor statutare, iar tranzacţia este de aşteptat să se finalizeze până la sfârşitul anului 2017.

“Capitalul Agricover Holding urmează a se majora cu 32 mil. RON în urma finalizării procesului de majorare de capital, în curs de derulare. La finalizarea procedurilor de majorare de capital vom publica structura participanților la majorarea de capital, aprobată de acționari”, au precizat reprezentanții Agricover pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Preluarea unui pachet de 13% după un aport de 7 mil. Euro în capitalul companiei evaluează afacerea Agricover Holding la aproximativ 54 mil. Euro.

“Ne unim forţele cu BERD pentru a accelera sprijinul oferit dezvoltarii unei agriculturi moderne în România. Împreună cu Banca, vom continua să oferim fermierilor soluţii inovatoare pentru creșterea performanţei activităților agricole”, a spus Jabbar Kanani, Preşedintele Agricover Holding SA.

Banii proaspeți de la BERD vor merge în creșterea afacerii Agricover, respectiv în finanțări acordate fermierilor români. De asemenea, va continua să susţină fermierii din zootehnie şi să îşi dezvolte investiţiile recente din domeniul procesării cărnii de porc.

“Am urmărit cu mare interes dezvoltarea Agricover pe parcursul  ultimilor ani. Compania a dezvoltat o structură unică care s-a dovedit a fi rezistentă la riscurile inerente din sectorul agricol. Sperăm ca, prin sprijinul oferit, modelul Agricover să devină un exemplu de urmat şi pentru alte ţări în care agricultura primară este o parte importantă a economiei”, a declarat Miljan Zdrale, Coordonator Regional BERD pentru Agribusiness în Europa Centrală și de Sud-Est.

“Fermierii mici şi mijlocii sunt forţa care mişcă agricultura românească. Suntem încântaţi să colaborăm cu Agricover şi avem încredere că investiţia noastră va întări încrederea fermierilor şi va demonstra angajamentul pe termen lung al BERD faţă de sectorul agricol din România”, a spus Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru România şi Bulgaria.

Afacerea Agricover, fondată de către Jabbar Kanani, s-a dezvoltat ca o companie cu activități integrate în sectorul agricol, finanțate în bună măsură prin împrumuturi contractate de la instituțiile financiare internaționale precum BERD, IFC (divizia de investiții a Băncii Mondiale), EIB (Banca Europeană de Investiții), BSTDB (Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre) sau IIB (Banca Internațională de Investiții), precum și de la băncile comerciale.

Cu o experienţă de 17 ani în agricultura românească şi 850 de angajaţi, Agricover sprijină peste 4500 de fermieri prin intermediul celor două filiale principale, Agricover SRL şi Agricover Credit IFN.

În 2016, compania a raportat o cifră de afaceri de 1,2 miliarde lei (circa 267 mil. Euro) şi a acordat credite în valoare de 1 miliard de lei (peste 222 mil. Euro).

Sectorul de agribusiness din România a atras în ultimii ani interesul investitorilor străini, atât la nivelul achizițiilor de suprafețe agricole mari, cât și în alte segmente precum însilozare și depozitare, inputuri agricole, operatori portuari sau alte active aferente. De asemenea, apar tot mai multe investiții și tranzacții prin care companii cu activități în agricultură se extind în sectorul de procesare de carne de porc pentru a intra pe segmente de produse cu valoare adăugată și a captura marje noi.

Teraplast a finalizat achiziția pachetului de 50% din Politub de la compania franceză Socotub

Teraplast anunță că a finalizat achiziția pachetului de 50% din acțiunile Politub, deținut de compania franceză Socotub, prin operarea, la data de 11 octombrie 2017, în registrul acționarilor Politub S.A. a transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor.

 „Preluarea integrală a companiei Politub este un pas important în dezvoltarea grupului Teraplast, în sensul consolidării poziției noastre de jucător cheie pe piața construcțiilor și instalațiilor. Odată cu această achiziție portofoliul nostru este completat de produse complementare, având astfel posibilitatea de a oferi soluții diversificate partenerilor noștri. Suntem încrezători că prin dezvoltarea acestui segment de produse, grupul Teraplast va trece într-o nouă etapă de evoluție”, a declarat Mirela Pop, Director General al Teraplast.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 mil. lei. Portofoliul de produse al grupului este structurat pe șase linii de afaceri – Instalații & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate și Tâmplărie termoizolantă. Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate.

Politub SA produce țevi de polietilenă pentru diverse aplicații, incluzând distribuția de apă, distribuția de gaz, telecomunicații, irigații, protecție cabluri electrice, precum și fitinguri, echipamente de sudură, scule și dispozitive, armături și accesorii, cămine de vană și apometre.

Cumpărătorul și-a majorat recent plafonul de credite pentru acest an pentru a-și acoperi necesarul de finanțare pentru investiții, inclusiv pentru campania de achiziții din acest an. Compania și-a majorat ținta de investiții din acest an de la 84 mil. Lei la 96 mil. Lei.

Achiziția pachetului de acțiuni de la Politub reprezintă a treia tranzacție semnată de către Teraplast de la începutul anului după ce în luna martie a anunțat achiziția Depaco, iar în iunie a cumpărat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Dorel Goia are o deținere directă de 46,82% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie. Teraplast este listată pe bursa de la București, unde capitalizarea de piață este de 375,3 mil. lei (circa 81,7 mil. euro).

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

 

Grupul britanic PayPoint va plăti circa 2,1 mil. Euro pentru preluarea Payzone România în vederea creșterii cotei de piață în sectorul terminalelor de plată. Consiliul Concurenței a aprobat condiționat tranzacția

Grupul britanic PayPoint Plc, specializat în operarea terminalelor de plată, a anunțat finalizarea achiziției pachetului integral de acțiuni al Payzone România, tranzacție aprobată însă condiționat de către Consiliul Concurenței.

Achiziția Payzone România oferă PayPoint o creștere a cotei de piață în sectorul de profil, unde grupul britanic arată apetit pentru fuziuni și achiziții.

PayPoint a cumpărat pachetul integral de acțiuni al subsidiarei locale a companiei irlandeze Payzone pentru o plată inițială de 1,6 mil. Euro la momentul finalizării achiziției, la care se adaugă încă 0,5 mil. Euro în condițiile colectării anumitor creanțe în termen de doi ani după finalizarea tranzacției, precizează cumpărătorul.

Payzone SA a raportat pentru primul semestru încheiat la 30 iunie active brute de 9,1 mil. Euro și un profit înainte de taxe de 0,1 mil. Euro.

Compania cumpărată dispune de o rețea în peste 11.000 de locații în România, iar achiziția va combina cele două rețele și va duce la o extindere a gamei de servicii oferite clienților de către PayPoint.

“Sunt multumit ca am finalizat achizitia strategica a Payzone in Romania. Gama sa extinsă de servicii și servicii completează în mod ideal afacere noastră din România și va contribui la creșterea în continuare a rețelei noastre de comerț cu amănuntul”, a spus Dominic Taylor, Director General Executiv al PayPoint plc.

Consiliul Concurenței a aprobat însă condiționat achiziția Payzone România de către PayPoint.

În urma analizei efectuate, Consiliul Concurenţei a constatat ca această operaţiune ar putea conduce la afectarea concurenţei pe piaţa serviciului de încasare sume de bani din România. Ca urmare, tranzacția a fost autorizată cu condiția respectării unor angajamente asumate de PayPoint Services SRL. Astfel, PayPoint s-a angajat să nu crească, pentru o anumită perioadă, prețul solicitat anumitor companii pentru prestarea serviciilor de încasare a facturilor.

De asemenea, compania şi-a luat anumite angajamente menite a asigura că firmele concurente şi care operează rețele de terminale de plată pot să obțină accesul în spațiile comerciale necesare instalării terminalelor de plată situate în mediul rural.

PayPoint operează în România o rețea formată din 11.500 de locații în care sunt oferite clientelei servicii de plată a facturilor, a rovinietei și a facturilor la telefonie mobile prin terminalele instalate în magazine. PayPoint a intrat pe piața din România în 2007 și activează prin două companii –  PayPoint Services SRL and P.P. Network Progressimo SRL.

Payzone România este prezentă pe piață din 2004.

Pe piața terminalelor de plată activează mai mulți operatori printre care PayPoint, Payzone, un-doi Centru de plăți sau Qiwi.

 

Consiliul Concurenţei cere puncte de vedere din piață pentru analiza tranzacției prin care Smithfield România SRL achiziţionează Elit SRL şi Vericom 2001 SRL

Smithfield România SA face parte din grupul Smithfield Foods, Inc din SUA, care, la rândul lui, face parte din grupul WH Group Limited din China. Acesta din urmă acţionează ca o companie de tip holding pentru investiţii, fiind implicat, în principal, în producţia de porci, producţia şi comercializarea de carne proaspătă  şi semi-procesată de porc.

În România, activitatea grupului Smithfield Foods, Inc. cuprinde, în principal, creşterea de porci şi comercializarea de porci vii, precum şi producerea şi comercializarea de carne proaspătă și semi-procesată de porc.

Elit şi Vericom acţionează, în principal, în domeniul producţiei şi comercializării de preparate din carne şi de carne semi – procesată, precum şi în domeniul producţiei şi comercializării de carne proaspată, respectiv al comercializării de carne congelată.

“În conformitate cu prevederile Legii concurenţei nr. (21/1996), operaţiunea este o concentrare economică ce depăşeşte pragurile valorice prevăzute de lege, fiind supusă controlului Consiliului Concurenţei. Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege“, precizează reprezentanții instituției.

Consiliul Concurenţei este interesat în obţinerea de observaţii şi puncte de vedere de la întreprinderile terţe, referitoare la modul în care concentrarea economică ce urmează a se realiza afectează sau poate afecta concurenţa pe piaţă.

Pe sgementul fermelor de creștere a porcilor, pe lângă Smithfield activează mai mulți jucători locali, printre care și grupul danez Premium Porc. Pe segmentul procesării de carne și a mezelurilor, Cris-Tim, Caroli Foods sau Unicarm se numără printre concurenții  importanți.

Tranzacția produce efecte pe verticală în piață, având în vedere că Smithfield va adăuga la fermele și depozitele existente  – 46 ferme în județele Timiș și Arad și fabrici de nutret – activități extinse de procesare și distribuție a cărnii, după cum au declarat consultanții AT Kearney într-o analiză a speței realizate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În opinia consultanților AT Kearney, rețeaua de distribuție a Elit a fost unul dintre catalizatorii achiziției realizate de către Smithfield.

Elit Cugir, cu o cifră de afaceri de 75 mil. Euro în 2016, și Vericom 2001 București, cu o cifră de afaceri de 20,7 mil. Euro în 2016, operează trei facilități de procesare a cărnii și cinci centre de distribuție în România. Cele două companii achiziționate vând aproximativ 25.000 de tone de carne procesată către 12.000 de clienți prin intermediul unei rețele de distribuție la nivel național.

Cumpărătorul dispune deja în România de o rețea de ferme de creștere a porcilor, de abatorul Freidorf și fabrici de nutreț, iar după achiziția afacerilor controlate de către omul de afaceri Dorin Mateiu va avea propria rețea de distribuție, precum și un loc de top pe piața mezelurilor.

Smithfield România, care administrează fermele de creștere a porcilor, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 732 mil. Lei (163 mil. Euro) și un profit net  de 89,3 mil. Lei (19,8 mil. Euro) la un personal de 1.141 de angajați.

Smithfield Prod, companie cu obiect de activitate de producție și conservare a cărnii care administrează abatorul de la Freidorf, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 897 mil. Lei (199,3 mil. Euro) și pierderi de 29,6 mil. Lei (6,6 mil. Euro) la 967 de angajați.

Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția are un ordin de mărime estimat în jurul a 70 – 80 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Achiziția Smithfield vine la scurtă vreme după preluarea Caroli Foods Group de către grupul mexican Sigma Alimentos, de asemenea, un investitor interesat de extinderea în Europa de Est.

Acestea se adaugă altor tranzacții locale prin care grupul Benedek a preluat producătorul de mezeluri Arterimpex, cu afaceri de 10 mil. Euro pe an, respectiv anunțul grupului danez Premium Porc privind o nouă achiziție în această toamnă ceea ce indică o tendință de consolidare într-un sector al cărnii foarte fragmentat.

CTP a cumpărat încă un parc logistic pentru 17,3 mil. euro

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, își continuă ritmul accelerat de dezvoltare prin achiziționarea unui parc logistic în apropierea capitalei, Chitila Logistic Park (CLP).

Tranzacția a fost încheiată în cursul lunii septembrie, iar valoarea investiției se ridică la 17,3 mil. euro.

Vânzătorul este UBM Development, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari de pe piața europeană. Această achiziție este parte a strategiei CTP de a crește stocul de spații logistice și industriale deținute pe teritoriul României, la aproximativ 1 milion de metri pătrați până la sfârșitul lui 2018.

Cel mai nou parc logistic al CTP este situat pe Șoseaua de Centură, în partea de Nord-Vest a orașului, la 7 km de autostrada A1 (E81), 12 km distanță de DN1 (E60), 16 km de Aeroportul Internațional Henry Coandă și la circa 13 km de CTPark Bucharest, respectiv 18,5 km de CTPark Bucharest West, cele două proprietăți pe care CTP le mai deține lângă București. În prezent, parcul are o suprafață totală de 93.000 metri pătrați, din care 45.000 metri pătrați suprafață închiriabilă și 48.000 metri pătrați teren destinat dezvoltărilor ulterioare.

Chitila Logistic Park este complet închiriat, iar printre companiile care dețin spații aici se numără  firma internațională de logistică Havi Logistics, distribuitorul de produse farmaceutice Europharma și tipografia Ringier Print, parte a trustului de presă Ringier.

Planurile CTP pentru proprietatea nou achiziționată includ extinderea acesteia și prima etapă de dezvoltare se preconizează că va fi demarată la sfârșitul acestui an și va presupune construirea a aproximativ 13.000 metri pătrați de noi depozite.

“Decizia de a cumpăra parcul logistic de la Chitila se înscrie în linia investițiilor susținute pe care
le-am demarat în ultima perioadă și prin care vrem să creștem stocul de spații deținute în zona Bucureștiului, dar și la nivel național, pentru a face față atât cererilor noi care vin din piață, cât și nevoii de extindere a clienților noștri actuali. Alte considerente au fost existența unor contracte pe termen lung, structura de chiriași existentă în parc, care cuprinde nume cunoscute și importante pe piață, precum și zona strategică în care este situată proprietatea”, a explicat Ana Dumitrache, Country Head al CTP România.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 m² suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

Proprietarii Dedeman au preluat 20% dintr-o afacere în agricultură deținută de familia Grigoriu, care a vândut Comfert Bacău către irlandezii de la Origin în urmă cu doi ani

Frații Dragoș și Adrian Pavăl preiau un pachet de 20% din acțiunile afacerii Moldova Farming Bacău, controlate de către soții Gabriela și Cătălin Grigoriu, vânzătorul afacerii Comfert Bacău către firma irlandeză Origin, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Proprietarii lanțului de bricolaj Dedeman, care caută să își plaseze lichiditățile acumulate în afaceri din diferite sectoare, au intrat ca acționari minoritari prin intermediul companiei PIF Industrial Bacău, unde frații Pavăl dețin fiecare câte 50% din acțiuni.

Comfert Agricultura, deținută în proporție de 80% de către Gabriela Grigoriu, respectiv 20% de către Cătălin Daniel Grigoriu, este acționarul majoritar în Moldova Farming, companie care operează suprafețe estimate în jurul a circa 8.000 hectare de teren arabil, potrivit unor date din piață.

Lucian Mugurel Florea, care deținea 5% din Moldova Farming, și-a făcut exitul din companie prin vânzarea participației deținute către Comfert Agricultura, conform unei decizii a acționarilor firmei din 23 august.

PIF Industrial a preluat un pachet de 20% din afacerea Moldova Farming în urma unui aport în numerar prin care capitalul social al companiei a fost majorat cu 100 de lei până la 500 de lei.

Moldova Farming a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 17,3 mil. Lei (3,8 mil. Euro) și un profit net de 4 mil. Lei (0,9 mil. Euro) din activitățile de cultivare a cerealelor.

În iulie 2015, compania irlandeză Origin a anunțat achiziția pachetului de 100% din Comfert Bacău la o valoare de întreprindere de 19,5 mil. Euro, vânzător fiind familia Grigoriu.Mecanismul tranzacției prevede plăți ulterioare finalizării achiziției în octombrie 2015, plăți determinate de atingerea unor anumite ținte de profit anual în următorii cinci ani de la încheierea afacerii.

Tot atunci, Origin a anunțat că plătește 35 mil. Euro pentru achiziția pachetului integral de acțiuni al Redoxim Timișoara.

De cealaltă parte, frații Pavăl au fost printre cei mai activi investitori români în acest an.

După ce au plasat bani în imobiliare, energie și materiale de construcții, o altă direcție de investiții este agricultura.

În februarie, Dedeman a plătit 2,3 mil. Euro pentru preluarea unui pachet de 28,9% din producătorul de blocuri ceramice Cemacon, tranzacție anunțată în premieră pe 7 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, pe 1 iunie, Dedeman anunța semnarea unui acord pentru cumpărarea proiectului de birouri AFI Park de la grupul israelian AFI, tranzacție anunțată în premieră pe 16 ianuarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În vară însă, tranzacția a picat, iar Dedeman s-a retras din achiziție.

Dedeman continuă să plaseze însă bani în diferite companii listate pe bursa de la București, ieri fiind raportat ca acționar cu un pachet de 5,56% din transportatorul național de electricitate Transelectrica, companie controlată de către statul român. Pachetul Dedeman în Transelectrica are o valoare de piață de aproximativ 25 mil. Euro.

 

Încă o achiziție franceză cu impact pe piața din România: Atos preia furnizorul de soluții IT Siemens Convergence Creators cu afaceri de 12 mil. Euro în România și două centre cu 230 de oameni la Brașov și Cluj – Napoca. Achiziția are loc în cadrul unei tranzacții internaționale și este estimată să fie încheiată până la finele acestui an

Concernul francez Atos, lider global în soluții pentru tehnologia informației, a anunțat că va cumpăra Siemens Convergence Creators Gmbh, companie care activează pe piața de profil, tranzacție care la nivel local înseamnă preluarea Siemens Convergence Creators SRL, cu sediul la Brașov.

Siemens Convergence Creators SRL a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 53,39 mil. Lei (circa 11,9 mil. Euro) și un profit net de 0,87 mil. Lei (0,19 mil. Euro). Compania dispune de două centre la Brașov și la Cluj Napoca, respectiv de un personal de circa 230 de angajați, potrivit informațiilor prezentate pe propriul site.

Tranzacția derulată la nivel international înseamnă o extindere semnificativă a operațiunilor Atos în România.

Atos are în România centre la București, Brașov și Timișoara, unde numără 1.563 de oameni la 31 decembrie 2016. Atos IT Solutions and Services SRL a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 243 mil. Lei (54 mil. Euro) și un profit net de 35,5 mil. Lei (7,9 mil. Euro).

La nivel international, Atos, cu venituri anuale de 12 mld. Euro și 100.000 de angajați pe 72 de piețe din lume, va prelua o companie cu un personal de circa 800 de oameni în piețe precum SUA, Germania, Croația și România. Vânzătorul este conglomeratul german Siemen, care numără 351.000 de angajați și venituri de 79,6 mld. Euro, respectiv un profit net de 5,6 mld. Euro în ultimul an financiar încheiat la 30 septembrie 2016.

Tranzacția este așteptată să fie finalizată până la sfârșitul lunii decembrie 2017.

Pe piața de fuziuni și achiziții din România, tranzacția marchează o nouă achiziție realizată de către un investitor din Franța, după cele realizate în ultimii ani de către Auchan, Carrefour (retail), Lactalis (lactate), Leroy Merlin (bricolaj) sau Solina (industria alimentară).

De asemenea, și alte companii germane s-au aflat în poziție de vânzători în ultimii ani pe piața de fuziuni și achiziții cum a fost cazul Metro (vânzătorul hipermarketurilor Real către Auchan din Franța), Rewe (care a vândut magazinele Billa România către Carrefour din Franța) sau Praktiker pe piața de bricolaj.

TTS a decis contractarea de credite de 13 mil. Euro de către două firme din grup. IFC s-a abținut de la aprobarea împrumuturilor. Banii vor fi folosiți pentru finanțarea investițiilor și a asigurării capitalului de lucru

 

TTS (Transport Trade Services) a aprobat contractarea mai multor facilități de împrumut în valoare totală de circa 13 mil. Euro pentru subsidiarele sale, Navrom și TTS Porturi Fluviale.

Astfel, Navrom urmează să ia un împrumut de investiții de 6,5 mil. Euro, o linie de trezorerie de 0,4 mil. Euro și o facilitate de capital de lucru de 4 mil. Euro, potrivit deciziei acționarilor TTS din 28 august.

De asemenea, o altă subsidiară, TTS Porturi Fluviale urmează să contracteze credit de investiții de 1,5 mil. Euro, o linie de trezorerie de 0,1 mil. Euro și o facilitate de capital de lucru de 0,5 mil. Euro.

TTS, compania – mamă a celor două companii, va garanta împrumuturile cu o garanție corporativă și cu o macara plutitoare pentru TTS Porturi Fluviale.

Singurul acționar care s-a abținut de la aprobarea împrumuturilor a fost International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, care deține 4,84% din acțiunile companiei.

IFC a luat recent decizia de a vinde un pachet de 6% din acțiunile Transport Trade Services (TTS) pentru 9,358 mil. Euro, tranzacție prin care instituția financiară internațională își face exitul parțial din afacere.

Compania cu activități de transport TTS este cumpărătorul pachetului de acțiuni proprii deținut de către IFC, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost aprobată de către acționarii TTS pe 30 iunie și urmează să aibă loc până pe 22 octombrie, adică într-un interval de 30 zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acționarilor companiei în Monitorul Oficial.

La acest preț de achiziție de 234 euro per acțiune, după cum rezultă din datele făcute publice, pachetul de 100% din acțiunile TTS este evaluat la aproximativ 155,9 mil. Euro.

Pe 6 iulie 2012, IFC a anunțat că investește până la 12 mil. euro în TTS și în subsidiarele acestuia pentru a îmbunătăți serviciile de logistică și de transport naval din bazinul Dunării în vederea dezvoltării industriei și comerțului în regiune. Acum cinci ani, IFC a preluat un pachet de circa 10% din TTS.

Intrarea IFC în afacerea TTS, fondată în 1997, a avut loc după ce deja instituția financiară internațională acordase anterior finanțări de sprijin dezvoltării operațiunilor grupului de transport.

În prezent, lista acționarilor TTS cuprinde pe omul de afaceri constănțean Mircea Mihăilescu, care deține 296.940 de acțiuni, adică 44,54% din acțiuni, Ion Stanciu (director general adjunct al TTS și membru în Consiliul de supraveghere al operatorului portuar SOCEP Constanța) cu 12,727%, deputatul PSD și ex – ministru al Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, cu 9,09%, elvețianul Peter Hungerbuehler (director general al Danu Transport Gmbh din Austria) cu 9,09%, Constantin Hârțan cu 4,54%, Petru Ștefănuț (directorul general al TTS) cu 2,727%, Aurel Florin Moldoveanu cu 0,909%, Jancovschi Daniel Ștefan cu 1,359%, Silviu Cătălin Petrea cu 1,359%, Antonio Gabriel Stoean cu 1,359%, Daniela Camelia Simion cu 0,909%, Mihaela Aurelia Cismek cu 0,46%, Mihaela Miron cu 0,46%, Florin Alexandrescu (directorul economic al TTS) cu 0,46%, respectiv IFC cu 9,99%.

TTS a raportat pentru anul trecut un profit net de 11 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 275,8 mil. Lei (61,3 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual.

Din grupul de companii afiliate TTS fac parte CNFR Navrom Galați (91,79% deținut de TTS), TTS Operator SRL (90% TTS), operatorul de terminal portuar Canopus Star Constanța (51% din acțiuni TTS, 49% Cargill din SUA), Agrimol Trade (99,99% are TTS), Sim Tur (91,79% TTS), TTS Gmbh (75% TTS), Cargorom Trans bbva (51% TTS), Plimsoll Kft din Ungaria (51% TTS), Fluvius Kft (100% Plimsoll), Cernavodă Shipyard (99,18% CNFR Navrom), Bunker Trade Logistic (95% CNFR Navrom), Navrom Bac (97,37% CNFR Navrom), Navrom Centru de Afaceri SRL (95,5% Navrom), Navrom Shipyard (99,86% Navrom), Hotel Mercur SRL (100% Navrom), Superquattro Group (74,5% Navrom) sau Rom Pesc Impex (100% Navrom).

În acest an, în cadrul operațiunilor de reorganizare a structurii grupului TTS, Trans Europa Port și Hotel Mercur și-au schimbat numele în TTS Porturi Fluviale, respectiv Navrom River.

Familia lui Cristian Borcea vinde Gaspeco L&D și Transpeco Logistics & Distribution, tranzacție estimată la aproximativ 100 – 150 mil. Euro. Investitori din Turcia, Germania sau Marea Britanie, interesați de achiziția fostelor active ale OMV Petrom, care împreună cumulează afaceri de 110 mil. Euro și profituri nete de peste 25 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Gaspeco L&D și a Transpeco Logistics & Distribution, aflată în faza ofertelor neangajante, a atras interesul mai multor investitori, printre care jucători din Turcia, Germania și Marea Britanie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cele două companii, în spatele cărora este familia omului de afaceri Cristian Borcea, cumulează împreună afaceri de peste 109 mil. Euro și profituri nete de peste 25 mil. Euro.

Vânzarea fostei divizii GPL a OMV Petrom și a firmei de transport auto a produselor petroliere este o tranzacție estimată de surse din piața de fuziuni și achiziții la un ordin de mărime de peste 100 mil. Euro, care ar putea ajunge până în jurul a 150 mil.euro în funcție de structura finală a tranzacției și a altor clauze ce pot afecta prețul, susțin surse din piață.

Reprezentanții vânzătorului nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe marginea acestui subiect.

Ambele companii au făcut parte din portofoliul fostei companii de stat Petrom, care după preluarea controlului de către OMV – Austria în 2004, pe fondul procesului de restructurare a companiei a decis în final să vândă aceste operațiuni, precum și alte active către alți jucători de pe piață.

Cele două companii sunt afaceri foarte profitabile, raportând marje nete de profit de 21%, respectiv 32%, conform datelor făcute publice.

Gaspeco L&D este una dintre cele mai mari companii de pe piața locală de GPL, estimată la aproximativ 500.000 tone pe an, respectiv în jurul a 500 mil. Euro pe an, unde concurează cu jucători de talia Rompetrol Gas, divizia locală a KMG International, Butan Gas sau Bulrom Gas.

Gaspeco L&D este o afacere care în 1996 funcționa sub numele Shell Gas România, sub forma unei asocieri mixte între concernul anglo – olandez Shell, unul dintre giganții globali ai petrolului, și Petrom, care la acea vreme era o companie de stat.

În anul 2008, pe fondul restructurării operațiunilor locale ale Shell, concernul petrolier anglo – olandez și-a vândut pachetul de acțiuni către asociatul său, Petrom, care din 2004 a trecut în portofoliul grupului austriac OMV.

Petrom, al cărui nume a fost schimbat ulterior în OMV Petrom SA, a schimbat apoi numele companiei din Shell Gas România în Petrom LPG.

Sub bagheta acționarului majoritar austriac, OMV Petrom și-a regândit ulterior structura de afaceri, rămânând o companie petrolieră integrată însă a trecut la vânzarea unor afaceri care nu aveau legătură cu activitatea de bază, țiței și gaze naturale. Astfel, a vândut Petrom Distribuție Gaze către fondul de investiții ceh PPF. Pe 25 iunie 2012 a încheiat contractul de vânzare – cumpărare pentru Petrom LPG cu Crimbo Gas International, companie deținută în mod egal la acel moment de către Cristian Borcea, fost finanțator al clubului de fotbal Dinamo București, și asociatul său, Corneliu George Gâdoiu, conform datelor făcute publice de către Consiliul Concurenței.

Ulterior acestei tranzacții, numele companiei a fost din nou schimbat și a ajuns să opereze pe piață sub umbrela Gaspeco L&D. De asemenea, în contextul în care omul de afaceri Cristian Borcea a fost condamnat la închisoare în dosarul transferurilor din fotbal, pachetul său de acțiuni a trecut la mama sa, Elena Borcea, potrivit datelor făcute publice.

Gaspeco L&D a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 391 mil. Lei (86,9 mil. Euro) și un profit net de 83 mil. Lei (18,5 ml. euro) la un număr de 267 de angajați.

Compania lucrează cu o marjă netă de câștig de 21% și este cel mai atractiv activ pus în pachetul de vânzare propus investitorilor.

Cealaltă companie, Transpeco Logistics & Distribution are un istoric de aproape 30 de ani și derulează activități de transportator auto de produse petroliere.

Firma, care și-a început activitatea în portofoliul statului român, a fost inclusă în 1995 ca sucursală de transport rutier în portofoliul SNP Petrom. Pe lângă transport rutier specific, compania a preluat și atribuții comerciale, în special în domeniul GPL: autogaz și propan, distribuit la stații de alimentare a autovehiculelor, cât și pentru alte utilizări comerciale și domestic.

În 2004, Transpeco trece împreună cu Petrom sub controlul OMV, care în 2007 decide pe fondul procesului de restructurare al OMV Petrom separarea într-o companie distinctă, Transpeco Logistics & Distribution devenind astfel companie cu capital privat românesc.

Transpeco Logistics & Distribution, companie unde Elena Borcea apare pe poziția de administrator, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 99,8 mil. Lei (22,2 mil. Euro) și un profit net de 32,4 mil. Lei (7,2 mil. Euro) la un personal de 322 de angajați.

Firma operează cu o marjă netă de peste 32%, conform ultimului bilanț anual făcut public.

GPL-ul este un combustibil mai ieftin comparativ cu benzina și motorina, ceea ce oferă un potențial de creștere sectorului de profil, care a atras și recent investiții semnificative din partea unor jucători majori din piața petrolieră, precum Rompetrol Gas sau Mol.

Omul de afaceri Cristian Borcea este un investitor local cu experiență în sectorul de GPL, care a marcat deja două exituri semnificative.

În aprilie 2008, Cristian Borcea a vândut alături de Constantin Rizescu, fiecare acționar cu o cotă de 50%, pachetul integral de acțiuni a afacerii cu butelii GPL Crimbo Gas către grupul olandez SHV. Tranzacția a fost estimată la 20 – 25 mil. Euro.

În iunie 2008, Rompetrol Gas a cumpărat o rețea de 150 de stații de autogaz dintr-un total de 161 de unități de la companii din grupul de firme Crimbo, adică active ale Crimbo Gas 2000, Auto Gaz Trading, respectiv Crimbo Gas International. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Ulterior, grupul olandez SHV nu și-a atins țintele propuse la momentul achiziției astfel că a luat decizia în 2012 să-și facă exitul din România.

Retailerul german Lidl plătește circa 6 mil. Euro pentru achiziția a 3 magazine din rețea unei companii în spatele căreia se află fondul londonez de investiții First Property Group

Lidl, rețeaua de supermarketuri a gigantului german de retail Schwarz, cumpără cu 5,3 mil. Lire sterline (5,8 mil. Euro) trei magazine din rețea de la Fprop Romanian Supermarkets Ltd, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fprop Romanian Supermarkets Ltd, companie în care fondul de investiții First Property Group deține 24%, a vândut trei din cele nouă magazine Lidl cumpărate în decembrie 2015 pentru 10,5 mil. Euro.

First Property Group, fond de investiții listat pe bursa de la Londra, a obținut un profit de circa 400.000 lire sterline (circa 500.000 euro) din tranzacție.

Reprezentanții Lidl au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că cele trei magazine au fost cumpărate de către Lidl România SCS.

De asemenea, aceștia au mai precizat că magazinele cumpărate sunt la Buzău, Blaj și Luduș.

Lidl a mai cumpărat în acest an două magazine la Sibiu și Galați care făceau parte anterior din rețeaua XXL a grupului german Rewe, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 26 ianuarie. Finalizarea tranzacției Lidl – Rewe a avut loc în luna mai.

Pentru First Property Group, vânzarea celor trei magazine Lidl către retailerul german este a doua tranzacție în acest an în România, după ce pe 28 martie a anunțat vânzarea unui depozit logistic la Ploiești pentru 3,2 mil. Euro către Aquila Part Prod.

First Property Group, cu o valoare bursieră de 61,48 mil. Lire sterline, a anunțat în iulie o primă închidere a ultimului fond de investiții dedicat pieței din Marea Britanie, după ce a strâns 182 mil. Lire sterline de la opt investitori instituționali.

În 2011, Lidl a intrat pe piața din România după ce a semnat achiziția rețelei de 103 magazine Plus de la concernul german Tengelmann în cadrul unei tranzacții regionale care a cuprins și piața din Bulgaria.

După achiziția rețelei Plus, Lidl a urmat apoi o strategie agresivă de expansiune organică prin care a ajuns astăzi la o rețea de peste 200 magazine, dublă față de momentul intrării pe piață în urmă cu șapte ani.

Extinderea Lidl ca și a celeilalte rețele a grupului Schwarz, a fost alimentată de împrumuturi de la BERD și IFC.

În primăvară, grupul german Schwarz, unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț din Europa, a primit aprobarea pentru un împrumut sindicalizat de 180 mil. Euro în vederea finanțării expansiunii rețelei de supermarketuri Lidl în Bulgaria și România, respectiv a hipermarketurilor Kaufland în Moldova.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) intenționează să participe la acest proiect cu 110 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BERD și International Finance Corporation (IFC), parte a grupului Băncii Mondiale, au finanțat în perioada 2009 – 2012 cu peste 250 mil. Euro extinderea operațiunilor în România și în regiune a supermarketurilor Lidl și hipermarketurilor Kaufland, ambele fiind “brațele” aceluiași grup german de retail, Schwarz.

Lidl Discount, cu afaceri de 5,58 mld. Lei (1,24mld. Euro), un profit net de 217,7 mil. Lei (48,4 mil. Euro) și 4.265 angajați în 2016, este unul dintre cei mai mari retaileri pe o piață cu vânzări estimate la 10 mld. Euro pe an.

În acest moment, poziții puternice în comerțul românesc sunt ocupate de către Lidl (Germania), Mega Image (concernul olandezo – belgian Ahold Delhaize), Profi (aparținând fondului Mid Europa Partners), Carrefour și Rewe prin rețeaua Penny, pe segmentul de cash and carry Metro (Germania) și Selgros (Coop Elveția), în timp ce pe etajul de hipermarketuri se află Kaufland (Germania), Carrefour (Franța), Auchan (Franța) și Cora (grupul franco – belgian Louis Delhaize).

Grupul Schwarz, cu venituri anuale de circa 86 mld. Dolari, este printre cei mai mari retaileri din Europa și în primii zece jucători de profil din lume prin rețelele Lidl și Kaufland. Proprietarul grupului este Dieter Schwarz, 77 de ani, fiul fondatorului afacerii, a cărui avere este estimată de către revista americană Forbes la 17,8 mld. Dolari.

B2 Holding este cumpărătorul selectat pentru achiziția unui portofoliu neperformant Alpha Bank de circa 50 mil. Euro. Achiziția portofoliului de retail Mars ar putea fi una dintre cele mai scumpe din istoria pieței locale

Grupul norvegian B2 Holding a fost selectat pentru achiziția unui portofoliu neperformant al Alpha Bank România cu o valoare nominală în jurul a 50 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că portofoliul de retail cu nume de cod Mars ar putea deveni unul dintre cele mai scumpe portofolii vândute până acum pe piața creditelor neperformante din România, prețul de achiziție fiind estimat în jurul a 35 cenți pentru fiecare 1 euro la valoare nominală.

Reprezentanții Alpha Bank și ai B2 Holding nu au făcut niciun fel de comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 13 iulie că Alpha Bank a scos la vânzare credite neperformante de circa 420 mil. Euro în cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacții la nivel local.

Alpha Bank Grecia coordonează vânzarea unui pachet de credite neperformante sub numele de cond Mars, un portofoliu fiind format din credite retail cu o valoare nominală de circa 50 mil. Euro, iar un alt portofoliu cu mult mai mare este format din credite corporate, susțin surse din piață.

Mandatul de vânzare pentru tranzacția Mars aparține consultanților PwC Grecia.

Artemios Theoridis, Director General Adjunct al grupului elen Alpha Bank, coordonează managementul creditelor neperformante și trezoreria.

Alpha Bank România înregistra la 30 iunie o rată a creditelor neperformante de 14,8%, respectiv un nivel al expunerii neperformante de 20,2%, peste media înregistrată la nivelul pieței locale.

La nivelul grupului elen, rata NPL este de 37,6%, iar expunerea neperformantă ajunge la 53,7% în ansamblul portofoliului de credite.

La 30 iunie, Alpha Bank raporta pentru subsidiara sa din România depozite de 1,79 mld. Euro, împrumuturi brute de 2,8 mld. Euro, un profit înainte de taxe de 20,3 mil. Euro la o rețea formată din 130 de locații și 1.874 de angajați.

Alpha Bank România, bancă de top 10 la nivel local, este singura subsidiară de bancă elenă care nu este la vânzare în contextul în care NBG a anunțat că s-a înțeles cu OTP pentru vânzarea Banca Românească, Banca Transilvania negociază achiziția Bancpost de la Eurobank, iar Piraeus Bank urmează să selecteze la rândul său un potențial cumpărător pentru Piraeus Bank România.

Toate aceste mișcări de dezinvestire se circumscriu strategiei generale de reducere a expunerilor în străinătate a băncilor elene în conformitate cu angajamentele luate în fața Comisiei Europene, care reprezintă unul dintre cei mai importanți creditori ai economiei Greciei.

De cealaltă parte, grupul norvegian B2 Holding, unul dintre cei mai mari jucători europeni din industria administrării datoriilor, a intrat în România în 2016 prin achiziția firmei bulgare DCA. Ulterior, B2 Holding a cumpărat în consorțiu alături de EOS un portofoliu neperformant de 370 mil. Euro de la BCR în cadrul tranzacției Blue Lake, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

B2 Holding, companie cu o valoare bursieră de circa 655 mil. Euro pe bursa de la Oslo, concurează pe piața de profil din România cu grupurile poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, GetBack, gigantul suedezo – norvegian Intrum Justitia Lindorff, operatorul ceh APS, respectiv cu un grup de investitori financiari precum Deutsche Bank, AnaCap, HIG Capital care și-au arătat și până acum apetitul pentru astfel de active.

Cei mai importanți acționari ai B2 Holding sunt Prioritet Group cu 13,85% și Rasmussengruppen (controlat de familia Rasmussen) cu 12,57%.

B2 operează cu o marjă de profit de 47%. Pentru 2016, B2 Holding a raportat venituri totale operaționale de 1,396 mld. Coroane norvegiene, EBITDA de 546 milioane coroane norvegiene și un profit net de 186 milioane de coroane norvegiene. Grupul norvegian a raportat portofolii cumpărate în 2016 de 4,7 mld. Coroane norvegiene.

B2 Holding are două emisiuni de obligațiuni listate pe bursa de la Oslo în 2015 și 2016, prin care a strâns de la investitori 325 mil. euro.

Smithfield Elit main

Se înmulțesc achizițiile pe piața de procesare a cărnii: Liderul global din industria cărnii de porc cumpără companiile Elit Cugir și Vericom pentru a-și extinde portofoliul de activități locale. Tranzacția propulsează Smithfield spre vârful pieței locale de mezeluri. KPMG și NNDKP au lucrat de partea cumpărătorului, iar avocații Țuca Zbârcea & Asociații au consiliat vânzătorul

Smithfield, aflat în portofoliul WH Group (China) – cea mai mare companie din lume din sectorul cărnii de porc, a anunțat semnarea unui contract de achiziție pentru pachetele integrale de acțiuni ale producătorilor de mezeluri Elit Cugir și Vericom, afaceri controlate de către antreprenorul Dorin Mateiu.

“Achiziția companiilor Elit și Vericom se aliniază planului strategic de creștere al Smithfield România. Această decizie are ca scop consolidarea operațiunilor din România, prin adăugarea unei fabrici de procesare a cărnii la capacitățile de producție existente în România (ferme, fabrici de furaje și abator)”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cristina Bodea, director sustenabilitate al Smithfield România.

Tranzacția are mai multe mize pentru cumpărător. Pe de o parte, este o achiziție complementară, completând cu capacități de procesare de carne și o rețea de vânzare portofoliul actual al Smithfield format din ferme, fabrici de furaje și abator. Impactul local al tranzacției este așteptat să fie acela ca Smithfield să atace o poziție de lider în piața locală de mezeluri, alături de jucători precum Cristim sau Caroli, la rândul său recent preluat de mexicanii de la Sigma Alimentos.

Pe de altă parte, impactul la nivel internațional și la nivelul grupului chinez este reprezentat de faptul că WH Group își extinde amprenta globală și operațiunile din Europa cu proaspetele achiziții din Polonia și România. O altă miză este capturarea unui segment de piață cotat cu o marjă mai bună de profit, așa cum este sectorul procesării de carne.

“Grupul se așteaptă ca achizițiile să îi dea Smithfield o poziție de lider în sectorul procesării de carne cu un portofoliu de mărci vândute pe canalul comerțului tradițional cu marje mai mari”, au spus reprezentanții cumpărătorului într-un comunicat transmis bursei de la Hong Kong, unde sunt listate acțiunile WH Group.

“Finalitatea tranzacției este condiționată de obținerea acordurilor din partea autorităților de reglementare comercială. Mai multe informații vor fi disponibile în săptămânile care urmează“, a mai precizat Cristina Bodea din partea Smithfield România.

Tranzacția a fost semnată pe 25 septembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură NNDKP a asistat Smithfield la achiziție cu o echipă coordonată de către Adriana Gaspar, Senior Partner în cadrul firmei, echipă din care a făcut parte și Corina Dumitru, Managing Associate.

De asemenea, cumpărătorul a lucrat cu consultanții KPMG în tranzacție, potrivit unor surse din piață.

De cealaltă parte, vânzătorul a fost asistat de către o echipă de avocați Țuca Zbârcea & Asociații, coordonată de către Cornel Popa, Partener, echipă din care au mai făcut parte Ruxandra Frungeti, Senior Associate, respectiv Oana Todeilă, Associate, au precizat reprezentanții casei de avocatură.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția ar putea ajunge în jurul unui ordin de mărime de 70 – 80 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Elit Cugir și Vericom 2001 București operează trei facilități de procesare a cărnii și cinci centre de distribuție în România. Cele două companii achiziționate vând aproximativ 25.000 de tone de carne procesată către 12.000 de clienți prin intermediul unei rețele de distribuție la nivel național.

Elit Cugir, afacere fondată în 2002, a ieșit în această primăvară din insolvență. Pentru 2016, Elit SRL a raportat 339,2 mil. Lei (75 mil. Euro) și un profit net de 34,4 mil. Lei (peste 7,5 mil. Euro) la 1.173 de angajați. Compania lucrează cu o marjă netă de profit de 10%.

Vericom 2001, companie cumpărată de către Elit Cugir în 2009 de la Maria Dobre și Mihai Brașoveanu, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 93,2 mil. Lei (20,7 mil. Euro) și un profit net de 7,2 mil. Lei (1,6 mil. Euro) la 286 de angajați.

În anul 2014, Elit a solicitat Tribunalului Alba deschiderea procedurii de insolvență, măsură aprobată de către instanță, care a numit și un administrator judiciar provizoriu.

Datele din planul de reorganizare al Elit din septembrie 2015 arată că statul avea de recuperat creanțe de circa 56 mil. Lei, pe lista celor mai mari creditori ai companiei fiind Alpha Bank România cu 6,3 mil. Lei, dar și proprietarul afacerii, Dorin Mateiu, cu creanțe neîncasate de 34,4 mil. Lei.

Planul de reorganizare indica, de asemenea, că vânzările Elit SRL mergeau prin 3 canale de distribuție – canalul de comerț traditional având o pondere de 79% în 2014, comerțul modern (adică rețelele de supermarketuri și hipermarketuri) cu 12%, iar restul prin rețeaua de magazine proprii și alți clienți.

Principalul activ al Elit este fabrica de la Oarda (județul Alba).

În 2014, erau aproximativ 100 de producători de carne pe o piață foarte fragmentată, primii 15 jucători având cumulate circa 52% din piață.

Conform unor date din iulie 2015, Smithfield Prod cu o cotă de piață de 7,4% și Smithfield Ferme cu 6,5% erau cele mai mari companii de pe piața de carne, în timp ce Elit cu o cotă de circa 3% se situa în topul primilor 3 producători de mezeluri, după Cristim și Caroli.

Din piața de carne, segmentul de carne de porc este dominant, aceasta fiind principala linie de afaceri și în afacerea Elit.

Ritmul anual de creștere al pieței de carne era cotat la 1,2%, conform datelor prezentate în planul de reorganizare din 2015 al Elit.

De cealaltă parte, compania americană Smithfield a intrat în România în 2004 prin achiziția Comtim Timișoara.

În portofoliul Smithfield Prod se află, de asemenea, abatorul Freidorf și o stație de procesare de sub-produse de origine animală.

Smithfield România, care administrează fermele de creștere a porcilor, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 732 mil. Lei (163 mil. Euro) și un profit net  de 89,3 mil. Lei (19,8 mil. Euro) la un personal de 1.141 de angajați.

Smithfield Prod, companie cu obiect de activitate de producție și conservare a cărnii care administrează abatorul de la Freidorf, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 897 mil. Lei (199,3 mil. Euro) și pierderi de 29,6 mil. Lei (6,6 mil. Euro) la 967 de angajați.

Cele două companii locale ale Smithfield au luat în 2015 un credit de 50 mil. dolari de la UniCredit pentru activitățile derulate la nivel local.

Achizițiile Elit și Vericom vin în contextul în care, în august, Smithfield a cumpărat Pini Polska, Hamburger Pini și Royal Chicken din Polonia în cadrul strategiei grupului chinez de creștere în Europa.

Veniturile WH Group provin în proporție de 60% din SUA, 33% din China și alte 7% din Europa, astfel că recentele achiziții din Polonia și România pot fi citite în cheia creării unui al treilea pilon în Europa pentru afacerile grupului chinez.

Pe linii de afaceri, procesarea cărnii aduce 52% din veniturile WH Group, dar mai ales 76% din profitul operațional, urmat de carnea de porc proaspătă cu 43,5% din venituri și 27% din profitul operațional, iar producția de porci are o pondere de 2,6% în venituri și 5,4% în profitul operațional.

În 2016, cifra de afaceri a WH Group a fost de 21,5 mld. Dolari, profitul net atribuibil acționarilor înregistrat a fost de 1 mld. Dolari, iar  lichiditățile nete din activități operaționale au ajuns la 1,85 mld. Dolari.

WH Group a cumpărat în 2013 Smithfield, devenind cea mai mare companie din lume în sectorul de carne de porc.

În anii următori, grupul chinez a căutat să-și integreze achiziția de 4,7 mld. Dolari a Smithfield și să-și reducă treptat costurile de îndatorare. Cel mai recent, Smithfield a vândut în februarie obligațiuni de 1,4 mld. Dolari cu maturități la 3,5 și 10 ani, respectiv la dobânzi de 2,7%, 3,35% și 4,25%, mișcare prin care și-a refinanțat datorii mai vechi contractate la costuri mai mari.

Exitul antreprenorului Dorin Mateiu din afacerea Elit se adaugă șirului de proprietari de afaceri care în ultimii doi ani au vândut afacerile pornite în județul Alba – Raul Ciurtin (Albalact), Levente Bara (Supremia), Ioan Istrate (Alpin 57 Lux) sau Ioan Tecar (Pehart Tec).

De asemenea, achiziția Smithfield vine la scurtă vreme după preluarea Caroli Foods Group de către grupul Mexican Sigma Alimentos, de asemenea, un investitor interesat de extinderea în Europa de Est. Acestea se adaugă altor tranzacții locale prin care grupul Benedek a preluat producătorul de mezeluri Arterimpex, cu afaceri de 10 mil. Euro pe an, respectiv anunțul grupului Premium Porc privind o nouă achiziție în această toamnă ceea ce indică o tendință de consolidare într-un sector al cărnii, care a atras investiții de 500 mil. Euro în ultimii ani ca urmare a încrederii investitorilor în creșterea consumului.

 

Fondul de investiții Veritas Capital a preluat cele două unități de producție ale PAS Technologies România în cadrul unei tranzacții internaționale încheiate cu fondul de investiții KRG Capital

Compania americană StandardAero, unul dintre cei mai mari furnizori globali independenți de servicii pentru sectorul aeronautic, a preluat de la fondul de investiții american KRG Capital afacerea PAS Technologies, care deține două unități de producție în România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți.

PAS Technologies România SRL operează o unitate de producție de componente pentru industria petrolieră la Câmpina și o alta la Ariceștii Rahtivani în cadrul parcului industrial Ploiești West Park, investiții derulate pentru a deservi clientul Cameron la nivel local.

A doua unitate de producție aflată în cadrul parcului industrial a fost deschisă în urmă cu 3 ani în urma unei investiții de 2 mil. dolari.

PAS Technologies România SRL a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 30,6 mil. Lei (6,8 mil. Euro) și o pierdere de 1,7 mil. Lei (0,4 mil. Euro) la un număr mediu de 45 de angajați.

Anul de vârf al afacerii locale a fost atins în 2014, când compania locală a raportat un profit net de 14,5 mil. Lei la o cifră de afaceri de 52,1 mil. Lei și 56 de angajați.

StandardAero, cu venituri anuale de 1,8 mld. Dolari și 3.400 de angajați la nivel global, face parte din anul 2015 din portofoliul fondului de investiții american Veritas Capital.

Cele două părți au semnat un acord de vânzare – cumpărare pentru PAS Technologies în prima parte a anului.

Veritas Capital, manager de capital privat cu sediul la New York, a finalizat în februarie ridicarea celui de-al șaselea fond de investiții din istoria sa, cu un capital de 3,55 mld. Dolari.

De cealaltă parte, KRG Capital, un manager de capital privat cu sediul la Denver, a cumpărat PAS în 2010, iar în acest an a finalizat vânzarea afacerii în cadrul celui de-al 11-lea exit al fondului său de investiții KRG Fund IV, cu un capital de 1,96 mld. Dolari.

Houlikan Lokey și Alantra au fost consultanții financiari, iar Brownstein Hyatt Farber Schreck a asigurat consultanța juridică a PAS în această tranzacție, au mai precizat reprezentanții KRG Capital.

Producătorul de mezeluri Caroli Foods Group împrumută 23 mil. Euro de la BCR și BRD pentru extinderea facilităților de producție și achiziția de echipamente

Caroli Foods Group, lider pe piața locală a procesării de carne, a contractat o facilitate de credit de 23 mil. Euro de la un sindicat bancar format din BCR și BRD. Cele două bănci au contribuit în mod egal la această finanțare.

Banii urmează să fie folosiți pentru extinderea capacităților de producție și achiziția de noi echipamente, inclusiv pentru finanțarea capitalului de lucru, au anunțat părțile implicate în tranzacție.

În cadrul acestei facilitați de credit, BCR are rolul de Coordonator, Aranjor Principal Mandat și Agent de Documentație, iar BRD cel de Aranjor Principal Mandat și Agent de Facilitate și Garanții. Finanțarea, în valoare de 23 de milioane de euro, a fost aranjata sub forma unui club-deal.

Firma de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) a asigurat consultanța juridică a celor doi finanțatori.

“2017 este un an istoric pentru Caroli Foods Group datorită preluării companiei de către Sigma Alimentos, unul dintre liderii mondiali de carne carne preparată și conservată. Această schimbare la nivel de acționariat garantează faptul că noi, Caroli Foods Group, vom continua să investim în brandurile noastre, în tehnologie și în inovație pentru a putea deservi consumatorii și pentru a le depăși așteptările. Mulțumesc BCR și BRD pentru încrederea acordată și pentru suportul oferit în satisfacerea nevoilor consumatorilor noștri și atingerea obiectivelor companiei”, a declarat Khaled el Solh, CEO Caroli Foods Group.

Sigma Alimentos, parte a conglomeratului mexican Alfa Group, a anunțat pe 1 septembrie preluarea unui pachet de 51% din acțiuni de la familia El Solh, ajungând astfel la o participație de 100% din acțiunile Caroli Foods Group, achiziție finanțată din lichiditățile curente ale cumpărătorului.

“Ne bucurăm că prin acest nou credit sindicalizat putem susține o companie precum Caroli Foods Grup, un brand de talie națională, cu o puternică amprentă industrială și capacități semnificative de distribuție și desfacere. Finanțarea companiilor care produc, angajează și contează în viața românilor rămâne unul dintre obiectivele noastre cheie”, a declarat Cătălina Porojan, Director Executiv al Direcției Groupe Large Corporate Finance în cadrul BCR.

„Noua facilitate de credit sindicalizat aranjată împreună cu BCR pentru Grupul Caroli Foods reconfirmă poziția BRD Groupe Société Générale de partener pe termen lung pentru companii si angajamentul nostru total de a continua să finanțăm activ economia, dezvoltarea afacerilor creatoare de valoare adăugată și clienţi precum Grupul Caroli Foods” a declarat Mihaela Chifiac, Director Comercial, Corporate Banking & Global Financing BRD.

Pe piața locală, sectorul procesării de carne și afacerile conexe arată rate de creștere atractivă pentru derularea de noi investiții. Recent, grupul Premium Porc a contractat un credit de 55 mil. Euro de la un consorțiu format din BCR, BRD, UniCredit și Raiffeisen.

În ultimii ani, companiile de profil au investit peste 500 mil. Euro în sector, indică Asociația Română a Cărnii, care reprezintă circa 60% din producția națională de mezeluri.

Caroli Foods Group dispune de o unitate de producție la Pitești, unde are circa 1.200 de angajați. În 2016, Caroli a avut vânzări de circa 88 mil. Euro. Compania are în portofoliu mărci precum Caroli, Sissi și Primo.

Pe piața locală de profil, Caroli concurează cu jucători precum Unicarm, Cris-Tim, Meda Prod ’98 sau Aldis.

Operațiunile Sigma Alimentos, companie globală cu venituri de 5,7 mld. dolari pe an, sunt puternic ancorate în America de Nord și America Latină, respectiv Europa Occidentală astfel că preluarea unei platforme de top pe piața din România precum cea a Caroli Foods Group deschide porțile de intrare în această regiune a Europei de Est.

Holdingul Alfa, în portofoliul căruia se află Sigma Alimentos,  este al treilea grup ca mărime din Mexic și este deja activ în Europa de Est prin producătorul de componente auto din aluminiu Nemak, ce are operațiuni la scară globală, inclusiv în Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.

 

IFC vinde un pachet de 6% din TTS cu 9,3 mil. Euro după cinci ani de când și-a anunțat intrarea în afacere cu o investiție de până la 12 mil. euro. Exitul parțial al instituției financiare internaționale evaluează pachetul integral de acțiuni al companiei la 156 mil. Euro, din care 9% aparțin fostului ministru de finanțe Viorel Ștefan

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, vinde un pachet de 6% din acțiunile Transport Trade Services (TTS) pentru 9,358 mil. Euro, tranzacție prin care instituția financiară internațională își face exitul parțial din afacere.

Compania cu activități de transport TTS este cumpărătorul pachetului de acțiuni proprii deținut de către IFC, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost aprobată de către acționarii TTS pe 30 iunie și urmează să aibă loc până pe 22 octombrie, adică într-un interval de 30 zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acționarilor companiei în Monitorul Oficial.

La acest preț de achiziție de 234 euro per acțiune, după cum rezultă din datele făcute publice, pachetul de 100% din acțiunile TTS este evaluat la aproximativ 155,9 mil. Euro.

Pe 6 iulie 2012, IFC a anunțat că investește până la 12 mil. euro în TTS și în subsidiarele acestuia pentru a îmbunătăți serviciile de logistică și de transport naval din bazinul Dunării în vederea dezvoltării industriei și comerțului în regiune. Acum cinci ani, IFC a preluat un pachet de circa 10% din TTS.

Intrarea IFC în afacerea TTS, fondată în 1997, a avut loc după ce deja instituția financiară internațională acordase anterior finanțări de sprijin dezvoltării operațiunilor grupului de transport.

În prezent, lista acționarilor TTS cuprinde pe omul de afaceri constănțean Mircea Mihăilescu, care deține 296.940 de acțiuni, adică 44,54% din acțiuni, Ion Stanciu (director general adjunct al TTS și membru în Consiliul de supraveghere al operatorului portuar SOCEP Constanța) cu 12,727%, deputatul PSD și ex – ministru al Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, cu 9,09%, elvețianul Peter Hungerbuehler (director general al Danu Transport Gmbh din Austria) cu 9,09%, Constantin Hârțan cu 4,54%, Petru Ștefănuț (directorul general al TTS) cu 2,727%, Aurel Florin Moldoveanu cu 0,909%, Jancovschi Daniel Ștefan cu 1,359%, Silviu Cătălin Petrea cu 1,359%, Antonio Gabriel Stoean cu 1,359%, Daniela Camelia Simion cu 0,909%, Mihaela Aurelia Cismek cu 0,46%, Mihaela Miron cu 0,46%, Florin Alexandrescu (directorul economic al TTS) cu 0,46%, respectiv IFC cu 9,99%.

După încheierea tranzacției, IFC rămâne în portofoliu cu un pachet de circa 4% din afacerea TTS.

Dacă privim la valoarea investiției IFC de intrare în acționariatul TTS, observăm că valoarea pachetului de acțiuni (equity value – n.r.)  al TTS a crescut cu aproximativ 30% în ultimii 5 ani.

TTS a raportat pentru anul trecut un profit net de 11 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 275,8 mil. Lei (61,3 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual.

Numerarul și echivalentul de numerar la 31 decembrie 2016 al TTS era de 36,9 mil. Lei (8,2 mil. Euro).­­

În 2016, TTS a derulat atât tranzacții de preluare a unor companii și pachete de acțiuni în companii din grup, dar a și vândut o parte din participațiile aflate în portofoliul său.

Cea mai importantă mișcare a fost preluarea a 51% din acțiunile companiei ungare de transport fluvial Plimsoll Kft pentru 2 mil. Euro (9,066 mil. Lei), așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în exclusivitate pe 11 august 2016. Indirect, prin tranzacție, TTS a preluat și Fluvius Kft din Ungaria.

De asemenea, TTS a cumpărat 8,8% din Trans Europa Port SA pentru 1,8 mil. Lei și a subscris 2000 de acțiuni noi pentru 1,98 mil. Lei. A participat la majorarea de capital a Agrimol Trade (companie din grupul TTS) cu un aport proaspăt de capital de circa 2,85 mil. Lei.

TTS a vândut 99% din Cernavodă Shipyard și 51% din Bunker Trade Logistic către Navrom pentru 4,558 mil. Lei (circa 1 mil. Euro).

Tot în 2016, TTS și-a vândut pachetul de 15% din Danu Transport Gmbh pentru circa 0,47 mil. Euro, iar în beneficiul foștilor acționari a fost dechis un cont escrow de 0,77 mil. Euro.

De asemenea, TTS a cumpărat acțiuni la Cargo Trans Vagon SRL pentru 12 mil. Lei (2,67 mil. Euro), potrivit raportului anual al companiei.

Din grupul de companii afiliate TTS fac parte CNFR Navrom Galați (91,79% deținut de TTS), TTS Operator SRL (90% TTS), operatorul de terminal portuar Canopus Star Constanța (51% din acțiuni TTS, 49% Cargill din SUA), Agrimol Trade (99,99% are TTS), Sim Tur (91,79% TTS), TTS Gmbh (75% TTS), Cargorom Trans bbva (51% TTS), Plimsoll Kft din Ungaria (51% TTS), Fluvius Kft (100% Plimsoll), Cernavodă Shipyard (99,18% CNFR Navrom), Bunker Trade Logistic (95% CNFR Navrom), Navrom Bac (97,37% CNFR Navrom), Navrom Centru de Afaceri SRL (95,5% Navrom), Navrom Shipyard (99,86% Navrom), Hotel Mercur SRL (100% Navrom), Superquattro Group (74,5% Navrom) sau Rom Pesc Impex (100% Navrom).

În acest an, în cadrul operațiunilor de reorganizare a structurii grupului TTS, Trans Europa Port și Hotel Mercur și-au schimbat numele în TTS Porturi Fluviale, respectiv Navrom River.

Fondul Proprietatea a vândut 2,56% din OMV Petrom pentru aproximativ 87 mil. Euro. Fondul de investiții, aflat într-o fază accelerată de exituri în paralel din mai multe companii locale mari, și-a înjumătățit într-un an participația deținută la liderul pieței petroliere

Fondul Proprietatea a vândut un pachet de 2,56% din OMV Petrom, liderul pieței petroliere locale, tranzacție în urma căreia veniturile brute sunt de 399,85 mil. Lei (87 mil. Euro), a anunțat, astăzi, vânzătorul.

Astfel, FP a vândut în ultimul an circa 9% din companie în două tranzacții de exit parțial, iar acum va rămâne în portofoliu cu aproape jumătate din cât deținea până anul trecut, adică mai exact va mai avea în mână 9,9985% din OMV Petrom.

Vânzarea de astăzi a 1,454 miliarde de acțiuni OMV Petrom S.A. s-a realizat printr-o ofertă de plasament privat accelerat la un preț de 0,2750 lei pe acțiune, cu un discount față de cotația de pe bursă.

Acțiunile au fost vândute către o bază de investitori calificați, respectiv alți investitori fără a depăși 150 de persoane fizice sau juridice într-un stat membru.

Goldman Sachs International, WOOD & Company Financial Services, A.S. și Banca Comercială Română S.A. au acționat în calitate de Joint Bookrunners ai tranzacției.

În octombrie 2016, FP a mai vândut un pachet de 6,4% din OMV Petrom, încasările brute din tranzacție fiind de 682,3 mil. Lei, respectiv de 19,19 mil. Dolari pentru componenta de vânzare de certificate globale de depozit (GDR), adică un total de peste 169 mil. Euro.

FP este deja în diferite stadii cu tranzacții de vânzare pentru pachetele de acțiuni deținute la mai multe companii nelistate, care înseamnă circa 60% din portofoliu.

Astfel, FP a demarat vânzarea participațiilor la 4 din filialele Electrica, unde are deja un memorandum semnat cu Electrica SA în calitate de cumpărător, iar alte tranzacții vizează pachetele de acțiuni din subsidiarele locale ale Enel, Engie, respectiv companiile de stat Salrom și Hidroelectrica. Toate aceste tranzacții cumulate cu vânzarea a 2,56% din OMV Petrom ar putea aduce până la aproximativ 1,5 mld. Euro pentru Fondul Proprietatea, în care principalul acționar este fondul american de investiții Elliott.

 

Banca Internațională de Investiții vine pe bursa de la București cu o emisiune locală de obligațiuni de circa 125 mil. Euro. Titlurile oferite investitorilor au o maturitate de trei ani și o dobândă variabilă în lei, respectiv o dobândă fixă pentru obligațiunile în euro

Banca Internațională de Investiții (IIB) a anunțat, în această seară, că noua emisiune locală de obligațiuni are o valoare de aproximativ 125 mil. Euro, fiind structurată dintr-un principal de 300 mil. Lei (circa 65 mil. Euro, la cursul de schimb al zilei), respectiv un principal de 60 mil. Euro.

Anunțul vine la puțin timp după ce reprezentanții IIB afirmau că valoarea tranzacției vizate este de minim 100 mil.euro, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 5 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerii tranzacției sunt BT Capital Partners și BCR. Titlurile au o maturitate de trei ani, având scadența pe 25 septembrie 2020.

Tranșa în lei a emisiunii de obligațiuni este oferită investitorilor sub forma unor titluri cu o valoare nominală de 10.000 lei per titlu la o dobândă variabilă de 1,5% peste ROBOR la 3 luni. Dobânda de referință ROBOR la 3 luni este, în prezent, de 1,05%, conform datelor publicate de către BNR, ceea ce indică o dobândă anuală totală în jurul a 2,55% per titlu.

Dobânda pentru obligațiunile în lei se plătește trimestrial, prima plată fiind programată pe 25 decembrie, iar ultima pe 25 septembrie 2020.

Componenta din tranzacție alocată obligațiunilor emise în euro vizează o valoare nominală de 10.000 euro per titlu la o dobândă fixă de 1,593%. În acest caz, investitorii vor primi banii cu titlu de dobândă o dată pe an, prima plată fiind programată pentru 25 septembrie 2018.

Data tranzacției este 21 septembrie, iar data emisiunii a fost stabilită pentru 25 septembrie, au mai anunțat reprezentanții IIB.

Fondurile obținute vor fi utilizate pentru consolidarea și extinderea portofoliului existent al emitentului și pentru finanțarea activităților în România, în conformitate cu strategia sa de dezvoltare.

IIB este la a treia emisiune locală de obligațiuni în ultimii doi ani, interval în care a devenit mai activă și în acordarea de credite către companiile din România.

În 2016, IIB a vândut obligațiuni de 300 mil. lei (circa 67 mil. euro), respectiv de 111 mil. lei (circa 25 mil. euro)  în 2015.

Tranzacția IIB se înscrie într-un val de tichete de emisiuni de obligațiuni corporative de valori mari în ultimul an. Digi Communications NV (ex-Cable Communications Systems) a plasat în octombrie 2016 o emisiune de 350 mil. Euro cu titluri în euro pe piețele internaționale.

În ultimele două luni, Globalworth a listat pe bursa de la București obligațiuni de 550 mil. Euro, UniCredit Bank a vândut tot în vară obligațiuni de 610 mil. Lei, iar Alpha Bank are în plan prima sa emisiune de până la 300 mil. Lei în următoarele 18 luni. Recent, acționarii MedLife au aprobat lansarea unei emisiuni de obligațiuni de maxim 274,2 mil. Lei (circa 60 mil euro) la o dobândă maximă de 4,9% pe an și pe o perioadă de cel mult 7 ani.

Principalii investitori în astfel de emisiuni locale sunt pe de o parte, clasele de investitori instituționali precum BERD, fonduri internaționale de investiții, fonduri de pensii și administratori locali de fonduri de investiții.

La nivelul instituțiilor financiare internaționale, IFC a vândut în acest an obligațiuni locale în lei de 70 mil. Lei pe un an, iar BERD a avut în 2009 o emisiune locală de obligațiuni în lei.

Al doilea exit al FP din OMV Petrom: Franklin Templeton vinde printr-un plasament privat un pachet de acțiuni de minim 2,6% din OMV Petrom. FP deține acum 12,5% din companie, participație evaluată pe bursă la 451 mil. Euro

 

Managerul american de investiții Franklin Templeton a anunțat, astăzi, demararea unei noi tranzacții de exit parțial a Fondului Proprietatea din OMV Petrom, care vizează un pachet minim de acțiuni de 2,56% din acțiunile companiei petroliere.

Administratorul FP, acționar minoritar în subsidiara locală a grupului petrolier austriac, a început o ofertă de plasament privat accelerat adresată investitorilor instituționali plecând de la 1,454 miliarde acțiuni existente în OMV Petrom S.A.

În octombrie 2016, FP a mai vândut un pachet de 6,4% din OMV Petrom, încasările brute din tranzacție fiind de 682,3 mil. Lei, respectiv de 19,19 mil. Dolari pentru componenta de vânzare de certificate globale de depozit (GDR), adică un total de peste 169 mil. Euro.

FP deține acum 7,117 miliarde de acțiuni, ceea ce echivalează cu un pachet de 12,56% dintr-o companie a cărei valoare bursieră actuală este de circa 3,6 mld. Euro. Raportat la aceasta înseamnă că tranzacția ar putea aduce în conturile FP o sumă care pleacă în jurul a 92 mil. Euro.

“Procesul de plasament va fi demarat imediat. Goldman Sachs International, WOOD & Company Financial Services, A.S. și Banca Comerciala Română S.A. vor acționa în calitate de joint bookrunners în cadrul tranzacției”, au precizat reprezentanții FP.

Vânzarea pachetului de acțiuni OMV Petrom de către FP se adresează exclusiv investitorilor calificați, respectiv anumitor alți investitori fără a depăși 150 de persoane fizice sau juridice într-un Stat Membru, altele decât investitori calificați, precizează reprezentanții FP.

În legătură cu această tranzacție, Fondul a cerut și a obținut de la Goldman Sachs International, Erste Group Bank AG, Banca Comerciala Română S.A. și WOOD & Company Financial Services, A.S. o renunțare la aplicarea prevederilor privind interdicția de a înstrăina (clauza de “lock-up” – n.r.) cuprinse în contractul datat 5 octombrie 2016 încheiat în legătură cu oferta de acțiuni ordinare și certificate de depozit în OMV Petrom.

Fondul a fost de acord cu o perioada de restricție („lock-up period”) de 120 zile de la data stabilirii prețului tranzacției, sub rezerva renunțării cu acordul părților care acționează în calitate de Bookrunner și cu respectarea anumitor excepții uzuale.

Rezultatele tranzacției vor fi anunțate în cel mai scurt timp după finalizarea procesului de plasament.

Perioada de timp până la închiderea procesului de plasament, stabilirea prețului și alocările rămân la libera alegere a fondului și a părților care acționeaza în calitate de Bookrunner.

Într-o privire mai amplă, FP este deja în diferite stadii cu tranzacții de vânzare pentru pachetele de acțiuni deținute la mai multe companii nelistate, care înseamnă circa 60% din portofoliu. Astfel, FP a demarat vânzarea participațiilor la 4 din filialele Electrica, unde are deja un memorandum semnat cu Electrica SA în calitate de cumpărător, iar alte tranzacții vizează pachetele de acțiuni din subsidiarele locale ale Enel, Engie, respectiv companiile de stat Salrom și Hidroelectrica.

Eurobank a anunțat că se așteaptă să finalizeze până la finele lui octombrie negocierile de vânzare a Bancpost, ERB Retail Services și ERB Leasing către Banca Transilvania

Grupul bancar elen Eurobank a anunțat, astăzi, că negociază o potențială vânzare a Bancpost, ERB Retail Services IFN și a ERB Leasing IFN, cu Banca Transilvania.

“Detaliile privind negocierile vor fi făcute publice după finalizarea pașilor necesari și obținerea aprobărilor relevante. Finalizarea negocierilor și a analizei este așteptată să aibă loc la sfârșitul lunii octombrie“, au spus într-un comunicat reprezentanții Eurobank.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Services, precum și un portofoliu selectat de credite.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În faza finală a tranzacției Florence, Eurobank a primit oferte angajante de la fondurile americane de investiții JC Flowers, Varde Partners și Banca Transilvania, susțin surse din piață. Părțile nu au confirmat până acum aceste informații.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

De cealaltă parte, Banca Transilvania ocupă locul al doilea pe piață după nivelul activelor, poziție pe care a urcat ca urmare a unui avans susținut de achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

În iulie, OTP Bank a semnat un acord de achiziție pentru Banca Românească, aflată în portofoliul unui alt grup bancar elen – National Bank of Greece. Valoarea totală a tranzacției este de circa 650 mil. Euro, care include o componentă de plată a prețului pentru preluarea pachetului de acțiuni, respectiv rambursarea liniilor de finanțare intragrup către banca – mamă din Grecia.

O a treia bancă elenă din cele patru active la nivel local, Piraeus Bank este, de asemenea, în curs de exit din România, în cadrul tranzacției aflate în derulare participând potențiali cumpărători precum Patria Bank, aflată în portofoliul fondului de investiții Axxess Capital, și fondul american de investiții JC Flowers.

Procesul de consolidare a pieței bancare din România face un pas decisiv înainte cu ocazia tranzacțiilor de vânzare a trei din cele patru operațiuni locale deținute de băncile elene, care au nevoie să își reducă până în 2018 expunerile în străinătate la parametrii agreați cu Comisia Europeană.

Proprietarii rețelei Optiblu au angajat KPMG să se ocupe de vânzarea afacerii de 10 mil. Euro

Acționarii lanțului de magazine specializate Optiblu au angajat consultanții KPMG să se ocupe de tranzacția de vânzare a afacerii, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Rețeaua de magazine Optiblu este operată de către Optical Network, afacerea luând naștere inițial pe scheletul rețelei de farmacii Sensiblu din grupul A&D Pharma. Ulterior, Optiblu a devenit o afacere de sine stătătoare, controlată de fondul de investiții Gemisa Investments, condus de Dragoș Roșca și în spatele căruia se află acționari din A&D Pharma.

Optical Network numără o rețea de circa 30 de magazine, conform informațiilor prezentate de către companie.

Optical Network a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 43,3 mil. Lei (9,6 mil. Euro) și un profit net de 4,3 mil. Lei (0,9 mil. Euro) și 182 de angajați.

Reprezentanții Optiblu nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Tranzacția de vânzare a Optiblu este într-o fază incipientă, afirmă surse din piață.

Într-o privire mai amplă, acționarii A&D Pharma au început discuții și pentru vânzarea celui mai mare grup local de pe piața farma.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

Discuții de vânzare pentru A&D Pharma au fost și în anii anteriori, fără să se ajungă la un acord.

În acest an, Ludovic Robert, unul dintre fondatorii A&D Pharma, cunoscut drept un antreprenor în serie, a vândut rețeaua de clinici Anima către MedLife, liderul pieței de servicii medicale private.

fp PORTOFOLIU TRANZACTII VANZARE main

Fondul Proprietatea a angajat băncile de investiții Citi și UBS pentru a analiza variantele de vânzare a pachetului de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 745 mil. Euro. În ultimele două luni, FP a ridicat miza tranzacțiilor de vânzare a companiilor nelistate din portofoliu la 59,3% din activul total, estimat la aproximativ 1,4 mld. Euro

 

Fondul Proprietatea a anunțat, în această seară, că a angajat consultanți financiari pe bancherii de investiții de la Citi și UBS pentru a analiza strategic opțiunile sale privind pachetul de 19,94% din Hidroelectrica, evaluat la circa 745,7 mil. Euro la 30 iunie.

Anunțul FP vine în contextul în care fondul de investiții a cerut în mod repetat listarea producătorului de energie, cel mai valoros activ din portofoliul statului român. Și pentru FP, acționar minoritar, pachetul deținut la Hidroelectrica este cel mai valoros, având o pondere de 31% din activul total al fondului la 30 iunie.

“Analiza noastră este în fază preliminară și nu există un calendar definit în ceea ce privește luarea unei decizii. Anunțuri ulterioare vor fi făcute la momentul la care va fi necesar”, au precizat reprezentanții FP.

În ultimele două luni, anunțurile FP au conturat tranzacții de vânzare pentru aproximativ 59% din activul total, dacă punem la socoteală și Hidroelectrica, ceea ce ar duce miza acestor exituri undeva spre 1,4 mld. Euro.

Ithuba Capital a a consiliat FP la vânzarea pachetelor din filialele Electrica, pentru care a fost anunțat în luna iulie un acord în valoare de circa 165 mil.euro cu Electrica SA, acord care urmează să fie supus aprobării acționarilor celor două părți.

Tot Ithuba Capital a fost angajată să se ocupe de vânzarea pachetelor FP la companiile locale ale Enel și Engie, evaluate la peste 2 mld. Lei (circa 445 mil. Euro), conform ultimelor raportări ale fondului.

Astfel, FP deține pachete de 24,12% la E-Distribuție Banat SA (pachet estimat la 599,9 mil. Lei), 12% din E-Distribuție Muntenia SA (estimat la 449,4 mil. Lei), 24% din E-Distribuție Dobrogea SA (cu o valoare estimată la 380,2 mil. Lei), 12% din Enel Energie Muntenia SA (estimat la 70,3 mil. Lei) și 12% din Enel Energie SA (estimat la 75,5 mil. Lei).

Valoarea participațiilor FP în companiile Enel totalizează 1,575 mld. Lei (în jurul a 345 mil. Euro).

FP deține și un pachet de 11,99% din Engie România, evaluat la 453,4 mil. Lei (circa 100 mil. Euro).

De asemenea, FP a dat mandat bancherilor de investiții de la UniCredit pentru vânzarea pachetului de 48,99% deținut la Salrom, evaluat la circa 40 mil. Euro, conform rapoartelor fondului de investiții.

Evaluările fondului privind participațiile din portofoliu pot servi ca un punct de referință în ceea ce privește ordinul de mărime al tranzacțiilor ce urmează să fie încheiate, fără să reprezinte însă valoarea la care aceste participații vor fi efectiv vândute.

În cadrul strategiei sale de a-și reduce dependența portofoliul de sectorul de energie, FP a vândut în ultimii ani pe bandă rulantă pachete de acțiuni la Transelectrica, Romgaz, Transgaz, Conpet, OMV Petrom (unde a reușit numai o vânzare parțială) sau E.ON.

FP are o valoare bursieră de 8,6 mld. Lei (circa 1,9 mld. Euro), cel mai important acționar al acestuia fiind fondul american Elliott.

Tranzacțiile în curs și mandatele de exit ale FP, dată fiind anvergura lor, sunt așteptate să producă un impact semnificativ pe piața de fuziuni și achiziții din România, estimată anul trecut în jurul a 3,3 mld. Euro.

Regina Maria cumpără afacerea cu servicii medicale Prompt Urg. Clujul a devenit în acest an un pol de tranzacții pe piața serviciilor medicale private, cu două achiziții ale Regina Maria și una raportată de MedLife

Rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, cumpără pachetul integral de acțiuni al companiei Prompt Urg de la fondatorii afacerii, Carmen Diaconescu și Giurgiu Sabin, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost semnată în această vară.

Prompt Urg este o afacere pornită în anul 2004 ca un serviciu privat de ambulanță, care apoi s-a dezvoltat într-un centru de servicii medicale.

Compania a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 2,1 mil. Lei (0,47 mil. Euro) și un profit net de 0,17 mil. Lei (0,04 mil. Euro) la un număr de 30 de angajați.

De la începutul anului, Clujul a înregistrat trei tranzacții pe piața serviciilor medicale private, în condițiile în care Regina Maria a făcut două achiziții (Prompt Urg și laboratorul Santomar Oncodiagnostic), iar MedLife a raportat la rândul său o achiziție, preluarea a 55% din acțiunile companiei care administrează spitalul Humanitas.

După volumul de tranzacții înregistrate, Clujul a devenit principalul pol pe harta serviciilor medicale private din acest an. După valoarea tranzacțiilor însă, achiziția rețelelor de servicii medicale cu sediul în București domină acest segment de piață, în acest an cea mai mare tranzacție fiind achiziția lanțului de clinici Anima de către MedLife, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Regina Maria a anunțat anul trecut o investiție de 15 mil. Euro în dezvoltarea unui spital privat în parteneriat cu Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania.

Valoarea achizițiilor Regina Maria și MedLife nu au fost făcute publice.

MedLife și Regina Maria sunt cei mai activi cumpărători în lupta de consolidare a pieței de servicii medicale private. Seria de tranzacții a celor doi operatori a vizat până acum Bucureștiul și cele mai mari orașe din țară – Constanța, Craiova, Timișoara, Cluj – Napoca, Ploiești sau Arad.

Creditele bancare sunt principala sursă de finanțare pentru achiziții. MedLife a semnat anul trecut un credit sindicalizat de 52 mil. Euro pe lângă alte împrumuturi mai mici, iar în acest an și-a anunțat intenția de a ridica aproximativ 60 mil. Euro din vânzare de obligațiuni pe bursă, iar alte circa 20 mil. Euro prin majorare de capital, adică prin atragere de capital proaspăt de la investitorii de pe bursă care vor dori acțiuni noi ale companiei.

Regina Maria rulează achizițiile, pe baza unui împrumut sindicalizat contractat de la Erste, UniCredit și Raiffeisen în 2015 când a fost preluată de Mid Europa, împrumut majorat în acest an cu 88 mil. Lei până la 420,7 mil. Lei (circa 90 mil. Euro).

Pe piața serviciilor medicale private, principalii jucători sunt MedLife, Regina Maria, Medicover, Sanador, iar anumite nișe sunt dominate de către alte companii cum este cazul Affidea pe segmentul centrelor de imagistică, care în iunie a finalizat tranzacția estimată la 50 mil. Euro de preluare a concurentului său direct, Hiperdia.

 

Warburg Pincus despre informațiile privind negocierile de achiziție a A&D Pharma, tichet de tranzacție estimat pe piață în jurul a 250 – 300 mil. Euro: “Nu vom comenta”. Cine este fondul de investiții cu 44 mld. Dolari active sub administrare, care caută să cumpere active mari în România

Fondul de investiții Warburg Pincus poartă negocieri pentru achiziția grupului A&D Pharma în cadrul celei mai mari tranzacții de pe piața de farma din România, susțin surse din piață.

“Nu vom comenta”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Sarah Gestetner, Director de comunicare al biroului din Londra al Warburg Pincus.

De cealaltă parte, reprezentanții A&D Pharma nu au făcut niciun comentariu până acum pe acest subiect.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 4 septembrie că proprietarii A&D Pharma discută vânzarea grupului din care fac parte distribuitorul Mediplus și farmaciile Sensiblu cu fondul de investiții Warburg Pincus.

Consultanții KPMG au mandatul de vânzare al tranzacției, estimate de diferite surse din piață în jurul a 250 – 300 mil. Euro.

Valoarea tranzacției poate suferi variații semnificative în funcție de structura agreată de către părți, explică surse din piața de fuziuni și achiziții.

Pe piața locală de farma, există trei afaceri antreprenoriale cu poziții puternice – grupul A&D Pharma, controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi, platforma controlată de Anca Vlad – formată din distribuitorul Fildas Trading și farmaciile Catena, respectiv platforma controlată de către omul de afaceri Ovidiu Buluc, care grupează Farmexim și HelpNet.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

A&D Pharma a fost fondată în 1994 de către oamenii de afaceri Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, însă ulterior pe fondul neînțelegerilor intervenite unii dintre fondatori au ieșit din afacere.

Vânzarea A&D Pharma a mai fost pe masa investitorilor și în 2011, când printre fondurile de investiții care se uitau la tranzacție se numărau atunci Penta, CVC Capital Partners sau Bridgepoint.

Warburg Pincus este un manager global de fonduri de investiții, cu active de 44 mld. Dolari sub administrare.

Originile firmei de investiții datează din 1939. Warburg Pincus a investit peste 60 mld. Dolari în ultimii 50 de ani în peste 780 de companii din 40 de țări ale lumii.

În România, Warburg Pincus a fost un investitor atent la tichetele de tranzacții majore. În 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a Piraeus Bank România, eșuată atunci și care acum este reluată, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tot în 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a unui pachet minoritar din MedLife, structurată în jurul încercării de exit a fondului de investiții Value 4 Capital, variană abandonată ulterior. În final, MedLife a listat în decembrie 2016 un pachet de acțiuni minoritar din afacerea de servicii medicale private pe bursa de București în decembrie 2016, ocazie cu care Value 4 Capital și-a făcut exitul.

Warburg Pincus a ridicat în 2015 fondul de investiții Warburg Pincus Private Equity XII LP, cu un capital de 13,4 mld. Dolari.

În același an, Warburg Pincus a anunțat că investește până la 300 mil. Dolari în compania farmaceutică britanică Vertice Pharma, care, printre primele sale achiziții, a agreat să cumpere producătorul specializat de medicamente analgezice VistaPharm.

Warburg Pincus a cumpărat în 2016 afacerea Aptek Gemini din Polonia, cu o rețea de farmacii în nordul țării și care operează cea mai mare platformă de farmacie on-line la nivel national.

Fondul de investiții a cumpărat, de asemenea, în acest an afacerea Alignment Healthcare din California (SUA).

Strategia de investiții a Warburg Pincus vizează sectoare precum servicii financiare, energie, servicii medicale, sectorul serviciilor de consum, industrie, servicii de afaceri, tehnologie, media și comunicații.

Vânzarea Bancpost: Ofertele angajante au intrat săptămâna trecută în analiza board-ului Eurobank. Atena a primit în august cel puțin trei oferte angajante pentru achiziția Bancpost de la Banca Transilvania, respectiv fondurile de investiții americane Varde și JC Flowers, susțin surse din piață

Ofertele angajante pentru achiziția Bancpost urmau să intre în ședinta board-ului Eurobank, programată pentru 29 august, conform unor surse din piață.

Banca din Atena a primit în luna august cel puțin trei oferte angajante în cadrul tranzacției cu nume de cod Florence, pe lista ofertanților aflându-se Banca Transilvania, respectiv fondurile americane de investiții Varde Partners și JC Flowers, susțin surse din piață.

Reprezentanții Eurobank nu au făcut niciun fel de comentarii legate pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Leasing, precum și un portofoliu selectat de credite.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În total, acționarii băncii vor primi 235,77 mil. Lei (peste 51 mil. Euro).

Banca elenă Eurobank Ergasias deține 93,78% din Bancpost.

Reducerea capitalului social al Bancpost este justificată de către acționari prin faptul că banca din România dispune de surplus de lichidități și de capital, ca urmare a recentelor tranzacții de transfer al unui portofoliu de credite și în condițiile recente ale pieței.

În urmă cu un an, printr-o tranzacție cu nume de cod Ursa, Kruk și IFC au cumpărat trei portofolii de creanțe de la Bancpost, ERB Retail Services IFN și un vehicul de investiții al Eurobank cu o valoare nominală totală de 597 mil. Euro pentru un preț total de achiziție ce ajungea până la 66 mil. Euro.

Tranzacția Florence este cea mai mare tranzacție de pe piața bancară în acest an și una dintre cele mai importante de pe piața de fuziuni și achiziții.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat pentru trimestrul al doilea pentru operațiunile sale din România active de 2,63 mld. Euro, credite nete de 1,67 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit net din perațiuni continue înainte de aplicarea costurilor de restructurare de 3,4 mil. Euro la 2.117 de oameni.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Tendința de consolidare a sectorului bancar local face în acest an pași mari înainte față de anii trecuți, avans favorizat de tranzacțiile de exit a trei din cele patru bănci elene active în România, nevoite să își reducă expunerile în străinătate pentru a respecta condițiile impuse de Comisia Europeană și de creditorii internaționali ai Greciei. OTP Bank a anunțat pe 27 iulie semnarea contractului de achiziție pentru Banca Românească cu National Bank of Greece, iar Piraeus Bank a relansat procesul de vânzare pentru subsidiara din România, pentru care și-au exprimat interesul investitori precum JC Flowers și Patria Bank.

Eurobank are de luat în perioada imediat următoare două decizii strategice: trebuie să selecteze cumpărătorul Bancpost și să finalizeze vânzarea unui portofoliu de credite neperformante cu nume de cod Eclipse cu o valoare nominală de 2,8 mld. Euro, considerat o tranzacție de referință pentru piața elenă de profil.

International Investment Bank pregătește o tranzacție cu obligațiuni în jurul a 100 mil. Euro pe bursa de la București. Ilya Samorodov, IIB: “Ne așteptăm să ridicăm mai mulți bani față de obligațiunile anterioare”

International Investment Bank pregătește cea mai mare emisiune locală de obligațiuni proprii derulată până acum pe bursa de la București  de către instituția financiară internațională.

“Așteptările IIB sunt să strângă mai mult decât la obligațiunile anterioare“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ilya Samorodov din cadrul Departamentului de Finanțări Structurate și de Datorii al International Investment Bank. Anterior, IIB a vândut obligațiuni de 300 mil. lei (circa 67 mil. euro) în 2016, respectiv de 111 mil. lei (circa 25 mil. euro)  în 2015.

Potrivit acesteia, banca vizează în cadrul tranzacției să vândă “titluri pe termen mediu, pe 3 ani sau cu o maturitate mai lungă”.

Pe 4 septembrie, IIB a transmis investitorilor de pe bursa de la București că intenționează la finele acestei luni să lanseze o nouă emisiune locală, dacă o vor permite condițiile de piață.

Bancherii de investiții de la BT Capital Partners și BCR au mandatul să aranjeze această tranzacție, tot ei ocupându-se și de emisiunea de obligațiuni din 2016.

Noile titluri ar urma să fie denominate în lei și potențial în euro, au anunțat reprezentanții băncii.

Fondurile obținute vor fi utilizate pentru consolidarea și extinderea portofoliului existent al emitentului și pentru finanțarea activităților în România, în conformitate cu strategia sa de dezvoltare, au precizat reprezentanții IIB.

Managerii tranzacției vor organiza întâlniri și conferințe telefonice cu investitorii începând din 11 septembrie, prima zi fiind dedicată unor întâlniri și conferințe telefonice în București, iar ziua de 12 septembrie este rezervată întâlnirii cu investitori în diferite locații din Europa.

În septembrie 2016, IIB a intrat pe bursa de la București cu o emisiune de obligațiuni de 300 mil. Lei (circa 67 mil. Euro) cu maturitate la 3 ani, la o dobândă de 3,4% per titlu.

IIB a plasat apoi o parte din bani, mai exact 14,5 mil. Euro în euro obligațiuni vândute de către Digi Communications NV la o dobândă anuală de 5%.

În ultimele două luni, Globalworth a listat pe bursa de la București obligațiuni de 550 mil. Euro, UniCredit Bank a vândut tot în vară obligațiuni de 610 mil. Lei, iar Alpha Bank are în plan prima sa emisiune de până la 300 mil. Lei în următoarele 18 luni.

IIB, la care România este unul dintre acționari, și-a majorat semnificativ în ultimii trei ani expunerea față de piața locală după mai multe tranzacții bilaterale de finanțare corporativă și emisiunile de obligațiuni de pe bursă.

BERD și IFC, cei mai puternici investitori instituționali din România, dețin poziții puternice de finanțatori ai economiei locale. Pe lângă postura de acționari minoritari într-o gamă largă de companii locale, BERD și IFC au lansat propriile emisiuni de obligațiuni pe bursa de la București. IFC a plasat în iunie o emisiune de obligațiuni în monedă locală de 70 mil. lei, iar BERD a investit puternic în listarea Digi, dar și în achizițiile de obligațiuni Globalworth, unde a investit 50 mil. euro, respectiv alte 33 mil. euro în ultima tranzacție cu obligațiuni UniCredit Bank România.

 

Fortuna Entertainment Group va plăti aproximativ 47 mil. Euro și va refinanța credite de circa 3 mil. Euro pentru achiziția Fortbet România. Tranzacția urmează să fie finanțată din credite bancare și propriul numerar al companiei aflate în portofoliul fondului de investiții Penta Investments

Fortuna Entertainment Group, cel mai mare operator de pe piața pariurilor sportive din Europa Centrală, va plăti 47 mil. Euro pentru achiziția entităților grupate în Fortbet România, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Tranzacția este structurată pe plata unui preț de bază de 32 mil. Euro pentru achiziția pachetelor de acțiuni în companiile Bet Active Concept SRL, Bet Zone SRL, Public Slots SRL și Slot Arena SRL la care se adaugă o plată ulterioară de maxim 15 mil. Euro printr-un mecanism de tip earn – out. Prețul urmează să fie plătit din propriul numerar al cumpărătorului, precum și din fonduri provenite din credite bancare.

Componenta de tip earn – out este condiționată de atingerea anumitor indicatori de performanță, prin care valoarea plății ulterioare este determinată printr-o formulă de preț raportată la EBITDA proforma consolidat din 2020.

Pe lângă prețul de 47 mil. Euro, tranzacția mai cuprinde și o componentă de refinanțare a unor împrumuturi de circa 3 mil. Euro, contractate anterior de la Fortbet, care vor fi înlocuite cu o nouă facilitate de credit, precizează cumpărătorul.

Entitățile care formează Fortbet România au fost evaluate într-un raport Deloitte între 225 mil. Lei (49,57 mil. Euro) și 258 mil. Euro (56,84 mil. Euro). Pe lângă Deloitte, din echipa cumpărătorului a mai făcut parte firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, care s-a ocupat de activitățile de due diligence juridic.

De asemenea, cumpărătorul a solicitat KPMG Cehia o opinie independentă privind confirmarea evaluării prețului.

Fortuna Entertainment Group, companie aflată în portofoliul fondului de investiții Penta Investments, a semnat pe 13 aprilie contractul de vânzare – cumpărare pentru pachetele de acțiuni ale Bet Active Concept SRL, Bet Zone SRL, Public Slots SRL și Slot Arena SRL de la Fortbet.

Miza tranzacției pentru Fortuna Entertainment Group este de a deveni liderul pieței locale, cu o cotă de piață combinată de peste 30%.

Un raport Deloitte indica faptul că achiziția realizată de Fortuna Entertainment Group este cea mai mare tranzacție de pe piața de fuziuni și achiziții din primul trimestru al acestui an, estimată la 368 mil. Euro pentru perioada respectivă.

Fondul de investiții Penta Investments a mai realizat în acest an o achiziție semnificativă în România prin intermediul rețelei de farmacii Dr Max, care în cadrul unei tranzacții de aproape 10 mil. Euro a preluat 31 de unități și operațiuni de distribuție.

Fondul ceh de investiții Penta Investments, fondat de un grup de investitori cehi în 1994, este specializat în investiții pe termen lung în sectoare precum jocuri de noroc, servicii de administrare a clădirilor, servicii financiare, servicii de îngrijire a sănătății, imobiliare, retail, media.

O echipă de avocați bpv Grigorescu Ștefănică a asistat investitorul imobiliar CTP la achiziția de 18 mil. Euro a două parcuri logistice

Firma de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică a asistat investitorul imobiliar CTP la achiziția a două parcuri logistice la Ineu și Salonta în cadrul unei tranzacții de 18 mil. Euro.

Din echipa care a oferit servicii de consultanță juridică pentru cumpărător au făcut parte Cătălin Grigorescu, Managing Partner al firmei, Anca Albulescu, Partener și coordonator al practicii de real estate, respectiv Nicolae Ursu, Managing Associate, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Compania cu capital olandez CTP, unul dintre cei mai puternici investitori pe piața de logistică, a anunțat, vineri cumpărarea celor două proiecte care totalizează 119.000 mp de teren şi 37.000 metri pătrați suprafaţă închiriabilă de la firma slovacă IPEC.

Ana Dumitrache, Country Head al CTP România, a spus că va continua în vestul României extinderea operațiunilor companiei pe care o reprezintă datorită faptului că această zonă înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale cererii de închiriere pentru spații industriale și logistice din România pe fondul apropierii de granița vestică, a îmbunătățirii infrastructurii de transport și a numărului în creștere de companii care au intrat în acest spațiu.

Investitorii străini cu activități în România, precum și antreprenori locali fac parte din portofoliul de clienți ai firmei de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică.

Firma, fondată în anul 2006, numără numără 24 de avocați înscriși în listele baroului București și acoperă toată gama de servicii juridice (full service).

Tranzacție la vârful pieței mezelurilor: Grupul mexican Sigma Alimentos preia afacerea de aproape 100 mil. euro a Caroli Foods Group de la familia libaneză El Solh

Grupul mexican Sigma Alimentos a preluat încă 51% din acțiuni din Caroli Foods Group, lider pe piața mezelurilor și unul dintre cei mai mari jucători din industria cărnii, ajungând să dețină pachetul integral al afacerii.

Anterior tranzacției, Caroli Foods Group era controlată de familia libaneză El Solh, iar grupul mexican ocupa poziția de acționar minoritar în companie.

Preluarea Caroli Foods Group se înscrie în strategia grupului mexican de extindere în regiunea Europei Centrale și de Est.

Khaled El Solh rămâne la conducerea companiei alături de echipa de management și după încheierea tranzacției.

Achiziția Caroli Foods Group vine într-un context în care grupul mexican și-a trecut pe 1 iulie o altă companie în portofoliu, cumpărând afacerea SUPEMSA (Sociedad Suizo Peruana de Embutidos S.A.) din Peru.

Sigma Alimentos a raportat pentru primul semestru al acestui an venituri de 2,8 mld. Dolari.

Caroli Foods Group a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 429,7 mil. Lei (95,4 mil. Euro) și un profit net de 15,7 mil. Lei (3,5 mil. Euro) și 1.042 de angajați.

Compania a luat nastere in Romania in 1994 si are în portofoliu mărci precum Caroli, Campofrio, Sissi, Maestro si Primo.

Pe piața locală de profil, Caroli concurează cu jucători precum Unicarm, Cris-Tim, Meda Prod ’98 sau Aldis.

Ana Dumitrache, Country Head al CTP România

CTP cumpără două parcuri logistice cu 18 mil. Euro de la compania slovacă IPEC Group. Șeful CTP România anunță că va continua extinderea în zona de vest a țării

Compania cu capital olandez CTP, unul dintre cei mai puternici investitori de pe piața spațiilor logistice din România și din regiune, a anunțat astăzi că a cumpărat două parcuri logistice în oraşele Ineu şi Salonta de la compania slovacă IPEC Group în cadrul unei investiții de 18 mil. euro.

„Achiziția parcurilor logistice din Ineu și Salonta face parte din strategia noastră de dezvoltare națională a afacerii și de acoperire a tuturor zonelor strategice din România. Un alt criteriu pentru care am ales aceste proprietăți a fost existența unor contracte de închiriere pe termen lung cu două companii importante: Delphi Packard și Inteva. Ne-am propus să fim prezenți în toate regiunile din țară unde infrastructura este suficient de bine dezvoltată pentru clienții noștri și pentru afacerile lor. Cererea pentru spații industriale de clasă A e într-o creștere rapidă, iar chiriașii au început să înțeleagă care sunt avantajele închirierii de spații construite la cele mai înalte standarde de calitate. De aceea consider că acesta este momentul optim pentru accelerarea ritmului nostru de creștere, prin cumpărarea de proprietăți și prin dezvoltarea de noi facilități”, a declarat Ana Dumitrache, Country Head al CTP România.

Cele două proprietăţi totalizează 119.000 mp de teren şi 37.000 mp suprafaţă închiriabilă.

Depozitul din Ineu, judeţul Arad, are o suprafaţă de 23.000 metri pătrați şi este amplasat pe un teren de 56.000 metri pătrați. Hala este închiriată complet companiei Delphi Packard, care are în Ineu o fabrică de componente auto.

Parcul din Salonta, judeţul Bihor, are o suprafaţă de 14.000 metri pătrați şi este amplasat pe un teren de 63.000 metri pătrați, care mai permite dezvoltarea unei suprafeţe de 30.000 mp. Cele două depozite din parc sunt ocupate în proporţie de 97% de producătorul francez de componente auto Inteva.

„“Vom continua extinderea în vestul țării, datorită faptului că această zonă înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale cererii de închiriere pentru spații industriale și logistice din România. Printre avantajele pe care le are această regiune se numără: apropierea de granița vestică, lucrările de îmbunătățire a infrastructurii care s-au făcut în ultimii ani, precum și creșterea numărului de companii proaspăt intrate pe piața zonală, din domenii ca electronică, IT, componente auto și FMCG și care caută spații de depozitare”, a adăugat Ana Dumitrache.

În prezent, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu 650.000 metri pătrați suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

CTP a investit puternic în achiziții și în proiecte de dezvoltare pe segmentul său de interes, piața de logistică și spații industriale, investiții susținute de finanțări de la BCR, BRD, Raiffeisen sau BERD.

Cererea pe piața industrială și de logistică a depășit estimările firmei de consultanță imobiliară JLL, închirierile din prima jumătate a anului fiind peste nivelul previzionat pentru întreg anul 2017, în condițiile în care o menținere a ritmului de creștere ar putea aduce un nou record al cererii, după maximul istoric din 2016 când companiile au închiriat circa 460.000 metri pătrați, afirma în iulie Costin Bănică, associate director, head of Industrial Agency JLL Romania.

Piața spațiilor industriale înregistrează un randament al investiției mai ridicat față de segmentele de birouri sau cel de retail, arată un studiu Colliers, care dă exemplul Bucureștiului unde randamentul anual pe segmentul de logistică este de 8,75% față de 7,5% pe segmentul de birouri, respectiv 7% pe retail, valori mai ridicate pe toate segmentele față de piețele din Varșovia, Budapesta și Praga.

Cererea de pe piața de logistică este alimentată de companii din sectorul bunurilor de larg consum, comerț electronic sau industria de componente auto, iar din punct de vedere geografic este o concentrație a proiectelor de profil în jurul Bucureștiului, a autostrăzilor și în zona de vest a României pe coridoarele de transport rutier care fac legătura cu vestul și nordul Europei.

Fondul Proprietatea a devenit vânzătorul momentului pe piața de fuziuni și achiziții ridicând miza totală estimată a mandatelor de exit în jurul a 650 mil. euro. FP continuă seria tranzacțiilor de vânzare a companiilor nelistate din portofoliu: UniCredit are mandat pentru pachetul de 49% din Salrom, evaluat la circa 40 mil. Euro

Fondul Proprietatea a dat mandat bancherilor de investiții de la UniCredit pentru vânzarea pachetului de 48,99% deținut la Salrom, potrivit lui Johan Meyer, managerul fondului de investiții, citat de Reuters. Astfel,tranzacțiile de exit în derulare și mandatele de vânzare date bancherilor de investiții pentru companiile din portofoliul FP ajung la o valoare totală estimată în jurul a 650 mil. euro, pe baza datelor anunțate de către fond, fără a lua în calcul mult -așteptata listare a Hidroelectrica.

Strategia FP de a accelera vânzarea pachetelor minoritare de acțiuni la companiile nelistate din portofoliu a pus pe masă în această vară mandate noi de vânzare la companiile Enel și Engie din România, după ce fondul de investiții a anunțat deja în iulie semnarea unui memorandum de vânzare de 165 mil. euro a participațiilor din 4 filiale Electrica către compania – mamă.

Cel mai proaspăt mandat dat este pentru Salrom, unde participația FP este evaluată la 180,99 mil. Lei (aproximativ 40 mil. Euro) și are o pondere de 1,66% în activul net al fondului, potrivit datelor raportate la 30 iunie. Evaluările fondului privind participațiile din portofoliu pot servi ca un punct de referință în ceea ce privește ordinul de mărime al tranzacțiilor ce urmează să fie încheiate, fără să reprezinte însă valoarea la care aceste participații vor fi efectiv vândute. De exemplu, pachetele minoritare la cele 4 filiale Electrica erau evaluate la 30 iunie la circa 877 mil. lei (circa 192 mil. euro), însă în iulie a fost anunțat un acord de vânzare pentru aceste active cu o valoare de 752 mil. lei (circa 165 mil. euro).

Echipa locală a bancherilor de investiții de la UniCredit, condusă de către Alin Pop, care are sarcina vânzării Salrom, s-a ocupat anul trecut de tranzacții precum vânzarea afacerii cu jucării Noriel și a Pietta Glass Working din sectorul materialelor de construcții. De asemenea, UniCredit a făcut parte alături de banca de investiții Rothschild și firma de avocatură Clifford Chancea Badea din echipa fondului de investiții BC Partners, care a pierdut în runda finală în fața Mid Europa achiziția lanțului de supermarketuri Profi, cea mai mare tranzacție locală a anului trecut dacă nu luăm în calcul impactul local al tranzacțiilor de talie internațională.

Statul român deține pachetul de 51% din Salrom, unul dintre primii 10 producători de sare din Europa. Compania a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 297,1 mil. Lei (66 mil. euro) și un profit net de 30,1 mil. Lei (6,7 mil. euro), din care 25,8 mil. Lei (5,7 mil.euro) au mers în dividende către acționari.

Salrom lucrează cu o marjă EBITDA de circa 23%. Compania are în portofoliu șapte mine de sare și a înregistrat anul trecut o producție de sare de 2,1 mil. Tone, respectiv o producție de calcar de 1,1 mil. Tone. Compania are printre obiective să mențină până în 2020 o cotă de piață la nivel local de minim 85%.

În 2015, statul român a respins opțiunea unei listări a Salrom pe bursă, pe motiv că ar fi interesat de o preluare a pachetului deținut de către FP în companie.

FP este însă într-o fază mai avansată cu tranzacțiile de vânzare pentru pachetele de acțiuni deținute în companiile Enel și Engie din România.

Firma austriacă de consultanță în tranzacții Ithuba Capital se ocupă de vânzarea pachetelor FP din filialele locale ale celor doi giganți din sectorul de utilități.

Tot Ithuba Capital a consiliat FP la vânzarea pachetelor din filialele Electrica, pentru care a fost anunțat în luna iulie un acord în valoare de circa 165 mil.euro cu Electrica SA.

Ithuba Capital a condus în 2014 tranzacția de vânzare a VB Leasing România și Polonia către grupul polonez Getin.

Șeful FP afirmă că există interes din partea investitorilor pentru companiile de utilități și că un anunț privind tranzacțiile demarate în acest sector în România ar putea veni până la finele acestui an.

“Unele din aceste companii, care sunt subsidiare ale multinaționalelor, este puțin probabil să fie listate individual”, a spus Johan Meyer într-un interviu acordat Reuters.

Participațiile FP la companiile locale ale Enel și Engie sunt evaluate la 2,028 mld. Lei (circa 445 mil. Euro), conform ultimelor raportări ale fondului, iar ponderea lor totală în activul net al FP este de circa 18,6%.

Astfel, FP deține pachete de 24,12% la E-Distribuție Banat SA (pachet estimat la 599,9 mil. Lei), 12% din E-Distribuție Muntenia SA (estimat la 449,4 mil. Lei), 24% din E-Distribuție Dobrogea SA (cu o valoare estimată la 380,2 mil. Lei), 12% din Enel Energie Muntenia SA (estimat la 70,3 mil. Lei) și 12% din Enel Energie SA (estimat la 75,5 mil. Lei).

Valoarea participațiilor FP în companiile Enel totalizează 1,575 mld. Lei (în jurul a 345 mil. Euro).

FP deține și un pachet de 11,99% din Engie România, evaluat la 453,4 mil. Lei (circa 100 mil. Euro).

Pe 14 iulie, FP a anunțat încheierea unui memorandum de înțelegere prin care pachetele sale minoritare de acțiuni din 4 filiale ale Electrica au fost vândute pentru 752 mil. Lei (circa 165 mil. Euro) companiei – mamă, Electrica SA.

În cadrul strategiei sale demarate în urmă cu circa patru ani, de a-și reduce expunerea față de sectorul energetic, FP cere insistent listarea cât mai rapidă a Hidroelectrica, cel mai valoros activ al statului român.

Pachetul de 19,94% din Hidroelectrica deținut de FP este evaluat la 3,38 mld. Lei (circa 740 mil. Euro) și are cea mai mare pondere în activul net al fondului de investiții, de 31%.

FP ar dori să vândă un sfert din participația sa la Hidroelectrica în cadrul unei listări pe bursă a companiei, însă cuvântul decisiv aparține statului, care a amânat momentul în repetate rânduri.

“Investitorii se pot uita la ceva dar dacă nu pot investi vor merge la următorul lucru (altă țintă de investiții – n.r.) și ar putea să nu mai aibă acele lichidități disponibile în următoarele 12 luni”, a spus șeful FP pentru Reuters.

Mandatul consorțiului de listare a FP a fost prelungit până în august 2018, au anunțat reprezentanții fondului.

FP are o valoare bursieră de 8,79 mld. Lei (circa 1,9 mld. Euro), cel mai important acționar al acestuia fiind fondul american Elliott.

Tranzacțiile în curs și mandatele de exit ale FP, dată fiind anvergura lor, sunt așteptate să producă un impact semnificativ pe piața de fuziuni și achiziții din România, estimată anul trecut în jurul a 3,3 mld. euro. După vânzarea Profi pentru 533 mil. euro și a pachetului de circa 30% din fosta E.ON Distribuție România în 2016, numărul tichetelor de vânzare de peste 100 mil. euro s-a înmulțit în acest an, tranzacții peste acest prag fiind așteptate în imobiliare, sectorul bancar, energie sau sectorul de tehnologie.

 

Mid Europa continuă seria achizițiilor în orașele mari: Rețeaua Regina Maria cumpără laboratorul Santomar Oncodiagnostic din Cluj – Napoca de la medicul Rareș Buiga

Rețeaua de servicii medicale Regina Maria cumpără laboratorul de anatomie patologică și citologie Santomar Oncodiagnostic din Cluj – Napoca, în cadrul unei noi tranzacții de consolidare a pieței de servicii medicale private.

Vânzătorul este medicul Rareș Buiga, care deținea pachetul integral.

Santomar Oncodiagnostic, afacere fondată în 1998, a înregistrat în 2016 un profit net de 0,8 mil. Lei (aproape 0,2 mil. euro) la o cifră de afaceri de 4 mil. Lei (circa 0,9 mil. euro) și 15 angajați.

Clujul este un pol de interes pentru compania aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners. În 2016, Regina Maria a anunțat o investiție de 15 mil. euro în deschiderea unui spital privat la Cluj – Napoca, proiect în care este asociat și Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania.

O altă achiziție proaspătă a rețelei Regina Maria este cea a pachetului integral de acțiuni al clinicii Gastromond din Constanța de la medicii Eugen Dumitru și Luana Alexandrescu, care dețin fiecare câte 50% din afacere.

Gastromond Constanța a raportat pentru 2016 un profit net de 0,45 mil. Lei (0,1 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 3,15 mil. Lei (0,7 mil. Euro) și un personal de 18 angajați.

De asemenea, Gastromond a obținut anul trecut avizul de mediu pentru un proiect de investiții într-o unitate de tip spital, care va fi amenajată pe o suprafață de 400 metri pătrați la parterul unui imobil situat în apropiere de Spitalul județean Constanța.

De la preluarea rețelei Regina Maria în toamna anului 2015 de către fondul de investiții Mid Europa Partners, compania a făcut o serie de achiziții precum spitalul de chirurgie bariatrică Ponderas din București (2016), centrul medical Helios din Craiova (2016), centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara (2016), Al Medica Berlin din Ploiești (2016), Ixia Medica din București (2017), Gastromond Constanța și Santomar Oncodiagnostic din Cluj – Napoca (2017).

Regina Maria și-a completat recent pachetul de finanțare necesar acoperirii campaniei de achiziții și de extindere cu investiții în unități noi printr-un împrumut de 15 mil. Euro de la Banca Europeană de Investiții, după ce și-a majorat în luna aprilie creditul sindicalizat cu 88 mil. Lei până la 420 mil. Lei (în jurul a 90 mil. Euro) de la Erste, UniCredit și Raiffeisen.

Regina Maria și MedLife sunt angajate într-o cursă a achizițiilor la nivel național pe piața serviciilor medicale private, sector aflat într-un proces de consolidare și cotat cu un potențial important de creștere.

Potențialul pieței de servicii medicale private este cel care alimentează seria de fuziuni și achiziții, sectorul de profil din România fiind cotat la 2,107 mld. Euro și o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut. Același raport susține că rata de creștere anuală medie a pieței de profil din România de 9,5% depășește ritmul din alte piețe ale regiunii, în condițiile în care Bulgaria este creditată cu un avans anual mediu de 8,3%, Polonia de 6,7%, Ungaria cu 5,2%, Slovacia cu 5,4%, iar Cehia cu 5,7%.

Tranzacție pe piața serviciilor medicale private: Regina Maria cumpără centrul medical Gastromond din Constanța de la doi medici gastroenterologi. Miza tranzacției este ridicată de un plan de investiții pentru un spital privat nou în apropierea Spitalului județean, pentru care Gastromond a obținut anul trecut avizul de mediu

Regina Maria, al doilea jucător de pe piața serviciilor medicale private după cifra de afaceri, cumpără centrul medical Gastromond din Constanța, deținut de către medicii Eugen Dumitru și Luana Alexandrescu.

Centrul Medical Unirea, compania care operează marca Regina Maria, va prelua un pachet de 50% din acțiuni de la Eugen Dumitru și un pachet de 45% de la Luana Alexandrescu. Aceasta din urmă va vinde alte 5% către Delta Health Care, compania care operează spitalul Ponderas din București deținut de către Regina Maria.

Tranzacția a fost aprobată de către cei doi acționari ai Gastromond pe 1 august.

Eugen Dumitru și Luana Alexandrescu, proprietarii afacerii, sunt medici primari specializați în gastroenterologie și medicină internă.

Gastromond Constanța a raportat pentru 2016 un profit net de 0,45 mil. Lei (0,1 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 3,15 mil. Lei (0,7 mil. Euro) și un personal de 18 angajați.

De asemenea, Gastromond a obținut anul trecut avizul de mediu pentru un proiect de investiții într-o unitate de tip spital, care va fi amenajată pe o suprafață de 400 metri pătrați la parterul unui imobil situat în apropiere de Spitalul județean Constanța.

Noua unitate medicală privată va dispune de 6 cabinete medicale, 2 saloane de spitalizare pe timp de zi, inclusiv sală de tratamente și anexe, urmând să aibă și salon de anestezie terapie intensivă pentru supravegherea cazurilor medicale grave, conform unui memoriu de prezentare a proiectului către Agenția de Protecție a Mediului Constanța.

Regina Maria activează deja în Constanța cu două policlinici, ceea ce arată că tranzacția este menită să consolideze poziția companiei în această zonă.

Într-o privire mai largă, Regina Maria și MedLife, cel mai mare operator de profil după cifra de afaceri, sunt angajate în ultimii ani într-un amplu proces de consolidare a pieței private de servicii medicale, în cadrul căruia cumpără pe bandă rulantă clinici și spitale în diferite zone ale țării.

Regina Maria se află în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, în timp ce MedLife este o afacere controlată de familia Marcu, dar cu un pachet minoritar de acțiuni listate pe bursa de la București.

Regina Maria și-a completat recent pachetul de finanțare necesar acoperirii campaniei de achiziții și de extindere cu investiții în unități noi printr-un împrumut de 15 mil. Euro de la Banca Europeană de Investiții, după ce și-a majorat în luna aprilie creditul sindicalizat cu 88 mil. Lei până la 420 mil. Lei (în jurul a 90 mil. Euro) de la Erste, UniCredit și Raiffeisen.

De cealaltă parte, MedLife a anunțat, recent, că pregătește un pachet noiu de finanțare în cadrul căruia ia în calcul o majorare de capital pe bursă prin atragerea de capital proaspăt de la investitori de până la 20 mil. Euro, iar alte până la 60 mil. Euro ar putea fi atrase din vânzarea de obligațiuni.

Regina Maria, afacere fondată în anul 1995 de către medicul german de origină iraniană Wargha Enayati, numără peste 3.500 de angajați și colaboratori, din care 700 de locuri de muncă au fost create anul trecut. Compania dispune de 35 de locații proprii, 4 spitale, 3 centre cu spitalizare de zi, 2 maternități, 8 campusuri medicale, 11 centre de imagistică, 15 laboratoare de analize, bancă proprie de celule stem și peste 180 de policlinici partenere în țară, conform unor date făcute publice de companie în luna martie.

Potențialul pieței de servicii medicale private este cel care alimentează seria de fuziuni și achiziții, sectorul de profil din România fiind cotat la 2,107 mld. Euro și o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut. Același raport susține că rata de creștere anuală medie a pieței de profil din România de 9,5% depășește ritmul din alte piețe ale regiunii, în condițiile în care Bulgaria este creditată cu un avans anual mediu de 8,3%, Polonia de 6,7%, Ungaria cu 5,2%, Slovacia cu 5,4%, iar Cehia cu 5,7%.

Grecii își iau acasă primii bani în cadrul procesului de vânzare al Bancpost: Eurobank a decis restituirea a circa 50 mil. Euro din capitalul social al băncii din România prin reducerea valorii nominale a acțiunilor. Motivul invocat, surplusul de capital și de lichidități al Bancpost

Bancpost, bancă ce face în prezent obiectul celei mai mari tranzacții de vânzare de pe piața locală de profil, a aprobat reducerea capitalului social al instituției de credit cu 235,77 mil. Lei (peste 51 mil. Euro), bani care urmează să fie restituiți acționarilor.

Operațiunea se va realiza prin reducerea valorii nominale de la 0,4 la 0,32 lei per acțiune, ceea ce înseamnă că acționarii vor încasa 0,08 lei pentru fiecare acțiune deținută la Bancpost, înainte ca această bancă să fie vândută.

Banca elenă Eurobank Ergasias deține 93,78% din Bancpost, ceea ce înseamnă că va primi 221,1 mil. Lei (peste 48 mil. Euro).

Decizia a fost aprobată de către acționarii Bancpost pe 31 iulie, moment în care tranzacția de vânzare a băncii era în faza în care investitorii selectați după etapa ofertelor neangajante derulau activitățile de due diligence necesare pregătirii ofertelor angajante.

Motivul reducerii capitalului social prin reducerea valorii nominale per acțiune de la 0,40 RON  la 0,32 RON este îmbunătățirea structurii de capital al Bancpost SA pentru a alinia capitalul social la volumul de afaceri, precum și la obiectivele strategice ale Bancpost SA.

Ca urmare a recentelor tranzacții de transfer al portofoliului de credite și având în vedere condițiile recente ale pieței, Bancpost SA deține surplus de capital și de lichidități, care urmează să fie restituite acționarilor.

În urma operațiunii, capitalul social se va reduce de la 1,178,86 mld. Lei la 943,9 mil. Lei (peste 205 mil. Euro).

Fondul american de investiții Varde Partners și Banca Transilvania sunt ofertanții cotați cu cele mai mari șanse de a cumpăra Bancpost, conform informațiilor din piață, neconfirmate de niciuna dintre părțile implicate. Oferte neangajante au mai depus și alți investitori precum fondul american de investiții JC Flowers, OTP Bank sau AnaCap, susțin surse din piață.

Cei doi investitori sunt în poziții diametral opuse pe piața bancară – Banca Transilvania este banca a doua de pe piață, în timp ce Varde Partners încearcă să intre prin achiziții în sectorul de profil.

Teaser-ul tranzacției Florence, lansate în luna februarie de către grupul elen Eurobank, anunța că perimetrul tranzacției este format din vânzarea pachetului majoritar de acțiuni din Bancpost, afacerea ERS și de leasing, precum și un portofoliu de credite plasate în afara României.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat astăzi rezultatele obținute în trimestrul al doilea pentru operațiunile sale din România, cu active de 2,63 mld. Euro, credite nete de 1,67 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit net din perațiuni continue înainte de aplicarea costurilor de restructurare de 3,4 mil. Euro la 2.117 de oameni.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Tendința de consolidare a sectorului bancar local face în acest an pași mari înainte față de anii trecuți, avans favorizat de tranzacțiile de exit a trei din cele patru bănci elene active în România, nevoite să își reducă expunerile în străinătate pentru a respecta condițiile impuse de Comisia Europeană și de creditorii internaționali ai Greciei. OTP Bank a anunțat pe 27 iulie semnarea contractului de achiziție pentru Banca Românească cu National Bank of Greece, iar Piraeus Bank a relansat procesul de vânzare pentru subsidiara din România, pentru care și-au exprimat interesul investitori precum JC Flowers și Patria Bank.

sam mills main

Tranzacție în sectorul agriculturii și industriei alimentare: Danezii de la Givesco cumpără 50% din acțiunile grupului Sam Mills cu afaceri cumulate de peste 140 mil. Euro, controlat de omul de afaceri Ioan Bercean

Givesco A/S, o afacere de familie din Danemarca, cumpără un pachet de 50% din acțiunile Sam Mills Business Investment Holding SRL, companie care controlează grupul de firme Sam Mills din Satu Mare al omului de afaceri Ioan Bercean, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sam Mills Business Investment Holding SRL este un vehicul special creat în cadrul tranzacției de către vânzător prin care capitalul social al companiei a fost majorat prin aporturi în natură echivalente cu participațiile deținute de către Sam Mills SRL în alte firme din grup precum Incubația Ave, Sam Trade, Sam Cargo, Sam Mills Feed, Sam Mills Distribution, Sam Mills Europe, Man Ro și Emco Sam Mills.

Astfel, compania creată în luna ianuarie dispune de un capital social de 396,87 mil. Lei (în jurul a 87 mil. Euro) și a fost înființată după semnarea contractului de vânzare dintre cumpărătorul danez și Sam Mills SRL, asupra căreia au fost operate modificări pe 26 mai. Valoarea nominală a pachetului de acțiuni cumpărat de partea daneză este de circa 44 mil. euro.

Veniturile totale agregate în 2016 ale firmelor din grup totalizează circa 632 mil. Lei (140 mil. Euro) și aproape 500 de angajați, fără a lua în calcul societatea mixtă româno – cehă Emco Sam Mills, potrivit ultimelor bilanțuri făcute publice.

Sam Mills se prezintă ca un lider al pieţei de morărit porumb din România şi unul dintre cei mai mari producători de porumb din Europa.

Afacerea Sam Mills a fost pornită în 1994 și cuprinde zece firme – Sam Mills care operează moara de porumb şi de grâu și include o unitate de producție de paste făinoase, Sam Mills Distribution – firmă de distribuţie locală în domeniul bunurilor de larg consum, Sam Trade pentru distribuția produselor Sam Mills la nivel internațional, Sam Mills USA pentru distribuţia produselor proprii ale Sam Mills în SUA, Sam Mills Feed – care operează o fabrică de furaje şi nutreţuri controlate pentru animale, Sam Cargo – companie de transport şi logistică, Man Ro pentru administrarea unei fabrici de ulei din germeni de porumb, Ave Impex – companie specializată în creşterea, abatorizarea şi procesarea puilor de fermă, Arca – companie specializată în fabricarea produselor din carne de vită, porc şi pasăre și  Emco Sam Mills: companie mixtă româno-cehă producătoare de produse speciale fără gluten, potrivit datelor făcute publice de către grupul de companii din industria alimentară.

Givesco A/S este o afacere de familie din Danemarca, cu activități la nivel european și aflată într-o fază de expansiune a operațiunilor la nivel internațional.

Givesco activează în sectorul industriei alimentare, a ciocolatei și a dulciurilor.

În 2013, grupul danez a vândut ASM Foods AB cu capacități de producție de ciocolată și dulciuri din Suedia și Danemarca către grupul elvețian Barry Callebaut, care în cadrul aceleiași tranzacții a vândut către Givesco afacerile de produse congelate de patiserie din Alicante (Spania).

În septembrie 2015, Givesco a preluat pe piața daneză de profil un pachet minoritar de acțiuni în Jacobsen Bakery Ltd de la Intergoods Ltd.

În noiembrie 2015, Givesco a cumpărat rivalul suedez Almondy prin care și-a extins portofoliul nu numai în piețele nordice, ci și pe plan european.

Avocații de la Biriș Goran au asistat pe investitorul elvețian Philippe Jacobs la vânzarea proiectului de birouri Coresi Business Park din Brașov. Immochan a lucrat cu firma germană de avocatură Noerr la tranzacția estimată în jurul a 50 mil. Euro, cea mai mare achiziție locală realizată pe piața de birouri de la începutul anului

Casa de avocatură Biriș Goran a anunțat, astăzi, că a asigurat serviciile de asistență juridică pentru investitorul elvețian Philippe Jacobs și Ibitol Group la vânzarea ansamblului de birouri Coresi Business Park din Brașov. De cealaltă parte, cumpărătorul, Immochan a lucrat la achiziție cu firma germană de avocatură Noerr.

Tranzacția a fost inițial anunțată pe 27 iulie, iar valoarea acesteia nu a fost făcută publică.

Tranzacția prin care Immochan a preluat proiectul de birouri Coresi din Brașov este estimată în jurul unei valori de piață de circa 50 mil. Euro, care ia în calcul un randament (yield) al investiției de circa 9%, conform datelor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

La un asemenea calibru, vânzarea Coresi Business Park devine cea mai mare tranzacție locală încheiată de vânzare a unui proiect de birouri de la începutul anului, potrivit informațiilor făcute publice până acum, depășind achiziția raportată de 38 mil. Euro a imobilului C din proiectul Green Court București a Globalworth. Alte tranzacții cu tichete mai mari pe acest segment sunt în derulare, cum este cazul vânzării America House, însă sunt așteptate să avanseze până la finele anului.

Ansamblul de birouri Coresi Business Park are o suprafață închiriabilă de 40.000 de metri pătrați, este situat pe fosta platformă a fabricii Tractorul Brașov și cuprinde patru clădiri renovate și trei clădiri construite în ultimii doi ani. Ansamblul de birouri face parte din proiectul Coresi dezvoltat de Immochan și care cuprinde un centru comercial și o zonă rezidențială. Clădirile de birouri au chiriași precum IBM, Raiffeisen Bank, IQuest sau Tata Technologies.

Casa de avocatură Biriș Goran a lucrat în dosarul vânzării Coresi Business Park cu o echipă din care au făcut parte Gabriel Biriș, Managing Partner al firmei și fost ministru de finanțe în cabinetul lui Dacian Cioloș, respectiv Mariana Signeanu, Senior Associate.

Biroul local al firmei germane de avocatură Noerr a asistat pe Immochan cu o echipă de avocați din care au făcut parte Roxana Dudău, Associate Partner, și Magdalena Lupoi, Senior Associate. De asemenea, avocații Popovici Nițu Stoica & Asociații asistă, de regulă, Immochan, Auchan și alte afaceri ale familiei Mulliez la tranzacțiile și proiectele derulate în România.

Vânzătorul Coresi Business Park, Philippe Jacobs, este un investitor elvețian, Co-Președinte al Jacobs Holding AG, care a lucrat ca bancher de investiții la Royal Bank of Scotland și, anterior, la UBS. Ibitol Group este un vehicul de investiții controlat de către Philippe Jacobs.

Firma globală de investiții Jacobs Holding a fost fondată la Zurich (Elveția) în 1994 de către antreprenorul Klaus Jacobs, de numele căreia se leagă dezvoltarea unor afaceri precum Adecco – lider mondial în servicii de resurse umane sau Jacobs Suchard, cu mărci precum Jacobs (cafea) sau Suchard (ciocolată).

Immochan a intrat în România în 2012 și a investit de atunci peste 170 mil. Euro, fără a lua în calcul însă achiziția Coresi Business Park, care trece expunerea investitorului francez peste pragul de 200 mil. euro. Achizițiile Immochan din România sunt finanțate atât din capitalul proprietarului său, cât și din împrumut bancar, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Achizițiile Imochan (imobiliare) cuplate cu cele realizate de către Leroy Merlin (bricolaj), Auchan, Carrefour (retail), Lactalis (lactate), Groupama (asigurări), Bongrain (brânzeturi și cașcaval), Solina (industrie alimentară) sau Engie (energie), la care se adaugă pozițiile strategice ocupate de către Renault (auto), Michelin (componente auto), Orange (telecomunicații), Veolia (utilități) și Societe Generale (sectorul financiar – bancar), confirmă că piața românească a devenit în ultimul deceniu o țintă pentru capitalul francez, consolidându-și poziția în topul celor mai puternici investitori străini.

Grupul francez Immochan, acționarul majoritar al Immochan România, a raportat pentru anul trecut venituri de 634 mil. Euro și EBITDA  de 413 mil. Euro.

Immochan, companie care se ocupă de investiții, dezvoltare și administrare de active imobiliare, face parte din grupul francez Auchan, una dintre afacerile familiei lui Gerard Mulliez, printre care se mai numără lanțul de retail Auchan, lanțul de magazine de bricolaj Leroy Merlin din grupul Adeo și rețeaua de magazine cu echipamente sportive Decathlon, afaceri prezente și în România. Averea familiei lui Gerard Mulliez este estimată de către publicația franceză Challenges la 26 mld. Euro la nivelul anului 2016, familia Mulliez fiind cotată astfel între primele opt cele mai bogate familii din Franța.

Piața imobiliară a devenit cel mai fertil teren pentru tranzacții din România, în contextul în care activează un evantai larg de tipuri de investitori, de la cei individuali până la jucători de talie regională sau fonduri globale de investiții, care caută achiziții în toate clasele de active – terenuri, birouri, centre comerciale, spații de logistică și hoteluri. Imobiliarele au devenit astfel un canal de plasament frecvent utilizat pentru lichiditățile acumulate de antreprenorii care au dezvoltat afaceri în alte industrii precum materiale de construcții, curierat, sectorul de consum sau IT&C, pe fondul randamentelor superioare înregistrate aici comparativ cu alte piețe din regiune.

 

premium porc finantare 55mEu tabel deal Main

Ce face Premium Porc cu creditul de 55 mil. Euro aranjat de sindicatul format din UniCredit, BCR, BRD și Raiffeisen: Creditul are atât componentă de refinanțare, cât și investiții. Din împrumut va fi finanțată inclusiv achiziția unei unități de producție, tranzacție ce va fi finalizată la începutul toamnei

Grupul de firme Premium Porc, al doilea jucător după cifra de afaceri din sectorul creșterii porcilor, a anunțat, astăzi, că a contractat un credit în valoare de 55 mil. Euro de la un sindicat format din UniCredit Bank, BCR, BRD și Raiffeisen Bank, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 22 august de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul este de tip club și se va derula pe o perioadă de 10 de ani.

UniCredit Bank a lucrat în tranzacția de finanțare corporativă în calitate de aranjor principal mandatat, alături de BCR, BRD Groupe Societe Generale şi Raiffeisen Bank, fiecare în calitate de aranjori mandataţi. UniCredit Bank şi-a asumat şi rolurile de agent de facilitate şi agent de garanţii.

Consultanța Premium Porc Group a fost asigurată printr-un pachet de servicii integrate de asistență financiară și juridică de către EY Corporate Finance și EY Law | Radu și Asociații SPRL, care a lucrat în tranzacție cu o echipă din care au făcut parte Radu Diaconu, Associate Partner, și Cristiana Dițoiu, Associate.

Clubul de bănci a beneficiat de asistenţa juridică a casei de avocatură Clifford Chance Badea, prin echipa de proiect formată din Andreea Șișman, Counsel, Diana Popescu-Moroianu, Associate si Mădălina Mailat, Trainee Lawyer.

Fondurile bancare vor fi folosite pentru finanțarea unor proiecte de investiții pentru majorarea capacității de producție cu peste 160.000 de porci pe an și a activității operaționale.

“Creditul are atât componentă de refinanțare, cât și investiții. Creditul vizează finanțarea activității de investiții a companiei, cât și finanțarea activității operaționale”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții grupului de firme.

Premium Porc Group va utiliza fondurile pentru implementarea strategiei de dezvoltare în România, aceasta fiind cea mai importantă tranzacţie din sectorul de creştere a porcinelor realizată în 2017, având în vedere valoarea finanțării acordate și numărul băncilor participante.

Accesul la facilitatea de credit va contribui la implementarea strategiei de dezvoltare sustenabilă a grupului în România pentru următorii ani, perioadă în care îşi propune creşterea capacităţii de producţie până la 600.000 de porci pe an.

Investiția presupune construirea unei ferme de reproducție cu o capacitate de 5.200 de scroafe în județul Brăila, cu unități de creștere și îngrășare aferente în alte județe.

”Componenta de investiții vizează construcția unei ferme de reproducție (investiție de tip greenfield) și investiția în unitățile de producție necesare pentru creșterea și îngrășarea animalelor. Aceasta din urmă implică atât achiziția unei unități de producție (fermă), precum și renovarea, extinderea și dotarea cu echipament tehnologic a acesteia. Procesul de achiziție al noii unități de producție se va finaliza la începutul toamnei”, au explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Premium Porc.

Aceștia se așteaptă ca, la momentul finalizării proiectului de investiții, gradul de îndatorare al grupului să fie de aproximativ 50%.

Pentru acest an, grupul Premium Porc mizează pe o creștere a cifrei de afaceri de aproximativ 4 – 5%, avans bazat pe creșterea productivității înregistrate în fermele sale.

Grupul danez Premium Porc Group, deținut de compania holding DCH International, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 53 mil. euro și o producție de 400.000 de capete.

Grupul este prezent pe piaţa locală din anul 2006 și a dezvoltat un sistem integrat de producție pe piața de profil.

Premium Porc Group, al doilea mare producător de carne de porc din România după Smithfield, deţine 11 companii cu activitate integrată pe verticală în agrobusiness, acoperind producţia de cereale, producţia de furaje şi creșterea de porcine. Grupul de companii operează 6 ferme de porcine în judeţele Brăila, Constanţa, Olt, Sibiu şi Vrancea.

Sursă date : Elbit Imaging Ltd.

Grupul israelian Elbit Imaging estimează că va încasa în jurul a 86 mil. Euro din vânzarea complexului Radisson. Vânzarea Radisson București, cotată la un multiplu în jurul a 13 x EBITDA. Ron Hadassi, președintele board-ului de directori Elbit Imaging, după semnarea unui acord neangajant cu un fond de investiții: “Sunt câțiva jucători care sunt interesați de aceste active”

Grupul israelian Elbit Imaging Ltd estimează că suma pe care o va obține din vânzarea pachetului de 98,2% din acțiunile companiei care deține complexul Radisson București va ajunge în jurul a 86 mil. Euro.

Valoarea a fost calculată pe baza unei evaluări externe a activelor la circa 176 mil. Euro la 31 decembrie 2016, din care au fost scăzute împrumutul ce trebuie rambursat către Raiffeisen, ajustări ale capitalului de lucru, costuri ale tranzacției și alte cheltuieli.

Pe 8 august, Elbit Imaging Ltd a anunțat că a semnat un acord neangajant cu un fond international de investiții pentru vânzarea pachetului de acțiuni în compania care deține complexul hotelier Radisson, pe baza unei valori a proprietății de aproximativ 177,5 mil. Euro. Numele fondului de investiții nu a fost dezvăluit în condițiile în care tranzacția este așteptată să se încheie în următoarele 3 – 4 luni, după finalizarea etapei de due diligence, semnarea contractului de vânzare – cumpărare și îndeplinirea anumitor condiții, printre care avizul Consiliului Concurenței și obținerea de către cumpărător a finanțării necesare achiziției.

“Sunt câțiva jucători care sunt interesați de active.JLL conduce procesul de vânzare“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ron Hadassi, președintele board-ului de directori al Elbit Imaging Ltd.

Atât investitori din Occident, cât și din Orientul Mijlociu și-au exprimat interesul pentru acest activ, conform unor surse din piață.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camera și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Complexul Radisson din București a înregistrat în anul 2016 venituri totale de 31,6 mil. Euro și un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 13,9 mil. Euro, conform datelor companiei – mamă.

Evaluarea activelor indică astfel o valoare de întreprindere care corespunde unui multiplu de aproximativ 13 x EBITDA, potrivit datelor făcute publice până acum de către proprietarul Radisson București.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Elbit Imaging Ltd deține printr-un vehicul de investiții 98,2% din acțiunile București Turism, compania care administrează complexul Radisson.

Din valoarea de piață a complexului Radisson București, mai mult de jumătate, adică circa 92 mil. Euro înseamnă un împrumut bancar.

În martie 2016, București Turism s-a refinanțat cu un împrumut de 97 mil. Euro de la Raiffeisen Bank România și Raiffeisen Bank International AG, la care se adaugă alte 19,4 mil. Euro pentru suma maximă garantată, care include și alte costuri estimate pe lângă principal.

De asemenea, banca israeliană Hapoalim, creditor și acționar al Elbit Imaging Ltd, are dreptul la o rambursare imediată a împrumutului său, care era de 14,6 mil. Euro cu dobânda acumulată până la 31 decembrie 2016, la finalizarea tranzacției prin care este vândut sau este schimbat controlul asupra Radisson București, potrivit datelor Elbit Imaging Ltd.

Principalul acestui împrumut trebuie plătit pe 30 noiembrie, mai arată sursa citată.

Complexul Radisson este deținut de către BEA Hotel Eastern Europe BV, înregistrat în Olanda.

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări.

Astfel, prin intermediul Plaza Centers a vândut recent la Timișoara un lot de teren pentru 7,5 mil. Euro. Alte tranzacții de vânzare active Elbit Imaging au mai fost anunțate în Polonia și India.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

Premium Porc ia un credit sindicalizat de circa 55 mil. Euro de la BCR, BRD, Raiffeisen și UniCredit pentru refinanțarea datoriilor

Grupul Premium Porc, unul dintre cei mai mari producători locali de porci, contractează un credit sindicalizat în valoare de aproximativ 55 mil. Euro de la un consorțiu din care fac parte bănci precum BCR, BRD, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul este destinat refinanțării datoriilor Premium Porc, susțin surse din piață.

EY a asigurat servicii de asistență financiară și juridică pentru Premium Porc, linia de servicii de consultanță juridică fiind reprezentată de către rețeaua EY Law, din care face parte la nivel local firma de avocatură Radu și Asociații SPRL. Sindicatul bancar a lucrat la tranzacție cu firma de avocatură Clifford Chancea Badea.

Reprezentanții Premium Porc și ai băncilor nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Compania cu acționariat danez DCH International A/S a început în 2006 operațiunile locale în apropierea orașului Focșani.

Grupul de firme Premium Porc are operațiuni pe linia fermelor de creștere a porcilor, de producție de cereale pentru a-și asigura consumul propriu din ferme sau producție de furaje.

Din Premium Porc fac parte ferma Suintest, Consinterfin, fermele Degaro – cumpărate de la Campofrio, fermele Fântânele, Sibioara și Negreni.

Fabrica de nutrețuri combinate, operate de către Premium Porc Feed SRL, produce furaje care sunt folosite în fermele din grup.

Agro Investments Moldova SRL, compania care se ocupă de cultivarea cerealelor, operează pe o suprafață de 2.900 de hectare de teren agricol, iar producția include cereale, rapiță, porumb, floarea-soarelui și orz.

Investițiile grupului de firme Premium Porc au fost alimentate cu împrumuturi bancare, așa cum s-a întâmplat cu alți jucători de profil.

În iunie, UniCredit Bank a semnat acordarea unui credit de 35 mil. Lei către firmele Premium Porc SRL, Consinterfin, Degaro și Premium Porc Negreni.

UniCredit are o expunere importantă asupra companiilor din sectorul local al creșterii porcilor, dacă avem în vedere că a acordat anterior credite de peste 20 mil. Euro către firmele din grupul Premium Porc, respectiv  circa 44 mil. Euro către celălalt jucător major de profil, Smithfield, potrivit unor date făcute publice în august 2015.

Familia antreprenorului Ioan Istrate cumpără un imobil de birouri în centrul Bucureștiului din banii obținuți din vânzarea pachetului majoritar al producătorului de înghețată Alpin 57 Lux. Printre chiriașii imobilului se află firmele de avocatură Dentons și Noerr

Nobel Brothers Holding a semnat pe 24 iulie contractul pentru vânzarea unui pachet de circa 68,54% din acțiunile Immorom Alpha SRL către Coroana Cetății SRL Sebeș, companie controlată de către familia omului de afaceri Ioan Istrate.

Immorom Alpha SRL administrează un imobil de birouri în centrul Bucureștiului, care numără printre chiriași firmele de avocatură Dentons și Noerr și care a aparținut până în 2015 VB Real Estate Services, divizia imobiliară a grupului financiar austriac Volskbank.

Antreprenorul Ioan Istrate a pus bazele afacerii de producție de înghețată Alpin 57 Lux din Sebeș (județul Alba) în 1994. Pe 7 aprilie 2016, grupul leton Food Union a semnat un acord pentru preluarea pachetului majoritar de acțiuni al Alpin 57 Lux, tranzacția de vânzare a afacerii cu înghețată fiind anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 17 august 2015.

Achiziția imobilului de birouri din centrul Bucureștiului este finanțată din fonduri obținute în urma vânzării pachetului majoritar de acțiuni la Alpin 57 Lux, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Potrivit contractului de vânzare din 24 iulie, Nobel Brothers Holding (NBH) cesionează către Coroana Cetății SRL un număr de 61 de părți sociale, reprezentând 68,53938% din acțiunile Immorom Alpha SRL.

O a doua etapă a tranzacției ar urma să vizeze și achiziția pachetului minoritar de acțiuni al Immorom Alpha de la MTK Admin Imob, finalizarea tranzacției pentru pachetul integral de acțiuni al Immorom Alpha fiind așteptată să aibă loc la începutul anului viitor.

Pentru finalizarea tranzacției este necesară îndeplinirea unor condiții prevăzute în contractul – cadru.

Coroana Cetății SRL Sebeș este o firmă înregistrată în decembrie 2016, care are ca obiect activități de închiriere și are ca asociați pe Ioan și Paraschiva Istrate, cu 80%, respectiv 20% din acțiuni, potrivit informațiilor făcute publice.

Mai mulți antreprenori caută alternative de investiții prin plasarea unei părți din lichiditățile pe care le dețin pe piața imobiliară, printre exemple fiind proprietarii Dedeman, frații Dragoș și Adrian Pavăl, sau Octavian Bădescu, care a vândut recent afacerea de curierat Sameday Courier.

Sectorul imobiliar din România atrage cu randamentele sale superioare altor piețe interesul unor clase de investitori diferiți, de la antreprenori și investitori individuali, la dezvoltatori locali și mari fonduri de investiții internaționale.

Mecaind Ulmeni ia un credit pe termen scurt de 18 mil. Lei de la UniCredit Bank, garantat cu stocuri de cereale de 20,7 mil. Lei

 

Producătorul agricol Mecaind Ulmeni a aprobat contractarea unui credit pe termen scurt de 18 mil. Lei (circa 4 mil. euro) de la UniCredit Bank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul urmează să fie garantat cu ipotecă mobiliară asupra creanțelor bănești ce provin din comerțul cu cereale și plante tehnice.

De asemenea, pe lista garanțiilor companiei figurează și stocuri de cereale în valoare de 20,7 mil. Lei (4,5 mil. euro), conform hotărârii acționarilor Mecaind Ulmeni din 19 iulie.

Acțiunile Mecaind Ulmeni din județul Călărași sunt deținute de către Mihăiță Titel Tene cu 98%, Gillberto Salvador Rotaru cu 1% și Andrei Ionel cu 1%, arată datele făcute publice.

Afacerea Mecaind a fost construită pe bazele unei foste SMA, care presta servicii de mecanizare în agricultură. În anul 1994, societatea a parcurs procesul de privatizare prin metoda MEBO, iar în 2007 intră, în proprietatea familiei Tene, prin achiziţia pachetului de acţiuni.

Complexul agricol din județul Călărași dispune de o suprafață cultivată de aproape 6.000 de hectare.

Cu finanțare de la CEC Bank și prin atragerea de fonduri europene, Mecaind Ulmeni a investit în dezvoltarea parcului auto și a capacității de însilozare a cerealelor. Afacerea s-a extins apoi cu investiții în fermă de vaci cu o producție zilnică de 250.000 de litri de lapte și o fermă de creștere a porcilor, cu o capacitate de 18.000 de capete.

Compania a mai anunțat planuri de investiții pentru noi linii de afaceri în cadrul strategiei de agricultură integrate. Astfel, reprezentanții companiei au în vedere o linie de procesare a laptelui pentru telemea, , cașcaval, sana și chefir. De asemenea, portofoliul companiei este completat de planurile de investiții în abator și linie de prelucrare a mezelurilor. Dejecțiile animalelor de la ferme sunt utilizate la producția de electricitate cu ajutorul unei stații de biogas, cu o capacitate de 250 kw pe oră.

În 2016, Mecaind Ulmeni a înregistrat un profit net de 4,1 mil. Lei  (0,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 51,6 mil. Lei (11,5 mil. Euro) și 66 de angajați, conform ultimului bilanț făcut public.

 

Consiliul Concurenței analizează preluarea Politub de către Teraplast

 

Tranzacția prin care Teraplast, companie controlată de către omul de afaceri Dorel Goia, cumpără 49,99% din Politub SA pentru a deveni acționar unic al afacerii, este analizată de către Consiliul Concurenței.

“Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, au precizat reprezentanții instituției.

Operațiunea constă în achiziţionarea de către Teraplast SA, de la New Socotub SARL, Franța, a unui pachet de 49,99% din acțiunile Politub SA, în contextul în care Teraplast deţine deja un pachet de pachet 50% din capitalul firmei.

Teraplast SA este o companie românească activă în domeniul procesării de PVC și un producător important de materiale pentru construcții, instalații și amenajări.

Politub SA este, de asemenea, o companie românească care produce țevi de polietilenă pentru diverse aplicații, incluzând distribuția de apă, distribuția de gaz, telecomunicații, irigații, protecție cabluri electrice, precum și fitinguri, echipamente de sudură, scule și dispozitive, armături și accesorii, cămine de vană și apometre.

Cumpărătorul intenționează să-și majoreze plafonul de credite pentru acest an de la 135 mil. Lei la 185 mil. Lei, potrivit convocatorului adunării generale a acționarilor Teraplast, convocată pentru 21 septembrie.

De asemenea, acționarii companiei au de aprobat și o majorare a planului de investiții din 2017 de la 84 mil. Lei la 96 mil. Lei.

Achiziția pachetului de acțiuni de la Politub reprezintă a treia tranzacție semnată de către Teraplast de la începutul anului după ce în luna martie a anunțat achiziția Depaco, iar în iunie a cumpărat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Grupul Teraplast Bistrița rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 mil. lei. Portofoliul de produse al Grupului este structurat pe șapte linii de afaceri –  instalații & amenajări, profile tâmplărie, granule, panouri termoizolante, structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă și țiglă metalică.

Dorel Goia are o deținere directă de 46,82% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie.

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

Tranzacție estimată la 150 mil. Euro cu impact în România: Telus International cumpără Voxpro

Telus International, unul dintre cei mai mari jucători la nivel global în domeniul serviciilor de afaceri externalizate (BPO) a anunțat, astăzi, achiziția Voxpro, companie focusată pe soluții – suport pentru clienți.

Ambele companii au operațiuni pe piața din România.

În România, TELUS International a intrat pe piaţa locală în 2012, după achiziţia CallPoint, care dispunea în Bucureşti de un centru de suport clienţi.

TELUS International Europe numără peste 3.500 de angajaţi în România, Bulgaria şi Marea Britanie. În România, pilonii afacerii TELUS sunt la București și la Craiova.

De cealaltă parte, Voxpro şi-a lansat operaţiunile pe piaţa locală la începutul acestui an.

Tranzacția este estimată de către jucători din industrie la circa 150 mil. Euro, potrivit Irish Times. Telus International este parte a unei companii cu vânzări anuale de circa 10 mld. Dolari.

Compania – mamă din Canada, Telus Corporation, are o valoare de piață pe bursa din Toronto de 26,6 mld. dolari canadieni. Pentru 2016, Telus Corporation a raportat un profit net de 1,2 mld. dolari canadieni la venituri totale de 12,8 mld. dolari canadieni.

Firma americană PHI Group cumpără cu 15 mil. Dolari în numerar 51% din acțiunile Construcții SA Sibiu de la omul de afaceri Ioan Tușinean

Firma americană PHI Group va prelua pachetul de 51% din acțiunile Construcții SA din Sibiu de la acționarul majoritar, omul de afaceri Ioan Tușinean, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul este la a doua achiziție în acest an pe piața din România.

Pe 29 iunie, PHI Group a intrat într-un contract de transfer de acțiuni pentru a cumpăra 51% din capitalul Construcții SA în schimbul a 15 mil. Dolari în numerar, a precizat cumpărătorul.

Prima închidere a tranzacției este programată să aibă loc în cel mult 60 de zile de la data semnării contractului.

Încheierea finală a procesului de vânzare a Construcții SA este preconizată să aibă loc în termen de 30 de zile de la prima închidere sau la o altă data, dacă face obiectul unui consimțământ scris reciproc al celor două părți.

Construcții SA a raportat pentru 2016 un profit net de 4,2 mil. Lei (0,93 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 121,6 mil. Lei (27 mil. Euro) și 276 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Construcții SA a fost înființată în anul 1950 sub denumirea de “Întreprinderea de Construcții a Sfatului Popular” Sibiu, având ca obiect executarea de lucrări de construcții publice și civile, poduri, amenajări hidraulice, construcții industriale, rurale, studii și proiecte, desfășurându-și activitatea pe raza județului Sibiu.

Acțiunile companiei Construcții SA Sibiu au fost listate anterior pe piața bursieră Rasdaq.

Cumpărătorul, PHI Group este o companie de investiții listată pe piața bursieră americană Nasdaq. PHI Group, înființată în 1982, a anunțat în martie achiziția unui pachet de 51% din acțiunile afacerii agricole Maxagro din județul Timiș, precum și intenția de a ridica o finanțare de 50 mil. Dolari pentru dezvoltarea afacerii Maxagro.

Maxagro Group a bugetat o suprafață totală de culture agricole de 1500 hectare și dispune de o fermă zootehnică pentru vaci de lapte, circa 10 silozuri de stocare cereale și o hală de depozitare, potrivit informațiilor făcute publice.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Fondul american de investiții JC Flowers discută achiziția Piraeus Bank România la doi ani după tranzacția eșuată de preluare a băncii. Tranzacția de exit a grupului bancar elen din România, din nou în atenția investitorilor

Grupul bancar elen Piraeus discută vânzarea subsidiarei sale, Piraeus Bank România, după doi ani de la tranzacția eșuată de exit. Fondul american de investiții JC Flowers, care a fost în 2015 în negocierile finale pentru achiziția băncii, este din nou la masa negocierilor cu vânzătorul, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De achiziția Piraeus Bank România ar fi interesați doi investitori, susțin surse din piață.

“Planul de restructurare al Grupului Piraeus Bank, aprobat de DG Competition (Direcția Generală Concurență din cadrul Comisiei Europene – n.r.) în data de 30 noiembrie 2015, include, printre altele, adâncirea procesului de restructurare operațională a băncii și un angajament privind vânzarea activelor non-core (care nu fac parte din activitatea de bază a băncii – n.r.) din afara Greciei. În cazul în care apar noutăți concrete vă vom ține la curent cu promptitudine”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Piraeus Bank.

Christos Megalou, Directorul General Executiv al Piraeus Bank, a anunțat în luna iunie că grupul bancar pe care îl conduce intenționează să vândă subsidiarele din România, Bulgaria, Serbia, Albania și Ucraina în următorii trei ani ca parte a așa-numitei “Agenda 2020”.

JC Flowers este unul dintre investitorii care s-a implicat în ultimii doi ani în tranzacțiile de vânzare de la Piraeus Bank România, Carpatica, Banca Românească și Bancpost.

În 2015, JC Flowers a depus oferta finală pentru preluarea Piraeus Bank România, în cadrul unei strategii mai ample care viza și preluarea Carpatica, controlată la acea vreme de către omul de afaceri Ilie Carabulea și asociații săi. Acum, Carpatica face parte din structurile Patria Bank, bancă controlată de către un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, care a anunțat că are în vedere inclusive achiziții pentru creșterea cotei de piață actuale de 1,1 – 1,2%.

După respingerea ofertei înaintate de către JC Flowers, Piraeus Grecia s-a concentrat pe optimizarea operațiunii sale din România.

În 2015 și 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliile de credite neperformante Henri și Elisabeth, cu valori nominale de aproximativ 184 mil. Euro, respectiv 164 mil. Euro, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piraeus Bank România ocupa poziția 13 cu o cotă de piață de 1,67% la nivelul pieței bancare, potrivit datelor la 31 decembrie 2016 raportate de către banca centrală.

După primul trimestru al acestui an, Piraeus Bank România are o cotă de piață de 1,5% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform raportului băncii – mama.

Banca dispunea de 101 unități, un portofoliu de active de 1,45 mld. Euro și 1.326 de angajați la 31 martie 2017.

Băncile elene derulează în regiune mai multe tranzacții de vânzare de subsidiare pentru a respecta angajamentele convenite cu Comisia Europeană privind reducerea expunerii internaționale a operațiunilor.

În România, OTP a anunțat luna trecută semnarea unui acord angajant pentru achiziția Banca Românească de la National Bank of Greece, iar Eurobank a primit pe 9 august ofertele angajante pentru Bancpost și alte active cuprinse în perimetrul tranzacției cu nume de cod Florence, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacție în industria de procesare a cărnii: Grupul Bertis preia un producător de carne și mezeluri cu afaceri de 10 mil. Euro de la familia Benedek din Harghita. Avocații NNDKP au lucrat de partea cumpărătorului

Grupul de firme Bertis, controlat de omul de afaceri Berszany Tibor, preia producătorul de mezeluri Arterimpex, o afacere de 10 mil. Euro a familiei Benedek din județul Harghita.

Firma de avocatură NNDKP a asigurat servicii de asistență juridică pentru cumpărător, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consiliul Concurenței a aprobat tranzacția în acest an și a făcut publică decizia pe 21 iulie.

Contactat telefonic, Robert Benedek, vânzător în tranzacția Arterimpex – Bertis, a declarat: „A fost vândut pachetul de 100% din acțiunile Arterimpex, valoarea tranzacției fiind confidențială”, adăugând că rămâne mai departe activ în afacerile din sectorul de carne și procesare a cărnii.

Bertikris SRL Sfântu Gheorghe (județul Covasna), parte a grupului de firme Bertis, a semnat pe 28 noiembrie 2016 contractul de vânzare – cumpărare prin care preia controlul unic al companiei, tranzacție notificată în luna ianuarie Consiliului Concurenței.

Arterimpex, companie cu capital privat a familiei Benedek, a fost înființată în 1994 la Gheorgheni în județul Harghita.

Compania a intrat în industria alimentară în 2003 prin achiziția abatorului din Gheorgheni, iar în 2009 a fost deschisă o nouă fabrică de prelucrare a cărnii, cu o capacitate zilnică de 20 de tone, ca urmare a unei investiții de peste 5 mil. Euro, potrivit datelor făcute publice de către Arterimpex.

Arterimpex produce și vinde carne proaspătă și preparate din carne, și acoperă cu o rețea proprie de 8 magazine și prin distribuție direct județele Covasna, Harghita, Mureș și Brașov. Producătorul de mezeluri al familiei Benedek a intrat din 2014 până acum în rețelele de distribuție ale Profi și Auchan, conform informațiilor publicate de către companie.

În 2016, Arterimpex a raportat un profit net de 2,5 mil. Lei (0,55 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 45,9 mil. Lei (10,2 mil. Euro) și 166 de angajați.

De cealaltă parte, cumpărătorul are același profil ca și compania preluată, fiind tot o afacere de familie din sectorul industriei alimentare.

Afacerea Bertis a fost pornită în 1992 și a ajuns în 2016 la un profit net de 4,7 mil. Lei (peste 1 mil. Euro), la o cifră de afaceri de 148,6 mil. Lei (33 mil. Euro) și la un număr mediu de 528 de angajați.

Compania dispune de o fabrică de preluare a cărnii și o capacitate de producție de 30 de tone pe zi, atelier de brutărie – patiserie, depozite frigorifice, rețele de magazine și restaurante, servicii de catering și livrare la domiciliu și o flotă auto proprie de 84 mașini, din care 35 de mașini frigorifice, conform datelor făcute publice de către Bertis.

Grupul Bertis are o rețea proprie de zece magazine în județul Covasna, din care șapte unități la Sfântu Gheorghe, una la Covasna și două locații la Târgu Secuiesc.

Piața de carne și de preparate din carne este un sector cu venituri anuale estimate în jurul valorii de 10 mld. Lei (circa 2,4 mld. Euro) la nivelul anului 2014, conform unor date publicate de către Revista Piața. În ultimii ani, companiile de profil au investit peste 500 mil. Euro în sector, indică Asociația Română a Cărnii, care reprezintă circa 60% din producția națională de mezeluri.

Printre jucătorii din industria de profil se numără nume precum Cris-Tim, Smithfield, Caroli, Aldis, Unicarm sau Kosarom.

Globalworth a finalizat după 3 ani achiziția întregului complex de birouri Green Court din nordul Bucureștiului. Sursă foto: Globalworth.

Globalworth a finalizat achiziția celui de-al treilea imobil de birouri Green Court de la Skanska pentru circa 38 mil. Euro

Globalworth Real Estate Investments Ltd., cel mai puternic investitor pe piața locală a imobilelor de birouri, a anunțat, astăzi, finalizarea tranzacției prin care preia clădirea “C” a complexului de birouri Green Court Bucharest, dezvoltat de Skanska România.

“Tranzactia a fost efectuata prin achizitionarea a 100% din actiunile SPC Epsilon Property Development Company S.R.L., societatea care detinea activul, și are o valoare de aproximativ 38 milioane Euro, sumă achitată către Skanska România”, precizează cumpărătorul.

Achiziția complexului de birouri Green Court din București de la Skanska a costat Globalworth aproximativ 127 mil. Euro, având în vedere că primul imobil a fost cumpărat în 2014 pentru un preț anunțat de achiziție de 42 mil. Euro, iar în noiembrie 2015 a fost făcută public o valoare brută a tranzacției de 47 mil. Euro.

În urma finalizării achiziției, Globalworth a devenit unicul proprietar al complexului Green Court Bucharest, dezvoltat de Skanska România, parte a unuia dintre cele mai mari grupuri de construcții și dezvoltare de proiecte imobiliare din lume.

Complexul Green Court Bucharest, localizat în nordul Capitalei, în zona Barbu Văcărescu – Floreasca, este format din trei imobile de birouri clasa “A”, certificate LEED Gold și oferă o suprafață închiriabilă totală de 54.300 mp.

Clădirea „C” este o proprietate închiriată aproape în totalitate de chiriași precum General Motors, Orange, Capgemini, Tradeshift, ABB, Legrand și Merck și are o suprafață totală de 16.300 mp.

Globalworth este o companie de investiții imobiliare care activează în Europa Centrală și de Sud-Est, axată cu precădere pe piața din România. Compania este gestionată de o echipă formată din aproximativ 70 de oameni, iar portofoliul acesteia cuprinde investiții imobiliare situate în România, cu o valoare estimată la 983,3 mil. euro la 31 martie.

Globalworth a listat pe 31 iulie pe bursa de la București emisiunea sa de euroobligațiuni în valoare de 550 mil. Euro, cea mai mare astfel de tranzacție din istoria BVB.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 6 iunie intenția Globalworth de a lansa o astfel de tranzacție. Tot în premieră, pe 13 iunie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris despre listarea titlurilor Globalworth pe bursa de la București.

Prima emisiune de euroobligațiuni face parte din strategia companiei de a-și reduce costul datoriei și de a-și diversifica mixul de finanțare a planurilor sale de investiții și a campaniei de achiziții.

BERD a plasat 50 mil. Euro în obligațiunile Globalworth, iar investitorii din România au investit 7% din întreaga emisiune, adică aproape 40 mil. Euro, conform datelor furnizate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către Globalworth.

în 2016, Globalworth a vândut obligațiuni de 180 mil. Euro către Canada Pension Plan Investment Board și Cairn Capital, iar într-o tranzacție separată și-a majorat capitalul cu 200 mil. Euro, majorare la care au participat Growthpoint din Africa de Sud, care a devenit principalul acționar al companiei, și Oak Hill Advisors.

Aceste operațiuni la care s-a adăugat contractarea de noi finanțări bancare au permis fondului de investiții să-și înlocuiască datorii pe termen scurt cu credite pe termen lung, iar costul mediu al datoriilor să scadă cu 0,9% până la 5,3%.

Globalworth, listat pe bursa de la Londra, a înregistrat în 2016 venituri de 68,2 mil. euro (față de 44,8 mil. euro în 2015), un cost net de finanțare de circa 32 mil. euro și un profit de 11,3 mil. euro.

Piața imobiliară din România este în acest moment cel mai efervescent teren pentru tranzacții, în contextul în care au fost semnate sau sunt în derulare mai multe tichete de valori mari. În tranzacțiile locale, cei mai activi cumpărători au fost în ultimii ani NEPI pe segmentul de retail, Globalworth pe piața spațiilor de birouri, respectiv CTP la nivelul proiectelor de spații industriale.

Teraplast semnează a treia achiziție în cinci luni: Francezii de la Socotub au semnat exitul din Politub prin vânzarea pachetului de 50% din acțiuni către firma controlată de către omul de afaceri Dorel Goia

Teraplast Bistrița este la a treia achiziție semnificativă în ultimele cinci luni, după ce a anunțat pe 3 august semnarea unui contract pentru achiziția pachetului de 50% din capitalul social al Politub S.A de la compania franceză Socotub.

Până la momentul semnării contractului de achiziție, Teraplast deținea 50% din afacerea Politub SA, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața țevilor de apă și gaze. În urma acestei achiziții, Teraplast va avea o participație de 99,99% din capitalul social al Politub, iar Terasteel un pachet de 0,01%.

Achiziția face parte din planul de dezvoltare și de extindere al grupului Teraplast.

 „Unul dintre principalele motive care au stat la baza deciziei de achizitie a fost dorinta grupului de a avea un mai mare control asupra companiei, respectiv de a implementa deciziile de management mai rapid, in acord cu cerintele actuale ale pietei. De asemenea, un alt factor important avut in vedere este dezvoltarea acestui segment de produse, complementar celorlalte linii ale grupului”, a spus Mirela Pop, Director General Teraplast.

Achiziția pachetului de acțiuni este condiționată de obținerea avizului favorabil din partea Consiliului Concurenței.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 mil. lei. Portofoliul de produse al Grupului este structurat pe șapte linii de afaceri –  instalații & amenajări, profile tâmplărie, granule, panouri termoizolante, structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă și țiglă metalică.

Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate. În același timp, compania Depaco SRL, deținută în proporție de 60% de Teraplast, este al doilea producător de țiglă metalică de pe piața din România.

Compania Politub produce tuburi și țevi polietilenă, de medie și înaltă densitate pentru rețelele de transport și distribuție a apei, gazelor naturale, dar și pentru telecomunicații, canalizări sau irigații. Politub produce, de asemenea, fitinguri din segmente de țevi PE și tuburi din polietilenă cu pereți structurați (țevi corugate). Fabrica de țevi polietilena a Politub are o capacitate anuală de producție de peste 10.000 tone și este localizată în Parcul Industrial Teraplast Bistrița.

În acest an, Teraplast a anunțat achiziția Depaco în luna martie, iar în iunie a a cumpărat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Valoarea tranzacției din Serbia este de 4,3 mil. Euro, precizează cumpărătorul care adaugă că va investi peste 11 mil. Euro în noua achiziție, sumă care mai include investiții de 2,7 mil. euro în dezvoltare și capital de lucru de 4 mil. euro.

În cadrul tranzacției, Teraplast a anunțat că a acordat un împrumut de 6,25 mil. Euro societății Terasteel DOO Serbia.

Acționarii companiei Teraplast SA, controlate de omul de afaceri Dorel Goia, au aprobat în luna mai contractarea de credite de investiții și linii de împrumut de la Banca Transilvania în valoare totală de 51,6 mil. Lei (peste 11 mil. Euro).

Dorel Goia are o deținere directă de 46,7% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie.

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

Continuă seria de tranzacții de consolidare a pieței de bricolaj: Kingfisher cumpără afacerea Praktiker de la familia Susli

Kingfisher, compania – mamă a Brico Dépôt România, a anunțat pe 2 august achiziția pachetului de 100% din acțiunile Praktiker România SRL de la familia omului de afaceri de origine turcă Omer Susli.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

„România este o piață de bricolaj și amenajări interioare atractivă, în creștere și am fost mereu clari despre intenția noastră de a ne extinde afacerea pe termen mediu. Sub rezerva aprobării competiției, achiziția strategică a Praktiker România, combinată cu afacerea noastră Brico Dépôt, ne oferă o prezență puternică în întreaga țară „, a spus Adela Smeu, CEO Brico Dépôt România.

„Suntem mulțumiți de faptul că am reușit să creștem afacerea până la acest nivel, unde Praktiker este unul dintre principalii jucători de pe piața de retail de bricolaj, atingând o cifră de afaceri de aproximativ 140 mil. euro în 2016, cu o rețea de 27 magazine în 23 de orașe din România. Mai mult, suntem mândri că România este o destinație de investiții interesantă pentru un lider de piață european”, a spus Susli.

Brico Dépôt are 15 magazine și aproximativ 900 de angajați.

Pe piața de bricolaj, principalii jucători sunt Dedeman, Kingfisher și Leroy Merlin.

Configurația actuală a pieței de profil este și rezultatul unor tranzacții de consolidare derulate în ultimii ani.

Astfel, în 2013, Brico Depot a cumpărat lanțul de magazine Bricostore din România.

Susli a preluat afacerea Praktiker în 2014, iar în același an, francezii de la Leroy Merlin au preluat rețeaua Baumax pe fondul exitului grupului austriac din România.

 

Transgaz a depus alături de firma franceză GRTgaz o scrisoare de interes pentru achiziția a 66% din acțiunile transportatorului elen de gaze DESFA. Vânzătorul a primit șase expresii de interes, pe lista investitorilor potențiali fiind Gasunie, Snam și Macquarie

Transportatorul român de gaze Transgaz a anunțat, astăzi, că a depus o scrisoare de interes alături de compania franceză GRTgaz pentru achiziția a 66% din acțiunile firmei elene de transport a gazelor DESFA.

“În ansamblul planurilor sale de dezvoltare, SNTGN Transgaz SA și-a exprimat interesul de a participa, împreună cu GRTgaz din Franța, la privatizarea operatorului de transport gaze naturale DESFA din Grecia. În acest sens, consorțiul format de Transgaz și GRTgaz a depus o scrisoare de intenție pentru achiziția a 66% din acțiunile DESFA care fac obiectul privatizării organizate de Fondul Republicii Elene pentru Dezvoltarea Activelor (HRADF)”, au precizat reprezentanții companiei românești.

Vânzarea pachetului majoritar de acțiuni al DESFA face parte din măsurile convenite de autoritățile de la Atena cu Comisia Europeană și cu creditorii internaționali, în cadrul programului mai amplu de redresare a economiei elene, fiind confirmată ca un element cheie al pachetului de reforme în cuprinsul celei de a doua revizii a Raportului de conformare întocmit de Comisia Europeană.

Vânzătorul a anunțat pe 7 august că a primit 6 expresii de interes din partea Macquarie Infrastructure and Real Assets (Europe) Limited, a consorțiului format din Snam S.p.A., Enagás Internacional S.L.U.,Fluxys S.A. și N.V. Nederlandse Gasunie, a consorțiului dintre Transgaz și GRTgaz, din partea Regasificadora del Noroeste S.A, din partea Integrated Utility Services Inc. (INTUS) și, respectiv, din partea Powerglobe LLC.

Gigantul australian Macquarie a depus în toamna anului trecut ofertă pentru achiziția unui pachet de circa 30% din E.ON Distribuție România, tranzacție adjudecată pentru un preț în jurul a 250 mil. euro de către grupul financiar german Allianz, potrivit informațiilor publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 septembrie 2016.

Consultanții HRADF vor evalua expresiile de interes depuse și vor înainta board-ului de directori HRADF recomandările privind candidații care se califică în faza următoare a licitației.

Pentru vânzarea DESFA, partea elenă a angajat un consorțiu de consultanți financiari și juridici din care fac parte Alantra Greece Corporate Advisors S.A., Alpha Bank A.E., Koutalidis Law Firm și Clifford Chance LLP.

Pachetul de 65% din DESFA scos la vânzare de către partea elenă este format dintr-un pachet de 31% aparținând HRADF, în timp ce alte 35% sunt deținute de către compania petrolieră grecească Hellenic Petroleum.

În septembrie 2003, Hellenic Petroleum a depus scrisoare de interes pentru preluarea a 51% din Petrom în cadrul procesului de privatizare lansat de statul român, tranzacție finalizată în 2004 de către OMV (Austria).

Contextul regional s-a schimbat însă puternic în ultimul deceniu, companiile energetice din România având acum o poziție financiară și operațională mai puternică decât firmele de profil din Grecia sau din alte piețe ale Europei de Sud – Est.

Astfel, mari companii românești din energie se uită acum după ținte din regiune pentru a-și plasa lichiditățile așa cum în urmă cu peste un deceniu erau la rândul lor ținte de achiziție pentru alte companii mari din regiune precum OMV sau CEZ (Cehia).

Electrica, o altă “perlă” aflată ca și Transgaz în portofoliul statului român, și-a exprimat recent interesul pentru tranzacția prin care CEZ tatonează vânzarea distribuției de electricitate din Bulgaria.

Transgaz, companie care deține monopolul transportului și tranzitului de gaze din România, este listată pe bursa de la București, principalul acționar fiind statul român cu 58,5% din acțiuni.

Compania este una dintre cele mai profitabile firme aflate în portofoliului statului român și dispune de lichidități importante.

Transgaz a raportat pentru anul trecut un profit net de 594,5 mil. Lei (circa 132 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 1,75 mld. Lei (0,39 mld. Euro), disponibilitățile în conturile bancare ajungând la 949,3 mil. Lei (circa 211 mil. Euro), potrivit raportului anual al companiei. Marja EBITDA raportat la vânzări a fost anul trecut de 48,2%.

Valoarea bursieră a Transgaz este de peste 1 mld. Euro (4,6 mld. Lei).

DESFA operează rețeaua de transport a gazelor din Grecia și dispune de un terminal de gaze natural lichefiate (LNG) pe insula Revythoussa.

Vânzarea DESFA face parte dintr-un program al Greciei de vânzare de active pentru a-și onora obligațiile angajate în fața Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional (FMI), proces în cadrul căruia recent National Bank of Greece a anunțat vânzarea Banca Românească către grupul ungar OTP, iar Eurobank este în fază avansată cu vânzarea Bancpost și a altor active din piața românească.

DESFA a raportat pentru 2016 vânzări de 169,6 mil. Euro și un profit net de 34,3 mil. Euro.

Statul elen și Hellenic Petroleum au ajuns anterior la un acord pentru vânzarea a 66% din acțiunile DESFA către compania petrolieră SOCAR din Azerbaidjan pentru 400 mil. Euro, însă tranzacția a picat după ce Atena a majorat tarifele companiei sub așteptările SOCAR, iar companie azeră a solicitat la rândul său reducerea prețului de achiziție convenit anterior, potrivit Reuters.

MedLife a cumpărat un pachet de 55% din acțiunile companiei care administrează spitalul Humanitas din Cluj

 

MedLife, lider al pieței de servicii medicale private din România, anunță preluarea pachetului majoritar de 55% al campaniei Valdi Medica SRL care deţine Spitalul Humanitas din Cluj. Acesta oferă o gamă de servicii medicale axate cu precădere pe tratamente chirurgicale, dar deține în portofoliu și specialități medicale acordate în regim ambulatoriu care susţin activitatea chirurgicală prin consultaţii multidisciplinare preoperatorii, tratamente şi urmărire postoperatorie.

 „Am intrat pe piaţă din Cluj-Napoca încă din anul 2008, odată cu deschiderea unui laborator de analize şi a unui centru de medicina muncii. În anul 2015, ne-am extins şi am deschis prima Hyperclinica MedLife în Cluj devenind primul operator medical care pune la dispoziţia clujenilor soluţii de ambulator, imagistică şi laborator. Ne-am dorit foarte mult să adăugăm şi partea de servicii spitalicești. Odată cu preluarea pachetului majoritar al companiei Valdi Medica SRL devenim primul operator național care deține o unitate spitalicească în orașul Cluj, cu atât mai mult că putem face asta alături de o echipă de medici de un asemenea calibrul. Intenționăm ca alături de partenerii noștri să dezvoltăm substanțial spitalul în perioada imediat următoare și să devenim cel mai mare furnizor privat de servicii medicale integrate din orașul Cluj”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO al MedLife.

„Prin coptarea partenerului MedLife în acționariatul societății ne dorim să trecem la o altă etapă de dezvoltare a Spitalului Humanitas prin  extinderea secției clinice de spitalizare continuă, prin dezvoltarea ambulatorului integrat și înființarea unei secții de spitalizare de zi pentru pacienții supuși unor intervenții terapeutice minim invazive. Ne dorim să ajutăm cât mai mulți oameni să beneficieze de expertiza, entuziasmul și dedicarea echipei noastre și am ales să facem lucrul acesta împreună cu un partener capabil și experimentat ca echipa MedLife. Astfel suntem convinși că pacienții care ne vor trece pragul vor beneficia de multiple posibilități de diagnostic și tratament, într-un mediu extrem de primitor”, a declarat Adrian Bărbos, membru fondator Spitalul Humanitas Cluj.

Spitalul Humanitas a fost deschis la sfârșitul anului 2016, fiind cel mai nou spital privat din Cluj- Napoca, acesta oferă o gamă variată de servicii şi tratamente chirurgicale avansate precum: chirurgie endocrină, chirurgie oncologică şi reconstructivă, chirurgie plastică, chirurgie reparatorie a peretelui abdominal şi chirugie estetică făcute de medici cu o bună pregătire profesională și dedicați profesiei. Totodată, spitalul este dotat cu aparatură de ultimă generaţie, iar blocul operator este dotat cu 2 săli de operație și un compartiment de anestezie și terapie intensivă.

Odată cu finalizarea acestei tranzacţii, grupul MedLife va ajunge la cea de 16-a achiziție, Anima fiind ultima anunţată.

 

Tranzacția OTP – Banca Românească: Biroul din Ungaria al firmei de avocatură al Weil Gotshal & Manges și consultanții KPMG au făcut parte din echipa care a oferit asistență cumpărătorului

Grupul ungar OTP, care a fost anunțat drept cumpărătorul Banca Românească, a lucrat la tranzacție cu o echipă din care au făcut parte firmele de avocatură  Weil Gotshal & Manges și Schoenherr, KMPG și Societe Generale.

“Pentru procesul de screening (analiză diagnostic) și audit, din partea OTP am avut Weil Gotshal & Manges din Ungaria și Schoenherr din România pentru a face auditul juridic, în timp ce analiza financiară (due diligence – n.r.) a fost derulată de către KPMG. Societe Generale Corporate & Investment Banking a acționat în calitate de consultant financiar unic pentru grupul OTP în legătură cu tranzacția”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții OTP Ungaria.

Părțile nu au dezvăluit detaliile financiare ale tranzacției.

 De cealaltă parte, vânzătorul – NBG a fost asistat de către bancherii de investiții de la Credit Suisse și firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer și PeliFilip pentru aspectele de drept local ale tranzacției.

Grupul elen NBG a anunțat semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite.

Având în vedere rambursarea finanțării intra-grup, tranzacția întărește lichiditatea grupului elen cu circa 650 mil. Euro, a anunțat vânzătorul, dând astfel indicia privind scare tranzacției.

„Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro”, afirmă Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG. Impactul este calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

OTP era angajat în paralel și în procesul de achiziție al Bancpost, unde depusese ofertă neangajantă și s-a calificat alături de alți investitori pentru etapa ofertelor angajante, care este estimată să aibă loc peste aproximativ două săptămâni.

Pentru tranzacția Florence, OTP a angajat casa de avocatură Radu și Asociații, care face parte din rețeaua EY Law – afiliată EY.

OTP ajunge la 13 ani de la intrarea pe piața bancară din România la o cotă de piață de circa 4% și locul al optulea după activele totale.

 

Globalworth a intrat pe bursa de la București cu cea mai mare tranzacție de obligațiuni din istoria pieței locale de capital

Compania de investiții imobiliare Globalworth, cel mai puternic investitor de pe piața locală de birouri, a intrat astăzi la tranzacționare pe bursa de la București cu emisiunea de 550 mil. Euro, cea mai mare astfel de tranzacție din istoria BVB.

„Admiterea obligațiunilor corporative emise de companie la tranzacționare pe Bursa de Valori București marchează un moment de referință pentru Globalworth, pentru demersul nostru de creștere și, totodată, o promisiune pe care o facem cu privire la planurile noastre de dezvoltare. Principalul nostru obiectiv este în continuare cel de a investi, de a ne dezvolta și de a identifica noi oportunități de creștere pe piața din România, iar tranzacționarea obligațiunilor corporative este un nou pas pe care îl facem în această direcție, vizând simplificarea structurii datoriei noastre și reducerea costului mediu al datoriei”, a declarat Dimitris Raptis, Deputy CEO and Chief Investment Officer Globalworth.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 6 iunie intenția Globalworth de a lansa o astfel de tranzacție. Tot în premieră, pe 13 iunie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris despre listarea titlurilor Globalworth pe bursa de la București.

„Când investitorii cer ca obligaţiunile să fie introduse pe piaţa bursieră, acest lucru înseamnă că ei apreciază un nivel al lichidităţii şi transparenţei care contribuie la siguranţa investitorilor. Aşadar, este foarte important că obligaţiunile Globalworth, ca urmare a plasamentului global, încep tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti. Suntem mândri de acest fapt care confirmă această evoluţie istorică a pieţei de capital din România,” a spus Ludwik Sobolewski, CEO al BVB.

BERD a investit 50 mil. Euro în emisiunea de obligațiuni Globalworth de 550 mil. Euro, au anunțat printr-un comunicat reprezentanții instituției financiare internaționale.

„Ne dorim ca admiterea la tranzacționare prin Bursa de Valori Bucureşti a obligațiunilor corporative emise de Globalworth să fie un exemplu pentru alte companii şi am încredere că mediul de afaceri românesc va începe să privească mai mult spre piața de capital ca spre o sursă de finanțare. BT Capital Partners se implică foarte mult pentru a contribui la creşterea gradului de intermediere financiară din România şi îşi doreşte să devină un model în acest sens”, a menționat Paul Prodan, Preşedintele Consiliului de Administrație al BT Capital Partners, intermediarul listării obligațiunilor pe piața locală de capital.

Obligațiunile corporative GWI22 se tranzacționează la Bursa de Valori București în euro, în valori nominale de 100.000 de euro, iar decontarea va fi efectuată în RON. Cursul de schimb stabilit de Banca Națională a României (BNR) în ziua bancară anterioară unei sesiuni de tranzacționare este luat în considerare pentru efectuarea calculului valorii obligațiunilor corporative (exprimate în RON) a ordinelor executate în acea zi de tranzacționare. Acest curs de schimb este aplicat pe durata întregului program de tranzacționare a acestor obligațiuni corporative în acea zi de tranzacționare.

Obligațiunile corporative Globalworth au fost, de asemenea, admise la tranzacționare pe piața reglementată a Bursei de Valori din Irlanda.

De asemenea, la tranzacție au participat și Pimco și alți manageri de fonduri care investesc în titluri cu venit fix, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții imobiliare Globalworth, condus de Ioannis Papalekas, a plasat cu succes o emisiune de eurobonduri în valoare de 550 mil. Euro, destinată rearanjării structurii datoriilor, precum și finanțării planurilor de creștere, inclusiv în România.

Titlurile au o maturitate de 5 ani până pe 20 iunie 2022 și poartă o dobândă fixă de 2,875% pe an, care va fi plătită investitorilor anual începând cu 20 iunie 2018.

Emisiunea de titluri în euro a Globalworth este notată BB+ cu perspectivă stabilă de către analiștii Standard & Poor’s, reespectiv Ba2 cu perspectivă stabilă de către agenția de evaluare Moody’s.

Oferta inițială de 500 mil. euro a fost suprasubscrisă de 1,2 ori pe fondul interesului investitorilor ceea ce a determinat emitentul să vândă în final titluri în valoare de 550 mil. euro

Banii încasați din vânzarea titlurilor vor fi folosiți pentru a plăti anumite datorii ale companiei, precum și pentru scopuri generale corporative.

Deutsche Bank AG, J.P. Morgan Securities plc și UBS Limited au fost joint bookrunners ai tranzacției, în timp ce BT Capital Partners S.A. și Rand Merchant Bank, divizie a FirstRand Bank Limited au acționat în calitate de Co-manageri.

Globalworth, aflată într-un demers investițional de amploare în ultimii ani, a căutat în paralel cu oportunitățile de achiziții și de dezvoltare să își reducă costurile de finanțare și să își întărească propriul capital prin atragerea de fonduri proaspete de la acționari noi.

Astfel, în 2016, Globalworth a vândut obligațiuni de 180 mil. Euro către Canada Pension Plan Investment Board și Cairn Capital, iar într-o tranzacție separată și-a majorat capitalul cu 200 mil. Euro, majorare la care au participat Growthpoint din Africa de Sud, care a devenit principalul acționar al companiei, și Oak Hill Advisors.

Aceste operațiuni la care s-a adăugat contractarea de noi finanțări bancare au permis fondului de investiții să-și înlocuiască datorii pe termen scurt cu credite pe termen lung, iar costul mediu al datoriilor să scadă cu 0,9% până la 5,3%.

Globalworth, fond de investiții listat pe bursa de la Londra, a înregistrat în 2016 venituri de 68,2 mil. euro (față de 44,8 mil. euro în 2015), un cost net de finanțare de circa 32 mil. euro și un profit de 11,3 mil. euro.

Autoritățile române au aprobat achiziția a 51% din fostul Rompetrol Group către firma chineză CEFC

Grupul KMG International (KMGI) a anunțat că autoritățile române au aprobat tranzacția semnată la finele anului trecut  de către compania naționala de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas (KMG), și firma chineză China Energy Company Limited (CEFC).

În urma acestui acord, partea chineză va prelua 51% din acțiunile KMG International, fostul Rompetrol Group, iar firma kazahă rămâne acționar minoritar cu 49%.

„Finalizarea tranzacției va permite stabilirea unei baze solide de cooperare între KMG și CEFC, facilitând extinderea ulterioară a companiei KMGI în Europa de Est și de Vest, dar și în alte regiuni ale lumii. Acest joint venture va beneficia de potențialul resurselor energetice din Kazahstan și de resursele financiare ale Chinei, pentru extinderea activităților în contextul proiectului global “One belt, one road”. Proiectul reprezintă o oportunitate exceptionala pentru KMGI din perspectiva extinderii operațiunilor sale în Republica Kazahstan, care, la rândul său, va asigura implementarea programelor guvernamentale pentru atragerea investițiilor. O atenție deosebită va fi acordată proiectelor din România, fiind statul în care Grupul KMGI deține principalele active. În concluzie, trebuie remarcat faptul că acest proiect global va avea efecte multuplicatoare în economiile țărilor participante – România, Kazahstan, China – precum și un impact social pozitiv”, declară Zhanat Tussupbekov, CEO al KMG International.

În decembrie 2016 a fost semnat acordul între KMG și CEFC privind vânzarea pachetului de 51% din acțiunile grupului KMGI, care deține și desfasoara activități de rafinare (platforma Petromidia), comercializare și distribuție țiței și produse petroliere prin rețeaua proprie de benzinării Rompetrol în România, Bulgaria, Moldova, Georgia, precum și prin intermediul partenerilor săi din regiunea Mării Negre.

CEFC a primit recent acordul din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și confirmarea Consiliului Concurentei pentru finalizarea tranzacției de preluare a pachetului majoritar de acțiuni al KMG International.

Aprobarile primite din partea autorităților abilitate din România reprezintă o etapă importantă în derularea procedurilor tranzacției, de aceea, după derularea tuturor demersurilor legale necesare, aceasta poate fi încheiată în această toamnă.

Grupul KMGI devine astfel o platformă de dezvoltare a unui parteneriat strategic în sectorul energetic în Europa de Vest și de Est, care va asigura atât o creștere a performanțelor operaționale și financiare ale grupului, cât și o extindere a activităților și operațiunilor efectuate de către CEFC la nivel internațional.

Conform acordului dintre KMG și CEFC, compania chineză va efectua investiții în dezvoltarea de noi proiecte în România, Uniunea Europeană și țările adiacente Drumului Mătăsii din China și Europa. În același timp, KMG va continua să livreze țiței către subsidiara sa KMGI în scopul de a susține și de a extinde operațiunile sale de bază în Europa.

NBG a anunțat vânzarea Banca Românească grupului ungar OTP într-o tranzacție de circa 650 mil. Euro. Vânzătorul a lucrat cu bancherii de investiții de la Credit Suisse și cu avocații de la Freshfields Bruckhaus Deringer, respectiv PeliFilip. Cumpărătorul a lucrat cu bancherii de investiții de la Societe Generale

Grupul elen NBG a anunțat astăzi semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite.

Având în vedere rambursarea finanțării intra-grup, tranzacția întărește lichiditatea grupului elen cu circa 650 mil. Euro, potrivit anunțului vânzătorului.

„Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro”, afirmă Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG. Impactul este calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

Pe 21 iulie, Reuters a anunțat că OTP și NBG au ajuns la un acord privind vânzarea Banca Românească, în care era așteptată rambursarea liniilor de finanțare către banca – mamă din Grecia de aproximativ 550 mil. euro. De asemenea, presa elenă nota că, pe lângă rambursarea liniilor de finanțare intragrup, părțile au agreat un preț de achiziție al pachetului de acțiuni de circa 100 mil.euro.

„Vânzarea BROM reafirmă angajamentul nostru privind implementarea cu succes a planului de restructurare și întărește capitalul și poziția de lichiditate”, a spus șeful grupului elen.

Banca Românească ocupă locul 14 pe piața bancară din România, iar cota de piață a OTP la nivel local va crește spre 4%, ajungând în primele 8 bănci locale.

Încheierea tranzacției este preconizată să aibă loc până la începutul anului 2018. OTP a cumpărat RoBank în 2004 și Millennium Bank în 2015, iar acum crește de pe urma unui nou exit al unui jucător străin.

Încheierea tranzacției are nevoie de avizul Băncii Naționale a Ungariei, Băncii Naționale a României și a autorităților antitrust.

Credit Suisse International a fost consultantul financiar exclusiv al vânzătorului. Firma de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer a fost consultantul juridic la nivel international al NBG, în timp ce la nivel local PeliFilip a lucrat cu grupul bancar elen.

Societe Generale Corporate & Investment Banking a fost consultant financiar unic al OTP Group în legătură cu tranzacția.

În faza finală a tranzacției, OTP a avut contracandidat Banca Transilvania, cei doi competitori fiind angajați și în achiziția Bancpost.

Vânzarea Banca Românească de către National Bank of Greece, tranzacție coordonată de către bancherii de investiții ai Credit Suisse a fost anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Conform bilanțului total de la finalul anului 2016, Banca Românească este a 14-a cea mai mare bancă din România, cu o cotă de piață de aproximativ 1,62%, cu activitate atât în sectorul de retail, cât și corporate. La sfârșitul anului 2016, bilanțul total al Băncii Românești, împreună cu alte active, atingea 1,570 mld. euro, cu valoarea brută a împrumuturilor restante de 1,148 mld. euro și capitaluri proprii de 145 mil. euro.

Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a instituției financiare în ultimii doi ani a fost de 3,8%, respectiv 8,2%. Portofoliul de credite al băncii este adecvat din punct de vedere calitativ, 85% dintre datoriile restante din retail fiind garantate prin ipotecă. În prezent, Banca Românească are 1.148 angajați, 109 filiale și 118 ATM-uri.

În cadrul strategiei sale de dezinvestire, grupul elen a anunțat deja pe 30 iunie un acord de vânzare a unui pachet de 75% din acțiunile afacerii sale de asigurări Ethniki pentru un preț total de 718,3 mil. Euro.

Cumpărătorul este Exin Financial Services Holding din Olanda. De asemenea, cele două părți au stabilit un acord exclusiv pentru distribuția produselor Ethniki prin rețeaua NBG încheiat pe 10 ani și care ar putea fi extinsă pentru alți cinci ani.

În cadrul tranzacției, grecii vor transfera în mâinile cumpărătorului și afacerea Garanta din România, al cărei preț de achiziție este estimat la circa 16,8 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ethniki deține un pachet de peste 94% din acțiunile Garanta Asigurări, conform datelor făcute publice de către NBG.

 

bt grafic main

Un manager american de active de 19 mld. Dolari, acționar la Banca Transilvania: Achiziția în curs a Bancpost de către Banca Transilvania de la Eurobank, un “catalizator – cheie” pentru acțiunile băncii din Cluj

Sandra Ackermann – Schaufler, manager a 10 fonduri de investiții internaționale în acțiuni cu active de peste 19 mld. Dolari în cadrul SEI Investments, se așteaptă ca pe măsură ce Banca Transilvania se extinde, randamentul acțiunii să se îmbunătățească și vede posibil ca dividendele plătite acționarilor să fie mai mari.

Achiziția în curs de către bancă a Bancpost de la grupul elen Eurobank ar fi un catalizator – cheie al acțiunii, mai spune aceasta, citată de Marketwatch.

Potrivit acesteia, Banca Transilvania profită de retragerea băncilor vest – europene din România, conform sursei citate.

România este una dintre piețele de frontieră favorite, care a fost nominalizată de către managerul american de investiții, administrator a șapte fonduri de investiții în acțiuni ale companiilor din piețele de frontieră.

Interesul investitorilor pentru piețele emergente a revenit, iar pentru un randament mai bun ar putea merge mai departe în așa-numitele piețe de frontieră, cum este și cazul României, afirmă managerul american de investiții. Piața bursieră de la București este în categoria piețelor de frontieră, dar speră ca pe un val de listări de noi companii, deschis de Medlife și Digi, să treacă în categoria piețelor emergente pentru a putea avea lichiditatea necesară atragerii managerilor globali de investiții în postura de investitori locali.

Fondul de investiții SIIT Emerging Markets Equity Fund deținea la 31 martie un pachet de 1.467.014 acțiuni la Banca Transilvania, adică circa 0,1% din acțiunile băncii, deținere evaluată la 0,9 mil. Dolari.

SIIT Emerging Markets Equity Fund are active de aproximativ 1,9 mld. Dolari.

SEI Investments conduce sau administrează active de 751 mld. Dolari, plasate în fonduri de investiții, fonduri mutuale, fonduri de hedging precum și alte vehicule de investiții, din care 283 mld. Dolari reprezintă active sub administrare, iar 468 mld. Dolari reprezintă active administrate ale clienților.

SEI Investments, cu sediul la Oaks (Pennsylvania, SUA), este o companie listată pe piața bursieră americană Nasdaq, cu o capitalizare de piață de 8,97 mld. Dolari.

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după active, este văzută de mai mulți analiști și investitori ca principalul favorit la achiziția pachetului majoritar la Bancpost, în contextul în care banca din Cluj a depus ofertă finală pentru subsidiara unei alte bănci elene, Banca Românească, dar OTP va fi anunțat în perioada următoare drept cumpărător, conform unor surse de la Atena citate de Reuters.

Banca Transilvania și-a majorat recent capitalul social cu 695,3 mil. Lei ajungând la o valoare totală de 4,34 mld. Lei (0,95 mld. Euro). Banca din Cluj are o valoare bursieră de 10,7 mld. Lei (peste 2,3 mld. Euro).

Tranzacția Florence, prin care Eurobank a scos la vânzare pachetul majoritar al Bancpost, afacerea ERS și de leasing, se apropie de momentul depunerii ofertelor angajante, care urmează să fie depuse până la finele lunii iulie, conform informațiilor publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 iunie.

Surse din piață citate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO afirmau în luna iunie că după etapa depunerii ofertelor neangajante au rămas șase investitori în cursa pentru achiziția Bancpost.

Vânzarea Bancpost este cea mai mare tranzacție de pe piața bancară din România de la vânzarea Volksbank România către Banca Transilvania, achiziție care a ajutat-o pe banca din Cluj să urce de pe locul al treilea pe locul al doilea, înaintea BRD, în clasamentul celor mai mari bănci după valoarea activelor totale.

Achiziția Volksbank România de către Banca Transilvania a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 decembrie 2014, tranzacția fiind anunțată oficial pe 10 decembrie 2014.

În aprilie 2015, la momentul finalizării tranzacției, Banca Transilvania a anunțat că prețul pentru achiziția pachetului de acțiuni de 100% din acțiunile Volksbank România a fost de 81 mil. Euro la care s-a adăugat rambursarea finanțării intragrup către banca – mamă din Austria, de circa 711 mil. Euro.

Tranzacțiile de vânzare a subsidiarelor locale ale băncilor elene au loc în contextul în care băncile – mamă din Grecia sunt nevoite să își reducă expunerile din străinătate, adică din piețele din Europa de Sud – Est (inclusiv România), pentru a-și onora angajamentele luate față de Uniunea Europeană și creditorii internaționali ai statului elen.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul Canadian Fairfax, unul dintre cei mai importanți acționari ai Eurobank.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat în primul trimestru pentru operațiunile sale din România active de 2,767 mld. Euro, credite nete de 1,68 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit de 1,2 mil. Euro la 2.132 de oameni. Eurobank deține 99,15% din Bancpost.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Fondul de investiții BC Partners, finalistul de anul trecut din tranzacția de vânzare a Profi, a finalizat vânzarea fabricii de echipamente electrice Retrasib Sibiu. Noul proprietar este fondul american de investiții One Equity Partners, desprins acum doi ani din JP Morgan

Fondul de investiții BC Partners a finalizat vânzarea producătorului de echipamente electrice Retrasib Sibiu către managerul american de capital privat One Equity Partners.

Preluarea fabricii de la Sibiu a avut loc în cadrul unei tranzacții internaționale prin care compania germană SGB – SMIT, acționar majoritar cu 67% în Retrasib, a fost vândut de către BC Partners.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Retrasib Sibiu, companie cu o cifră de afaceri de 13,5 mil. Euro anul trecut și 202 angajați, a fost vândută în anul 2014 de către familia Buzoianu liderului european în producția de transformatoare SGB – SMIT, printr-o ofertă publică de preluare derulată pe bursa de la București. De asemenea, grupul german și-a trecut în portofoliul său din România pe lângă Retrasib și firma de design de transformatoare Trafo Proiect.

Din banii încasați pe vânzarea acțiunilor Retrasib, o parte au mers către rambursarea unor împrumuturi de 3,1 mil. Euro către Piraeus Bank. De asemenea, din fondurile încasate de la cumpărător au fost alocați bani pentru investiția în alte proiecte precum imobilul de birouri Cluj Business Center din Cluj – Napoca, potrivit declarațiilor de la acea vreme ale lui Octavian Buzoianu, unul dintre vânzători.

Originea fabricii din Sibiu, specializată în producția de echipamente pentru transportul și distribuția electricității, începe în anul 1895, când afacerea a fost pornită cu capital elvețian.

Pe bursa de la București, Retrasib Sibiu are o capitalizare bursieră de circa 24 mil. Lei (5,2 mil. Euro).

Grupul german SGB – SMIT, cu vânzări anuale de 729 mil. euro și 2200 de angajați, are în portofoliu șase fabrici Regensburg, Neumark (Germania), Nijmengen (Olanda), Nilai (Malaezia), Louisville (SUA) și Sibiu (România), conform datelor prezentate de către companie.

BC Partners, vânzătorul SGB – SMIT și al Retrasib, a fost anul trecut principalul contracandidat al Mid Europa Partners la achiziția lanțului de magazine Profi.

BC Partners a depus în noiembrie 2016 o ofertă finală cu puțin sub cea de 533 mil. Euro în  numerar înaintată de către Mid Europa. Din echipa BC Partners au făcut parte atunci bancherii de investiții de la Rothschild, UniCredit Bank și casa de avocatură Clifford Chance Badea, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Recent, BC Partners a vândut un pachet de circa 30% din acțiunile platformei globale de informații din fuziuni și achiziții Mergermarket către fondul suveran din Singapore GIC.

One Equity Partners este un manager american de capital privat, care a finalizat peste 140 de tranzacții la nivel global de la înființarea sa în 2001. În 2015, One Equity a ieșit din structurile JP Morgan devenind un administrator independent de investiții.

One Equity Partners, firmă fondată de către Dick Cashin, a anunțat în luna februarie că a ridicat al șaselea său fond de investiții – One Equity Partners VI, pentru care a strâns capital de peste 1,65 mld. Dolari de la investitori.

Strategia sa de investiții vizează America de Nord și Europa și companii din sectoare precum industrie, servicii medicale și tehnologie.

 

Digi cumpără cu 140 mil. Euro o companie din grupul ungar de telecomunicații Invitel de la fondul de investiții CEE Equity Partners, al cărui principal finanțator este EximBank China. Fondul de investiții a preluat în urmă cu trei luni participația Mid Europa din afacerea Invitel. Grupul lui Teszari face cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate

Digi Ungaria, subsidiară a grupului de telecomunicații Digi, a încheiat astăzi un contract pentru achiziția a 99,998395% din Invitel Tavkozlesi din Ungaria cu un fond de investiții al CEE Equity Partners.

Prețul total ce urmează să fie plătit către vânzători de către Digi este de 140 mil. Euro, sumă ce ar putea face obiectul unor ajustări ulterioare.

Ținta face parte din Grupul Invitel și este unul din operatorii cheie pe piața de telecomunicații din Ungaria. Ținta oferă un portofoliu cuprinzător de servicii clienților rezidențiali, precum și clienților de tipul întreprinderilor mici, inclusiv o varietate de servicii multimedia și de divertisment, cum ar fi serviciile de televiziune digitala si HD interactive, servicii de internet rapid si servcii de telefonie fixa, oferite prin intermediul retelelor sale regionale și este al doilea cel mai mare operator de servicii de telecomunicații fixe și internet fix din Ungaria prin raportare la segmentul de clienți rezidențiali și clienți de tipul întreprinderilor mici.

În anul 2016, compania – țintă a avut o cifră de afaceri de aproximativ 85 mil. euro și EBITDA de aproximativ 23,2 mil. euro, pe baza pro-forma având în vedere că ținta a făcut obiectul unui proces de divizare la mijlocul anului 2016.

Invitech Solutions, societatea din cadrul grupului Invitel ce oferă servicii de telecomunicații clienților din segmentul business, nu este inclusă în tranzacția propusă, a precizat cumpărătorul.

Finalizarea tranzacției este în prezent preconizată pentru data de 14 martie 2018.

„Contractele de servicii reciproce cu Invitech Solutions vor fi încheiate pentru o durată totală de cel puțin zece ani calendaristici împliniți, calculați după momentul finalizării tranzacției propuse și vor avea o valoare totală minimă de 28 miliarde HUF (aproximativ 91,6 milioane EUR), în cazul obligațiilor de plată ce incumbă Digi HU și de 5 miliarde HUF (aproximativ 16,4 milioane EUR), în cazul obligațiilor de plată ce incumbă Invitech Solutions. În continuare, Societatea va informa pe parcurs acționarii săi cu privire la aspectele noi ce vor apărea în procesul de implementare și finalizare a tranzacției propuse”, au anunțat reprezentanții Digi.

CEE Equity Partners, finanțat în principal de EximBank China, este un investitor activ și pe piața românească, unde a căutat diferite ținte de achiziție printre care Netcity Telecom și parcul eolian al OMV Petrom de 45 MW de la Dorobanțu.

CEE Equity Partners a semnat în luna ianuarie și a finalizat în aprilie achiziția Invitel Group, în contextul tranzacției de exit a  Mid Europa Partners, un alt investitor activ pe piața noastră prin lanțul de comerț Profi și rețeaua de servicii medicale Regina Maria.

Mid Europa Partners și-a vândut investiția din Invitel către CEE Equity Partners la o valoare de întreprindere de 202 mil. euro, evaluând compania la un multiplu de 4,5 aplicat la EBITDA din 2015.

Astfel, grupul Invitel preluat de către CEE Equity Partners este format din Invitel Zrt, Invitech Solutions Zrt, Invitel Central Services Zrt și Invitel Technocom Kft.

Digi face prin tranzacția de 140 mil. euro cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate.

Grupul Digi a realizat anul trecut EBITDA de 263 mil. euro și și-a îmbunătățit structura datoriei după emisiunea de obligațiuni de 350 mil. euro, respectiv după semnarea unui credit sindicalizat de circa 375 mil. euro.

Pentru grupul Digi, strategia vizează consolidarea poziției în piețele sale de bază, România și Ungaria, care în 2016 au adus 73%, respectiv 16% din veniturile sale de 842 mil. euro.

În luna mai, Digi și-a listat un pachet de 25,6% pe bursa de la București în cadrul celei mai mari tranzacții de listare din istoria locală a pieței de capital, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie 2016.

Capitalizarea bursieră a Digi este de 4,1 mld. lei (0,9 mld. euro).

Wienerberger negociază achiziția producătorului de cărămizi Brikston Iași. Tranzacția de exit a fondului de investiții ADM Capital, estimată la peste 30 mil. Euro

Compania austriacă Wienerberger, lider mondial și cel mai mare jucător local în sectorul producției de cărămizi, poartă negocieri pentru achiziția Brikston Iași cu fondul de investiții ADM Capital, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit a ADM Capital a atras interesul atât a unor manageri de fonduri de investiții activi pe piața românească, cât și a unor investitori strategici, atrași de rata de creștere a sectorului de profil.

Bancherii de investiții de la Raiffeisen au mandatul de vânzare al fabricii de cărămizi cunoscute multă vreme sub numele de Ceramica Iași. Vânzarea Brikston Iași este estimată de către surse din piață că va depăși nivelul de 30 mil. Euro, valoare care nu a fost confirmată de către părțile implicate.

Tranzacția de vânzare a Brikston Iași de către ADM Capital a fost anunțată în premieră pe 9 decembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții ADM Capital și cei ai Wienerberger nu au făcut niciun comentariu pe subiectul tranzacției de vânzare a Brikston până la momentul publicării acestui articol.

ADM Capital a investit până acum sub 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași, conform ultimelor informații disponibile.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare și a continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 9,2 mil. Lei la o cifră de afaceri de 72,8 mil. Lei, respectiv 205 angajați.

Pe piața de cărămizi, cei mai importanți producători sunt Wienerberger (cu patru fabrici), Cemacon (cu două unități de producție) și Brikston (cu fabrica de la Iași).

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România.

Liderul global în producția de cărămizi a intrat pe piața din România în 1998, cu activități de import și vânzare, bazându-se inițial pe capacitățile de producție de cărămidă Porotherm ale fabricii Wienerberger de la Bekescsaba (Ungaria).

În 2004, austriecii fac un pas în forță și deschid în urma unei investiții în construcția de la zero fabrica de la Gura Ocniței (județul Dâmbovița). În 2004, Wienerberger cumpără și fabrica de cărămizi de la Sibiu a CEMA, care după achiziție a intrat în proces de retehnologizare, investițiile în fabrica de la Sibiu ajungând la 18 mil. Euro.

În 2008, Wienerberger deschide a treia fabrică în România prin investiție în construcție de la zero la Tritenii de Jos (județul Cluj).

Amprenta grupului Wienerberger în România depășește piața de cărămizi. Astfel, grupul austriac deține 100% din acțiunile Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, 100% din acțiunile Pipelife România SRL, respectiv 82,19% din acțiunile Tondach România.

Pipelife România este subsidiara unuia dintre liderii globali în producția de sisteme de țevi din plastic, creat inițial prin asocierea dintre Solvay (Belgia) și Wienerberger (Austria), însă din 2012 aflat intregral sub controlul grupului austriac.

Tondach România produce la Sibiu țiglă și teracotă în fabrica de la Gușterița. Pe 7 august 2014, Wienerberger a anunțat că a preluat pachetul majoritar al Tondach, majorându-și participația de la 50% la 82% din acțiunile companiei austriece, pentru restul de acțiuni Wienerberger având opțiune de cumpărare ce poate fi exercitată în 2017 și 2018.

Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL a raportat pentru anul trecut un profit net de 13,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 181,4 mil. Lei și 271 de angajați.

La nivel global, Wienerberger a realizat venituri de 2,97 mld. Euro și EBITDA de 404 mil. Euro, respectiv un profit net de 82 mil. Euro, dublu față de anul anterior. Valoarea bursieră a companiei pe bursa de la Viena este de 2,35 mld. Euro.

O altă tranzacție în sector a avut loc pe bursa de la București în luna februarie a acestui an, când Dedeman a preluat 29% din Cemacon în cadrul unei tranzacții mai largi care a dus la exitul a doi investitori și împărțirea în final a afacerii între trei acționari majori. Achiziția realizată de Dedeman la Cemacon nu poartă amprenta unei achiziții strategice realizate de către liderul pieței de bricolaj, ci se înscrie în strategia mai largă de investiții a fraților Pavăl, care au început să își plaseze o parte din lichiditățile acumulate până acum în oportunități de investiții punctuale precum Cemacon sau complexul de birouri AFI Park, achiziție de 164 mil.euro anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și continuă să arate pentru principalii jucători ritmuri de creștere anuală de peste două cifre.

În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

Pe piața materialelor de zidărie, producătorii de cărămizi concurează cu fabricile de BCA.

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii.

OMV Petrom a vândut pentru 23 mil. Euro parcul eolian Dorobanțu către Transeastern Power Trust, companie fondată de investitorul canadian cu apetit de risc Ravi Sood. Firma londoneză AcAp, consultant financiar al cumpărătorului

OMV Petrom, subsidiara locală a grupului petrolier austriac OMV, a anunțat astăzi semnarea contractului de vânzare a subsidiarei sale OMV Petrom Wind SRL, care operează parcul eolian Dorobanțu, în schimbul sumei de 23 mil. Euro.

Cumpărătorul este Transeastern Power Trust, un vehicul de investiții fondat de către canadianul Ravi Sood, fost manager de fond de hedging și un investitor cu apetit de risc ce derulează afaceri pe piețele emergente din România și Africa.

Tranzacția asigură exitul producătorului de petrol, gaze și electricitate OMV Petrom din sectorul producției de energie eoliană, în contextul în care compania anunța în raportul său anual pentru anul trecut că se așteaptă să vândă până la finele lui 2017 parcul eolian Dorobanțu de 45 MW în condițiile în care „valoarea justă minus costurile asociate vânzării a fost estimată la 99,90 milioane RON (peste 22 mil. Euro – n.r.), conducând la o ajustare de depreciere suplimentară în sumă de 9,83 milioane RON la 31 decembrie 2016”.

Compania petrolieră și-a anunțat intenția de vânzare a parcului eolian Dorobanțu încă de la începutul lui 2016. Pe 22 martie 2016, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria că OMV Petrom, asistat de către bancherii de investiții de la Erste, purtau negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian Dorobanțu cu fondul de investiții CEE Equity Partners, al cărui principal finanțator este Eximbank China, însă în final negocierile nu au condus la o înțelegere între cele două părți.

“OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei, a semnat contractul de vânzare a OMV Petrom Wind Power SRL (“parcul eolian Dorobanțu”) către Transeastern Power B.V., o societate cu răspundere limitată înregistrată în Olanda, subsidiara deținută în totalitate de Transeastern Power Trust, în schimbul sumei de 23 mil. euro. Finalizarea tranzacției este condiționată de îndeplinirea condițiilor suspensive uzuale, inclusiv aprobarea Consiliului Concurenței și se estimează că aceasta va avea loc până la sfârșitul anului curent”, au precizat reprezentanții vânzătorului.

Tranzacția face parte din strategia OMV Petrom de a se concentra asupra activităților de bază, adică în divizia Downstream Gas se urmărește consolidarea poziției de lider pe piața de gaze, maximizarea beneficiilor modelului de afaceri integrat de gaze și electricitate și extinderea regională.

“Activitatea de producție energie eoliană nu se înscrie în direcțiile strategice ale companiei”, au mai spus oficialii OMV Petrom. Aceștia adaugă că tranzacția nu va avea un impact semnificativ asupra indicatorilor financiari și operaționali ai OMV Petrom, în condițiile în care profitul operațional, respectiv activele OMV Petrom Wind Power SRL reprezintă sub 1% din indicatorii corespondenți ai grupului OMV Petrom, iar producția de electricitate reprezintă circa 3% din producția totală de electricitate a grupului.

Capacitatea electrica eoliană totală instalată a României este estimată în prezent la 3.000 MW, din care parcul eolian Dorobanțu are o pondere de circa 1,5%. În 2016, parcul eolian a avut o producție netă de electricitate de 0,08 TWh și a primit 128.000 de certificate verzi, jumătate din ele fiind eligibile pentru vânzare începând cu 1 ianuarie 2018.

Investiția OMV Petrom în proiectul eolian Dorobanțu finalizat în urmă cu 6 ani a avut un cost de circa 90 mil. Euro.

De cealaltă parte, cumpărătorul – o companie listată pe bursa de la Toronto – a anunțat că va continua să lucreze la finalizarea finanțărilor aferente achiziției.

Reprezentanții Transeastern Power Trust nu au răspuns până la momentul publicării acestui articol cum vor finanța tranzacția semnată cu OMV Petrom.

Consultantul financiar al cumpărătorului a fost firma londoneză AcAp.

“Această operațiune, care va fi cea mai mare achiziție de până acum, are șase ani de performanțe operaționale consistente și aproape va dubla capacitatea noastră de producție de energie, veniturile prognozate și marja operațională. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm extinderea portofoliului de active energetice ale Trustului, menționând că, odată cu această achiziție, am crescut capacitatea de generare a Transeastern de peste zece ori, de la listarea de  acum doar trei ani”, a spus Colter Eadie, Directorul General Executiv al Transeastern.

Transeastern are o valoare bursieră de 31,87 mil. Dolari canadieni (21,8 mil. Euro) pe bursa din Toronto.

Pentru primul trimestru al acestui an, Transeastern a raportat venituri de 2,8 mil. Dolari canadieni, duble comparative cu perioada similară a anului anterior, și o pierdere de 3,8 mil. Dolari canadieni. Compania a raportat active totale de 74,5 mil. Dolari canadieni la 31 martie.

Transeastern are obligații de plată principale și rezultate din dobânzi de 84,3 mil. Dolari canadieni.

Până acum, vehiculul canadian de investiții administrează un portofoliu în România după ce a intrat pe nișa capacităților de producție de energie regenarabilă, care include microhidrocentrale, proiecte de producție de energie eoliană și solară.

Transeastern a raportat până acum mai multe achiziții printre care Mediterranean Resources Ltd cu un preț total de achiziție de 4,3 mil. Dolari canadieni (din care 3,49 mil. Dolari în numerar) în octombrie 2015, a pachetului de 100% din acțiunile proiectului de energie fotovoltaică Corabia Solar SRL pentru circa 5,2 mil. Dolari canadieni (din care 2,4 mil. Dolari canadieni în numerar) în iulie 2015, respectiv 100% din acțiunile proiectului de energie fotovoltaică Power Live pentru 7,1 mil. Dolari canadieni (din care 3,4 mil. Dolari canadieni în numerar). În septembrie 2016, Transeastern a preluat Holrom Renewable Energy, care administrează un proiect eolian din Tulcea, pentru 17,8 mil. dolari canadieni (din care 2 mil. dolari în numerar). De asemenea, pentru achiziția proiectului eolian și a celor două proiecte de energie solară, cumpărătorul și-a asumat contracte de leasing încheiate cu UniCredit Leasing Corporation.

Tiparul de până acum al tranzacțiilor derulate de către Transeastern indică plăți parțiale în numerar însoțite de preluarea altor obligații financiare și alte componente, printre care și titluri de împrumut.

Pentru a-și susține politica de achiziții, Transeastern a apelat la diferite canale de finanțare.

În primul trimestru al acestui an, Transeastern a contractat două facilități de împrumut pe termen scurt în valoare de 1,27 mil. Dolari canadieni, iar în ianuarie a încheiat o tranzacție de refinanțare de 3,8 mil.dolari canadieni.

În mai, compania a anunțat că a încheiat un plasament privat prin care a atras de la investitori  3,4 mil. Dolari canadieni cu maturitate pe un an la o dobândă de 1,5% pe an, bani destinați finanțării achiziției de active din sectorul energiei regenerabile și pentru asigurarea de capital de lucru.

Președintele Transeastern și cel mai important investitor este Ravi Sood. Investitorul canadian este cunoscut ca fiind un jucător din industria capitalului de risc. Ravi Sood este în spatele afacerilor Transeastern Power, a companiei Feronia cu activități în agricultură și producție de ulei de palmier derulate în Congo și a Galane Gold – cu operațiuni de explorare și producție de aur în Botswana și Africa de Sud.

Ravi Sood a fondat administratorul de active Navina Asset Management, vândut în 2010 către Aston Hill Financial. Sood a condus fondul de hedging Lawrence Partners, care a pierdut 80% din banii investitorilor în 2008, pe fondul prăbușirii băncii de investiții Lehman Brothers și a declanșării crizei financiare globale.

Tiberiu Urdăreanu (al doilea pe rândul de sus de la stânga la dreapta), acționarul majoritar al UTI, și Doina Popescu (prima din stânga de pe rândul de jos), omul care conduce operațiunile locale ale PineBridge Investments, la momentul tranzacției din 2005 prin care fondul de investiții intra ca acționar minoritar în afacerea UTI. Sursă foto: UTI.

Tranzacție PineBridge – Urdăreanu: Fondul de investiții PineBridge Investments își vinde pachetul de 27% din acțiunile grupului UTI către familia Urdăreanu și va prelua la schimb imobilul de birouri UTI Business Center. Tiberiu Urdăreanu, fondatorul afacerii UTI: “Presiunea timpului a devenit importantǎ pentru PineBridge, așa cǎ acesta ȋmpreunǎ cu acționarii majoritari ai UTI au convenit asupra unei modalitǎţi de exit pe baza unui schimb de active: active imobiliare contra acțiuni”

Fondul de investiții PineBridge Investments urmează să semneze în perioada imediat următoare tranzacția de exit din grupul UTI cu acționarul majoritar, reprezentat de către omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția dintre PineBridge și acționarul majoritar al grupului fondat de către Tiberiu Urdăreanu este structurată în jurul unui schimb de acțiuni cu active astfel încât PineBridge își cedează pachetul minoritar de acțiuni deținut în grupul UTI către acționarii majoritari pentru a prelua UTI Business Center, imobil de birouri de clasa A din centrul Bucureștiului.

 “Stadiul discuțiilor este avansat, semnarea unui acord ȋn acest sens fiind iminentǎ”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tiberiu Urdăreanu, președintele fondator al grupului și acționarul care controlează UTI.

Astfel, PineBridge iese din afacerea UTI după 12 ani și intră pe piața imobiliară locală, cel mai prolific sector pentru tranzacții în acest moment.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, dacă PineBridge a agreat o soluție cu acționarul majoritar al grupului UTI privind exitul său, Tiberiu Urdăreanu, Președinte fondator UTI a răspuns: “Da, după vânzarea cu succes a companiei Netcity Telecom, PineBridge a agreat cu UTI un exit complet şi din restul Grupului UTI”.

Acţionariatul UTI este format din Tiberiu Urdăreanu prin TIU Holdings cu 57,06%, PineBridge Investments cu 27,02%, Fundaţia UTI (acţiuni alocate angajaţilor cheie din UTI prin programul Stock Option Plan) cu 9,90%, și alţi acţionari nominali cu 6%, potrivit datelor făcute publice în februarie de către grup.

Grupul UTI și grupul israelian Elbit Systems au vândut anul trecut afacerea Netcity Telecom într-o tranzacție de aproape 35 mil. Euro către Direct One, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 24 februarie 2016, confirmată ulterior prin anunțul oficial al părților implicate pe 1 septembrie 2016. Finalizarea tranzacției a avut loc în februarie 2017.

“Ținând cont că PineBridge este investitor ȋn UTI de peste 10 ani şi având ȋn vedere cȃt a durat vânzarea uneia dintre cele 10 companii ale grupului (Netcity Telecom – n.r.), presiunea timpului a devenit importantǎ pentru PineBridge, așa cǎ acesta ȋmpreunǎ cu acționarii majoritari ai UTI au convenit asupra unei modalitǎţi de exit pe baza unui schimb de active: active imobiliare contra acțiuni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tiberiu Urdăreanu, fondatorul și omul care controlează grupul UTI.

“UTI Business Center este singurul activ imobiliar care va fi preluat de PineBridge, restul activelor imobiliare – centrul tehnologic de cercetare și dezvoltare din București, dar și alte sedii din București și din țară – rămân în proprietatea UTI”, a precizat reprezentantul cumpărătorului.

“Valoarea este confidențială. Pe lângă activul menționat, există și o componentă cash. Tranzacția nefiind finalizată, valorile sunt confidențiale” a mai spus omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu legat de tranzacția cu PineBridge.

Valoarea de piață a unui activ de talia imobilului de birouri de clasa A UTI Business Center ar putea fi estimată în jurul a 20 – 25 mil. Euro, în condițiile actuale de piață, mai susțin surse din piață. Cu tot cu componenta de numerar, tranzacția ar putea fi în jurul a 25 – 30 mil. euro. Calculele nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Astfel, acționarul majoritar își răscumpără pachetul de acțiuni vândut în urmă cu 12 ani investitorului financiar, atras la acea vreme tocmai pentru a aduce capital proaspăt în vederea extinderii grupului.

Fondul de investiții AIG Global Emerging Markets Fund II a semnat pe 28 noiembrie 2015 documentele finale pentru preluarea a 30% din acțiunile UTI Grup, valoarea totală a tranzacției de atunci fiind în jur de 20 mil. Dolari, conform unui comunicat de presă UTI de la acel moment.

Ulterior, grupul financiar american AIG a vândut în 2010 AIG Investments, care se ocupa de administrarea investițiilor, către managerul asiatic de investiții Pacific Century Group (PCG), care a schimbat numele companiei preluate în PineBridge Investments. Astfel, PineBridge Investments a ajuns în poziția de acționar minoritar al grupului UTI.

În momentul intrării fondului ca acționar minoritar în grup, UTI estima pentru 2005 o cifră de afaceri consolidată de circa 60 mil. Euro și EBITDA de 10 mil. Euro. În anul anterior, grupul UTI avea o cifră de afaceri de 47 mil. Euro și EBITDA de 7,2 mil. Euro, iar țintele pentru 2006 confirmau perioada de creștere rapidă a afacerii până la o cifră de afaceri de 72 mil. Euro și EBITDA de 13,7 mil. Euro.

UTI a continuat apoi  să se dezvolte, intrând în noi linii de afaceri și și-a extins rețeaua de birouri pe alte piețe precum Polonia și Azerbaidjan.

În 2006, înființează certSIGN, companie a grupului specializată în furnizarea de servicii de certificare şi securitatea informației bazată pe tehnologia PKI, iar în 2008 începe proiectul Netcity – rețeaua subterană de fibră optică pentru telecomunicații în București.

În 2009, este finalizat imobilul de birouri de clasa A UTI Business Center, cu 14.000 de metri pătrați, care urmează să intre în portofoliul PineBridge Investments în schimbul exitului din grupul UTI.

Ulterior, însă afacerile grupului UTI au intrat pe o tendință de scădere.

În octombrie 2015, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a fost reținut de către procurorii DNA într-un dosar în care erau cercetate fapte de corupție. Urdăreanu este judecat în dosar alături de fostul primar din Iași, Gheorghe Nechita, pentru dare de mită, conform Mediafax.

În acest context, PineBridge Investments a devenit un acționar minoritar captiv în afacere, iar primul pas către exit l-a reprezentat vânzarea Netcity, tranzacție finalizată abia în luna februarie a acestui an.

Grupul UTI a fost fondat de către Tiberiu Urdăreanu în 1990, iar acum este organizat pe cinci linii de afaceri – sisteme de securitate, tehnologia informației și comunicații, soluții inteligente de transport, construcții și instalații, respectiv facility management.

Prin exitul din grupul UTI, PineBridge Investments va reuși să își transforme deținerea în active lichide, mult mai ușor de valorificat pe o piață imobiliară în care există diferite clase de investitori – de la investitori individuali până la dezvoltatori locali sa fonduri de investiții internaționale.

Imobilul de birouri de clasa A UTI Business Center este situat în centrul Bucureștiului, printre chiriași numărându-se reprezentanța Comisiei Europene în România, respectiv birourile locale ale grupului Băncii Europene de Investiții, ale Băncii Mondiale și ale International Finance Corporation (divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale). De asemenea, clădirea UTI găzduiește sediul central al grupului de firme controlat de către Tiberiu Urdăreanu.

PineBridge Investments mai are în portofoliul său local afacerea  AKTA Telecom, pentru care a fost reluat procesul de vânzare, după o altă încercare de exit derulată în 2015, când UPC și Vodafone au făcut oferte pentru preluarea companiei de telecomunicații.

În paralel, activitatea PineBridge Investments a cuprins în ultimii ani și participarea la potențiale achiziții. În 2015, PineBridge s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția unui pachet minoritar de acțiuni la MedLife, în contextul în care fondul de investiții Value 4 Capital căuta să-și facă exitul din afacere. În final, V4C și-a făcut exitul în decembrie 2016 în urma listării MedLife pe bursa din București.

PineBridge Investments reprezintă un investitor cu istoric de circa două decenii pe piața din România, perioadă în care a realizat exituri din afaceri precum Astral Telecom, Orange România sau Luxten. Are sub administrare active în valoare de 80,3 mld. Dolari, iar acționarul său majoritar este Pacific Century Group, un grup privat de investiții din Asia.

Pacific Century Group a fost fondat în 1993 de către Richard Li, unul dintre fiii lui Li Ka – Shing, al doilea cel mai bogat om din Asia cu o avere estimată de către Forbes la 32,7 mld. Dolari în iunie 2017. Averea lui Richard Li este estimată de către Forbes la 4,7 mld. Dolari.

Grupul polonez Work Service Group despre achiziția pachetului de 55% din acțiunile a 4 companii din grupul local APT: Achiziția a fost finanțată din propriul capital. Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu avocații VJT & Partners și consultanții Grant Thornton Corporate Finance din Budapesta

Grupul polonez Work Service Group a finanțat din propriile resurse achiziția pachetelor de 55% din acțiunile celor patru companii care fac parte din grupul APT.

“Achiziția a fost finanțată din resursele noastre (capitalul acumulat). Cumpărătorul este Prohuman 2004, o companie din Ungaria care aparține Work Service Group“, a precizat cumpărătorul pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În luna iunie 2017, Grupul APT a semnat un contract de vânzare cu Work Sevice Group, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de resurse umane din Europa Centrală și de Est. Conform acestui contract, Work Service Group a preluat 55% din acțiunile a 4 companii din grupul APT: APT Resources & Services SRL, APT Human Resources SRL, APT Broker SRL și APT Finance Broker SRL. În urma acestei tranzacții, în ultimul trimestru din 2017, cele două companii APT care oferă servicii de resurse umane vor fi intergrate în brandul Work Service, iar serviciile de intermediere financiară își vor desfășura activitatea sub brandul Finance Care, parte integranta a Work Service Capital Group.

Celelalte 2 companii din grupul APT, APT New Business Solutions SRL și APT Evolution SRL, care furnizează servicii de marketing și comunicare, evaluare profesională a angajaților, programe de dezvoltare pentru angajați și dezvoltare de software nu au făcut obiectul acestei tranzacții și își vor continua operațiunile sub brandul APT.

Managementul celor 4 companii integrate în Work Service va fi asigurat de către actualul CEO, doamna Sorina Donisa, care va rămâne și acționar, alături de Domnul Wojciech Mora, reprezentantul Work Service în România.

Cumpărătorul a apelat la serviciile de consultanță juridică ale VJT & Partners din Budapesta, respectiv pe partea de consultanță financiară a lucrat cu Grant Thornton Corporate Finance Kft. Budapesta, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Serviciile de consultanță pentru vânzători au fost asigurate de către echipa Access Business Solutions (ACCESS), coordonată de catre Selcuk Saldirak, care a sprijinit cu success APT atât în pregătirea vânzării cât și pe parcursul tuturor etapelor tranzacției.

“România este o piață importantă pentru noi, în care ne punem mari speranțe. Este o țară care are foarte multe lucruri în comun cu Polonia, țara de origine a Work Service Group. În prezent, țările noastre sunt lider din perspectiva dezvoltării economice, nu doar în regiunea Europei Centrale, ci chiar la nivelul Uniunii Europene. Boom-ul economic și investițiile recente necesită resurse umane adecvate pentru antreprenori. Aici vedem noi misiunea noastră. Fiind cea mai mare companie de resurse umane din regiunea Europei Centrale și de Est, în prezent asigurăm angajarea a peste 300,000 angajați anual și sprijnim 3,000 clienți în activitatea lor curentă. Suntem convinși că know-how-ul nostru internațional și practicile dezvoltate pe piețele din întreaga regiune vor conduce la utilizarea formelor flexibile de muncă, optimizarea costurilor și atragerea candidaților necesari. Datorită disponibilității din ce în ce mai scăzute a angajaților și a scăderii ratei șomajului, atragerea angajaților potriviți va reprezenta un avantaj competitiv cheie. De aceea noi reprezentăm în prezent una dintre cele mai mari forțe de recrutare din aceasta parte a Europei, prin care vom putea oferi cele mai bine servicii clienților nostri.” – declară Maciej Witucki, Președinte al Boardului de conducere al Work Service S.A.

Cu peste 20 de ani de experiență, Grupul APT de companii este cel mai mare jucător independent din industrie, oferind servicii profesionale în domeniul resurselor umane, comunicare și SaaS. Cu o cifră de afaceri de peste 25 milioane Euro și un număr de 2,000 angajajați (majoritatea cu studii superioare) angrenați in proiecte de muncă temporară, BPO, consultanță și intermediere financiară Grupul APT se află printre primii 5 furnizori de servicii de resurse umane și intermediere din România.

Grupul APT a fost fondat în 1994, de către doi antreprenori, Andrew Littauer (cetățean american) și Marilena Petrec. Ulterior, Sorina Donisa a devenit partener și este actualul CEO al companiei. De-a lungul timpului, APT a avut o dezvoltare organică, bazată pe o strategie de creștere ce a vizat două direcții: servicii personalizate pentru a satisfice cerințele diverse ale clienților și eficientizarea operațiunilor prin instrumente moderne și soluții software dezvoltate intern.

“Astăzi suntem prezenți în 16 tări din Europa și una dintre companiile noastre își desfășoară activitatea chiar și în China. Work Service Group este cel mai mare furnizor de servicii de resurse umane în aceasta parte a continentului, astfel încât a fost natural pentru noi să alegem România, care este cea de-a șaptea țară din Uniunea Europeană din perspectiva numărului de locuitori. Noi am pornit de la zero și în ultimii 18 ani am construit un brand puternic care este recunoscut de către candidați, angajatori și investitori. Suntem listați la două burse de valori: în Varșovia și în Londra; avem aproximativ 18% cotă de piață în domeniul resurselor umane, fiind numarul 1 în Europa Centrală. Cu toate acestea, măsura reala a succesului nostru este dată de furnizarea de locuri de muncă pentru mai mult de 1 milion de persoane precum și construirea unor relații pe termen lung cu partenerii noștri de afaceri. Acest lucru a fost posibil mulțumită schimbului de cunoștințe între experții nostri și, ceea ce este cel mai important, un serviciu de încredere. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără alegerea unei echipe potrivite și a oamenilor fantastici care stau  în spatele fiecărui contract semnat și proiect finalizat, asgurând astfel satisfacția clienților noștri. Sper că activitatea noastră în România se va derula într-o manieră similar cu cea din Ungaria, unde după doi ani de prezență am devenit leader de piață.” – declară Tomasz Misiak, Cofondator și președinte al Board-ului de supraveghere al Work Service S.A.

Din 1999, Work Service este un furnizor de servicii de resurse umane pe piața din Polonia și Europa Centrală și de Est, având în portofoliu servicii de muncă temporară, plasare de personal, HR outsourcing, servicii de salarizare, executive search, consultanță în resurse umane și procese de restructurare. Work Service Group își desfășoară activitatea în 16 țări din Europa și Asia. Peste 3.000 de companii au ales deja Work Service ca partener de afaceri. Grupul are 50.000 de angajați permanenți, iar 300.000 de persoane sunt angajate anual printr-una dintre companiile ce aparțin de Work Service. Work Service este prima companie din domeniul resurselor umane listată la Bursa de Valori din Varșovia, iar din 2016 este listată și la Bursa de Valori din Londra.

Francezii de la Sodexo au preluat pachetul majoritar la furnizorul local de abonamente de activități recreative Benefit Seven

Compania franceză Sodexo, cu afaceri anuale de 18 mld. Euro, a preluat pachetul majoritar de acțiuni la Benefit Seven, cel mai mare furnizor local de abonamente de activități recreative, sport și wellness, potrivit unui comunicat de presă.

“Tranzacția între cele două companii a fost finalizată ieri, 17 iulie 2017, după ce, anul trecut, Sodexo a intrat în capitalul Benefit Seven, prin preluarea unui pachet de 20% din acțiuni”, au spus reprezentanții companiei. Pachetul de 40% care nu aparține Sodexo rămâne în continuare în mâinile acționarilor fondatori, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Afacerea Benefit Seven a fost înființată în 2011, cu trei acționari – Andrei Crețu, Iulian Cîrciumaru și Cătălin Ivașcu.

Managementul companiei Benefit Seven va continua să fie asigurat de fondatorii afacerii, care se vor implica mai departe în promovarea facilitării de către companii a accesului la mișcare și activități recreative pentru angajații lor din România.

„Am văzut, încă de la începutul colaborării cu fondatorii Benefit Seven, potențialul acestui tip de beneficiu extrasalarial – o răsplată pentru angajați din partea angajatorului – și, pe parcursul ultimului an și jumătate, am lucrat împreună să îmbunătățim și să ne diversificăm serviciile. Decizia de a achiziționa pachetul majoritar de acțiuni la Benefit Seven reprezintă un pas firesc în dezvoltarea portofoliului Sodexo de soluții pentru calitatea vieții”, declară Sven Marinus, CEO Sodexo Benefits & Rewards Services România.

„Prin parteneriatul cu Sodexo, 7card va beneficia de avantajele și de resursele pe care le oferă cel mai mare furnizor de beneficii extrasalariale din România, printre care și oportunitatea de a accesa cea mai mare bază de companii care își doresc să le ofere angajaților lor soluții pentru îmbunătățirea vieții. Acest lucru este deja vizibil în evoluția vânzărilor pe care le-a înregistrat Benefit Seven în prima parte a acestui an”, a declarat Andrei Crețu, cofondator 7card.

În 2016, Benefit Seven a înregistrat o cifră de afaceri de 2,8 mil. euro, în creștere cu peste 60% față de anul precedent. Pentru anul în curs, compania estimează menținerea tendinței de creștere a vânzărilor, până la 4,5 mil. euro.

În prezent, numărul clienților Benefit Seven se ridică la peste 900 de companii și este în continuă creștere. 7card are peste 25.000 de abonați activi, angajați în companii din domenii precum IT&C, telecomunicații, pharma și healthcare, retail, sistemul financiar-bancar și asigurări, servicii profesionale, producție industrială, FMCG.

Serviciul 7card funcționează sub forma unui abonament lunar, care permite accesul la peste 700 de centre de activități sportive și recreative din 35 de orașe, la un preț mai mic decât al unui abonament la o singură sală. Centrele din rețeaua 7card oferă o paletă de peste 40 de activități sportive diferite, precum fitness, squash, zumba, kangoo jumps, rebound, aerobic, pilates, yoga, tenis, înot și acces la piscine, dansuri, arte marțiale, închirieri de biciclete și multe altele.

Sodexo activează în România din 1998 și numără 1.470 de angajați.

Compania Sodexo a fost înființată de către Pierre Bellon în 1966 în Marsilia, Franța. Grupul cu o cifră de afaceri anuală de 18 mld. euro operează în 80 de țări și are 420.000 de angajați.

 

Sursă date: Electrica.

Fondul Proprietatea își va vinde pentru 165 mil. euro pachetele minoritare de acțiuni din filialele Electrica. Părțile au semnat un memorandum de înțelegere care evaluează cele 4 subsidiare Electrica la o valoare totală cumulată de 750 mil. euro

Electrica a încheiat astăzi un memorandum de înțelegere privind achiziția pachetelor de acțiuni deținute la patru filiale ale sale de către Fondul Proprietatea.

Valoarea agregată a tranzacției va fi de 752.031.841 lei (adică aproximativ 165 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Astfel, Fondul Proprietatea își va face exitul din SDEE Distribuție Muntenia Nord S.A., SDEE Distribuție Transilvania Sud S.A., SDEE Distribuție Transilvania Nord S.A. și Electrica Furnizare S.A.

Părțile intenționează să semneze documentația contractuală a tranzacției preconizate după obținerea aprobărilor necesare corporative și din partea acționarilor, la nivelul Electrica și al filialelor până la 31 octombrie.

Acțiunile vor fi dobândite de Electrica împreună cu toate drepturile atașate acestora în conformitate cu legislatia aplicabilă, incluzând dreptul de a primi dividende.

Dividendele aferente anului financiar încheiat la 31 decembrie 2016 vor fi încasate de către Fondul Proprietatea, astfel cum a fost deja aprobat în Adunările Generale ale acționarilor filialelor din data de 17 mai, precizează cumpărătorul.

Cele două părți, FP și Electrica, au avut mai multe runde de discuții în ultimii ani, însă nu au căzut de acord asupra prețului de vânzare a acțiunilor.

Electrica a încasat în acest an 401 mil. Euro de la Enel pentru pachetele de 13,6% din E-Distributie Muntenia și Enel Energie Muntenia, în urma deciziei luate de Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris.

Fondul Proprietatea deține câte un pachet de 22% din acțiunile fiecăreia din cele 4 companii implicate în tranzacție – Electrica Furnizare, SDEE Distribuție Muntenia Nord, SDEE Distribuție Transilvania Sud, SDEE Distribuție Transilvania Nord, restul acțiunilor aparținând companiei – mamă Electrica SA.

Participațiile de la SDEE Muntenia Nord, cu o valoare a activului net de 56 mil. Euro pentru pachetul de 22% deținut de către FP, respectiv de la SDEE Transilvania Sud, unde valoarea activului net aferent pachetului FP este de circa 54,1 mil. Euro, intră în topul celor mai mare 10 dețineri ale FP, potrivit datelor fondului la 30 iunie.

FP și-a anunțat în urmă cu mai mulți ani strategia a reduce dependența portofoliului său de sectorul energetic. Astfel, au urmat mai multe tranzacții de exit ale FP din Transelectrica, Romgaz, companii ale E.ON, Conpet, precum și un exit parțial la OMV Petrom.

La finele primului semestru, FP avea o valoare a activului net de 2,3 mld. Euro, din care aproape o treime este reprezentată de cea mai valoroasă participație din portofoliu – pachetul de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 743 mil. Euro.

Electrica SA, listată din 2014 pe bursa de la București, are o valoare bursieră de 4,7 mld. Lei (1,03 mld. Euro), cel mai important acționar fiind statul român prin Ministerul Energiei cu 48,7%, iar BERD are 6,9% din companie.

Fondul Proprietatea, administrat de către managerul american de investiții Franklin Templeton, are o valoare bursieră de 8,58 mld. Lei (1,88 mld. Euro) pe bursa de la București.

Sursă date: BVB.

UniCredit Bank lansează o emisiune de obligațiuni negarantate de 500 mil. Lei cu plafon maxim de 610 mil. Lei. Titlurile cu maturități de 3,5 și 7 ani vor fi vândute la dobânzi între 0,6 și 1,1% plus dobânda ROBOR la șase luni. Banii merg spre scopuri generale de finanțare, inclusiv acordarea de împrumuturi clienților

UniCredit Bank SA, subsidiara locală a grupului bancar italian UniCredit, lansează o emisiune de obligațiuni în lei în valoare de 500 mil. Lei, care poate fi suplimentată în cazul unei suprasubscrieri până la 610 mil. Lei.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 9 martie privind intenția Intenția UniCredit Bank de a lansa o emisiune de obligațiuni pe bursa de la București, intenție negată atunci de către reprezentanții băncii.

La acel moment, UniCredit Bank urma să convoace pentru luna aprilie acționarii pentru a aproba o emisiune de obligațiuni cu o valoare maximă de 500 mil. Euro cu scadența de până la 10 ani, ce urmau să fie listate pe bursa de la București sau pe cea de la Luxemburg.

Prospectul aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară spune că investitori calificați vor putea subscrie între 17 și 21 iulie până la 50.000 de obligațiuni negarantate cu o valoare nominală individuală de 10.000 lei per titlu.

Titlurile sunt împărțite în trei clase, fiecare cu o dobândă diferenșiată în funcție de scadență.

Astfel, obligațiuni cu scadența pe 5 ani la 15 iulie 2020 vor fi oferite investitorilor la o dobândă de 0,6 – 0,7% pe an plus ROBOR la șase luni, în timp ce titlurile cu maturitate în iulie 2022 au o dobândă de 0,8 – 0,9% pe an plus ROBOR la șase luni, iar obligațiunile pe 7 ani vor purta o dobândă de 1 – 1,1% pe an plus ROBOR la șase luni.

Oferta este considerată încheiată cu succes dacă mini 60% din obligațiunile oferite inițial vor fi subscrise.

Banii merg spre scopuri generale de finanțare, inclusiv acordarea de împrumuturi clienților.

Tranzacția este intermediată pe bursa de la București de către IEBA Trust.

UniCredit are deja activă o emisiune de obligațiuni din 2013, în valoare de 550 mil. Lei, care ajunge la scadență în iunie 2018.

UniCredit Bank SA, a cincea bancă locală după active, este o bancă poziționată ca lider pe segmentul finanțărilor corporative.

Banca estimează o cotă de piață de 17,6% pe segmentul clienților corporate la finele lui 2016, respectiv 21,7% la depozite pe acest segment în decembrie 2016.

După primul trimestru, profitul net consolidat al băncii înainte de participarea minoritară a fost de 103,4 mil. Lei, în scădere cu 2,9% față de rezultatul din perioada similară a anului anterior.

Activele consolidate erau la 31 martie de 36,6 mld. Lei.

Finanțarea UniCredit Bank SA este susținută de către banca – mamă astfel că la 31 decembrie 2016 finanțarea brută acordată de grupul UniCredit ajungea la 1 mld. Euro, din care finanțări pe termen mediu și lung de 845 mil. Euro și împrumuturi subordonate de 48 mil. Euro.

UniCredit Bank Austria AG, acționarul majoritar al UniCredit Bank SA, a pus la dispoziția fiicei sale din România linii de credit de până la 200 mil. Euro, care ar acoperi deficitul de lichiditate în cazul apariției unor crize pe piață.

O altă sursă de finanțare pentru bancă sunt acordurile de împrumut pe termen mediu și lung semnate cu BERD, BEI și IFC. La 31 decembrie, pe acest canal extern de finanțare facilitățile ajungeau la o valoare totală de 118 mil. Euro.

Banca poartă acum discuții cu instituțiile financiare internaționale pentru noi finanțări, ce ar putea include și subscrieri de obligațiuni.

Încă o achiziție a unui fond ceh de investiții în România: Consiliul Concurenței analizează preluarea casei de comerț cu gaze Forte Gaz cu afaceri de 20 mil. Euro de către Premier Energy. Investitorii din Cehia au intrat în ultimul an în achiziții de active locale din imobiliare, farma, pariuri sportive, online, IT și gaze

Fondul ceh de investiții Emma Capital este aproape de preluarea portofoliului de clienți al Forte Gaz GN SRL.

“Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care compania Premier Energy SRL preia controlul unic direct asupra societăţii Forte Gaz GN SRL. Operațiunea de concentrare constă în achiziţionarea de către Premier Energy SRL a tuturor părților sociale ale Forte Gaz GN SRL de la asociații actuali, respectiv TRADE INVEST CAPITAL SRL și domnul Mihai Ionuț Vilt”, au anunțat, astăzi, reprezentanții autorității din domeniul concurenței.

Forte Gaz GN SRL, societate activă pe piața furnizării de gaze naturale, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 87,6 mil. Lei (19,5 mil. Euro) și pierderi de 0,2 mil. Lei (0,04 mil. Euro) la un personal format din 7 angajați.

Pe lista sa de clienți figurează nume precum UMT, NEPI, Best Western, Ogilvy, Ramada, Spitalul general CF Ploiești, spitalul Colțea din București sau Ministerul Finanțelor Publice, conform datelor făcute publice pe site-ul firmei.

Compania a fost fondată în anul 2014.

Tranzacția se circumscrie pe de o parte strategiei de creștere a investitorului ceh pe piața downstream a gazului, iar pe de altă parte tendinței de consolidare și de înghițire a micilor jucători de către cei mari.

De cealaltă parte, Premier Energy a fost înfiinţată în anul 2007 sub numele de Petrom Distribuţie Gaze SRL, În 2013, OMV Petrom a vândut către Ligatne Limited, vehicul de investiții din Cipru. Emma Capital a intrat pe piața din România în 2013 prin achiziția Gaz Sud și a Grup Dezvoltare Rețele.

Emma Capital a devenit astfel al treilea jucător pe acest segment de piață, după grupul francez GDF, acum Engie, și germanii de la E.ON.

Astfel, în 2007, Ligatne cumpăra 100% din acțiunile Gaz Sud de la Mircea Florin Andrei, Viorel Gheorghiu, Ion Șerban și Dorox Construct București, conform deciziei Consiliului Concurenței.

În 2013, Ligatne a făcut o achiziție strategică prin preluarea Petrom Distribuție Gaze. Emma Capital și-a construit un portofoliu care include Gaz Sud, Gaz Dezvoltare Rețele și Petrom Distribuție Gaze, redenumit ulterior Premier Energy.

Însă portofoliul Emma Capital din piața de gaze a fost construit inițial de către un alt fond de investiții ceh, PPF. Jiri Smejc, fondatorul Emma Capital, a fost acționar al PPF. Smejc controlează un pachet de două treimi din acțiunile Emma Capital.

PPF este un investitor care abordează investiții în mai multe sectoare, de numele căruia se leagă achiziția proiectului de birouri Metropolis de 48 mil. Euro de la Soravia în anul 2016.

De numele PPF se leagă istoricul afacerii de asigurări Generali, active în România, sau lanțul de hoteluri Continental.

În ultimul an, s-au înmulțit achizițiile investitorilor cehi și slovaci în România, dacă ne uităm la tranzacțiile PPF, ale fondului de investiții Penta pe piața farma și în sectorul caselor de pariuri, ale miliardarului ceh Radovan Vitek care a preluat centrul comercial Felicia Iași în cadrul unei tranzacții internaționale, achiziția platformei online compari.ro de către investitorul Rockaway Capital sau investiția de capital a Credo Ventures în afacerile IT dcs plus și UiPath.

De asemenea, dezvoltatorul ceh CTP este cel mai activ investitor din ultimii ani pe segmentul spațiilor industriale.

Statisticile oficiale indică Cehia ca fiind al zecelea investitor străin în România, cu un nivel al investițiilor de 1,35 mld. euro, bani investiți în capitalul a 952 de firme, potrivit datelor făcute publice de către Oficiul Național al Registrului Comerțului în luna mai. Cel mai important investitor ceh pe piața locală este CEZ, ale cărui principale active locale sunt proiectul eolian Cogealac, respectiv distribuția și furnizarea de energie electrică în Oltenia.

Alpha Bank România a ieșit la vânzare cu cea mai mare tranzacție de credite neperformante de la începutul acestui an. Investitorii au pe masă un portofoliu de creanțe în jurul a 420 mil. Euro. PwC Grecia are mandatul de vânzare

Alpha Bank România, a opta bancă locală după activele raportate în 2016, a scos la vânzare credite neperformante totale estimate în jurul a 420 mil. Euro în cadrul celei mai mari tranzacții de profil de la începutul acestui an, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul de împrumuturi al subsidiarei băncii elene include atât credite acordate companiilor în valoare de circa 370 mil. Euro, o altă componentă de aproximativ 50 mil. Euro fiind cea constituită din credite retail.

Surse din piață susțin că pachetul include atât credite de retail negarantate, cât și împrumuturi garantate.

Investitorii au posibilitatea de a depune oferte pentru ambele pachete de credite care compun portofoliul neperformant al Alpha Bank România. Tranzacția este așteptată să se încheie până la finele anului.

Mandatul de vânzare pentru acest portofoliu aparține consultanților PwC Grecia.

Reprezentanții Alpha Bank nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante a înregistrat de la începutul acestui an semnarea unui acord de către Kruk pentru achiziția unui portofoliu de circa 1,25 mld. lei (în jurul a 272 mil. Euro) în cadrul tranzacției Iris derulate de către BRD. De asemenea, Banca Transilvania se apropie de vânzarea unui portofoliu neperformant de circa 500 mil. Lei (peste 110 mil. Euro), în condițiile în care EOS poartă negocieri finale în cadrul tranzacției cu nume de cod Castrum, susțin surse din piață.

La acestea se adaugă, vânzările CEC Bank de credite neperformante, însă tranzacția derulată de către Alpha Bank cu o valoare nominală echivalentă în jurul a 2 mld. Lei este cea mai mare dintre cele derulate de la începutul anului.

Pe piața creditelor neperformante, activează investitori precum Deutsche Bank, AnaCap, APS, Kruk, Kredyt Inkaso, Intrum Justitia, EOS sau B2 Holding.

Alpha Bank România este cea mai mare subsidiară locală a unei bănci elene, în contextul în care celelalte trei sunt oficial în diferite stadii de vânzare. Banca Românească, aparținând NBG, este aproape de a-și schimba proprietarul, după ce OTP din Ungaria ș Banca Transilvania au depus oferte financiare îmbunătățite, la Bancpost se apropie termenul de depunere al ofertelor angajante pentru preluarea pachetului majoritar, în timp ce șeful grupului Piraeus a anunțat că până în 2020 subsidiara din România și altele din regiune vor fi vândute.

Tranzacțiile au loc în contextul în care băncile elene trebuie să își reducă drastic activitățile în regiune, conform acordului semnat cu Comisia Europeană.

Alpha Bank România avea la 31 martie o rată a creditelor neperformante de 13,7% în portofoliul său de împrumuturi, respectiv o rată a expunerii neperformante (NPE) de 20,8%, peste media înregistrată la nivelul pieței locale.

Alpha Bank România avea după primul trimestru un profit înainte de taxe de 8,3 mil. Euro, depozite de 1,75 mld. Euro, credite brute de 2,75 mld. Euro, o rețea de 130 de unități și 1.853 de angajați, conform ultimului raport al băncii – mamă.

La nivel de piață, Alpha Bank România ocupa poziția a opta după activul net bilanțier la finele lui 2016, cu o cotă de piață de 3,74%, conform datelor băncii centrale.

Alpha Bank Group impreuna cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare au infiintat in 1993 Banca Bucuresti SA, ca banca comerciala. Banca si-a inceput activitatea in anul 1994. La inceputul anului 2000, Banca București a fost redenumita Alpha Bank România pentru a sublinia apartenența la grup.

Piața locală a creditelor neperformante, estimată la 1,5 – 2 mld. euro în acest an, este una dintre cele mai dinamice din regiune, ceea ce a atras atenția unor investitori financiari mari de talie europeană și globală, precum și achiziții de operatori locali de către B2 Holding din Norvegia și Intrum Justitia din Suedia în ultimul an.

NPL Castrum BT Main

Tranzacția Castrum: EOS poartă negocieri finale pentru achiziția unui portofoliu neperformant al Băncii Transilvania de circa 110 mil. Euro

Compania germană de administrare a datoriilor EOS derulează negocieri finale pentru achiziția unui portofoliu neperformant al Băncii Transilvania, cu o valoare nominală în jurul a 110 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În cursă s-au aflat și alți investitori precum Kruk sau Kredyt Inkaso, susțin surse din piață.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 6 iunie despre lansarea tranzacției cu nume de cod Castrum de către Banca Transilvania pentru vânzarea unui portofoliu care include împrumuturi negarantate acordate persoanelor fizice.

Conform calendarului tranzacției, ofertele pentru portofoliul Castrum au fost depuse în ultima decadă a lunii iunie.

Tranzacția Castrum a atras oferte din partea jucătorilor majori din piața administrării datoriilor de talia EOS, Kruk, Kredyt Inkaso, APS sau Intrum Justitia, conform ultimelor informații disponibile.

Prețul de achiziție al portofoliului Castrum al Băncii Transilvania este estimat de către surse din piața de profil în jurul a circa 20 mil. Euro (aproximativ 100 mil. Lei).

Reprezentanții Băncii Transilvania nu au făcut niciun comentariu pe tema tranzacției până la momentul publicării acestui articol. De asemenea, oficialii EOS nu au putut fi contactați pentru comentarii pe acest subiect.

Consultanții de la Deloitte au mandatul de vânzare al portofoliului scos la vânzare de către Banca Transilvania.

În mai, Kruk a anunțat achiziția unui portofoliu neperformant al BRD cu o valoare nominală de 1,25 mld. Lei (circa 280 mil. Euro) în cadrul tranzacției cu nume de cod Iris.

La 31 martie, Banca Transilvania înregistra o pondere de 4,9% a creditelor neperformante în portofoliul său de împrumuturi, în contextul în care media pieței este aproape dublă față de rezultatul raportat de banca din Cluj – Napoca.

Stocul de credite neperformante al BT este acoperit în proporție de două treimi cu provizioane, iar o altă treime cu colateral constituit din ipoteci.

Banca Transilvania a preluat în aprilie 2015 Volksbank România, fosta subsidiară locală a băncii austriece, care anterior tranzacției vânduse un portofoliu record de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 500 mil.euro în iulie 2014.

Cel mai active vânzător în ultimii trei ani pe piața portofoliilor bancare a fost BCR, ale cărei tranzacții au modelat piața de profil, devenită cea mai importantă atracție pentru investitorii cu apetit de astfel de active din regiune.

Banca Transilvania este o bancă aflată în expansiune, care este interesată să-și crească masa critică inclusive prin achiziții pentru a-și majora cota de piață și a avansa către vârful pieței bancare. În acest moment, Banca Transilvania a depus ofertă pentru preluarea Banca Românească, tranzacție în care în faza finală se luptă cu grupul ungar OTP, și este interesată și de tranzacția de vânzare a Bancpost, bancă aflată în top 10 la nivel local după active.

Banca Transilvania dispunea la 31 martie de numerar și echivalent numerar de 4,428 mld. Lei (aproape 1 mld. Euro) și de un profit net de 266,9 mil. Lei (în jurul a 58 mil. Euro) după primul trimestru al acestui an.

EOS este unul dintre cei mai mari jucători locali pe piața administrării portofoliilor de datorii.

La nivel global, EOS a înregistrat vânzări consolidate de 596,1 mil. Euro și EBITDA (câștiguri obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 173,8 mil. Euro în anul financiar 2015 – 2016. Europa de Est a avut o pondere de 18% în vânzările totale, înregistrând un ritm de creștere anuală de 12%, al doilea după cel obținut în Europa de Vest.

Numără aproximativ 8.000 de angajați.

EOS KSI România a fost fondată sub numele de KSI Kasolvenzia România în 2002, iar în 2005 a fost preluată de grupul EOS, înființat în Germania în 1974.

Conform propriilor estimări, EOS a ajuns la o cotă de piață de 16% pe segmentul serviciilor de management al creanțelor din România. Compania dispunde o rețea națională formată din circa 14 birouri și aproximativ 650 angajați.

Ultima achiziție notabilă a EOS a fost preluarea portofoliului Blue Lake al BCR alături de investitorul norvegian B2 Holding.

Impact a vândut obligațiuni de circa 12 mil Euro către două fonduri de investiții administrate de polonezii de la Credit Value Investments. Titlurile Impact au o dobândă de 6% pe an și sunt scadente peste 4 ani și jumătate. Banii merg către achiziția de terenuri și dezvoltarea de proiecte

Dezvoltatorul imobiliar Impact a lansat o emisiune de obligațiuni cu o valoare nominală de 12 mil. Euro, vândute către două fonduri de investiții administrate de firma poloneză Credit Value Investments Sp. Z o.o.

Obligațiunile vor fi oferite la un preț al emisiunii de 98.400 euro per obligațiune, respectiv 11.808.000 euro per numărul total de obligațiuni, a precizat compania.

Obligațiunile Impact au fost emise pe 11 iulie și sunt scadente peste 54 de luni, cu condiția ca la 42 de luni de la data emisiunii, societatea să răscumpere în mod obligatoriu 50% din valoarea nominală a titlurilor.

Obligațiunile Impact au o dobândă fixă de 6% pe an, plătibilă investitorilor de două ori pe an.

Banii încasați de către Impact din plasarea obligațiunilor au ca destinație achiziția de terenuri, respectiv dezvoltarea și construirea de proiecte rezidențiale, potențial incluzând spații comerciale pe terenuri ale companiei, au precizat reprezentanții Impact.

Obligatiunile vor fi garantate în principal cu o ipotecă imobiliară de prim rang până la valoarea maxima garantată de 18 mil. Euro. Garanțiile vizează nouă loturi de teren cu o suprafață totală de 19,64 hectare situate în București.

Societatea are o opțiune de răscumparare anticipată a obligațiunilor, care poate fi exercitată începând cu a doua dată de plată a dobânzii, cu condiția ca valoarea minimă răscumpărată să fie de cel puțin 1 mil. euro.

Credit Value Investments (CVI) a început operațiunile în 2012 și are sub administrare active de 1 mld. Euro. Investitorul polonez investește în Polonia și piețele Europei Centrale și de Est. Tichetul de investiție se situează de regulă între 2 și 10 mil. Euro.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat proiectul privind acordul de principiu referitor la achiziția pachetului de 100% din acțiunile producătorului de energie Elcen București pentru circa 155 mil. Euro. Prețul de achiziție se face la valoarea nominală a acțiunilor

Consiliul General al Municipiului București a aprobat, pe 28 iunie, proiectul de hotărâre privind obținerea acordului de principiu pentru achiziția de către Primăria Municipiului București a pachetului de 100% din acțiunile producătorului de energie Elcen București.

“Tranzactia se va face la pretul nominal al actiunilor, respectiv 715,83 milioane de lei (cca 155 milioane euro) si reprezinta primul pas catre fuziunea dintre RADET si ELCEN. Astfel, prin aceasta fuziune, va rezulta o entitate puternica si sustenabila, o companie viabila din punct de vedere economic, care va avea ca actionar unic Municipiul Bucuresti, prin Consiliul General, si va fi degrevata de datoria de 3.6 miliarde lei”, a declarant Gabriela Firea, primarul general al Bucureștiului.

Acțiunile Elcen București sunt deținute de către statul român prin Ministerul Economiei, cu un pachet de 97,51%, respectiv de către producătorul de gaze Romgaz cu 2,49%.

Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București distribuie în Capitală energia termică produsă de către Elcen, față de care a acumulat datorii importante. O fuziune a Elcen cu RADET ar crea o companie de utilități integrată pe verticală, ce ar intra în portofoliul Primăriei București.

Proiectul propus pentru achiziția Elcen de către PMB a fost aprobat cu 28 de voturi pentru, 1 abtinere si 14 voturi impotriva. Au votat pentru 21 de consilieri PSD, 3 consilieri PMP si 4 consilieri ALDE, in timp ce un consilier USR s-a abtinut de la vot. Impotriva proiectului au votat 5 consilieri PNL si 9 consilieri USR, conform datelor făcute publice de către Primăria Municipiului București.

Prezent la ședinta CGMB, Ministrul Energiei, Toma Petcu, a spus: „Vorbim de un proiect foarte important pentru București, care a fost rostogolit între două instituții, PMB și Ministerul Economiei. Pentru prima data, există un consens pe acest subiect. Consensul este dat de necesitatea și oportunitatea acestui proiect. Dacă cel târziu până în septembrie nu va fi realizat, cred că este ultimul an în care avem posibilitatea să furnizăm în condiții de calitate energie termică pentru populație. Pe ultima sesiune de finanțare, prin POR (Programul Operațional Regional – n.r.), doar primăriile pot accesa fonduri de modernizare a rețelelor termice. Dacă nu începem să scriem proiecte pe o societate care nu are probleme financiare, nu știu ce se va întâmpla. Prezența mea este dată de urgența și oportunitatea ca acest proiect sa fie adoptat azi, iar această societate să fie înființată în termen cât mai scurt pentru a se accesa finanțări pe POR, pentru modernizarea rețelelor”.

RADET, societate în insolvență, administrează cel mai mare sistem de termoficare din România, având o cotă de 43% din piață. Asigură 72% din necesarul de energie termică a Bucureștiului, livrând unui portofoliu format din peste 1,25 milioane de clienți din Capitală.

Elcen București, companie aflată în insolvență, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 1,5 mld. Lei (0,3 mld. Euro) și un profit net de 36,8 mil. Lei (8,2 mil. Euro) la un număr de 2.098 angajați.

RADET a raportat pentru anul trecut pierderi de 345 mil. Lei (77 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 1,06 mld. Lei (0,23 mld. Euro) și 3.437 angajați.

La o valoare de 155 mil. Euro, achiziția Elcen de către PMB ar fi cea mai importantă din acest an de pe piața producției de energie, respectiv printre cele mai mari achiziții din acest an.

Primăria Municipiului București și-a buget pentru 2017 venituri de 1,1 mld. Euro. Pentru acest an, PMB a anunțat că alocat 125 mil. Euro pentru RADET, din care 106 mil. Euro cu titlu de subvenție pentru energie termică furnizată populației, iar 19 mil. Euro cu titlu de investiții. PMB susține că se fac demersuri pentru accesarea a 180 mil. Euro fonduri europene nerambursabile pentru refacerea infrastructurii de transport a agentului termic, în contextul în care pierderile din rețelele de distribuție ale RADET reprezintă o gaură importantă în bugetul companiei.

 

Globalworth cumpără al treilea imobil de birouri din proiectul Green Court al Skanska în cadrul unei tranzacții de 38 mil. euro. Valoarea totală a tranzacției cu Skanska de la Green Court se ridică la circa 127 mil. euro în 3 ani

 

Compania de investiții imobiliare Globalworth, listată pe bursa de la Londra, a anunțat achiziția imobilului C din proiectul Green Court din București, dezvoltat de către grupul suedez Skanska.

Valoarea brută a tranzacției este de aproximativ 38 mil. Euro, conform cumpărătorului. Achiziția este așteptată să fie finalizată în trimestrul al treilea al anului.

Compania condusă de către investitorul de origine elenă Ioannis Papalekas a cumpărat astfel în trei tranzacții distincte imobilele de birouri din complexul Green Court, care totalizează o suprafață închiriabilă de 54.300 metri pătrați.

Primul imobil a fost cumpărat în 2014 pentru un preț anunțat de achiziție de 42 mil. Euro, iar în noiembrie 2015 a fost făcută public o valoare brută a tranzacției de 47 mil. Euro aferentă achiziției celui de-al doilea imobil din proiectul Green Court. Globalworth a fost asistat de către avocații NNDKP, în timp ce Skanska a lucrat alături de avocații PeliFilip.

Noul anunț urcă valoarea totală a achiziției Green Court în trei etape la circa 127 mil. Euro.

Printre chiriașii imobilului C, care dispune de o suprafață de 16.300 metri pătrați, se numără General Motors, Orange, Capgemini, ABB, Legand și Merck.

Globalworth a finalizat recent o emisiune de eurobonduri în valoare de 550 mil. Euro, destinată rearanjării structurii datoriilor, precum și finanțării planurilor de creștere, inclusiv în România. Dintre investitori, BERD a plasat 50 mil. Euro în prima tranzacție cu eurobonduri a Globalworth, care urmează să fie listată la bursa de la București până cel mai târziu la jumătatea lunii iulie.

Titlurile au o maturitate de 5 ani până pe 20 iunie 2022 și poartă o dobândă fixă de 2,875% pe an, care va fi plătită investitorilor anual începând cu 20 iunie 2018.

Emisiunea de titluri în euro a Globalworth este notată BB+ cu perspectivă stabilă de către analiștii Standard & Poor’s, reespectiv Ba2 cu perspectivă stabilă de către agenția de evaluare Moody’s.

Banii încasați din vânzarea titlurilor vor fi folosiți pentru a plăti anumite datorii ale companiei, precum și pentru scopuri generale corporative, inclusiv achiziții.

Globalworth, aflată într-un demers investițional de amploare în ultimii ani, a căutat în paralel cu oportunitățile de achiziții și de dezvoltare să își reducă costurile de finanțare și să își întărească propriul capital prin atragerea de fonduri proaspete de la acționari noi.

Astfel, în 2016, Globalworth a vândut obligațiuni de 180 mil. Euro către Canada Pension Plan Investment Board și Cairn Capital, iar într-o tranzacție separată și-a majorat capitalul cu 200 mil. Euro, majorare la care au participat Growthpoint din Africa de Sud, care a devenit principalul acționar al companiei, și Oak Hill Advisors.

Aceste operațiuni la care s-a adăugat contractarea de noi finanțări bancare au permis fondului de investiții să-și înlocuiască datorii pe termen scurt cu credite pe termen lung, iar costul mediu al datoriilor să scadă cu 0,9% până la 5,3%.

Globalworth, fond de investiții listat pe bursa de la Londra, a înregistrat în 2016 venituri de 68,2 mil. euro (față de 44,8 mil. euro în 2015), un cost net de finanțare de circa 32 mil. euro și un profit de 11,3 mil. euro.

Globalworth este unul dintre cei mai importanți investitori în piața imobiliară locală, respectiv cel mai activ cumpărător în serie de pe segmentul de birouri din ultimii ani.

 

BERD a investit 50 mil. Euro în tranzacția de obligațiuni de 550 mil. Euro vândute de Globalworth

BERD a investit 50 mil. Euro în emisiunea de obligațiuni Globalworth de 550 mil. Euro, au anunțat printr-un comunicat reprezentanții instituției financiare internaționale.

De asemenea, la tranzacție au participat și Pimco și alți manageri de fonduri care investesc în titluri cu venit fix, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții imobiliare Globalworth, condus de Ioannis Papalekas, a plasat cu succes o emisiune de eurobonduri în valoare de 550 mil. Euro, destinată rearanjării structurii datoriilor, precum și finanțării planurilor de creștere, inclusiv în România.

Titlurile au o maturitate de 5 ani până pe 20 iunie 2022 și poartă o dobândă fixă de 2,875% pe an, care va fi plătită investitorilor anual începând cu 20 iunie 2018.

Emisiunea de titluri în euro a Globalworth este notată BB+ cu perspectivă stabilă de către analiștii Standard & Poor’s, reespectiv Ba2 cu perspectivă stabilă de către agenția de evaluare Moody’s.

Oferta inițială de 500 mil. euro a fost suprasubscrisă de 1,2 ori pe fondul interesului investitorilor ceea ce a determinat emitentul să vândă în final titluri în valoare de 550 mil. euro

Banii încasați din vânzarea titlurilor vor fi folosiți pentru a plăti anumite datorii ale companiei, precum și pentru scopuri generale corporative.

Deutsche Bank AG, J.P. Morgan Securities plc și UBS Limited au fost joint bookrunners ai tranzacției, în timp ce BT Capital Partners S.A. și Rand Merchant Bank, divizie a FirstRand Bank Limited au acționat în calitate de Co-manageri.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 6 iunie că Globalworth, cel mai activ investitor pe piața de birouri din România, a mandatat băncile de investiții Deutsche Bank, JP Morgan și UBS pentru aranjarea unei serii de întâlniri în Europa cu investitori în titluri cu venit fix în vederea unei tranzacții de vânzare de obligațiuni în euro cu o maturitate intermediară. De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră pe 13 iunie că BT Capital Partners are mandat pentru listarea obligațiunilor Globalworth în termen de 30 de zile pe bursa de la București.

Globalworth, aflată într-un demers investițional de amploare în ultimii ani, a căutat în paralel cu oportunitățile de achiziții și de dezvoltare să își reducă costurile de finanțare și să își întărească propriul capital prin atragerea de fonduri proaspete de la acționari noi.

Astfel, în 2016, Globalworth a vândut obligațiuni de 180 mil. Euro către Canada Pension Plan Investment Board și Cairn Capital, iar într-o tranzacție separată și-a majorat capitalul cu 200 mil. Euro, majorare la care au participat Growthpoint din Africa de Sud, care a devenit principalul acționar al companiei, și Oak Hill Advisors.

Aceste operațiuni la care s-a adăugat contractarea de noi finanțări bancare au permis fondului de investiții să-și înlocuiască datorii pe termen scurt cu credite pe termen lung, iar costul mediu al datoriilor să scadă cu 0,9% până la 5,3%.

Globalworth, fond de investiții listat pe bursa de la Londra, a înregistrat în 2016 venituri de 68,2 mil. euro (față de 44,8 mil. euro în 2015), un cost net de finanțare de circa 32 mil. euro și un profit de 11,3 mil. euro.

BERD este unul dintre cei mai importanți investitori instituționali în emisiunile de obligațiuni și tranzacțiile de listare de companii din România.

Printre tranzacțiile de referință de acest fel la care a participat în ultimii ani se numără achiziția unui pachet de 3,25% din Digi Communications NV în cadrul tranzacției de listare în luna mai a companiei – mamă a RCS & RDS pe bursa de la București.

În ceea ce privește alte emisiuni de obligațiuni vândute de entități din România, BERD a investit 333 mil. Lei (75 mil. Euro) în emisiunea de obligațiuni de 500 mil. Euro a Primărieri Municipiului București din 2015. De asemenea, a investit în emisiunea în euro de obligațiuni a Băncii Transilvania din 2013 și în tranzacția Garanti Bank România din iunie 2014, când BERD a luat tot 15% din totalul emisiunilor, adică 4,4 mil. euro, respectiv 46 mil. lei.

Cele mai mari expuneri BERD au fost pe emisiunile locale ale Raiffeisen Bank România, cu 25% din emisiunea din iulie 2013, când a luat obligațiuni de 56,3 mil. lei, respectiv 22,5% în mai 2014 când a investit 112,5 mil. lei.

În iunie 2013, la emisiunea de titluri a UniCredit Țiriac, BERD a investit 110 mil. lei, adică expunere de 20%, prag similar cu cel din decembrie 2013 la tranzacția de 200 mil. lei derulată de Transelectrica.

În șapte emisiuni de obligațiuni derulate în perioada 2013 – 2015, din care șase în lei, BERD a investit circa 700 mil. Lei, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BERD a investit în România până acum 7,47 mld. Euro. Are în portofoliul său 396 de proiecte locale și un număr de 160 de proiecte active.

Pe lângă investițiile în acțiuni și obligațiuni ale companiilor listate, BERD este un investitor activ și pe segmentul companiilor nelistate, iar un alt canal indirect prin care furnizează capital este cel al fondurilor de investiții administrate de manageri precum Axxess Capital, Mid Europa sauV4C.

Investițiile de capital în pachete de acțiuni înseamnă 25% din portofoliul local al BERD, conform datelor raportate la 31 mai.

O altă componentă majoră este finanțarea BERD destinată companiilor și entităților publice, fie bilaterală, fie în cadrul unor structuri de credit sindicalizat alături de bănci comerciale.

Sectorul privat reprezintă 56% din portofoliul local al BERD, mai indică datele instituției financiare supranaționale consultate de către jurnalul de tranzacției MIRSANU.RO.

 

Intesa Sanpaolo va prelua operațiunile Veneto Banca din România în cadrul unei tranzacții la prețul simbolic de 1 euro în care active și pasive ale Băncii Popolare di Vicenza și Veneto Banca trec în portofoliul celui mai mare grup bancar italian. Pe piața din România, grupul băncilor italiene s-a redus acum la Intesa și UniCredit

Intesa Sanpaolo a semnat contractul cu lichidatorii Bancii Popolare di Vicenza și ai Veneto Banca pentru achiziționarea de către Intesa Sanpaolo a anumitor active și pasive și a anumitor relații juridice ale celor două bănci, la prețul simbolic de 1 Euro, conform unei decizii adoptate în unanimitate de consiliul de administrație al grupului bancar italian.

Tranzacția are efecte limitate și pe piața din România, unde atât Intesa, cât și Veneto Banca activează.

Portofoliul achiziționat include, pe lângă activele și pasivele selecționate aparținând Bancii Popolare di Vicenza și Veneto Banca, acțiunile acestora deținute în cadrul Banca Apulia S.p.A. și Banca Nuova S.p.A., SEC Servizi S.c.p.a., Servizi Bancari S.c.p.a. și, cu condiția obtinerii autorizațiilor necesare, în bancile care funcționează în Moldova, Croația și Albania, precizează cumpărătorul.

Portofoliul ce va fi preluat include credite performante, altele decât creditele cu nivel ridicat de risc, în valoare de aproximativa de 26,1 mld. Euro, active financiare în valoare de aproximativ 8,9 mld Euro, active fiscale în valoare de aproximativ 1,9 mld. Euro, depozite ale clientelei de aproximativ 25,8 mld. Euro, obligațiuni senior de aproximativ 11,8 mld. Euro, depozite indirecte de aproximativ 23 mld. Euro, din care active administrate de aproximativ 10,4 mld. Euro. De asemenea, Intesa va prelua aproximativ 900 de sucursale în Italia și 60 în afara acesteia, inclusiv rețeaua sucursalei Veneto Banca din România, respectiv aproximativ 9.960 de angajați în Italia și 880 în afara acesteia.

Ultimul raport anual al BNR indica pentru Intesa Sanpaolo o cotă de piață de 1,1% în 2015 la o valoare a activului net bilanțier de 4,256 mld. Lei (0,96 mld. Euro), în timp ce Veneto Banca afișa o cotă de piață de 1,3% la un activ net bilanțier de 4,8 mld. Lei (circa 1,1 mld. Euro).

Istoria Veneto Banca în România începe, de fapt, din 1980 când a fost înființată Banca Italo Romena, prin asocierea din sectorul bancar realizată de Italia și România. În 1997, a fost deschisă sucursala București a Banca Italo Romena, iar în anul 2000 a fost cumpărată de către Veneto Banca.

Începând cu 26 mai 2014, ca urmare a fuziunii dintre băncile italiene Veneto Banca și Banca Italo Romena, banca a rămas la nivel local să opereze sub numele de Veneto Banca.

În ultimii ani, pentru operațiunile Veneto Banca din România, dar și din alte piețe, au fost căutați cumpărători, însă situația băncii – mamă din Italia a schimbat cursul unei posibile tranzacții locale.

Cumpărătorul, Intesa Sanpaolo, este, de asemenea, o bancă rezultată în urma unor fuziuni a băncilor italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Grupul Intesa numără 11,1 mil. clienți, fiind prezentă în Europa, Africa, Asia, America și Oceania.

La 31 martie, Intesa raporta active totale de 739,4 mld. Euro, portofoliu de credite de 366,4 mld. Euro, numerar și echivalent numerar de 9,1 mld. Euro și un profit net de 901 mil. Euro. Capitalizarea bursieră a Intesa Sanpaolo, una dintre cele mai mari bănci din Europa, este de 43,5 mld. Euro.

Într-o privire retrospectivă, pe piața bancară din România au activat mai multe bănci italiene precum Intesa, Sanpaolo IMI, CR Firenze, Banca Italo Romena, Banca di Roma, Veneto Banca sau UniCredit, contopite acum după mai multe valuri de fuziuni în cadrul celor doi giganți bancari italieni care rămân activi și în România, Intesa Sanpaolo și UniCredit.

Belgienii de la Mitiska REIM își consolidează poziția de lider pe segmentul parcurilor de retail cu active în administrare de peste 100 mil. Euro în România după preluarea portofoliului Alpha Property Development. Noua achiziție aduce cumpărătorului belgian 11 parcuri de retail și încă 3 proiecte de dezvoltare

Mitiska REIM, investitor specializat în parcuri de retail, a anunțat, recent, achiziția cu succes a portofoliului Alpha Property Development, mișcare prin care cumpărătorul belgian își majorează puternic operațiunile din România.

Achiziția portofoliului Alpha Property Development, format din 11 parcuri de retail și 3 proiecte de dezvoltare, a fost realizat în numele fondului instituțional MITIKA REIM, First Retail International 2 (FRI 2).

Proprietățile existente au mai mulți chiriași și au ca ancoră fie magazine Lidl, fie Kaufland, ambele rețele fiind parte a grupului german de retail Schwarz. Portofoliul preluat cuprinde o suprafață totală brută închiriată de 55.000 metri pătrați, printre chiriași numărându-se Deichmann, Takko și Pepco.

Tranzacția survine achiziției din luna ianuarie 2017 a celorlalte 50% din portofoliul de parcuri de retail al Intercora din România. Portofoliul total al Mitiska REIM în România ajunge astfel acum la 19 parcuri de retail, cu o suprafață totală brută închiriată de circa 85.000 metri pătrață la care se adaugă aște 4 proiecte în dezvoltare.

„Încheierea cu succes a acestei achiziții de către FRI2 încă de la începutul vieții Fondului este o demonstrație clară a capacității de aprovizionare și de tranzacționare a Mitiska REIM, precum și capacitatea noastră de a structura și executa tranzacții complexe . Această tranzacție aduce activele Mitiska REIM în administrare în România cu peste 100 de milioane de euro, devenind astfel liderul de piață clar pe piața parcurilor comerciale din România „, a spus Luc Geuten, președintele executiv al Mitiska REIM.

„Succesul acestei tranzacții se datorează relației puternice pe care am putut să o dezvoltăm cu vânzătorul și calitatea bazei noastre de investitori, ceea ce ne permite să ne mișcăm repede, Tranzacție de piață. În conformitate cu modelul nostru de investiții bazat pe parteneriat, suntem foarte mulțumiți de faptul că fostul CEO al companiei Alpha Property Development, Clemens Petschnikar, va rămâne atât un partener de coinvestiție cu 5% din acțiuni, cât și conducerea managementului serviciilor imobiliare pentru întregul nostru Portofoliu românesc”, afirmă David Tejml, directorul de investiții din Europa Centrală și de Est în cadrul Mitiska REIM.

Modelul de investiții al modelului Mitiska REIM este un parteneriat, în care compania se poziționează ca investitor activ în colaborare cu partenerii locali de coinvestire cu experiență în respectivele regiuni geografice.

În decembrie 2016, compania a anunțat, de asemenea, închiderea finală finală a celui de-al doilea fond, First Retail International 2 NV, la 223 mil. Euro ceea ce îi permite fondului să dispună de o mobilizare a capacității de investiții brute până la 500 mil. euro.

Alpha Property Development face parte din grupul Intercora, un investitor și dezvoltator imobiliar susținut de germani, care a dezvoltat peste 250 de parcuri de vânzare cu amănuntul în Cehia, Slovacia și România. În România, Grupul Intercora a dezvoltat aproape 50 de hipermarketuri Kaufland și 25 de parcuri de retail, care totalizează aproximativ 300.000 metri pătrați.

Tranzacția vine pe o tendință cristalizată în ultimii ani pe piața imobiliară locală, în care s-au înmulțit achizițiile de portofolii de active, pe fondul randamentelor atractive înregistrate în România față de alte piețe din regiune.

Fondul de investiții Penta își extinde rapid portofoliul din România. După achizițiile prin care a ajuns lider pe piața pariurilor sportive, Penta a intrat indirect pe piața farmaciilor cu o tranzacție estimată în jurul a 10 mil. euro. Consultanții Deloitte și firmele de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, respectiv Wolf Theiss au lucrat în tranzacție

Lanțul ceh de farmacii Dr Max a intrat pe piața de profil din România, după încheierea pe 31 mai a contractelor de achiziție a unităților operate de Fastpharm SRL, Iezer Farm SRL, Panpharma Med SRL și York Farm SRL.

Farmaciile preluate de către RockyFarm SRL vor opera pe piața locală sub marca Dr. Max.

În total, lanțul ceh preia 31 de unități și operațiuni de distribuție în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția ar putea fi în jurul a circa 10 mil. euro.

Ultima tranzacție de referință pe piața farmaciilor a fost achiziția a 78 de farmacii Polisano de către Sensiblu, unul dintre liderii pieței locale de profil.

În tranzacția prin care Dr Max a intrat în România au lucrat consultanții Deloitte pe aspecte de due diligence și firmele de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, respectiv Wolf Theiss, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Deloitte și avocații Țuca Zbârcea & Asociații au lucrat și pentru tranzacția prin care Fortuna Entertainment, controlată de Penta, a preluat în acest an pachetul de 100% din acțiunile Hattrick Sports Group, tranzacție estimată la nivel local la circa 51 mil. Euro. Prin această tranzacție, Penta a ajuns indirect pe o poziție de lider pe piața pariurilor sportive din România, care înregistrează o rată atractivă de creștere.

Grupul ceh Fortuna are în portofoliul său din România Bet Active Concept și Bet Zone SRL încă din 2015. De asemenea, pe 8 septembrie 2016, Fortbet Holdings Limited a semnat achiziția Public Slots de la omul de afaceri slovac Anton Siekel.

Ultima achiziție indică o creștere rapidă a expunerii locale a fondului ceh Penta Investments, care are în portofoliu Dr. Max, respectiv RockyFarm SRL, societatea prin care s-a făcut achiziția farmaciilor din România.

Fondul ceh de investiții Penta Investments, fondat de un grup de investitori cehi în 1994, este specializat în investiții pe termen lung în sectoare precum jocuri de noroc, servicii de administrare a clădirilor, servicii financiare, servicii de îngrijire a sănătății, imobiliare, retail, media.

Companiile din portofoliul Penta Investments furnizează locuri de muncă pentru mai mult de 37.000 de oameni și au raportat active de 7 mld.Euro și un profit net de 200 mil. Euro în 2015. Penta este prezent în mai mult de 10 țări europene și are birouri în Praga, Bratislava, Varșovia și Munchen. În 2011, Penta s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția grupului A&D Pharma, cea mai mare afacere din sectorul local de farma.

Noul șef al Piraeus Bank spune că va vinde subsidiara din România și alte operațiuni din regiune până în 2020

Christos Megalou, Director General Executiv al celei mai mari bănci elene Piraeus Bank din luna aprilie, a anunțat un plan de vânzare până în 2020 a subsidiarei din România, precum și a operațiunilor din alte state din regiune, cu scopul reducerii expunerii pe piețe din afara Greciei.

Piraeus intenționează să vândă subsidiarele din România, Bulgaria, Serbia, Albania și Ucraina în următorii trei ani ca parte a așa-numitei “Agenda 2020”, potrivit declarațiilor lui Megalou făcute în cadrul unei conferințe de presă ținute ieri, conform Reuters și Kathimerini.

Megalou a fost anterior șeful unei alte bănci elene mari, Eurobank, care derulează în acest moment procesul de vânzare al pachetului majoritar al Bancpost alături de alte active în cadrul așa-numitei tranzacții cu nume de cod Florence.

Piraeus a mai avut o tentativă de vânzare a băncii din România în urmă cu doi ani, tranzacție coordonată de banca de investiții HSBC și anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 iunie 2015, însă oferta finală depusă de către fondul american JC Flowers a fost respinsă de către Atena.

HFSF, fondul de stabilitate financiară a Greciei, deține 26,2% din acțiunile Piraeus.

Piraeus și celelalte trei bănci elene au semnat un acord cu Comisia Europeană prin care se obligau să își reducă expunerile în străinătate până la finele anului 2018, în cadrul unei înțelegeri intervenite între statul elen și principalii săi creditori externi.

În acest context, Piraeus Bank România a fost scoasă la vânzare în 2015, însă grecii nu au acceptat prețul oferit, în 2016 reprezentanții National Bank of Greece și ai Eurobank s-au tatonat pentru o eventuală tranzacție la nivel local în cadrul unui schimb de active în regiune, susțin surse din piață pentru ca apoi, cele două bănci să înceapă tranzacții separate de vânzare la nivel local. NBG a mandatat Credit Suisse să se ocupe de vânzarea Banca Românească, tranzacție anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, tranzacție care se apropie în această lună de un deznodământ, grecii având de ales un cumpărător între grupul ungar OTP și Banca Transilvania.

De asemenea, reprezentanții Eurobank au declarat pe 26 martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că pachetul majoritar al Bancpost, ERS și operațiunea de leasing au fost scoase la vânzare, iar ofertele neangajante sunt așteptate în luna mai.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a mandatat bancherii de investiții de la HSBC să tatoneze o vânzare a Bancpost, însă la acel moment oficialii băncii elene au declarat că HSBC are mandat pentru evaluarea opțiunilor strategice și că nu există un plan de vânzare al Bancpost și că mai degrabă vor dezvolta operațiunea din România decât să o vândă.

Astfel, trei din cele patru mari bănci elene au luat decizia de vânzare privind operațiunile din România, dacă avem în vedere cele două tranzacții în curs de la Banca Românească și Bancpost, respectiv ultimele declarații ale Directorului General Executiv al Piraeus.

Dacă se realizează aceste tranzacții, consolidarea sistemului bancar românesc face un pas decisiv înainte, având în vedere interesul mai multor jucători locali de a-și extinde operațiunile, printre aceștia Banca Transilvania, OTP sau Patria Bank.

Piraeus Bank a început în ultimii ani un proces de curățire a bilanțului, care a vizat atât tranzacții de vânzare de portofolii cu credite neperformante precum cele cu nume de cod Henri (2015) și Elisabeth (2016), cu scopul de a îmbunătăți calitatea activelor și de a optimiza rețeaua în teritoriu, la finele anului trecut, Cătălin Pârvu, șeful subsidiarei locale, anunțând că banca pe care o conduce a înregistrat profit în 2016.

Piraeus Bank România a încheiat anul 2016 cu active de 1,472 mld. Euro, un portofoliu net de credite de 725 mil. Euro și depozite de 963 mil. Euro. Banca număra 101 locații și 1.337 de angajați, având o cotă de piață de 1,5% pe segmentul de credite, respectiv o cotă de piață de 1,3% la depozite, potrivit unei prezentări din aprilie a grupului elen.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut în circa un an către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Fondul de investiții condus de Papalekas a mandatat băncile de investiții Deutsche Bank, JP Morgan și UBS pentru a discuta cu investitorii din Europa o emisiune de obligațiuni în euro. Tranzacția ar putea avea o maturitate intermediară și ar fi destinată simplificării structurii de finanțare și reducerii costurilor datoriilor. Cooptarea de acționari noi și o listare adițională, pe lista opțiunilor anunțate de președintele Globalworth

Fondul de investiții imobiliare Globalworth, cel mai activ investitor pe piața de birouri din România, a mandatat băncile de investiții Deutsche Bank, JP Morgan și UBS pentru aranjarea unei serii de întâlniri în Europa cu investitori în titluri cu venit fix.

Întâlnirile cu investitorii au fost planificate începând cu 31 mai. Compania condusă de Ioannis Papalekas are în vedere oferirea de titluri denominate în euro cu o maturitate intermediară.

“Intenționăm să simplificăm structura datoriilor noastre și să reducem costul mediu al datoriei și, de aceea, explorăm o emisiune de euro obligațiuni. De asemenea, luăm în considerare lărgirea bazei noastre de acționari și întărirea tranzacțiilor cu acțiuni ale noastre, inclusiv posibilitatea unei listări adiționale”, a spus Geoff Miller, președintele Globalworth, în ultimul raport anual, emis în luna aprilie a acestui an.

Deja, Globalworth a realizat două tranzacții majore în acest sens în 2016, când a vândut obligațiuni de 180 mil. Euro către Canada Pension Plan Investment Board și Cairn Capital, iar într-o tranzacție separată și-a majorat capitalul cu 200 mil. Euro, majorare la care au participat Growthpoint din Africa de Sud, care a devenit principalul acționar al companiei, și Oak Hill Advisors.

Aceste operațiuni la care s-a adăugat contractarea de noi finanțări bancare au permis fondului de investiții să-și înlocuiască datorii pe termen scurt cu credite pe termen lung, iar costul mediu al datoriilor să scadă cu 0,9% până la 5,3%.

Portofoliul Globalworth era evaluat la 977,5 mil. Euro la 31 decembrie 2016, din care campania de achiziții din ultimii ani a avut o contribuție majoră.

Globalworth este cel mai puternic jucător pe piața de birouri, fondul de investiții sud – african NEPI pe segmentul comercial, iar CTP a investit masiv în ultimii ani în sectorul de logistică. Randamentele atractive din piața imobiliară atrage însă și jucători noi, care au lichidități disponibile și caută plasamente atrăgătoare pe termen lung. Astfel, Dedeman, liderul pieței de bricolaj cu o cifră de afaceri de circa 1 mld. Euro în 2015, a anunțat recent că a semnat un antecontract pentru achiziția proiectului de birouri AFI Park pentru 164 mil. Euro, achiziția Dedeman fiind anunțată în premieră pe 16 ianuarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Globalworth, fond de investiții listat pe bursa de la Londra, a înregistrat în 2016 venituri de 68,2 mil. euro (față de 44,8 mil. euro în 2015), un cost net de finanțare de circa 32 mil. euro și un profit de 11,3 mil. euro.

Prima emisiune de obligațiuni IFC în lei vine la 8 ani după prima emisiune de obligațiuni în lei vândută de către BERD, ambele tranzacții fiind intermediate de bancherii de investiții ai Societe Generale. Divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale a vândut titluri în valoare de 70 mil. Lei cu maturitate pe un an pentru a diversifica opțiunile de finanțare în monedă locală a clienților săi

IFC, membră a grupului Băncii Mondiale, a anunțat astăzi că a emis obligațiuni în lei în valoare de 70 mil. Lei (circa 17 mil. Dolari), aceasta fiind prima emisiune de titluri în lei a instituției financiare internaționale. Tranzacția IFC vine la 8 ani după prima emisiune de obligațiuni BERD în lei, care s-a ridicat la 115 mil. Lei în 2009, cu o maturitate de 10 ani.

Tranzacția IFC în lei are loc în contextul programului de titluri globale pe termen mediu (GMTN), prin care instituția financiară internațională poate emite obligațiuni în diferite valute atunci când oportunitățile de piață se aliniază cu nevoile de finanțare ale clienților IFC din sectorul privat.

“Emisiunea primelor tituri denominate în lei ale IFC este în linie cu strategia IFC de a origina finanțare pe termen lung într-un număr în creștere de valute și de a extinde meniul opțiunilor de finanțare în monedă locală pentru clienții noștri”, a spus Jingdong Hua, Vicepreședinte și Trezoerier al IFC.

Bancherii de investiții ai Societe Generale au fost singurul aranjor al acestei tranzacții.

Titlurile IFC au o maturitate de un an și au fost vândute atât către investitori internaționali, cât și locali.

Tranzacția este destinată susținerii sectorului privat din România.

IFC este unul dintre cei mai importanți investitori transnaționali străini în economia României, după BERD. Pachetele de finanțare ale IFC acoperă o gamă largă de tranzacții, de la achiziții de pachete de acțiuni prin tranzacții de tip fuziuni și achiziții, finanțări bilaterale sau emisiuni de obligațiuni.

Grupul sud – african Ascendis anunță că au fost realizate condițiile precedente ale achiziției activelor Sun Wave Pharma în cadrul unei tranzacții de până la 65 mil. Euro

Grupul sud – african Ascendis a anunțat că au fost realizate condițiile precedente ale achiziției activelor Sun Wave Pharma, lider pe piața locală a medicinei alternative.

Tranzacția este structurată sub forma unei achiziții a activelor de bază ale rețelei de distribuție  Sun Wave Pharma SRL și a 100% din drepturile de proprietate intelectuală deținute de către NHP Natural Health Pharma Limited, înregistrată în Cipru, conform unor informații făcute publice anterior de către cumpărător.

Sun Wave Pharma este distribuitor pe piața medicinei alternative și de suplimente nutritive în timp ce NHP Natural Health Pharma Limited are un portofoliu de produse de medicină alternativă în nouă arii terapeutice, iar Sun Wave Pharma este cel mai mare client al NHP Natural Health Pharma Limited. Cele două tranzacții sunt condiționate una de cealaltă și sunt tratate ca o singură afacere care trece în mâinile Ascendis.

Afacerea a fost fondată în anul 2008 de către indianul Yogish Arwal, fost Country Manager al Ranbaxy România.

Cumpărătorul a precizat că prețul de achiziție este de 42,5 mil. Euro la care se adaugă o plată maximă amânată de 23 mil. Euro.

Tranzacția este acoperită în proporție de o treime din lichiditățile Ascendis, încă o treime din facilitățile de credit disponibile, iar o altă treime este reprezentată de plata amânată, care este condiționată de atingerea unor ținte EBITDA în următorii trei ani.

Yogish Arwal, diirector general executiv al companiei și fost acționar al afacerii, rămâne în funcție.

Structura tranzacției, anunțată încă din luna martie, prevede pentru componenta de active Sun Wave Pharma plata în numerar a 16,35 mil. Euro la finalizarea tranzacției și include un capital minim de lucru, toate acestea din fonduri proprii și facilități de credit aflate la dispoziția Ascendis.

În ceea ce privește a doua componentă a tranzacției, pentru achiziția drepturilor de proprietate intelectuală deținute de NHP asupra unui portofoliu de produse este prevăzută plata unui preț între 26,1 mil. Euro și 49,1 mil. Euro, după cum urmează:

  • Suma de 26,1 mil. Euro va fi plătită la finalizarea tranzacției, plată finanțată din fonduri proprii și facilități de credit ale Ascendis
  • O plată de 5 mil. Euro ce ar urma să fie plătită la împlinirea unui an de la finalizarea tranzacției dacă este atinsă o anumită țintă EBITDA în anul anterior
  • O plată de 8 mil. Euro ce urmează să fie plătită la împlinirea celui de-al doilea an de la data finalizării tranzacției, dacă este atinsă o anumită țintă EBITDA în anul anterior
  • O plată de 6 mil. Euro ce urmează să fie plătită în 2020 la a treia aniversare de la data finalizării tranzacției pentru atingerea unei ținte EBITDA în ultimele 12 luni dinaintea acestui termen
  • O plată de 4 mil. Euro ce va fi plătită la a treia aniversare a finalizării tranzacției, adică în 2020, dacă este atinsă la acea data o anumită medie a EBITDA în cei trei ani anteriori

Pentru Ascendis, achiziția Sunwave Pharma din România înseamnă un model unic și nișat de distribuție bazat pe o rețea de marketing cu acces direct la doctori, model care poate fi replicat cu succes în piețele vecine din Europa Centrală și de Est. De asemenea, achiziția Sun Wave Pharma dă acces lui Ascendis la piața de medicamente fără prescripție (OTC) din România, care înregistrează un ritm rapid de creștere și corespunde strategiei de extindere a cumpărătorului în piețele Europei Centrale și de Est. Cumpărătorul mizează și pe o echipă de conducere experimentată, care va rămâne în companie cel puțin trei ani.

Nu în ultimul rând, achiziția locală a grupului sud – african, Sun Wave Pharma, are un ritm de creștere de două cifre a veniturilor.

Achiziția Ascendis din România confirmă interesul valului de investitori sud – africani pentru piața locală, după investițiile realizate aici de către NEPI, fuziunea dintre NEPI și Rockcastle, respectiv dobândirea poziției de către Growthpoint de cel mai mare acționar în Globalworth, toate acestea fiind mișcări cu efect în piața imobiliară, dar și de intrarea, iar apoi extinderea grupului Naspers prin intermediul platformei Emag.

Affidea a finalizat tranzacția de 50 mil. Euro a lanțului Hiperdia, cea mai mare achiziție de pe piața serviciilor medicale private de anul trecut

Affidea, principalul furnizor european de servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă şi tratament al cancerului, anunță finalizarea achiziției centrelor Hiperdia, un important furnizor de servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă din România.

Affidea a propus Consiliului Concurenței un angajament prin care urmează să vândă patru clinici Hiperdia din județele Cluj, Arad și Hunedoara pentru a putea primi avizul autorității de concurență privind preluarea rețelei de centre de imagistică aflate în portofoliul fondului de investiții Bedminster Capital.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piață estimează achiziția Hiperdia de către Affidea la circa 50 mil. Euro.

Tranzacția de vânzare a Hiperdia a fost anunțată în premieră pe 5 mai 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, iar pe 28 august jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat că Affidea și Regina Maria au depus oferte neangajante pentru compania locală aflată în portofoliul Bedmnister Capital.

Alăturarea centrelor Hiperdia va mări prezența Grupului Affidea în România, acoperind, în acest fel, majoritatea regiunilor din țară. În urma finalizării achiziției, Affidea va opera 40 de centre de diagnostic imagistic în Romania și va beneficia de expertiza a 800 de profesioniști în domeniul sănătății. Prezența geografică va acoperi 19 din cele 41 de județe, în acest fel Affidea reușind să ofere pacienților un acces mai larg şi mai rapid la servicii medicale de diagnostic imagistic de cea mai înaltă calitate.

Conform unei clauze propuse de către cumpărătorul Hiperdia, Affidea se obligă voluntar ca pe o perioadă de 10 ani să nu preia niciuna dintre operațiunile pe care a anunțat că le va vinde către unul sau mai mulți cumpărători.

Concret, Affidea se angajează să vândă după preluarea rețelei Hiperdia o clinică din orașul Arad, două unități situate în județul Cluj – Napoca, respectiv încă o clinică situată în orașul Orăștie din județul Hunedoara.

Dosarul tranzacției dintre Affidea și Hiperdia se află în analiza Consiliului Concurenței încă din noiembrie 2016

Împreună, Affidea România și Hiperdia își consolidează poziția de furnizor principal de servicii de diagnostic imagistic pe piața din România, deținând un total de 138 de echipamente de diagnostic imagistic de cea mai înaltă performanță.

Referitor la finalizarea achiziției, Dimitris Moulavasilis, CEO al Grupului Affidea, a precizat: “Acest pas marchează o nouă etapă extrem de importantă în dezvoltarea noastră, care ne va ajuta să atingem obiectivul de extindere a serviciilor noastre de excelență în diagnostic atât pe plan local cât și la nivel european. Împreună, cele două companii vor avea forța, acoperirea geografică și dotările necesare pentru consolidarea poziției de lider în diagnostic imagistic în România, accelerând astfel creșterea. Hiperdia este o companie cu o reputație profesională incontestabilă pe piața din România și așteptăm cu nerăbdare să lucrăm împreună”.

CEO-ul Affidea pentru toate operațiunile din România, Dr. Radu Gorduza, va lucra îndeaproape cu Dr. Octavian Lebovici și echipele Hiperdia si Affidea pentru îndeplinirea obiectivelor comune și accelerarea dezvoltării companiei pe plan local.

Dr. Radu Gorduza-Lupu a precizat: “Am convingerea că experiența și punctele noastre forte aduse împreună ne deschid noi oportunități prin care putem oferi mai multă valoare pacienților și medicilor din România. Hiperdia și Affidea au o compatibilitate puternică în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale, profesionalismul echipelor și expertiza de vârf în diagnosticul imagistic. Prioritatea noastră va fi să livrăm excelență în serviciile de diagnostic imagistic, punând nevoile pacienților și medicilor în centrul a tot ceea ce gândim și facem. Sunt încântat să urez bun venit colegilor din Hiperdia în echipa internațională Affidea”.

Dr. Octavian Lebovici a declarat: “Misiunea noastră comună este aceea de a oferi întotdeauna un diagnostic corect, standardizat, bazat pe dovezi medicale, punând accent pe cele mai înalte proceduri de calitate și siguranță. Toate acestea, alături de o experiență pozitivă pentru pacienți. Este o oportunitate care deschide noi orizonturi, prin faptul că vom putea împărtăși know-how și cele mai bune practici medicale cu cei mai buni profesioniști în imagistică din Europa. Putem afirma fără nicio reținere că acesta este diagnostic medical fără frontiere”.

Pe 27 octombrie 2016, Affidea a anunțat semnarea unui acord angajant pentru achiziția rețelei Hiperdia, formată din 23 de centre medicale care au activități în 12 județe din țară.

La momentul anunțului, Affidea deținea 17 centre medicale în România la 14 ani de la intrarea pe piața locală.

În cadrul tranzacţiei, grupul Affidea a fost asistat pe aspecte juridice de către firmele Rizoiu & Asociatii, Clifford Chance şi Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom (UK) LLP, iar pe aspecte financiare de către Deloitte.

Consultanţii Hiperdia au fost casele de avocatură Bondoc & Asociatii şi Weil, Gotshal & Manges.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Dedeman a anunțat achiziția proiectului de birouri AFI Park pentru aproximativ 164 mil. Euro. Vânzătorul a lucrat în cea mai mare tranzacție de pe piața de birouri din ultimii ani cu Colliers și avocații NNDKP, iar cumpărătorul a fost asistat de avocații Popovici Nițu Stoica & Asociații

AFI Europe Romania a semnat cu Dedeman, lanțul românesc de magazine de bricolaj, un antecontract de vânzare a clădirilor AFI Park 1-3. Acordul include și opțiunea de vânzare a clădirilor AFI Park4&5. Valoarea totală a tranzacției este estimată la aproximativ 164 mil. euro.

Tranzacția dintre AFI și Dedeman de peste 160 mil. euro a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 ianuarie.

Tranzacția înseamnă atât prima mutare puternică a Dedeman pe piața imobiliară, cât și cea mai importantă astfel de achiziție locală realizată pe piața de birouri și la nivelul pieței imobiliare după declanșarea crizei financiare din 2008.

Vânzarea AFI Park către Dedeman este estimată a fi finalizată în trimestrul al treilea din acest an, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Încheierea tranzacției va marca prima vânzare a AFI Europe pe piața din România. Acesta este un pas important din punctul nostru de vedere ca dezvoltator internațional care a investit mai mult de 500 mil. euro în România și care dezvoltă, în prezent, trei noi proiecte importante: proiectul mixt AFI Brașov, care include un centru comercial de 45.000 mp și birouri clasa A de 25.000 mp, birourile AFI Tech Park – 56.000 mp și proiectul rezidențial AFI City în Bucureștii Noi”, a declarat David Hay, CEO AFI Europe Romania.

„Dezvoltarea proiectul de birouri AFI Park reprezintă un adevărat succes pentru compania noastră în România. Finalizarea întregului ciclu de dezvoltare a 5 clădiri de birouri clasa A în 5 ani și având drept chiriași unele dintre cele mai importante companii multinaționale, în timp ce rata de ocupare este de 100%, împreună cu această vânzare reprezintă o dovadă solidă a pachetului bogat de facilități și specificații tehnice pe care le oferim în proiectele noastre de birouri atât chiriașilor cât și investitorilor. Experiența câștigată în urma dezvoltării AFI Park este de mare importanță pentru proiectele noastre viitoare din zona de birouri”, a adăugat David Hay.

Dragoș Pavăl, CEO Dedeman, a declarat: „Proiectul AFI Park reflectă standardele noastre înalte, pe care dorim să le atingem în toate afacerile noastre, aplicate sectorului de birouri. Am ajuns la concluzia că această achiziție este cel mai sigur pas pe care îl putem face astăzi în domeniul imobiliar comercial, sector în care vrem să investim. În plus, considerăm că această investiție va consolida grupul nostru și activitatea noastră principală de comerț cu amănuntul, împreună cu încrederea partenerilor noștri de afaceri existenți și viitori”.

Dedeman este liderul pieței române de bricolaj și este una dintre cele mai mari companii din România care deține 45 de magazine.

Cele 5 clădiri de birouri din cadrul complexului AFI Park au o suprafață închiriabilă totală de 70.000 mp și sunt ocupate de corporații multinaționale. Principalii chiriași sunt Microchip Technology, Electronic Arts, Endava Romania, Cameron US, SII Romania, ORTEC Central & Eastern Europe, FotoNation, Telus International, Veeam Software, SecureWorks și alții. Toate clădirile din cadrul AFI Park dețin certificări verzi LEED Gold.

AFI Europe Romania a fost consiliat de către Colliers International Romania, casa de avocatură NNDKP și avocat Bianca Stamatoiu, în timp ce Dedeman a fost consiliat de către Popovici Nițu Stoica & Asociații.

Robert Miklo, Colliers International România, a declarat: „Felicităm AFI pentru primul exit în România, în ceea ce poate deveni cea mai mare tranzacție pură de birouri din istoria pieței locale de investiții și una dintre cele mai mari din regiunea Europa Centrală și de Est, și care a atras cu succes un nou jucător și primul investitor local – Dedeman. Aceasta este o tranzacție foarte importantă pentru piața noastră și va avea o influență pozitivă asupra percepției României atât în arena internațională cât și în ochii comunității locale de investiții. De asemenea, felicităm grupul Dedeman pentru intrarea încrezătoare pe piață ca urmare a achiziției acestui proiect remarcabil”.

Tranzacția de vânzare a imobilelor de birouri AFI Park, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 aprilie 2015, a atras discuții cu mai mulți investitori, însă în ultimul an proprietarii Dedeman au fost din ce în ce mai aproape de o semnare a tranzacției, susțin sursele citate.

În iunie 2016, AFI Europe a semnat un acord neangajant cu un investitor pentru vânzarea AFI Park 1,2 și 3, cu opțiune pentru potențialul cumpărător de a prelua și imobilele 4 și 5 din cadrul complexului de birouri din București.

Pe 23 noiembrie 2016, cele două părți au semnat un acord neangajant actualizat pentru întregul complex de birouri AFI Park, format din AFI Park 1,2,3,4 și 5. În baza acordului semnat, investitorul care nu a fost nominalizat până acum urma să realizeze activități specifice de due diligence (analiză) privind proiectul de birouri și să semneze un acord detaliat în primul trimestru al acestui an, precizează reprezentanții AFI Europe în cadrul unui raport al companiei din 28 noiembrie 2016.

Prețul agreat referitor la vânzarea proiectului AFI Park, format din cele cele cinci clădiri de birouri, va fi determinat pe baza unei valori de aproximativ 164,5 mil. Euro, ce poate fi subiectul unor ajustări, arată raportul AFI.

Pentru Dedeman, achiziția AFI Park înseamnă o nouă direcție de investiții a grupului controlat de frații Dragoș și Adrian Pavăl, care au acumulat lichidități importante de pe urma afacerii cu bricolaj demarate în anul 1993. O altă investiție semnificativă plasată pe piața de capital, mișcare specifică unui family office dornic să-și construiască propriul portofoliu, a fost preluarea în perioada februarie – mai a aproximativ o treime din acțiunile producătorului de blocuri ceramice Cemacon, listat pe bursa de la București.

Dedeman, lider pe piața locală de bricolaj, este o afacere care produce un câștig consistent, compania raportând pentru anul financiar 2015 un profit net în valoare de 563 mil. Lei (circa 127 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 4,36 mld. lei (0,99 mld. euro).

Fondul ceh de investiții Penta își consolidează prezența în România: Fortuna Entertainment a finalizat achiziția Casa Pariurilor

Fortuna Entertainment Group N.V., companie aflată în portofoliul fondului ceh de investiții Penta, a anunțat recent că a finalizat achiziția pachetului de 100% din acțiunile Hattrick Sports Group Ltd din Irlanda, după ce a primit avizul autorităților de reglementare. Tranzacția are impact semnificativ în România, având în vedere că Hattrick era proprietarul Casa Pariurilor, al PSK din Croația și al altor operatori de profil din Spania, Germania și alte țări.

Termenii și condițiile tranzacției au rămas neschimbate, a anunțat cumpărătorul.

Cumpărătorul a agreat în luna februarie achiziția pachetului de 100% din acțiunile Hattrick Sports Group pentru care va plăti o sumă inițială de aproximativ 85 mil. Euro, iar ulterior ca urmare a unui mecanism de earn-out condiționat de performanțele financiare viitoare ale companiei ar mai putea fi plătite încă maxim 50 mil. Euro.

Cumpărătorul a fost asistat de către o echipă de avocați Țuca Zbârcea & Asociații coordonată de către partenerul Cristian Radu în ceea ce privește aspectele de drept românesc ale tranzacției, care în ansamblu a vizat și alte piețe, Croația și Spania. În tranzacție au mai fost implicați Deloitte în calitate de consultant financiar global, biroul din Bratislava al firmei de avocatură londoneze Allen & Overy în calitate de consultant juridic global al tranzacției, respectiv firma de avocatură irlandeză Arthur Cox.

Ulterior, consultanții Deloitte au anunțat că tranzacția este estimată pe componenta românească la circa 51 mil. Euro, fiind în opinia acestora cea mai mare tranzacție de fuziuni și achiziții din primul trimestru la nivelul pieței locale de profil.

Hattrick PSK dispunea de o rețea de circa 675 unități sub marca Casa Pariurilor pe o piață în care Total Bet operează 999 unități, Bet Active Concept 778 de unități, Superbet Interactive 559 de unități, Stanley Bet 353 de unități, Direct Sport Bet 351 de unități, iar Winner SRL 204 de locații, conform unei analize KeysFin din luna februarie, realizate pe baza datelor disponibile la Ministerul Finanțelor și la Registrul Comerțului.

Potrivit datelor statistice, numărul agenţiilor de pariuri sportive a depăşit nivelul de 5000 de unităţi, după ce, în 2015, erau înregistrate oficial 4844 unităţi.

Analiza KeysFin arată că piaţa pariurilor sportive a crescut de peste 4 ori în ultimii 7 ani, estimările pentru 2016 indicând că afacerile din acest sector au trecut de 1,5 mld. Lei (peste 330 mil. Euro), în creștere de la 1,4 mld. Lei în 2015 și la mare distanță față de 2010, când piața de profil strângea venituri de 354 mil. Lei.

Grupul ceh Fortuna are în portofoliul său din România Bet Active Concept și Bet Zone SRL încă din 2015. De asemenea, pe 8 septembrie 2016, Fortbet Holdings Limited a semnat achiziția Public Slots de la omul de afaceri slovac Anton Siekel.

Fortbet Holdings Limited, vehicul al Penta Investments, deține 68,25% din Fortuna Entertainment Group, companie listată pe bursa din Cehia și Polonia.

Fondul ceh de investiții Penta Investments, fondat de un grup de investitori cehi în 1994, este specializat în investiții pe termen lung în sectoare precum jocuri de noroc, servicii de administrare a clădirilor, servicii financiare, servicii de îngrijire a sănătății, imobiliare, retail, media.

Companiile din portofoliul Penta Investments furnizează locuri de muncă pentru mai mult de 37.000 de oameni și au raportat active de 7 mld.Euro și un profit net de 200 mil. Euro în 2015. Penta este prezent în mai mult de 10 țări europene și are birouri în Praga, Bratislava, Varșovia și Munchen. În 2011, Penta s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția grupului A&D Pharma, cea mai mare afacere din sectorul local de farma.

Sursă grafic : BVB.

SIF Muntenia și-a făcut exitul din afacerea Cemacon. Dedeman a cumpărat încă un pachet de 3,7% din producătorul de blocuri ceramice și a ajuns la o deținere de 32,7% din companie

Grupul Dedeman, controlat de frații Dragoș și Adrian Pavăl, și-a majorat investiția în producătorul de blocuri ceramice Cemacon prin achiziția unui nou pachet de 3,7% din companie, conform informațiilor făcute publice pe Bursa de Valori București unde sunt listate acțiunile Cemacon.

Astfel, printr-o tranzacție derulată pe piața secundară, PIF Industrial SRL din Bacău, reprezentată din punct de vedere legal de către Adrian Pavăl – unul dintre proprietarii Dedeman, a cumpărat pe 18 mai un pachet de 4.235.900 de acțiuni Cemacon, în condițiile în care anterior această societate nu deținea nici măcar o acțiune.

Având în vedere că PIF Industrial SRL acționează concertat cu Dedeman SRL, pachetul deținut acum de către grupul de firme din Bacău patronat de frații Pavăl la Cemacon ajunge la 32,716%, potrivit datelor făcute publice.

La cotația din ședința de vineri de 0,42 lei pe acțiune, valoarea pachetului vândut este în jurul a 1,78 mil. Lei (circa 390.000 euro).

Numele vânzătorului nu a fost făcut public, însă surse din piață afirmă că acesta este SIF Muntenia.

Reprezentanții părților implicate nu au putut fi contactate până la momentul publicării acestui articol.

SIF Muntenia deținea la 31 martie un pachet de 4.235.900 de acțiuni Cemacon, adică de 3,7% din companie, potrivit unui raport al SIF Muntenia pentru primul trimestru al acestui an.

Acțiunile Cemacon au urcat în ședința bursieră de luni cu 7,6% și au închis la valoarea de 0,4520 lei pe acțiune. Capitalizarea bursieră a Cemacon este de 51,5 mil. Lei (peste 11 mil. Euro).

Dedeman, a cărui strategie este de a plasa o parte din lichiditățile obținute din afacerea de bricolaj în alte oportunități de investiții, a intrat în afacerea Cemacon în luna februarie a acestui an prin achiziția unui pachet de 28,999% din acțiuni pentru care a plătit circa 2,3 mil. Euro.

De asemenea, fondul de investiții  Business Capital for Romania Opportunity Fund Cooperatief și-a majorat participația de la 27,9% la aproximativ 32,999%.

Afacerea Cemacon este acum împărțită de trei acționari cu ponderi aproape egale – Dedeman, fondul condus de către omul de afaceri Florin Pogonaru și grupul de firme și de investitori în spatele cărora se află Andrei Cionca, fondatorul Casei de Insolvență Transilvania, care deține alte peste 30% din acțiunile companiei.

Pe fondul tranzacțiilor din luna februarie, fondul finlandez KJK și Broker Cluj și-au făcut exitul din afacere.

Cemacon este unul dintre cei mai importanți trei producători de cărămizi și blocuri ceramice, alături de Wienerberger și Brikston Iași. Pentru primul trimestru al acestui an, Cemacon a raportat o reducere de aproape 9 ori a pierderilor față de perioada similară a anului anterior, o creștere a EBITDA cu 38% și o cifră de afaceri netă de 11,7 mil. Lei, în avans cu 6% față de primul trimestru al anului anterior.

Piața cărămizilor și blocurilor ceramice este una dinamică, ce a înregistrat o rată de creștere atractivă în anul 2016. Pe acest fundal și al perspectivelor de creștere a sectorului de profil, Wienerberger a cumpărat o fabrică de cărămizi anul trecut de la Omer Susli, patronul Praktiker, iar fondul de investiții ADM Capital a scos la vânzare Brikston Iași, tranzacție aflată în curs de derulare.

Raiffeisen Bank și Eximbank împrumută cu 34 mil. Euro operatorul portuar Comvex pentru finanțarea parțială a investiției de peste 45 mil. Euro într-un terminal de cereale în portul Constanța. Avocații Wolf Theiss au consiliat băncile în tranzacția de finanțare

Raiffeisen Bank şi EximBank România, Finanţator, au semnat la finalul săptămanii trecute un acord de credit în valoare de 33,6 mil. euro cu compania Comvex S.A., destinat finanţării proiectului Terminal de cereale în Portul Constanţa, Dana 80, au anunțat băncile într-un comunicat.

Suma finanţării este subscrisă în mod egal de cele două bănci, respectiv 16,8 milioane de euro fiecare. Creditul de investiții acordat de consorţiul bancar beneficiază, în plus, şi de o garanție emisă de EximBank în numele şi contul statului român, în valoare de 18,2 milioane de euro.

Raiffeisen Bank este aranjor şi finanţator, iar Eximbank finanțator în cadrul tranzacției de finanțare încheiate cu Comvex Constanța.

Finanțarea – acordată pe o perioadă de 10 ani – are ca obiect dezvoltarea şi ulterior operarea de către Comvex S.A. a unui Terminal de cereale cu o capacitate de stocare de 200.000 de tone, iar investiția totală este de peste 45 de mil. euro.

În completarea finanțării bancare, Comvex S.A. a obținut fonduri de pe piaţa de capital, ce i-au permis o contribuție proprie în valoare de peste 8 mil. euro.

Terminalul va fi construit în Dana 80 a Portului Constanța, cea mai adâncă dană de la Marea Neagră și va marca o premieră în România:  va crea posibilitatea încărcării la capacitate totală a celor mai mari nave de transport cereale, tip Panamax şi Cape Size, până la 120.000 tdw. De asemenea, va lega Portul Constanța cu cele mai importante piețe de export pentru cereale din Asia şi va crește importanța acestuia in regiune.

Conform estimărilor companiei, construcția acestui terminal înseamnă, într-o primă fază, dezvoltarea capacităților de export de cereale ale României cu peste 3 milioane de tone, putând ajunge treptat, până la finalul proiectului, la 10 milioane de tone. De asemenea, operarea suplimentară în Dana 80 va duce la creșterea semnificativă a atractivității şi a profitabilității Portului Constanța, precum şi la crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare.

Proiectul este considerat unul de importanță strategică şi este inclus în Master Planul General de Transport al României, aprobat prin HG 666/2016, precum şi în Master Planul Portului Constanța. Totodată, acesta este integrat într-un proiect de dezvoltare privind infrastructura feroviară prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Consultanța juridică în procesul de finanțare a fost asigurată de biroul din București al Wolf Theiss Rechtsanwälte GmbH & Co KG, acționând în numele finanțatorilor, şi de către Mareş, Dănilescu & Mareş, în numele Comvex.

 

Laszlo Wolf, Directorul General Adjunct al grupului OTP: Estimăm că vom avea noutăți privind semnarea unei tranzacții cu Banca Românească la sfârșitul lui iunie – începutul lui iulie

 

Grupul ungar OTP, unul dintre investitorii care au depus ofertă pentru achiziția Banca Românească, se așteaptă să primească vești privind tranzacția de exit derulată de către National Bank of Greece până cel târziu la începutul lunii iulie.

„Conform estimării mele, vor fi noutăți despre semnarea unei tranzacții pentru Banca Românească la finele lunii iunie sau începutul lui iulie”, a spus Laszlo Wolf, Director General Adjunct al grupului ungar OTP în cadrul Reuters Central & Eastern Investment Summit, citat de Reuters.

OTP și Banca Transilvania au depus oferte angajante pentru achiziția Banca Românească, iar acum este așteptată din partea National Bank of Greece o decizie privind selecția cumpărătorului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ultimele informații pe acest subiect indică faptul că un deznodământ al tranzacției ar putea apare chiar în următoarele 2 – 3 săptămâni, susțin surse din piață.

„Dacă totul merge bine, vom fi capabili să ajungem la 7 – 8 procente” din piața românească, a mai spus Lazslo Wolf. “Nu doar cu această tranzacție, dar în ansamblu, ar fi bine să atingem 6 – 7 – 8 procente“, mai spune reprezentantul OTP.

Retorica șefilor OTP față de achiziția Banca Românească indică un nivel înalt de încredere că vor finaliza această tranzacție, ceea ce poate semnala că grupul ungar a pregătit o ofertă capabilă să se alinieze cu așteptările vânzătorului.

Vânzarea Banca Românească de către National Bank of Greece, tranzacție anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, este coordonată de către bancherii de investiții de la Credit Suisse.

National Bank of Greece este, în acest moment, banca elenă aflată cel mai aproape de momentul de exit din România, după ce o tranzacție similară a Piraeus a eșuat în 2015, iar vânzarea pachetului majoritar al Bancpost de către Eurobank este în faza în care abia se conturează cine sunt investitorii interesați de acest proces.

Șeful OTP, Sandor Csanyi, a declarat că OTP va depune o ofertă și pentru achiziția Bancpost, unde primele semnale venite din piață indică un val de interes din partea mai multor potențiali investitori, atât nume active pe piața bancară locală, cât și investitori interesați de o oportunitate de a intra în România pe acest segment.

Tranzacțiile de vânzare de la Banca Românească și Bancpost au loc în contextul în care băncile – mamă din Grecia sunt nevoite să își reducă expunerile din străinătate, adică din piețele din Europa de Sud – Est (inclusiv România), pentru a-și onora angajamentele luate față de Uniunea Europeană și creditorii internaționali ai statului elen.

National Bank of Greece deține 99,279% din acțiunile Banca Românească, care operează o rețea formată din aproximativ 109 unități și 5 centre de afaceri, conform datelor prezentate pe site-ul băncii.

Pe lână Banca Românească, NBG mai deține în România un pachet de 99,33% din acțiunile NBG Leasing, respectiv 94,26% din Garanta Asigurări, după ce în ianuarie 2016 a închis operațiunile casei de brokeraj NBG Securities România.

 

Achiziția Anima de către MedLife a fost aprobată de către Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Med Life SA preia Anima Speciality Medical Services SRL şi Anima Promovare și Vânzări SRL.

Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice şi a constatat că aceasta nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

Grupul Med Life este unul dintre principalii furnizori privați de servicii medicale din România, operând în București o rețea de 7 hyperclinici.

Anima Speciality Medical Services SRL prestează servicii de consultatii medicale, servicii de laborator si servicii de imagistica medicala prin intermediul a 6 clinici situate in Municipiul București.

Decizia Consiliului Concurenţei se publică pe site-ul instituţiei cu eliminarea informaţiilor confidenţiale.

Consultanții vânzătorului au fost echipa de consultanță în tranzacții a KPMG și Sergiu Neguț, fost director general adjunct al rețelei Regina Maria, în timp ce MedLife a lucrat cu firma de consultanță de taxe Taxhouse și casa de avocatură Dima&Asociații.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Achiziționarea integrală a rețelei de clinici Anima reprezintă cea de-a 15-a achiziție derulată până acum de grupul MedLife, Almina Trading SRL fiind ultima achiziție anunțată.

Pe lângă Ludovic Robert, principalul acționar al afacerii Anima, mai dețin acțiuni Cristian Sas cu  4,5%, Carmen Sas cu 2,9%, Carmen Ștențel și Sorin Dan Cadar, fiecare cu câte 1% din companie, conform ultimelor date disponibile.

Ludovic Robert este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din sectorul local farma. Ludovic Robert este unul dintre fondatorii și principalii acționari ai lanțului de centre de radioterapie Amethyst.

Ludovic Robert s-a numărat de-a lungul timpului ca fondator, respectiv acționar în mai multe afaceri. Astfel, acesta a fost unul dintre cei patru acționari ai afacerii A&D Pharma, cel mai mare grup farma din România cu afaceri de până la 1 mld. Euro pe an, dar în 2012 s-a retras din companie.

Acesta a fost Managing Partner în afacerea Ozone Laboratories, vândută în 2008 către fondul de investiții Advent International. Tot în 2008, și-a făcut exitul din afacerea Puls Media Network, specializată în publicații medicale și evenimente ale industriei farma, prin vânzarea companiei către Versa Media din Cehia.

În 2011, Ludovic Robert și-a făcut exitul în urma vânzării afacerii Oxigen Plus către Linde Gas.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al acestui an un profit net consolidat de 4,23 mil. Lei (0,9 mil. euro) la o cifră de afaceri de 146,9 mil. Lei (circa 32 mil. euro). MedLife are o capitalizare bursieră de 723,3 mil. Lei (159 mil. Euro). Afacerea MedLife este controlată în proporție de 51% de familia Marcu, fondatoarea companiei, printre acționarii minoritari fiind IFC cu un pachet de 5%, iar după listarea acțiunilor în decembrie 2016 au intrat și alți investitori instituționali precum Charlemagne Capital, Allianz sau NN. Tranzacția de listare a unui pachet minoritar din Medlife pe bursa de la București pentru a permite exitul fondului de investiții Value4Capital a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie 2016 de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piața serviciilor medicale private din România este estimată la 2,107 mld. Euro, cu o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut.

Afacerea construită cu discreție de Zoltan Teszari a devenit o companie publică cu o valoare de peste 900 mil. euro pe bursa de la București. Serghei Bulgac: Listarea pe bursă ne oferă o nouă sursă de finanțare pentru proiecte de investiții și achiziții. Nu avem în derulare un proiect de achiziție în acest moment. Mai avem spațiu pentru finanțări noi de la circa 2,9 x EBITDA până la 3,75 x EBITDA pe partea de obligațiuni

Digi Communications NV, firma – mamă a RCS & RDS, a făcut, ieri, pasul de la o afacere privată a cărei cultură corporativă este puternic marcată de discreția fondatorului său, antreprenorul Zoltan Teszari, la statutul de companie publică după ce acțiunile sale au intrat la tranzacționare pe piața principală a bursei de la București. La o zi după listare, Digi a ajuns la o capitalizare de piață de 4,12 mld. lei (905,5 mil. euro).

Compania controlată de către Teszari a vândut în cadrul tranzacției un pachet de 25,6% din acțiuni pentru 944.595.544,8 lei (207,6 mil. Euro calculat la un curs de schimb de aproximativ 4,55 lei la euro – n.r.), fiind cea mai mare tranzacție de listare a unei companii private din istoria bursei de la București. Astfel, Digi Communications NV a intrat pe bursă cu o capitalizare de piață de 810,95 mil. Euro.

“Compania nu are în plan o nouă vânzare de acțiuni pe bursă. Vom continua strategia de a ne concentra pe piețele din România și Ungaria și de a ne dezvolta pe telefonie mobilă și, în subsidiar, pe piața de energie. Pentru a ne dezvolta, luăm în calcul și achiziții oportuniste, dacă piața ne oferă astfel de oportunități. Nu avem în acest moment niciun proiect concret de achiziție“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Serghei Bulgac, Director General al Digi Communications NV.

Intrarea pe bursă va diversifica mixul de finanțare al companiei de comunicații, care în acest moment este structurat, în principal, din emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro atrasă în toamna lui 2016 și pe un acord de finanțare bancară de peste 300 mil. Euro, iar într-o proporție cu mult mai mică pe împrumuturi de la acționari, printre care Zoltan Teszari, respectiv investitorii grupați în cadrul vehiculelor de investiții Carpathian Cable Investment Limited și Celest Limited.

“Listarea la bursă ne dă posibilitatea să diversificăm mixul de finanțare și am putea pe viitor să apelăm la o astfel de opțiune pentru a finanța proiecte de investiții sau de fuziuni și achiziții”, a explicat, ieri, Serghei Bulgac la sediul Bursei de Valori București, unde a fost prezent la deschiderea primei ședințe de tranzacționare a acțiunilor Digi alături de reprezentanți ai BVB, ASF și ai consorțiului de intermediere a tranzacției.

“Nivelul nostru de îndatorare este acum de circa 2,9 x EBITDA și mai avem spațiu până la 3,75 pe partea de obligațiuni“, a precizat Serghei Bulgac la întrebarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO care este spațiul de manevră al companiei pentru atragerea de noi finanțări în acest moment.

Digi Communications NV avea datorii financiare nete de 759,6 mil. Euro la 31 martie și lichidități de 8,7 mil. Euro.

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO ce alte burse au fost luate în calcul pentru listarea acțiunilor Digi, având în vedere tentativa din 2007 de a intra pe segmentul secundar al bursei de la Londra, Serghei Bulgac a răspuns: “Am analizat și Euronext Amsterdam, Viena sau Varșovia, adică ne-am uitat și la burse din regiune“.

Digi Communications NV, fosta Cable Communications Systems NV, are sediul fiscal și juridic la Amsterdam, însă în aprilie în contextul pregătirilor pentru listarea pe bursa de la București, compania și-a anunțat intenția de a-și muta sediul fiscal din Olanda în România.

Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai puternic investitor instituțional în România, a cumpărat în cadrul tranzacției de listare a Digi Communications un pachet de 3,25% din acțiunile companiei.

“Am cumpărat 3.250.000 acțiuni Digi în cadrul IPO (tranzacția de ofertă publică inițială – n.r.)“, au precizat, ieri, printr-un email pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții BERD.

Pe 26 aprilie, instituția financiară a aprobat participarea sa la achiziția de acțiuni.

La tranzacție au participat pe lângă fonduri de investiții străine și investitori instituționali internaționali și investitori locali. SIF Banat – Crișana a anunțat pe 12 mai că a cumpărat un pachet de 75.000 de acțiuni.

Oferta de acțiuni Digi a fost suprasubscrisă, pe fondul unui interes puternic din partea investitorilor.

În acest context, Raiffeisen Bank – unul dintre membrii sindicatului de intermediere a ofertei publice secundare inițiale de vânzare, a anunțat că au fost vândute de către acționarii companiei un număr de 23.918.519 acțiuni, adică 25,6% din capitalul Digi Communications NV, în urma primirii a 8.370 de ordine de cumpărare.

Pachetul de acțiuni vândut a mers în cea mai mare parte pe tranșa dedicată investitorilor instituționali, unde la prețul de 40 de lei pe acțiune au fost cumpărate 19.569.697 de titluri. La rândul lor, investitorii de retail (investitorii – persoane fizice) au luat un pachet de 4.348.822 acțiuni, din care cei mai mulți s-au înghesuit să beneficieze de discount-ul acordat în primele zile de subscriere, astfel că un pachet de 4.329.143 de titluri a fost cumpărat la un preț de 37,2 lei pe acțiune, și numai 19.679 de acțiuni au mai fost vândute în ultimele zile ale ofertei la un preț de 38,8 lei pe acțiune.

Acționarii – vânzători ai titlurilor Digi în cadrul ofertei publice derulate pe bursă sunt Carpathian Cable Investments (20,6%), Celest Limited (1,1%), ING Bank NV (0,7%), Yarden Mariuma (0,4%), Dorina Schelean (0,4%), Nicușor Dorel Schelean (0,6%), Sirian Radu – Traian (1,4%) și Zoltan Teszari (0,5%).

Suma totală netă încasată de ofertanți după plata tuturor cheltuielilor fără includerea opțiunii de supraalocare este de circa 815 mil. Lei (179,1 mil. Euro) și reprezintă 67% din suma estimată a fi obținută, precizau reprezentanții Raiffeisen Bank pe 12 mai.

Listarea Digi înseamnă exitul principalului acționar minoritar din companie, Carpathian Cable Investments, despre care ultimele date făcute publice indică faptul că este controlat de către fondul american de hedging Eton Park,  care deține o treime din acest vehicul, și Wayne Grant Quasha.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat, în premieră, pe 13 aprilie 2016 tranzacția de listare a unui pachet de circa 25% din acțiunile grupului de comunicații al lui Zoltan Teszari.

Calculele realizate pe baza rezultatelor ofertei prezentate de către Raiffeisen Bank indică astfel că acționarii Carpathian Cable Investments vor încasa aproximativ 40,6 mil. Euro (circa 45 mil. Dolari), adică de 4,5 ori mai mult față de suma investită în afacerea RCS & RDS în perioada 1998 – 1999, potrivit datelor făcute publice în prospectul de listare.

Cei doi acționari au finanțat recent Digi Communications NV sub forma unor împrumuturi care sunt, de fapt, datorii provenite din conversia dividendelor.

La 30 ianuarie 2017, Digi a încheiat două împrumuturi pe termen scurt cu Carpathian Cable Investments S.à.R.L, pentru o sumă principală de 6,6 mil. euro și cu Celest Limited, pentru o sumă de 1,5 mil. Euro, la o rată a dobânzii de 5% pe an, data de rambursare fiind stabilită pentru 30 iunie 2017.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Afacerea RCS & RDS, care înseamnă miezul Digi Communications NV, a fost pornită în 1992 de către un grup de oameni de afaceri printre care și Zoltan Teszari. Compania s-a dezvoltat printr-o combinație de achiziții și dezvoltare organică, finanțată periodic din rostogolirea unor credite bancare. În 2013, firma a ieșit pe piețele financiare internaționale cu prima sa emisiune de obligațiuni, refinanțată cu succes în octombrie 2016 cu o nouă emisiune, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consorțiul de intermediere al tranzacției de listare a Digi pe bursa de la București este format de către băncile de investiții Deutsche Bank și Citigroup, respectiv din Raiffeisen Bank România, Societe Generale/BRD, Wood & Company și BT Capital Partners.

Consultanții juridici ai tranzacției sunt firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Derringer, care împreună cu avocații PeliFilip lucrează alături de companie, în timp ce sindicatul de intermediere lucrează cu firmele de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, Clifford Chance Badea și Houthoff Buruma Cooperatief.

Digi Communications NV, controlată de Teszari în proporție de 56,93%, deține un pachet de 96,1% din acțiunile RCS&RDS, compania din grup care acoperă serviciile de internet fix și mobil, telefonie fixă și mobilă, cablu TV de pe teritoriul României. Veniturile RCS & RDS au avut o pondere de 73% din afacerile Digi Communications NV, o altă contribuție semnificativă de circa 16% la venituri având-o piața din Ungaria.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

Tranzacția de listare a Digi pe bursă a avut loc într-un peisaj în care la nivel extern listările au crescut atât în volum, cât și în valoare, după cum arată consultanții EY. La nivel local, interesul investitorilor pentru acțiunile Digi în cadrul ofertei nu a fost influențat de către recentele anunțuri privind punerea sub acuzare a unor foști și actuali directori ai RCS & RDS, de către Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Ultimul anunț pe acest subiect arată că Serghei Bulgac, directorul general al Digi Communications și șeful RCS&RDS, a fost înștiințat oficial pe 16 mai cu privire la efectuarea urmăririi penale împotriva acestuia de către DNA, care îl consideră suspect în legătură cu săvârșirea infracțiunii de spălare de bani. Procurorii au deschis un dosar penal care vizează asocierea din 2009 dintre RCS & RDS și Bodu SRL, în care este implicat și Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, și unde sunt suspiciuni privind fapte de corupție. Reprezentanții Digi afirmă într-un comunicat că societatea continuă să coopereze pe deplin în cadrul anchetei și consideră că RCS & RDS, respectiv foștii și actualii membri ai conducerii sale, au acționat corect și în conformitate cu legea, și că nu anticipează o interferență semnificativă în privința operațiunilor sale curente.

Listarea Digi pe bursa de la București vine pe un val deschis în decembrie 2016 de listarea MedLife, anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, și care este așteptat de către investitori să fie completat și de alte companii private. Șefii bursei sunt, la nivel public, angajați în ultimii ani în atingerea obiectivului de a trece piața locală la nivelul de piață emergentă ce ar face piața locală de capital mult mai atractivă pentru investitorii mari de profil. Din această perspectivă, listările de companii noi pe bursa de la București atât din rândul companiilor private de talie majoră, cât și a firmelor mari de stat, cum este cazul Hidroelectrica, constituie principala miză pentru mandatul actualei echipe BVB, conduse de către polonezul Ludwik Sobolewski.

Kruk a anunțat că a fost selectat cumpărător al unui portofoliu neperformant local de 282 mil. Euro. Tranzacția Iris a BRD a ajuns în ultimul act după 7 luni de la lansare

Compania poloneză Kruk  a anunțat că subsidiara sa, InvestCapital Malta Ltd., a fost selectată drept cumpărător al unui portofoliu din România, a cărui valoare nominală este de aproximativ 282 mil. Euro.

Portofoliul de datorii este format din creanțe corporate garantate și negarantate.

Anunțul confirmă informațiile publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 11 aprilie, potrivit cărora Kruk este investitorul care poartă negocierile finale pentru achiziția unui portofoliu neperformant scos la vânzare de către BRD în cadrul tranzacției cu nume de cod Iris.

“Încheierea unui acord relevant privind achiziția portofoliului este contingentă până la încheierea cu succes a negocierilor între părți și ajungerea la un acord privind termenii comerciali. În cazul încheierii unui acord, compania va publica un anunț separat“, se arată în comunicatul Kruk.

BRD a ieșit la vânzare în toamna anului trecut cu un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, în cadrul primei tranzacții majore a subsidiarei Societe Generale pe piața locală de profil.

Tranzacția coordonată de către o echipă de consultanți PwC, condusă până în luna martie de către britanicul Jonathan Wheatley, a atras interesul principalilor jucători locali, precum Kruk, Kredyt Inkaso, APS, Deutsche Bank sau B2 Holding, susțin surse din piață, o parte din aceștia înaintând oferte angajante.

Portofoliul neperformant al BRD, format în special din credite corporate și IMM, cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari. Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare.

În paralel cu tranzacția Iris, BRD a vândut deja un portofoliu mult mai mic către Kredyt Inkaso.

Kruk, unul dintre liderii din regiune de pe piața administrării portofoliilor de credite neperformante, a investit anul trecut 379 mil. Zloți (88 mil. Euro) în achiziția de astfel de active din România.

Achizițiile din România au o pondere de 29% din totalul investițiilor făcute de Kruk, piața locală fiind a doua ca mărime după cea din Polonia în portofoliul grupului.

De asemenea, veniturile obținute din portofoliile cumpărate de Kruk în România au fost în 2016 de 307 mil. Zloți (71 mil. Euro). Veniturile operaționale din România ale Kruk au crescut cu 21% anul trecut față de 2015.

Cea mai mare achiziție locală a fost investiția de 155 milioane zloți (circa 36 mil. Euro) a Kruk făcută alături de International Finance Corporation în preluarea portofoliului Eurobank cu o valoare nominală de 1,7 mld. Zloți (aproximativ 400 mil. Euro), precizează reprezentanții grupului.

Acțiunile Kruk sunt listate pe bursa de la Varșovia, unde capitalizarea de piață a companiei este de 5,958 mld. Zloți (1,41 mld. Euro).

Grupul maltez Hili Ventures intră cu o achiziție de peste 30 mil. Euro pe piața imobilelor de birouri din București. Tranzacția este finanțată parțial de către BCR. Avocații Suciu Popa au consiliat cumpărătorul Art Business Centre, unde funcționează spitalul privat Ponderas

Hili Properties, divizia imobiliară a Hili Ventures, a finalizat achiziția imobilului de birouri ART Business Centre din București ca urmare a unei investiții de peste 30 mil. Euro, potrivit unui comunicat al companiei.

Achiziția înseamnă că grupul maltez intră ca investitor pe piața imobiliară și își extinde expunerea față de România, unde anul trecut a cumpărat lanțul de restaurante fast – food McDonald’s.

“Această achiziție este în linie cu strategia noastră de a adăuga portofoliului nostru internațional proiecte imobiliare comerciale de înaltă calitate în orașe cu dezvoltare rapidă” explică Margrith Lutschg Emmenegger, directorul general executiv și președinte al Hili Properties.

Potrivit acestuia, portofoliul Hili este acum evaluat la aproape 100 mil. Euro.

Avocații Suciu Popa a consiliat grupul maltez Hili în tranzacția derulată cu FBC Exclusiv Company.

Poziţionat în zona selectă din nordul Bucureştiului, imobilul cu 9 etaje adaugă 18.600 de metri pătraţi la suprafaţa închiriabilă din portofoliul comercial internaţional al grupului. Clădirea este 100% închiriată, având drept principal chiriaş Ponderas Academic Hospital, cel mai mare spital privat din România, care face parte din reţeaua de sănătate Regina Maria. Alți chiriași sunt Intesa San Paolo, Bet Active Concept, Kinetic Sport Medicine, Daas Impex, Topanel și Samsung.

În toate etapele tranzacţiei, care s-a desfăşurat pe o perioada de peste 6 luni, Hili Properties a fost asistată de echipa Suciu Popa coordonată de Miruna Suciu (Managing Partner) şi Crina Ciobanu (Managing Associate), un rol esenţial în desfăşurarea negocierilor avându-l şi avocaţii Dan Ciobanu (Partner) şi Bogdan Ghera (Senior Associate).

Asistenţa juridică a inclus, pe lângă un proces extins de due diligence, consilierea clientului în negocierea documentelor de vânzare, precum şi a documentaţiei de finanţare, fondurile pentru achiziţia clădirii provenind parţial din fondurile proprii ale grupului şi parţial fiind finanţate de către Banca Comercială Română.

Înfiinţată în februarie 2016, Suciu Popa a lucrat în mai multe dosare de fuziuni și achiziţii, printre care asistenţa acordată Enel Investment Holding B.V. în finalizarea achiziţiei de 401 mil. Euro a participaţiei de 13,6% în E-Distribuţie Muntenia S.A. şi Enel Energie Muntenia S.A. de la statul român, consilierea SABMiller Limited cu privire la vânzarea Ursus Breweries S.A. către gigantul japonez Asahi Group Holdings, ca parte a unei tranzacţii de 7,3 mld. euro ce a inclus operaţiunile şi mărcile SABMiller din România, Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria, asistarea Central Bottling Company Ltd în dobândirea controlului unic indirect asupra United România Breweries Bereprod (URBB) şi Carlsrom Beverage, consilierea Orbico, unul dintre jucătorii importanți pe piata de distribuție de produse de larg consum în achiziţia pachetului de acţiuni în Orbico România SRL deținut de acționarul minoritar, vânzarea Petrofac România către Expert Petroleum și asistenţă acordată fondatorilor Rompaper în vânzarea pachetului majoritar de acţiuni către producătorul de hârtie, carton şi ambalaje Vrancart.

 

digi ipo tabel main

BERD a aprobat participarea la achiziția de acțiuni Digi pe bursa de la București. Compania controlată de Zoltan Teszari scoate la vânzare un pachet de până la 23,3% din acțiuni pe bursă, care poate fi suplimentat până la 25,6%. Prețul oferit cotează valoarea de piață a companiei – mamă a RCS&RDS la circa 1,1 mld. Euro, iar tranzacția ar putea aduce circa 287 mil. Euro în conturile vânzătorilor. Deutsche Bank și Citi fie găsesc cumpărători, fie trebuie să cumpere 80% din acțiunile oferite spre vânzare

Digi Communications NV, compania – mamă a RCS&RDS, scoate la vânzare pe bursa de la București un pachet de până la 21.744.108 acțiuni, care reprezintă circa 23,27% din capital, potrivit datelor făcute publice în prospectul de listare al companiei.

În cazul în care se va apela la opțiunea de supraalocare, vor fi oferite spre vânzare investitorilor alte 2.174.411 acțiuni, care aparțin Carpathian Cable Investment NV și Celest Limited. Într-un astfel caz, pachetul maxim de acțiuni Digi Communications NV ce va fi vândut va ajunge la circa 25,6% din acțiunile companiei.

Tranzacția este estimată să aducă venituri nete acționarilor vânzători de 287 mil. Euro, iar compania ar ajunge astfel la o capitalizare de piață de 1,156 mld. Euro. Prețul la care vor fi oferite acțiunile Digi se situează între 38 și 56 lei pe acțiune.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 13 aprilie 2016 că grupul de comunicații al lui Zoltan Teszari intenționează să vândă pe bursa de la București un pachet în jurul a 25% din acțiuni pentru a permite exitul acționarilor minoritari.

Datele publice indică faptul că acționarii care ies la vânzare pe bursă cu acțiuni Digi Communications NV (fosta Cable Communications Systems NV) sunt Carpathian Cable Investments (20,6%), Celest Limited (1,1%), ING Bank NV (0,7%), Yarden Mariuma (0,4%), Dorina Schelean (0,4%), Nicușor Dorel Schelean (0,6%), Sirian Radu – Traian (1,4%), Zoltan Teszari (0,5%).

La acești parametri, listarea Digi va fi cea mai mare tranzacție de acest tip pentru o companie privată intrată la cota bursei de la București. Acțiunile ar urma să intre la tranzacționare sub simbolul bursier DIGI pe 16 mai pe piața la vedere a Bursei de Valori București.

Atât înainte, cât și după listare, Zoltan Teszari rămâne acționarul majoritar al Digi Communications NV, cu o deținere directă și indirectă totală de 56,93% din companie. Poziția acestuia este protejată ca urmare a unei operațiuni anterioare prin care acțiunile Digi au fost împărțite în două clase – clasa A, cu valoare nominală de 0,1 euro pe acțiune și cu o putere de vot de 10 ori mai mare față de acțiunile de clasa B, oferite la vânzare investitorilor.

Ambele tipuri de acțiuni oferă același drept  la dividendele companiei.

Pachetul de acțiuni scos la vânzare este format din două tranșe, una care cuprinde 85% din pachet, oferită investitorilor instituționali, iar restul de 15% către investitorii de retail.

Procesul de bookbuilding se va derula în perioada 27 aprilie – 10 mai.

“Acțiunile Oferite vor fi alocate investitorilor din România și din alte țări, conform deciziei Societății, în urma consultării cu Coordonatorilor Globali Comuni (în numele Intermediarilor), la data de 10 mai 2017 („Data Alocării”).  Investitorilor de Retail li se va acorda o alocare garantată de 100% pentru numărul maxim de 267 Acțiuni Oferite per Investitor de Retail, conform principiului „primul sosit, primul servit”, până la un număr total de 534.000 Acțiuni Oferite. Investitorii de Retail au dreptul la: o reducere de 7% din Prețul de Ofertă pentru subscrierile efectuate în mod valabil în primele 5 Zile Lucrătoare ale perioadei Ofertei (i.e., până la și inclusiv 5 mai 2017); și o reducere de 3% din Prețul de Ofertă pentru subscrierile efectuate în mod valabil în cea de-a 6-a Zi Lucrătoare și până la cea de-a 8-a Zi Lucrătoare a Perioadei Ofertei (de la și inclusiv 8 mai 2017, până la și inclusiv 10 mai 2017)”, se arată în prospectul de listare al Digi.

Acționarii vânzători estimează că vor plăti comisioane de intermediere totale, cheltuielile și sumele aferente taxei de timbru sau taxei de timbru rezervate, de aproximativ 41 mil. lei. Tarifele și cheltuielile ce urmează să fie suportate de către Acţionarii Vânzători în legătură cu Admiterea, onorariile profesionale și cheltuielile și costurile pentru imprimarea și distribuirea documentelor sunt estimate să ajungă la aproximativ 16 mil.lei (circa 3,55 mil. Euro).

BERD, cel mai puternic investitor instituțional activ în România, și-a exprimat deja intenția de a investi în acțiunile Digi Communications NV. Pe 26 aprilie, instituția financiară a aprobat participarea sa la achiziția de acțiuni.

“Suma finală a investiției BERD va fi determinată în timpul procesului de bookbuiolding și alocare efectuat în legătură cu Oferta. Societatea și BERD încheie un acord-cadru, care va intra în vigoare în cazul în care Investiția BERD se va realiza, în temeiul căreia Societatea (printre altele) (i) se va obliga să furnizeze BERD un raport anual privind aspectele sociale și de mediu; și (ii) își va asuma alte obligații în materia combaterii mitei și corupției”, scrie în prospectul de listare al acțiunilor făcut public pe 26 aprilie.

Consorțiul de intermediere al tranzacției este format de către băncile de investiții Deutsche Bank și Citigroup, respectiv din Raiffeisen Bank România, Societe Generale/BRD, Wood & Company și BT Capital Partners.

Potrivit contractului de intermediere, intermediarii se obligă să găsească ei cumpărători, sau în cazul în care nu găsesc să cumpere ei înșiși acțiunile Digi Communications oferite la vânzare. Astfel, lui Deutsche Bank și lui Citigroup le revine fiecăruia o cotă de 40% din acțiuni, iar ceilalți patru intermediari răspund fiecare de un pachet de 5% din acțiuni.

Intermediarii vor primi de la acționarii vânzători, un comision total de 26.788.741 lei în ipoteza în care prețul de ofertă și mărimea ofertei sunt maxime și opțiunea de supraalocare nu s-a exercitat. În plus, acționarii vânzători vor putea plăti, după cum vor considera necesar, un comision suplimentar de până la 13.394.371 lei, mai arată ultimele date făcute publice.

Consultanții juridici ai tranzacției sunt firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Derringer, care împreună cu avocații PeliFilip lucrează alături de companie, în timp ce sindicatul de intermediere lucrează cu firmele de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, Clifford Chance Badea și Houthoff Buruma Cooperatief.

Digi Communications NV deține 96,1% din acțiunile RCS&RDS, compania din grup care acoperă serviciile de internet fix și mobil, telefonie fixă și mobilă, cablu TV de pe teritoriul României. Veniturile RCS & RDS au avut o pondere de 73% din afacerile Digi Communications NV, o altă contribuție semnificativă de circa 16% la venituri având-o piața din Ungaria.

digi pe linii de afaceri si pe tari

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Afacerile din România au generat în 2016 venituri de 612,7 mil. Euro, adică 72,7% din venituri totale, Ungaria fiind a doua piață cu venituri de 137,9 mil. Euro și o pondere de 16,4%, Spania cu 83 mil. Euro și circa 9,9% din veniturile totale, iar Italia aduce 9,2 mil. Euro grupului, respectiv 1,1% din veniturile totale.

digi ebitda BAZA 624

La finele anului trecut, grupul avea 13.400 de angajați.

Auditul companiei a fost realizat de către EY, partenerul responsabil de această operațiune fiind Anamaria Cora.

În legătură cu listarea pe bursă, Digi Communications NV, companie înregistrată în Olanda, își propune să mute sediul fiscal în România. Astfel, datorită nealinierii legislației fiscale românești la cea europeană, compania susține că se așteaptă ca emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro cu maturitate în 2023 să devină subiectul unor taxe pe dobândă, estimările fiind că aproape 3,3 mil. Euro pe an vor fi tratate ca și cheltuieli cu dobânzile.

Anul trecut, compania – mamă a RCS & RDS și-a restructurat datoriile, printr-o emisiune de 350 mil.euro în luna octombrie plasată pe piețele externe la o dobândă de 5% pe an, prin care a fost plătită anticipat vechea emisiune din 2013, de 450 mil. Euro, contractată însă la o dobândă mai mare de 7,5%. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în anul 2016 despre pregătirile RCS & RDS pentru lansarea noii emisiuni de obligațiuni.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Tranzacția de listare a Digi nu aduce bani companiei, ci acționarilor minoritari care fac fie un exit total, fie unul parțial.

Listarea Digi este structurată, dealtfel, în jurul exitului celor mai importanți acționari minoritari, Carpathian Cable Investment și Celest Limited, ale căror acțiuni se află și în pachetul oferit spre vânzare, cât și în opțiunea de supraalocare.

În spatele vehiculului de investiții Carpathian Cable Investment Ltd ultimele date publice indică doi acționari – fondul american de hedging Eton Park care deține o treime din acest vehicul, și deci indirect o cotă de circa 6,8% din Digi Communications NV, celălalt acționar fiind britanicul Wayne Grant Quasha, cu două treimi din acțiunile Carpathian Cable Investment Ltd, și indirect cu circa 13,7% din Digi Communications NV.

Pe 23 martie, Eric Mindich, managerul fondului de hedging Eton Park, a anunțat că fondul va fi lichidat ca urmare a rezultatelor proaste din 2016, când activele fondului au scăzut cu 2 mld. Dolari până la nivelul de 7 mld. Dolari. În perioada de glorie a sa, Eton Park avea în 2011 în administrare active de 14 mld. Dolari, potrivit datelor publicate de către Reuters.

Eric Mindich a mai anunțat că intenționează să returneze circa 40% din banii investitorilor în fond până la finele lunii aprilie.

Afacerea RCS & RDS, care înseamnă miezul Digi Communications NV, a fost pornită în 1992 de către un grup de oameni de afaceri printre care și Zoltan Teszari.

Din 1998 până în 1999, Carpathian Cable Investments S.a.r.l. și afiliații săi au investit aproximativ 10 mil. Dolari în afacere. Ulterior, între 1999 și 2000, Celest Limited și afiliații săi au investit aproximativ 6 mil. dolari. Aceste fonduri au fost utilizate pentru nevoile companiei de dezvoltare pe parcursul perioadei respective. În cazul în care Carpathian Cable Investments își vinde pachetul scos la vânzare, fără exercitarea opțiunii de supraalocare, ar putea încasa în jurul a 54 mil. euro, iar dacă își vor face exitul total prin exercitarea opțiuni de supraalocare, ar putea încasa aproape 60 mil. euro.

Compania s-a dezvoltat printr-o strategie de extindere organică și achiziții de operatori locali, finanțată din resurse ale acționarilor, dar mai ales din credite bancare refinanțate periodic pe baza unui flux de numerar în creștere.

Cei doi acționari au finanțat recent Digi Communications NV sub forma unor împrumuturi care sunt, de fapt, datorii provenite din conversia dividendelor.

La 30 ianuarie 2017, Digi a încheiat două împrumuturi pe termen scurt cu Carpathian Cable Investments S.à.R.L, pentru o sumă principală de 6,6 mil. euro și cu Celest Limited, pentru o sumă de 1,5 mil. Euro, la o rată a dobânzii de 5% pe an, data de rambursare fiind stabilită pentru 30 iunie 2017.

Digi Communications NV avea datorii financiare nete de 759,6 mil. Euro la 31 martie și lichidități de 8,7 mil. Euro.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

La nivel strategic, grupul este concentrat asupra operațiunilor din România și Ungaria, unde marca Digi are notorietate puternică printre consumatori, iar segmentul de extindere a portofoliului de operațiuni de telefonie mobilă este de asemenea în centrul planurilor sale de dezvoltare.

Grupul lui Teszari ajunge la 25 de ani de la înființare la bursă, după ce în noiembrie 2007 renunța la planul de listare a unui pachet de 15% din acțiuni pe bursa din Londra, tranzacție intermediată atunci de către băncile de investiții Morgan Stanley și UBS. Motivul invocat atunci a fost contextul de piață.

Captură site cu articolul publicat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie 2016 privind listarea afacerii RCS & RDS pe bursa de la București

Drumul de zece ani al afacerii RCS & RDS către bursă : Grupul de telecomunicații al lui Zoltan Teszari renunța în noiembrie 2007 la listarea unui pachet de 15% la Londra, în mai 2017 va bate la porțile bursei de la București pentru listarea în jurul a 25% din companie. Fondul american de hedging Eton Park, unul dintre acționarii minoritari care vrea să-și facă exitul din companie, a anunțat că se închide și că returnează banii investitorilor săi. Majorare de capital de circa 10 mil. euro și tranzacții de conversie în acțiuni ale lui Teszari și a altor acționari înaintea listării Digi Communications NV

Grupul de comunicații controlat de Zoltan Teszari a anunțat ieri oficial intenția sa de listare în luna mai pe bursa de la București, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 13 aprilie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea a circa 25% din acțiuni pe piața bursieră locală.

Tranzacția vizează un pachet de acțiuni ale Digi Communications NV, noul nume sub care operează compania – mamă a RCS & RDS și a întregului grup de comunicații, care anterior se numea Cable Communications Systems NV. Digi Communications deține 96,1% din RCS & RDS, potrivit datelor disponibile în ultimul raport anual al companiei.

“DIGI, important furnizor de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, anunță astăzi intenția de a lansa o ofertă publică inițială de acțiuni ordinare din clasa B către public, în România, și anumiți investitori instituționali și profesionali. DIGI intenționează să solicite admiterea Acțiunilor la tranzacționare pe Piața Reglementată la vedere operată de Bursa de Valori București în luna Mai 2017”, se arată în comunicatul companiei din 11 aprilie 2017.

Societatea intenționează să listeze cel puțin 25% din capitalul social subscris, presupunând că are loc exercitarea opțiunii de supra-alocare a 10% din acțiuni, imediat după admitere, precizează reprezentanții companiei.

Tranzacția constă în vânzarea unui pachet de acțiuni care va permite exitul unor acționari minoritari astfel încât compania nu va încasa bani în urma listării.

Pe bursa de la București, vor fi vândute acțiuni de clasa B, a căror valoare nominală este de 1 eurocent per titlu și conferă un drept de vot în timp ce acțiunile de clasa A ale Digi Communications au o valoare nominală de zece ori mai mare, adică de 10 eurocenți per titlu, și oferă 10 drepturi de vot.

Această împărțire a acțiunilor în două clase protejează poziția lui Zoltan Teszari, omul care controlează Digi Communications NV prin intermediul RCS Management. Deținătorii ambelor clase de acțiuni au aceleași drepturi la dividende, au mai precizat ieri reprezentanții companiei.

Conducerea companiei nu a anunțat până acum prețul pe acțiune ce va fi oferit investitorilor, însă surse din piață au estimat în aprilie 2016 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO valoarea tranzacției în jurul a 500 mil. Euro.

„Ziua de astăzi marchează un moment istoric pentru DIGI Comunications N.V. și pentru economia românească, în general. În calitate de unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, intenția de listare la Bursa de Valori București este o oportunitate importantă pentru publicul românesc și va reprezenta o realizare de care vom fi foarte mândri. Investind în DIGI, investitorii obțin acces la un lider atractiv în industrie, cu o creștere structurală stabilă. Investitorii vor beneficia de expertiza echipei noastre de conducere și de o marcă cu o recunoaștere puternică pe piețele în care activăm și pe segmentele noastre de clienți. Consiliul de Administrație al Societății sprijină cu mândrie această etapă a dezvoltării noastre și așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acționarii viitori, în calitatea de societate cotată la bursă“, a declarat Serghei Bulgac, CEO al RCS & RDS și viitorul CEO al Digi Communications NV.

Managerii fondurilor de pensii și administratorii fondurilor de investiții, precum și investitori instituționali precum IFC sau BERD, vor avea ocazia de a-și completa portofoliile locale de investiții cu prima companie majoră de telecomunicații care vine pe bursă.

Tranzacția este intermediată de un sindicat format din Citigroup și Deutsche Bank, care acționează în calitate de Coordonatori Globali Comuni, și împreună cu BT Capital Partners S.A., BRD – Groupe Société Générale S.A., Société Générale S.A., Raiffeisen Bank S.A. și Wood & Company Financial Services, a.s. în calitate de Deținători Comuni ai Registrului de Subscrieri.

În cadrul procedurilor premergătoare listării, au avut loc la nivelul unor acționari tranzacții de schimburi de acțiuni Digi Communications NV, RCS Management și RCS & RDS.

În luna februarie, Digi Communications NV a convertit dividende plătibile către 2 acționari minoritari în credite pe termen scurt în valoare de 8,1 mil. Euro, cu scadența până pe 30 iunie și la un cost al dobânzii de 5% pe an.

În luna martie, Zoltan Teszari a schimbat un număr de 7,5 milioane de acțiuni RCS & RDS pentru 1.042 de acțiuni Digi Communications NV, conform raportului anual pe 2016 al companiei – mamă a RCS&RDS.

Tot în luna martie, acorduri de schimb de acțiuni au fost încheiate între Digi Communications NV și câțiva acționari minoritari ai RCS Management, prin care acționarii minoritari au schimbat 16.582 de acțiuni RCS Management cu 17.367.832 acțiuni RCS & RDS, precizează sursa citată.

De asemenea, pe 7 aprilie, board-ul companiei a fost autorizat să emită 99.494.060 acțiuni clasa A cu o valoare nominală de circa 9,95 mil. Euro, operațiune prin care capitalul social al companiei este majorat.

La 31 decembrie 2016, structura acționariatului Digi Communications NV era formată din RCS Management, care deținea 57,87% din acțiuni, Zoltan Teszari cu 4,6% din acțiuni, Carpathian Cable Investment Ltd cu 19,67%, Celest Limited Cipru cu 5,32%, Digi care deține 8,17% din propriul capital și alți acționari cu 4,38%, conform raportului anual al companiei – mamă a RCS & RDS.

În spatele vehiculului de investiții Carpathian Cable Investment Ltd ultimele date publice indică doi acționari – fondul american de hedging Eton Park care deține o treime din acest vehicul, și deci indirect o cotă de circa 6,8% din Digi Communications NV, celălalt acționar fiind britanicul Wayne Grant Quasha, cu două treimi din acțiunile Carpathian Cable Investment Ltd, și indirect cu circa 13,7% din Digi Communications NV.

Pe 23 martie, Eric Mindich, managerul fondului de hedging Eton Park, a anunțat că fondul va fi lichidat ca urmare a rezultatelor proaste din 2016, când activele fondului au scăzut cu 2 mld. Dolari până la nivelul de 7 mld. Dolari. În perioada de glorie a sa, Eton Park avea în 2011 în administrare active de 14 mld. Dolari, potrivit datelor publicate de către Reuters.

Eric Mindich a mai anunțat că intenționează să returneze circa 40% din banii investitorilor în fond până la finele lunii aprilie.

Acționarii din spatele Carpathian Cable Investment Ltd sunt, de altfel, cei mai importanți acționari minoritari ai Digi Communications NV, care așteaptă să își facă exitul în luna mai din afacerea controlată de Zoltan Teszari.

Zoltan Teszari este acționarul majoritar al grupului, și deci al Digi Communications NV, și va rămâne în această poziție și după listarea companiei pe bursă.

În legătură cu listarea pe bursă, Digi Communications NV, companie înregistrată în Olanda, își propune să mute sediul fiscal în România. Astfel, datorită nealinierii legislației fiscale românești la cea europeană, compania susține că se așteaptă ca emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro cu maturitate în 2023 să devină subiectul unor taxe pe dobândă, estimările fiind că aproape 3,3 mil. Euro pe an vor fi tratate ca și cheltuieli cu dobânzile.

Anul trecut, compania – mamă a RCS & RDS și-a restructurat datoriile, printr-o emisiune de 350 mil.euro în luna octombrie plasată pe piețele externe la o dobândă de 5% pe an, prin care a fost plătită anticipat vechea emisiune din 2013, de 450 mil. Euro, contractată însă la o dobândă mai mare de 7,5%. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în anul 2016 despre pregătirile RCS & RDS pentru lansarea noii emisiuni de obligațiuni.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Grupul Digi Communications este format din Digi Communications NV, RCS & RDS și subsidiarele acestora. Operațiunile principale sunt grupate în RCS & RDS (în România), Digi T.S Kft în Ungaria, Digi Spania și Digi Italia.

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Afacerile din România au generat în 2016 venituri de 612,7 mil. Euro, adică 72,7% din venituri totale, Ungaria fiind a doua piață cu venituri de 137,9 mil. Euro și o pondere de 16,4%, Spania cu 83 mil. Euro și circa 9,9% din veniturile totale, iar Italia aduce 9,2 mil. Euro grupului, respectiv 1,1% din veniturile totale.

 La finele anului trecut, grupul avea 13.400 de angajați.

Afacerea RCS&RDS a fost fondată în 1994, iar acum grupul construit în jurul său oferă cinci activități de bază – televiziune prin cablu, internet și date fixe, servicii de telecomunicații mobile, telefonie fixă și televiziune prin satelit de tip direct to home (DTH).

Compania s-a dezvoltat în cele două decenii prin creștere organică, combinată cu campanii de achiziție de operatori locali, finanțată atât din propriul numerar, cât și din credite bancare rostogolite periodic.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

La nivel strategic, grupul este concentrat asupra operațiunilor din România și Ungaria, unde marca Digi are notorietate puternică printre consumatori, iar segmentul de extindere a portofoliului de operațiuni de telefonie mobilă este de asemenea în centrul planurilor sale de dezvoltare.

Grupul lui Teszari ajunge la 23 de ani de la înființare la bursă, după ce în noiembrie 2007 renunța la planul de listare a unui pachet de 15% din acțiuni pe bursa din Londra, tranzacție intermediată atunci de către băncile de investiții Morgan Stanley și UBS. Motivul invocat atunci a fost contextul de piață. Acum, peisajul în care a fost anunțată listarea este unul favorabil. Activitatea de listări pe bursele din Europa și întreaga regiune EMEIA este în creștere, în ciuda incertitudinii geopolitice, arată consultanții EY, care estimează că în primul trimestru al acestui an au avut loc la nivel global 369 de oferte publice care au atras 33,7 mld. dolari, marcând o creștere de 92% a numărului de IPO-uri și de 146% a capitalului atras, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. EY este auditor al rapoartelor financiare ale Digi Communications NV.

Pe bursa de la București, intrarea Digi Communications NV ar putea aduce cea mai mare listare a unei companii private locale și vine la mai puțin de jumătate de an după listarea MedLife în luna decembrie, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe  2 octombrie 2016. Inițial, planurile de listare ale grupului lui Zoltan Teszari vizau al doilea semestru din 2016, însă ulterior tranzacția a fost amânată pentru trimestrul al doilea din 2017.