Arhiva etichetelor: tranzactie

Sursă grafic : BVB.

SIF Muntenia și-a făcut exitul din afacerea Cemacon. Dedeman a cumpărat încă un pachet de 3,7% din producătorul de blocuri ceramice și a ajuns la o deținere de 32,7% din companie

Grupul Dedeman, controlat de frații Dragoș și Adrian Pavăl, și-a majorat investiția în producătorul de blocuri ceramice Cemacon prin achiziția unui nou pachet de 3,7% din companie, conform informațiilor făcute publice pe Bursa de Valori București unde sunt listate acțiunile Cemacon.

Astfel, printr-o tranzacție derulată pe piața secundară, PIF Industrial SRL din Bacău, reprezentată din punct de vedere legal de către Adrian Pavăl – unul dintre proprietarii Dedeman, a cumpărat pe 18 mai un pachet de 4.235.900 de acțiuni Cemacon, în condițiile în care anterior această societate nu deținea nici măcar o acțiune.

Având în vedere că PIF Industrial SRL acționează concertat cu Dedeman SRL, pachetul deținut acum de către grupul de firme din Bacău patronat de frații Pavăl la Cemacon ajunge la 32,716%, potrivit datelor făcute publice.

La cotația din ședința de vineri de 0,42 lei pe acțiune, valoarea pachetului vândut este în jurul a 1,78 mil. Lei (circa 390.000 euro).

Numele vânzătorului nu a fost făcut public, însă surse din piață afirmă că acesta este SIF Muntenia.

Reprezentanții părților implicate nu au putut fi contactate până la momentul publicării acestui articol.

SIF Muntenia deținea la 31 martie un pachet de 4.235.900 de acțiuni Cemacon, adică de 3,7% din companie, potrivit unui raport al SIF Muntenia pentru primul trimestru al acestui an.

Acțiunile Cemacon au urcat în ședința bursieră de luni cu 7,6% și au închis la valoarea de 0,4520 lei pe acțiune. Capitalizarea bursieră a Cemacon este de 51,5 mil. Lei (peste 11 mil. Euro).

Dedeman, a cărui strategie este de a plasa o parte din lichiditățile obținute din afacerea de bricolaj în alte oportunități de investiții, a intrat în afacerea Cemacon în luna februarie a acestui an prin achiziția unui pachet de 28,999% din acțiuni pentru care a plătit circa 2,3 mil. Euro.

De asemenea, fondul de investiții  Business Capital for Romania Opportunity Fund Cooperatief și-a majorat participația de la 27,9% la aproximativ 32,999%.

Afacerea Cemacon este acum împărțită de trei acționari cu ponderi aproape egale – Dedeman, fondul condus de către omul de afaceri Florin Pogonaru și grupul de firme și de investitori în spatele cărora se află Andrei Cionca, fondatorul Casei de Insolvență Transilvania, care deține alte peste 30% din acțiunile companiei.

Pe fondul tranzacțiilor din luna februarie, fondul finlandez KJK și Broker Cluj și-au făcut exitul din afacere.

Cemacon este unul dintre cei mai importanți trei producători de cărămizi și blocuri ceramice, alături de Wienerberger și Brikston Iași. Pentru primul trimestru al acestui an, Cemacon a raportat o reducere de aproape 9 ori a pierderilor față de perioada similară a anului anterior, o creștere a EBITDA cu 38% și o cifră de afaceri netă de 11,7 mil. Lei, în avans cu 6% față de primul trimestru al anului anterior.

Piața cărămizilor și blocurilor ceramice este una dinamică, ce a înregistrat o rată de creștere atractivă în anul 2016. Pe acest fundal și al perspectivelor de creștere a sectorului de profil, Wienerberger a cumpărat o fabrică de cărămizi anul trecut de la Omer Susli, patronul Praktiker, iar fondul de investiții ADM Capital a scos la vânzare Brikston Iași, tranzacție aflată în curs de derulare.

Raiffeisen Bank și Eximbank împrumută cu 34 mil. Euro operatorul portuar Comvex pentru finanțarea parțială a investiției de peste 45 mil. Euro într-un terminal de cereale în portul Constanța. Avocații Wolf Theiss au consiliat băncile în tranzacția de finanțare

Raiffeisen Bank şi EximBank România, Finanţator, au semnat la finalul săptămanii trecute un acord de credit în valoare de 33,6 mil. euro cu compania Comvex S.A., destinat finanţării proiectului Terminal de cereale în Portul Constanţa, Dana 80, au anunțat băncile într-un comunicat.

Suma finanţării este subscrisă în mod egal de cele două bănci, respectiv 16,8 milioane de euro fiecare. Creditul de investiții acordat de consorţiul bancar beneficiază, în plus, şi de o garanție emisă de EximBank în numele şi contul statului român, în valoare de 18,2 milioane de euro.

Raiffeisen Bank este aranjor şi finanţator, iar Eximbank finanțator în cadrul tranzacției de finanțare încheiate cu Comvex Constanța.

Finanțarea – acordată pe o perioadă de 10 ani – are ca obiect dezvoltarea şi ulterior operarea de către Comvex S.A. a unui Terminal de cereale cu o capacitate de stocare de 200.000 de tone, iar investiția totală este de peste 45 de mil. euro.

În completarea finanțării bancare, Comvex S.A. a obținut fonduri de pe piaţa de capital, ce i-au permis o contribuție proprie în valoare de peste 8 mil. euro.

Terminalul va fi construit în Dana 80 a Portului Constanța, cea mai adâncă dană de la Marea Neagră și va marca o premieră în România:  va crea posibilitatea încărcării la capacitate totală a celor mai mari nave de transport cereale, tip Panamax şi Cape Size, până la 120.000 tdw. De asemenea, va lega Portul Constanța cu cele mai importante piețe de export pentru cereale din Asia şi va crește importanța acestuia in regiune.

Conform estimărilor companiei, construcția acestui terminal înseamnă, într-o primă fază, dezvoltarea capacităților de export de cereale ale României cu peste 3 milioane de tone, putând ajunge treptat, până la finalul proiectului, la 10 milioane de tone. De asemenea, operarea suplimentară în Dana 80 va duce la creșterea semnificativă a atractivității şi a profitabilității Portului Constanța, precum şi la crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare.

Proiectul este considerat unul de importanță strategică şi este inclus în Master Planul General de Transport al României, aprobat prin HG 666/2016, precum şi în Master Planul Portului Constanța. Totodată, acesta este integrat într-un proiect de dezvoltare privind infrastructura feroviară prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Consultanța juridică în procesul de finanțare a fost asigurată de biroul din București al Wolf Theiss Rechtsanwälte GmbH & Co KG, acționând în numele finanțatorilor, şi de către Mareş, Dănilescu & Mareş, în numele Comvex.

 

Laszlo Wolf, Directorul General Adjunct al grupului OTP: Estimăm că vom avea noutăți privind semnarea unei tranzacții cu Banca Românească la sfârșitul lui iunie – începutul lui iulie

 

Grupul ungar OTP, unul dintre investitorii care au depus ofertă pentru achiziția Banca Românească, se așteaptă să primească vești privind tranzacția de exit derulată de către National Bank of Greece până cel târziu la începutul lunii iulie.

„Conform estimării mele, vor fi noutăți despre semnarea unei tranzacții pentru Banca Românească la finele lunii iunie sau începutul lui iulie”, a spus Laszlo Wolf, Director General Adjunct al grupului ungar OTP în cadrul Reuters Central & Eastern Investment Summit, citat de Reuters.

OTP și Banca Transilvania au depus oferte angajante pentru achiziția Banca Românească, iar acum este așteptată din partea National Bank of Greece o decizie privind selecția cumpărătorului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ultimele informații pe acest subiect indică faptul că un deznodământ al tranzacției ar putea apare chiar în următoarele 2 – 3 săptămâni, susțin surse din piață.

„Dacă totul merge bine, vom fi capabili să ajungem la 7 – 8 procente” din piața românească, a mai spus Lazslo Wolf. “Nu doar cu această tranzacție, dar în ansamblu, ar fi bine să atingem 6 – 7 – 8 procente“, mai spune reprezentantul OTP.

Retorica șefilor OTP față de achiziția Banca Românească indică un nivel înalt de încredere că vor finaliza această tranzacție, ceea ce poate semnala că grupul ungar a pregătit o ofertă capabilă să se alinieze cu așteptările vânzătorului.

Vânzarea Banca Românească de către National Bank of Greece, tranzacție anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, este coordonată de către bancherii de investiții de la Credit Suisse.

National Bank of Greece este, în acest moment, banca elenă aflată cel mai aproape de momentul de exit din România, după ce o tranzacție similară a Piraeus a eșuat în 2015, iar vânzarea pachetului majoritar al Bancpost de către Eurobank este în faza în care abia se conturează cine sunt investitorii interesați de acest proces.

Șeful OTP, Sandor Csanyi, a declarat că OTP va depune o ofertă și pentru achiziția Bancpost, unde primele semnale venite din piață indică un val de interes din partea mai multor potențiali investitori, atât nume active pe piața bancară locală, cât și investitori interesați de o oportunitate de a intra în România pe acest segment.

Tranzacțiile de vânzare de la Banca Românească și Bancpost au loc în contextul în care băncile – mamă din Grecia sunt nevoite să își reducă expunerile din străinătate, adică din piețele din Europa de Sud – Est (inclusiv România), pentru a-și onora angajamentele luate față de Uniunea Europeană și creditorii internaționali ai statului elen.

National Bank of Greece deține 99,279% din acțiunile Banca Românească, care operează o rețea formată din aproximativ 109 unități și 5 centre de afaceri, conform datelor prezentate pe site-ul băncii.

Pe lână Banca Românească, NBG mai deține în România un pachet de 99,33% din acțiunile NBG Leasing, respectiv 94,26% din Garanta Asigurări, după ce în ianuarie 2016 a închis operațiunile casei de brokeraj NBG Securities România.

 

Achiziția Anima de către MedLife a fost aprobată de către Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Med Life SA preia Anima Speciality Medical Services SRL şi Anima Promovare și Vânzări SRL.

Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice şi a constatat că aceasta nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

Grupul Med Life este unul dintre principalii furnizori privați de servicii medicale din România, operând în București o rețea de 7 hyperclinici.

Anima Speciality Medical Services SRL prestează servicii de consultatii medicale, servicii de laborator si servicii de imagistica medicala prin intermediul a 6 clinici situate in Municipiul București.

Decizia Consiliului Concurenţei se publică pe site-ul instituţiei cu eliminarea informaţiilor confidenţiale.

Consultanții vânzătorului au fost echipa de consultanță în tranzacții a KPMG și Sergiu Neguț, fost director general adjunct al rețelei Regina Maria, în timp ce MedLife a lucrat cu firma de consultanță de taxe Taxhouse și casa de avocatură Dima&Asociații.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Achiziționarea integrală a rețelei de clinici Anima reprezintă cea de-a 15-a achiziție derulată până acum de grupul MedLife, Almina Trading SRL fiind ultima achiziție anunțată.

Pe lângă Ludovic Robert, principalul acționar al afacerii Anima, mai dețin acțiuni Cristian Sas cu  4,5%, Carmen Sas cu 2,9%, Carmen Ștențel și Sorin Dan Cadar, fiecare cu câte 1% din companie, conform ultimelor date disponibile.

Ludovic Robert este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din sectorul local farma. Ludovic Robert este unul dintre fondatorii și principalii acționari ai lanțului de centre de radioterapie Amethyst.

Ludovic Robert s-a numărat de-a lungul timpului ca fondator, respectiv acționar în mai multe afaceri. Astfel, acesta a fost unul dintre cei patru acționari ai afacerii A&D Pharma, cel mai mare grup farma din România cu afaceri de până la 1 mld. Euro pe an, dar în 2012 s-a retras din companie.

Acesta a fost Managing Partner în afacerea Ozone Laboratories, vândută în 2008 către fondul de investiții Advent International. Tot în 2008, și-a făcut exitul din afacerea Puls Media Network, specializată în publicații medicale și evenimente ale industriei farma, prin vânzarea companiei către Versa Media din Cehia.

În 2011, Ludovic Robert și-a făcut exitul în urma vânzării afacerii Oxigen Plus către Linde Gas.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al acestui an un profit net consolidat de 4,23 mil. Lei (0,9 mil. euro) la o cifră de afaceri de 146,9 mil. Lei (circa 32 mil. euro). MedLife are o capitalizare bursieră de 723,3 mil. Lei (159 mil. Euro). Afacerea MedLife este controlată în proporție de 51% de familia Marcu, fondatoarea companiei, printre acționarii minoritari fiind IFC cu un pachet de 5%, iar după listarea acțiunilor în decembrie 2016 au intrat și alți investitori instituționali precum Charlemagne Capital, Allianz sau NN. Tranzacția de listare a unui pachet minoritar din Medlife pe bursa de la București pentru a permite exitul fondului de investiții Value4Capital a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie 2016 de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piața serviciilor medicale private din România este estimată la 2,107 mld. Euro, cu o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut.

Afacerea construită cu discreție de Zoltan Teszari a devenit o companie publică cu o valoare de peste 900 mil. euro pe bursa de la București. Serghei Bulgac: Listarea pe bursă ne oferă o nouă sursă de finanțare pentru proiecte de investiții și achiziții. Nu avem în derulare un proiect de achiziție în acest moment. Mai avem spațiu pentru finanțări noi de la circa 2,9 x EBITDA până la 3,75 x EBITDA pe partea de obligațiuni

Digi Communications NV, firma – mamă a RCS & RDS, a făcut, ieri, pasul de la o afacere privată a cărei cultură corporativă este puternic marcată de discreția fondatorului său, antreprenorul Zoltan Teszari, la statutul de companie publică după ce acțiunile sale au intrat la tranzacționare pe piața principală a bursei de la București. La o zi după listare, Digi a ajuns la o capitalizare de piață de 4,12 mld. lei (905,5 mil. euro).

Compania controlată de către Teszari a vândut în cadrul tranzacției un pachet de 25,6% din acțiuni pentru 944.595.544,8 lei (207,6 mil. Euro calculat la un curs de schimb de aproximativ 4,55 lei la euro – n.r.), fiind cea mai mare tranzacție de listare a unei companii private din istoria bursei de la București. Astfel, Digi Communications NV a intrat pe bursă cu o capitalizare de piață de 810,95 mil. Euro. Dacă adăugăm datoria financiară netă de aproximativ 759,6 mil. Euro, existentă la 31 martie, calculele indică o valoare de întreprindere a companiei de aproximativ 1,57 mld. Euro și corespunde unui multiplu de peste 5,5 x EBITDA.

“Compania nu are în plan o nouă vânzare de acțiuni pe bursă. Vom continua strategia de a ne concentra pe piețele din România și Ungaria și de a ne dezvolta pe telefonie mobilă și, în subsidiar, pe piața de energie. Pentru a ne dezvolta, luăm în calcul și achiziții oportuniste, dacă piața ne oferă astfel de oportunități. Nu avem în acest moment niciun proiect concret de achiziție“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Serghei Bulgac, Director General al Digi Communications NV.

Intrarea pe bursă va diversifica mixul de finanțare al companiei de comunicații, care în acest moment este structurat, în principal, din emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro atrasă în toamna lui 2016 și pe un acord de finanțare bancară de peste 300 mil. Euro, iar într-o proporție cu mult mai mică pe împrumuturi de la acționari, printre care Zoltan Teszari, respectiv investitorii grupați în cadrul vehiculelor de investiții Carpathian Cable Investment Limited și Celest Limited.

“Listarea la bursă ne dă posibilitatea să diversificăm mixul de finanțare și am putea pe viitor să apelăm la o astfel de opțiune pentru a finanța proiecte de investiții sau de fuziuni și achiziții”, a explicat, ieri, Serghei Bulgac la sediul Bursei de Valori București, unde a fost prezent la deschiderea primei ședințe de tranzacționare a acțiunilor Digi alături de reprezentanți ai BVB, ASF și ai consorțiului de intermediere a tranzacției.

“Nivelul nostru de îndatorare este acum de circa 2,9 x EBITDA și mai avem spațiu până la 3,75 pe partea de obligațiuni“, a precizat Serghei Bulgac la întrebarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO care este spațiul de manevră al companiei pentru atragerea de noi finanțări în acest moment.

Digi Communications NV avea datorii financiare nete de 759,6 mil. Euro la 31 martie și lichidități de 8,7 mil. Euro.

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO ce alte burse au fost luate în calcul pentru listarea acțiunilor Digi, având în vedere tentativa din 2007 de a intra pe segmentul secundar al bursei de la Londra, Serghei Bulgac a răspuns: “Am analizat și Euronext Amsterdam, Viena sau Varșovia, adică ne-am uitat și la burse din regiune“.

Digi Communications NV, fosta Cable Communications Systems NV, are sediul fiscal și juridic la Amsterdam, însă în aprilie în contextul pregătirilor pentru listarea pe bursa de la București, compania și-a anunțat intenția de a-și muta sediul fiscal din Olanda în România.

Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai puternic investitor instituțional în România, a cumpărat în cadrul tranzacției de listare a Digi Communications un pachet de 3,25% din acțiunile companiei.

“Am cumpărat 3.250.000 acțiuni Digi în cadrul IPO (tranzacția de ofertă publică inițială – n.r.)“, au precizat, ieri, printr-un email pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții BERD.

Pe 26 aprilie, instituția financiară a aprobat participarea sa la achiziția de acțiuni.

La tranzacție au participat pe lângă fonduri de investiții străine și investitori instituționali internaționali și investitori locali. SIF Banat – Crișana a anunțat pe 12 mai că a cumpărat un pachet de 75.000 de acțiuni.

Oferta de acțiuni Digi a fost suprasubscrisă, pe fondul unui interes puternic din partea investitorilor.

În acest context, Raiffeisen Bank – unul dintre membrii sindicatului de intermediere a ofertei publice secundare inițiale de vânzare, a anunțat că au fost vândute de către acționarii companiei un număr de 23.918.519 acțiuni, adică 25,6% din capitalul Digi Communications NV, în urma primirii a 8.370 de ordine de cumpărare.

Pachetul de acțiuni vândut a mers în cea mai mare parte pe tranșa dedicată investitorilor instituționali, unde la prețul de 40 de lei pe acțiune au fost cumpărate 19.569.697 de titluri. La rândul lor, investitorii de retail (investitorii – persoane fizice) au luat un pachet de 4.348.822 acțiuni, din care cei mai mulți s-au înghesuit să beneficieze de discount-ul acordat în primele zile de subscriere, astfel că un pachet de 4.329.143 de titluri a fost cumpărat la un preț de 37,2 lei pe acțiune, și numai 19.679 de acțiuni au mai fost vândute în ultimele zile ale ofertei la un preț de 38,8 lei pe acțiune.

Acționarii – vânzători ai titlurilor Digi în cadrul ofertei publice derulate pe bursă sunt Carpathian Cable Investments (20,6%), Celest Limited (1,1%), ING Bank NV (0,7%), Yarden Mariuma (0,4%), Dorina Schelean (0,4%), Nicușor Dorel Schelean (0,6%), Sirian Radu – Traian (1,4%) și Zoltan Teszari (0,5%).

Suma totală netă încasată de ofertanți după plata tuturor cheltuielilor fără includerea opțiunii de supraalocare este de circa 815 mil. Lei (179,1 mil. Euro) și reprezintă 67% din suma estimată a fi obținută, precizau reprezentanții Raiffeisen Bank pe 12 mai.

Listarea Digi înseamnă exitul principalului acționar minoritar din companie, Carpathian Cable Investments, despre care ultimele date făcute publice indică faptul că este controlat de către fondul american de hedging Eton Park,  care deține o treime din acest vehicul, și Wayne Grant Quasha.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat, în premieră, pe 13 aprilie 2016 tranzacția de listare a unui pachet de circa 25% din acțiunile grupului de comunicații al lui Zoltan Teszari.

Calculele realizate pe baza rezultatelor ofertei prezentate de către Raiffeisen Bank indică astfel că acționarii Carpathian Cable Investments vor încasa aproximativ 40,6 mil. Euro (circa 45 mil. Dolari), adică de 4,5 ori mai mult față de suma investită în afacerea RCS & RDS în perioada 1998 – 1999, potrivit datelor făcute publice în prospectul de listare.

Cei doi acționari au finanțat recent Digi Communications NV sub forma unor împrumuturi care sunt, de fapt, datorii provenite din conversia dividendelor.

La 30 ianuarie 2017, Digi a încheiat două împrumuturi pe termen scurt cu Carpathian Cable Investments S.à.R.L, pentru o sumă principală de 6,6 mil. euro și cu Celest Limited, pentru o sumă de 1,5 mil. Euro, la o rată a dobânzii de 5% pe an, data de rambursare fiind stabilită pentru 30 iunie 2017.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Afacerea RCS & RDS, care înseamnă miezul Digi Communications NV, a fost pornită în 1992 de către un grup de oameni de afaceri printre care și Zoltan Teszari. Compania s-a dezvoltat printr-o combinație de achiziții și dezvoltare organică, finanțată periodic din rostogolirea unor credite bancare. În 2013, firma a ieșit pe piețele financiare internaționale cu prima sa emisiune de obligațiuni, refinanțată cu succes în octombrie 2016 cu o nouă emisiune, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consorțiul de intermediere al tranzacției de listare a Digi pe bursa de la București este format de către băncile de investiții Deutsche Bank și Citigroup, respectiv din Raiffeisen Bank România, Societe Generale/BRD, Wood & Company și BT Capital Partners.

Consultanții juridici ai tranzacției sunt firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Derringer, care împreună cu avocații PeliFilip lucrează alături de companie, în timp ce sindicatul de intermediere lucrează cu firmele de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, Clifford Chance Badea și Houthoff Buruma Cooperatief.

Digi Communications NV, controlată de Teszari în proporție de 56,93%, deține un pachet de 96,1% din acțiunile RCS&RDS, compania din grup care acoperă serviciile de internet fix și mobil, telefonie fixă și mobilă, cablu TV de pe teritoriul României. Veniturile RCS & RDS au avut o pondere de 73% din afacerile Digi Communications NV, o altă contribuție semnificativă de circa 16% la venituri având-o piața din Ungaria.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

Tranzacția de listare a Digi pe bursă a avut loc într-un peisaj în care la nivel extern listările au crescut atât în volum, cât și în valoare, după cum arată consultanții EY. La nivel local, interesul investitorilor pentru acțiunile Digi în cadrul ofertei nu a fost influențat de către recentele anunțuri privind punerea sub acuzare a unor foști și actuali directori ai RCS & RDS, de către Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Ultimul anunț pe acest subiect arată că Serghei Bulgac, directorul general al Digi Communications și șeful RCS&RDS, a fost înștiințat oficial pe 16 mai cu privire la efectuarea urmăririi penale împotriva acestuia de către DNA, care îl consideră suspect în legătură cu săvârșirea infracțiunii de spălare de bani. Procurorii au deschis un dosar penal care vizează asocierea din 2009 dintre RCS & RDS și Bodu SRL, în care este implicat și Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, și unde sunt suspiciuni privind fapte de corupție. Reprezentanții Digi afirmă într-un comunicat că societatea continuă să coopereze pe deplin în cadrul anchetei și consideră că RCS & RDS, respectiv foștii și actualii membri ai conducerii sale, au acționat corect și în conformitate cu legea, și că nu anticipează o interferență semnificativă în privința operațiunilor sale curente.

Listarea Digi pe bursa de la București vine pe un val deschis în decembrie 2016 de listarea MedLife, anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, și care este așteptat de către investitori să fie completat și de alte companii private. Șefii bursei sunt, la nivel public, angajați în ultimii ani în atingerea obiectivului de a trece piața locală la nivelul de piață emergentă ce ar face piața locală de capital mult mai atractivă pentru investitorii mari de profil. Din această perspectivă, listările de companii noi pe bursa de la București atât din rândul companiilor private de talie majoră, cât și a firmelor mari de stat, cum este cazul Hidroelectrica, constituie principala miză pentru mandatul actualei echipe BVB, conduse de către polonezul Ludwik Sobolewski.

Kruk a anunțat că a fost selectat cumpărător al unui portofoliu neperformant local de 282 mil. Euro. Tranzacția Iris a BRD a ajuns în ultimul act după 7 luni de la lansare

Compania poloneză Kruk  a anunțat că subsidiara sa, InvestCapital Malta Ltd., a fost selectată drept cumpărător al unui portofoliu din România, a cărui valoare nominală este de aproximativ 282 mil. Euro.

Portofoliul de datorii este format din creanțe corporate garantate și negarantate.

Anunțul confirmă informațiile publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 11 aprilie, potrivit cărora Kruk este investitorul care poartă negocierile finale pentru achiziția unui portofoliu neperformant scos la vânzare de către BRD în cadrul tranzacției cu nume de cod Iris.

“Încheierea unui acord relevant privind achiziția portofoliului este contingentă până la încheierea cu succes a negocierilor între părți și ajungerea la un acord privind termenii comerciali. În cazul încheierii unui acord, compania va publica un anunț separat“, se arată în comunicatul Kruk.

BRD a ieșit la vânzare în toamna anului trecut cu un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, în cadrul primei tranzacții majore a subsidiarei Societe Generale pe piața locală de profil.

Tranzacția coordonată de către o echipă de consultanți PwC, condusă până în luna martie de către britanicul Jonathan Wheatley, a atras interesul principalilor jucători locali, precum Kruk, Kredyt Inkaso, APS, Deutsche Bank sau B2 Holding, susțin surse din piață, o parte din aceștia înaintând oferte angajante.

Portofoliul neperformant al BRD, format în special din credite corporate și IMM, cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari. Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare.

În paralel cu tranzacția Iris, BRD a vândut deja un portofoliu mult mai mic către Kredyt Inkaso.

Kruk, unul dintre liderii din regiune de pe piața administrării portofoliilor de credite neperformante, a investit anul trecut 379 mil. Zloți (88 mil. Euro) în achiziția de astfel de active din România.

Achizițiile din România au o pondere de 29% din totalul investițiilor făcute de Kruk, piața locală fiind a doua ca mărime după cea din Polonia în portofoliul grupului.

De asemenea, veniturile obținute din portofoliile cumpărate de Kruk în România au fost în 2016 de 307 mil. Zloți (71 mil. Euro). Veniturile operaționale din România ale Kruk au crescut cu 21% anul trecut față de 2015.

Cea mai mare achiziție locală a fost investiția de 155 milioane zloți (circa 36 mil. Euro) a Kruk făcută alături de International Finance Corporation în preluarea portofoliului Eurobank cu o valoare nominală de 1,7 mld. Zloți (aproximativ 400 mil. Euro), precizează reprezentanții grupului.

Acțiunile Kruk sunt listate pe bursa de la Varșovia, unde capitalizarea de piață a companiei este de 5,958 mld. Zloți (1,41 mld. Euro).

Grupul maltez Hili Ventures intră cu o achiziție de peste 30 mil. Euro pe piața imobilelor de birouri din București. Tranzacția este finanțată parțial de către BCR. Avocații Suciu Popa au consiliat cumpărătorul Art Business Centre, unde funcționează spitalul privat Ponderas

Hili Properties, divizia imobiliară a Hili Ventures, a finalizat achiziția imobilului de birouri ART Business Centre din București ca urmare a unei investiții de peste 30 mil. Euro, potrivit unui comunicat al companiei.

Achiziția înseamnă că grupul maltez intră ca investitor pe piața imobiliară și își extinde expunerea față de România, unde anul trecut a cumpărat lanțul de restaurante fast – food McDonald’s.

“Această achiziție este în linie cu strategia noastră de a adăuga portofoliului nostru internațional proiecte imobiliare comerciale de înaltă calitate în orașe cu dezvoltare rapidă” explică Margrith Lutschg Emmenegger, directorul general executiv și președinte al Hili Properties.

Potrivit acestuia, portofoliul Hili este acum evaluat la aproape 100 mil. Euro.

Avocații Suciu Popa a consiliat grupul maltez Hili în tranzacția derulată cu FBC Exclusiv Company.

Poziţionat în zona selectă din nordul Bucureştiului, imobilul cu 9 etaje adaugă 18.600 de metri pătraţi la suprafaţa închiriabilă din portofoliul comercial internaţional al grupului. Clădirea este 100% închiriată, având drept principal chiriaş Ponderas Academic Hospital, cel mai mare spital privat din România, care face parte din reţeaua de sănătate Regina Maria. Alți chiriași sunt Intesa San Paolo, Bet Active Concept, Kinetic Sport Medicine, Daas Impex, Topanel și Samsung.

În toate etapele tranzacţiei, care s-a desfăşurat pe o perioada de peste 6 luni, Hili Properties a fost asistată de echipa Suciu Popa coordonată de Miruna Suciu (Managing Partner) şi Crina Ciobanu (Managing Associate), un rol esenţial în desfăşurarea negocierilor avându-l şi avocaţii Dan Ciobanu (Partner) şi Bogdan Ghera (Senior Associate).

Asistenţa juridică a inclus, pe lângă un proces extins de due diligence, consilierea clientului în negocierea documentelor de vânzare, precum şi a documentaţiei de finanţare, fondurile pentru achiziţia clădirii provenind parţial din fondurile proprii ale grupului şi parţial fiind finanţate de către Banca Comercială Română.

Înfiinţată în februarie 2016, Suciu Popa a lucrat în mai multe dosare de fuziuni și achiziţii, printre care asistenţa acordată Enel Investment Holding B.V. în finalizarea achiziţiei de 401 mil. Euro a participaţiei de 13,6% în E-Distribuţie Muntenia S.A. şi Enel Energie Muntenia S.A. de la statul român, consilierea SABMiller Limited cu privire la vânzarea Ursus Breweries S.A. către gigantul japonez Asahi Group Holdings, ca parte a unei tranzacţii de 7,3 mld. euro ce a inclus operaţiunile şi mărcile SABMiller din România, Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria, asistarea Central Bottling Company Ltd în dobândirea controlului unic indirect asupra United România Breweries Bereprod (URBB) şi Carlsrom Beverage, consilierea Orbico, unul dintre jucătorii importanți pe piata de distribuție de produse de larg consum în achiziţia pachetului de acţiuni în Orbico România SRL deținut de acționarul minoritar, vânzarea Petrofac România către Expert Petroleum și asistenţă acordată fondatorilor Rompaper în vânzarea pachetului majoritar de acţiuni către producătorul de hârtie, carton şi ambalaje Vrancart.

 

digi ipo tabel main

BERD a aprobat participarea la achiziția de acțiuni Digi pe bursa de la București. Compania controlată de Zoltan Teszari scoate la vânzare un pachet de până la 23,3% din acțiuni pe bursă, care poate fi suplimentat până la 25,6%. Prețul oferit cotează valoarea de piață a companiei – mamă a RCS&RDS la circa 1,1 mld. Euro, iar tranzacția ar putea aduce circa 287 mil. Euro în conturile vânzătorilor. Deutsche Bank și Citi fie găsesc cumpărători, fie trebuie să cumpere 80% din acțiunile oferite spre vânzare

Digi Communications NV, compania – mamă a RCS&RDS, scoate la vânzare pe bursa de la București un pachet de până la 21.744.108 acțiuni, care reprezintă circa 23,27% din capital, potrivit datelor făcute publice în prospectul de listare al companiei.

În cazul în care se va apela la opțiunea de supraalocare, vor fi oferite spre vânzare investitorilor alte 2.174.411 acțiuni, care aparțin Carpathian Cable Investment NV și Celest Limited. Într-un astfel caz, pachetul maxim de acțiuni Digi Communications NV ce va fi vândut va ajunge la circa 25,6% din acțiunile companiei.

Tranzacția este estimată să aducă venituri nete acționarilor vânzători de 287 mil. Euro, iar compania ar ajunge astfel la o capitalizare de piață de 1,156 mld. Euro. Prețul la care vor fi oferite acțiunile Digi se situează între 38 și 56 lei pe acțiune.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 13 aprilie 2016 că grupul de comunicații al lui Zoltan Teszari intenționează să vândă pe bursa de la București un pachet în jurul a 25% din acțiuni pentru a permite exitul acționarilor minoritari.

Datele publice indică faptul că acționarii care ies la vânzare pe bursă cu acțiuni Digi Communications NV (fosta Cable Communications Systems NV) sunt Carpathian Cable Investments (20,6%), Celest Limited (1,1%), ING Bank NV (0,7%), Yarden Mariuma (0,4%), Dorina Schelean (0,4%), Nicușor Dorel Schelean (0,6%), Sirian Radu – Traian (1,4%), Zoltan Teszari (0,5%).

La acești parametri, listarea Digi va fi cea mai mare tranzacție de acest tip pentru o companie privată intrată la cota bursei de la București. Acțiunile ar urma să intre la tranzacționare sub simbolul bursier DIGI pe 16 mai pe piața la vedere a Bursei de Valori București.

Atât înainte, cât și după listare, Zoltan Teszari rămâne acționarul majoritar al Digi Communications NV, cu o deținere directă și indirectă totală de 56,93% din companie. Poziția acestuia este protejată ca urmare a unei operațiuni anterioare prin care acțiunile Digi au fost împărțite în două clase – clasa A, cu valoare nominală de 0,1 euro pe acțiune și cu o putere de vot de 10 ori mai mare față de acțiunile de clasa B, oferite la vânzare investitorilor.

Ambele tipuri de acțiuni oferă același drept  la dividendele companiei.

Pachetul de acțiuni scos la vânzare este format din două tranșe, una care cuprinde 85% din pachet, oferită investitorilor instituționali, iar restul de 15% către investitorii de retail.

Procesul de bookbuilding se va derula în perioada 27 aprilie – 10 mai.

“Acțiunile Oferite vor fi alocate investitorilor din România și din alte țări, conform deciziei Societății, în urma consultării cu Coordonatorilor Globali Comuni (în numele Intermediarilor), la data de 10 mai 2017 („Data Alocării”).  Investitorilor de Retail li se va acorda o alocare garantată de 100% pentru numărul maxim de 267 Acțiuni Oferite per Investitor de Retail, conform principiului „primul sosit, primul servit”, până la un număr total de 534.000 Acțiuni Oferite. Investitorii de Retail au dreptul la: o reducere de 7% din Prețul de Ofertă pentru subscrierile efectuate în mod valabil în primele 5 Zile Lucrătoare ale perioadei Ofertei (i.e., până la și inclusiv 5 mai 2017); și o reducere de 3% din Prețul de Ofertă pentru subscrierile efectuate în mod valabil în cea de-a 6-a Zi Lucrătoare și până la cea de-a 8-a Zi Lucrătoare a Perioadei Ofertei (de la și inclusiv 8 mai 2017, până la și inclusiv 10 mai 2017)”, se arată în prospectul de listare al Digi.

Acționarii vânzători estimează că vor plăti comisioane de intermediere totale, cheltuielile și sumele aferente taxei de timbru sau taxei de timbru rezervate, de aproximativ 41 mil. lei. Tarifele și cheltuielile ce urmează să fie suportate de către Acţionarii Vânzători în legătură cu Admiterea, onorariile profesionale și cheltuielile și costurile pentru imprimarea și distribuirea documentelor sunt estimate să ajungă la aproximativ 16 mil.lei (circa 3,55 mil. Euro).

BERD, cel mai puternic investitor instituțional activ în România, și-a exprimat deja intenția de a investi în acțiunile Digi Communications NV. Pe 26 aprilie, instituția financiară a aprobat participarea sa la achiziția de acțiuni.

“Suma finală a investiției BERD va fi determinată în timpul procesului de bookbuiolding și alocare efectuat în legătură cu Oferta. Societatea și BERD încheie un acord-cadru, care va intra în vigoare în cazul în care Investiția BERD se va realiza, în temeiul căreia Societatea (printre altele) (i) se va obliga să furnizeze BERD un raport anual privind aspectele sociale și de mediu; și (ii) își va asuma alte obligații în materia combaterii mitei și corupției”, scrie în prospectul de listare al acțiunilor făcut public pe 26 aprilie.

Consorțiul de intermediere al tranzacției este format de către băncile de investiții Deutsche Bank și Citigroup, respectiv din Raiffeisen Bank România, Societe Generale/BRD, Wood & Company și BT Capital Partners.

Potrivit contractului de intermediere, intermediarii se obligă să găsească ei cumpărători, sau în cazul în care nu găsesc să cumpere ei înșiși acțiunile Digi Communications oferite la vânzare. Astfel, lui Deutsche Bank și lui Citigroup le revine fiecăruia o cotă de 40% din acțiuni, iar ceilalți patru intermediari răspund fiecare de un pachet de 5% din acțiuni.

Intermediarii vor primi de la acționarii vânzători, un comision total de 26.788.741 lei în ipoteza în care prețul de ofertă și mărimea ofertei sunt maxime și opțiunea de supraalocare nu s-a exercitat. În plus, acționarii vânzători vor putea plăti, după cum vor considera necesar, un comision suplimentar de până la 13.394.371 lei, mai arată ultimele date făcute publice.

Consultanții juridici ai tranzacției sunt firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Derringer, care împreună cu avocații PeliFilip lucrează alături de companie, în timp ce sindicatul de intermediere lucrează cu firmele de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, Clifford Chance Badea și Houthoff Buruma Cooperatief.

Digi Communications NV deține 96,1% din acțiunile RCS&RDS, compania din grup care acoperă serviciile de internet fix și mobil, telefonie fixă și mobilă, cablu TV de pe teritoriul României. Veniturile RCS & RDS au avut o pondere de 73% din afacerile Digi Communications NV, o altă contribuție semnificativă de circa 16% la venituri având-o piața din Ungaria.

digi pe linii de afaceri si pe tari

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Afacerile din România au generat în 2016 venituri de 612,7 mil. Euro, adică 72,7% din venituri totale, Ungaria fiind a doua piață cu venituri de 137,9 mil. Euro și o pondere de 16,4%, Spania cu 83 mil. Euro și circa 9,9% din veniturile totale, iar Italia aduce 9,2 mil. Euro grupului, respectiv 1,1% din veniturile totale.

digi ebitda BAZA 624

La finele anului trecut, grupul avea 13.400 de angajați.

Auditul companiei a fost realizat de către EY, partenerul responsabil de această operațiune fiind Anamaria Cora.

În legătură cu listarea pe bursă, Digi Communications NV, companie înregistrată în Olanda, își propune să mute sediul fiscal în România. Astfel, datorită nealinierii legislației fiscale românești la cea europeană, compania susține că se așteaptă ca emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro cu maturitate în 2023 să devină subiectul unor taxe pe dobândă, estimările fiind că aproape 3,3 mil. Euro pe an vor fi tratate ca și cheltuieli cu dobânzile.

Anul trecut, compania – mamă a RCS & RDS și-a restructurat datoriile, printr-o emisiune de 350 mil.euro în luna octombrie plasată pe piețele externe la o dobândă de 5% pe an, prin care a fost plătită anticipat vechea emisiune din 2013, de 450 mil. Euro, contractată însă la o dobândă mai mare de 7,5%. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în anul 2016 despre pregătirile RCS & RDS pentru lansarea noii emisiuni de obligațiuni.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Tranzacția de listare a Digi nu aduce bani companiei, ci acționarilor minoritari care fac fie un exit total, fie unul parțial.

Listarea Digi este structurată, dealtfel, în jurul exitului celor mai importanți acționari minoritari, Carpathian Cable Investment și Celest Limited, ale căror acțiuni se află și în pachetul oferit spre vânzare, cât și în opțiunea de supraalocare.

În spatele vehiculului de investiții Carpathian Cable Investment Ltd ultimele date publice indică doi acționari – fondul american de hedging Eton Park care deține o treime din acest vehicul, și deci indirect o cotă de circa 6,8% din Digi Communications NV, celălalt acționar fiind britanicul Wayne Grant Quasha, cu două treimi din acțiunile Carpathian Cable Investment Ltd, și indirect cu circa 13,7% din Digi Communications NV.

Pe 23 martie, Eric Mindich, managerul fondului de hedging Eton Park, a anunțat că fondul va fi lichidat ca urmare a rezultatelor proaste din 2016, când activele fondului au scăzut cu 2 mld. Dolari până la nivelul de 7 mld. Dolari. În perioada de glorie a sa, Eton Park avea în 2011 în administrare active de 14 mld. Dolari, potrivit datelor publicate de către Reuters.

Eric Mindich a mai anunțat că intenționează să returneze circa 40% din banii investitorilor în fond până la finele lunii aprilie.

Afacerea RCS & RDS, care înseamnă miezul Digi Communications NV, a fost pornită în 1992 de către un grup de oameni de afaceri printre care și Zoltan Teszari.

Din 1998 până în 1999, Carpathian Cable Investments S.a.r.l. și afiliații săi au investit aproximativ 10 mil. Dolari în afacere. Ulterior, între 1999 și 2000, Celest Limited și afiliații săi au investit aproximativ 6 mil. dolari. Aceste fonduri au fost utilizate pentru nevoile companiei de dezvoltare pe parcursul perioadei respective. În cazul în care Carpathian Cable Investments își vinde pachetul scos la vânzare, fără exercitarea opțiunii de supraalocare, ar putea încasa în jurul a 54 mil. euro, iar dacă își vor face exitul total prin exercitarea opțiuni de supraalocare, ar putea încasa aproape 60 mil. euro.

Compania s-a dezvoltat printr-o strategie de extindere organică și achiziții de operatori locali, finanțată din resurse ale acționarilor, dar mai ales din credite bancare refinanțate periodic pe baza unui flux de numerar în creștere.

Cei doi acționari au finanțat recent Digi Communications NV sub forma unor împrumuturi care sunt, de fapt, datorii provenite din conversia dividendelor.

La 30 ianuarie 2017, Digi a încheiat două împrumuturi pe termen scurt cu Carpathian Cable Investments S.à.R.L, pentru o sumă principală de 6,6 mil. euro și cu Celest Limited, pentru o sumă de 1,5 mil. Euro, la o rată a dobânzii de 5% pe an, data de rambursare fiind stabilită pentru 30 iunie 2017.

Digi Communications NV avea datorii financiare nete de 759,6 mil. Euro la 31 martie și lichidități de 8,7 mil. Euro.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

La nivel strategic, grupul este concentrat asupra operațiunilor din România și Ungaria, unde marca Digi are notorietate puternică printre consumatori, iar segmentul de extindere a portofoliului de operațiuni de telefonie mobilă este de asemenea în centrul planurilor sale de dezvoltare.

Grupul lui Teszari ajunge la 25 de ani de la înființare la bursă, după ce în noiembrie 2007 renunța la planul de listare a unui pachet de 15% din acțiuni pe bursa din Londra, tranzacție intermediată atunci de către băncile de investiții Morgan Stanley și UBS. Motivul invocat atunci a fost contextul de piață.

Captură site cu articolul publicat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie 2016 privind listarea afacerii RCS & RDS pe bursa de la București

Drumul de zece ani al afacerii RCS & RDS către bursă : Grupul de telecomunicații al lui Zoltan Teszari renunța în noiembrie 2007 la listarea unui pachet de 15% la Londra, în mai 2017 va bate la porțile bursei de la București pentru listarea în jurul a 25% din companie. Fondul american de hedging Eton Park, unul dintre acționarii minoritari care vrea să-și facă exitul din companie, a anunțat că se închide și că returnează banii investitorilor săi. Majorare de capital de circa 10 mil. euro și tranzacții de conversie în acțiuni ale lui Teszari și a altor acționari înaintea listării Digi Communications NV

Grupul de comunicații controlat de Zoltan Teszari a anunțat ieri oficial intenția sa de listare în luna mai pe bursa de la București, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 13 aprilie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea a circa 25% din acțiuni pe piața bursieră locală.

Tranzacția vizează un pachet de acțiuni ale Digi Communications NV, noul nume sub care operează compania – mamă a RCS & RDS și a întregului grup de comunicații, care anterior se numea Cable Communications Systems NV. Digi Communications deține 96,1% din RCS & RDS, potrivit datelor disponibile în ultimul raport anual al companiei.

“DIGI, important furnizor de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, anunță astăzi intenția de a lansa o ofertă publică inițială de acțiuni ordinare din clasa B către public, în România, și anumiți investitori instituționali și profesionali. DIGI intenționează să solicite admiterea Acțiunilor la tranzacționare pe Piața Reglementată la vedere operată de Bursa de Valori București în luna Mai 2017”, se arată în comunicatul companiei din 11 aprilie 2017.

Societatea intenționează să listeze cel puțin 25% din capitalul social subscris, presupunând că are loc exercitarea opțiunii de supra-alocare a 10% din acțiuni, imediat după admitere, precizează reprezentanții companiei.

Tranzacția constă în vânzarea unui pachet de acțiuni care va permite exitul unor acționari minoritari astfel încât compania nu va încasa bani în urma listării.

Pe bursa de la București, vor fi vândute acțiuni de clasa B, a căror valoare nominală este de 1 eurocent per titlu și conferă un drept de vot în timp ce acțiunile de clasa A ale Digi Communications au o valoare nominală de zece ori mai mare, adică de 10 eurocenți per titlu, și oferă 10 drepturi de vot.

Această împărțire a acțiunilor în două clase protejează poziția lui Zoltan Teszari, omul care controlează Digi Communications NV prin intermediul RCS Management. Deținătorii ambelor clase de acțiuni au aceleași drepturi la dividende, au mai precizat ieri reprezentanții companiei.

Conducerea companiei nu a anunțat până acum prețul pe acțiune ce va fi oferit investitorilor, însă surse din piață au estimat în aprilie 2016 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO valoarea tranzacției în jurul a 500 mil. Euro.

„Ziua de astăzi marchează un moment istoric pentru DIGI Comunications N.V. și pentru economia românească, în general. În calitate de unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, intenția de listare la Bursa de Valori București este o oportunitate importantă pentru publicul românesc și va reprezenta o realizare de care vom fi foarte mândri. Investind în DIGI, investitorii obțin acces la un lider atractiv în industrie, cu o creștere structurală stabilă. Investitorii vor beneficia de expertiza echipei noastre de conducere și de o marcă cu o recunoaștere puternică pe piețele în care activăm și pe segmentele noastre de clienți. Consiliul de Administrație al Societății sprijină cu mândrie această etapă a dezvoltării noastre și așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acționarii viitori, în calitatea de societate cotată la bursă“, a declarat Serghei Bulgac, CEO al RCS & RDS și viitorul CEO al Digi Communications NV.

Managerii fondurilor de pensii și administratorii fondurilor de investiții, precum și investitori instituționali precum IFC sau BERD, vor avea ocazia de a-și completa portofoliile locale de investiții cu prima companie majoră de telecomunicații care vine pe bursă.

Tranzacția este intermediată de un sindicat format din Citigroup și Deutsche Bank, care acționează în calitate de Coordonatori Globali Comuni, și împreună cu BT Capital Partners S.A., BRD – Groupe Société Générale S.A., Société Générale S.A., Raiffeisen Bank S.A. și Wood & Company Financial Services, a.s. în calitate de Deținători Comuni ai Registrului de Subscrieri.

În cadrul procedurilor premergătoare listării, au avut loc la nivelul unor acționari tranzacții de schimburi de acțiuni Digi Communications NV, RCS Management și RCS & RDS.

În luna februarie, Digi Communications NV a convertit dividende plătibile către 2 acționari minoritari în credite pe termen scurt în valoare de 8,1 mil. Euro, cu scadența până pe 30 iunie și la un cost al dobânzii de 5% pe an.

În luna martie, Zoltan Teszari a schimbat un număr de 7,5 milioane de acțiuni RCS & RDS pentru 1.042 de acțiuni Digi Communications NV, conform raportului anual pe 2016 al companiei – mamă a RCS&RDS.

Tot în luna martie, acorduri de schimb de acțiuni au fost încheiate între Digi Communications NV și câțiva acționari minoritari ai RCS Management, prin care acționarii minoritari au schimbat 16.582 de acțiuni RCS Management cu 17.367.832 acțiuni RCS & RDS, precizează sursa citată.

De asemenea, pe 7 aprilie, board-ul companiei a fost autorizat să emită 99.494.060 acțiuni clasa A cu o valoare nominală de circa 9,95 mil. Euro, operațiune prin care capitalul social al companiei este majorat.

La 31 decembrie 2016, structura acționariatului Digi Communications NV era formată din RCS Management, care deținea 57,87% din acțiuni, Zoltan Teszari cu 4,6% din acțiuni, Carpathian Cable Investment Ltd cu 19,67%, Celest Limited Cipru cu 5,32%, Digi care deține 8,17% din propriul capital și alți acționari cu 4,38%, conform raportului anual al companiei – mamă a RCS & RDS.

În spatele vehiculului de investiții Carpathian Cable Investment Ltd ultimele date publice indică doi acționari – fondul american de hedging Eton Park care deține o treime din acest vehicul, și deci indirect o cotă de circa 6,8% din Digi Communications NV, celălalt acționar fiind britanicul Wayne Grant Quasha, cu două treimi din acțiunile Carpathian Cable Investment Ltd, și indirect cu circa 13,7% din Digi Communications NV.

Pe 23 martie, Eric Mindich, managerul fondului de hedging Eton Park, a anunțat că fondul va fi lichidat ca urmare a rezultatelor proaste din 2016, când activele fondului au scăzut cu 2 mld. Dolari până la nivelul de 7 mld. Dolari. În perioada de glorie a sa, Eton Park avea în 2011 în administrare active de 14 mld. Dolari, potrivit datelor publicate de către Reuters.

Eric Mindich a mai anunțat că intenționează să returneze circa 40% din banii investitorilor în fond până la finele lunii aprilie.

Acționarii din spatele Carpathian Cable Investment Ltd sunt, de altfel, cei mai importanți acționari minoritari ai Digi Communications NV, care așteaptă să își facă exitul în luna mai din afacerea controlată de Zoltan Teszari.

Zoltan Teszari este acționarul majoritar al grupului, și deci al Digi Communications NV, și va rămâne în această poziție și după listarea companiei pe bursă.

În legătură cu listarea pe bursă, Digi Communications NV, companie înregistrată în Olanda, își propune să mute sediul fiscal în România. Astfel, datorită nealinierii legislației fiscale românești la cea europeană, compania susține că se așteaptă ca emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro cu maturitate în 2023 să devină subiectul unor taxe pe dobândă, estimările fiind că aproape 3,3 mil. Euro pe an vor fi tratate ca și cheltuieli cu dobânzile.

Anul trecut, compania – mamă a RCS & RDS și-a restructurat datoriile, printr-o emisiune de 350 mil.euro în luna octombrie plasată pe piețele externe la o dobândă de 5% pe an, prin care a fost plătită anticipat vechea emisiune din 2013, de 450 mil. Euro, contractată însă la o dobândă mai mare de 7,5%. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în anul 2016 despre pregătirile RCS & RDS pentru lansarea noii emisiuni de obligațiuni.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Grupul Digi Communications este format din Digi Communications NV, RCS & RDS și subsidiarele acestora. Operațiunile principale sunt grupate în RCS & RDS (în România), Digi T.S Kft în Ungaria, Digi Spania și Digi Italia.

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Afacerile din România au generat în 2016 venituri de 612,7 mil. Euro, adică 72,7% din venituri totale, Ungaria fiind a doua piață cu venituri de 137,9 mil. Euro și o pondere de 16,4%, Spania cu 83 mil. Euro și circa 9,9% din veniturile totale, iar Italia aduce 9,2 mil. Euro grupului, respectiv 1,1% din veniturile totale.

 La finele anului trecut, grupul avea 13.400 de angajați.

Afacerea RCS&RDS a fost fondată în 1994, iar acum grupul construit în jurul său oferă cinci activități de bază – televiziune prin cablu, internet și date fixe, servicii de telecomunicații mobile, telefonie fixă și televiziune prin satelit de tip direct to home (DTH).

Compania s-a dezvoltat în cele două decenii prin creștere organică, combinată cu campanii de achiziție de operatori locali, finanțată atât din propriul numerar, cât și din credite bancare rostogolite periodic.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

La nivel strategic, grupul este concentrat asupra operațiunilor din România și Ungaria, unde marca Digi are notorietate puternică printre consumatori, iar segmentul de extindere a portofoliului de operațiuni de telefonie mobilă este de asemenea în centrul planurilor sale de dezvoltare.

Grupul lui Teszari ajunge la 23 de ani de la înființare la bursă, după ce în noiembrie 2007 renunța la planul de listare a unui pachet de 15% din acțiuni pe bursa din Londra, tranzacție intermediată atunci de către băncile de investiții Morgan Stanley și UBS. Motivul invocat atunci a fost contextul de piață. Acum, peisajul în care a fost anunțată listarea este unul favorabil. Activitatea de listări pe bursele din Europa și întreaga regiune EMEIA este în creștere, în ciuda incertitudinii geopolitice, arată consultanții EY, care estimează că în primul trimestru al acestui an au avut loc la nivel global 369 de oferte publice care au atras 33,7 mld. dolari, marcând o creștere de 92% a numărului de IPO-uri și de 146% a capitalului atras, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. EY este auditor al rapoartelor financiare ale Digi Communications NV.

Pe bursa de la București, intrarea Digi Communications NV ar putea aduce cea mai mare listare a unei companii private locale și vine la mai puțin de jumătate de an după listarea MedLife în luna decembrie, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe  2 octombrie 2016. Inițial, planurile de listare ale grupului lui Zoltan Teszari vizau al doilea semestru din 2016, însă ulterior tranzacția a fost amânată pentru trimestrul al doilea din 2017.

Enel a finalizat astăzi achiziția pachetului de circa 13,6% din E-Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia pentru care a plătit circa 400 mil. Euro. Italienii ajung la o participație de 78% din fosta perlă Electrica Muntenia Sud pentru care au plătit în total circa 1,25 mld.euro. Vânzarea fostei subsidiare Electrica a adus cei mai mulți bani în contul privatizărilor statului român, după cea a BCR. Achiziția Enel este cea mai mare tranzacție locală de la începutul anului și dă un impuls major pieței de fuziuni și achiziții din România

Gigantul italian din domeniul utilităților Enel a anunțat, astăzi, că a finalizat achiziția unui pachet de aproximativ 13,6% din capitalul E-Distribuție Muntenia și a Enel Energie Muntenia pentru un preț total de circa 400 mil. Euro. Vânzătorul este Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), care are în portofoliu pachete de acțiuni la companii care au fost privatizate, dar în care încă a rămas acționar.

După tranzacție, Enel Investment Holding BV, vehiculul de investiții controlat de Enel, și-a majorat participația în cele două companii de la 64,4% la aproximativ 78%.

Pe parcursul acestei tranzacţii, Enel a fost asistat de echipa Suciu Popa coordonată de Miruna Suciu şi Luminita Popa (Managing Partners), din care au mai facut parte avocaţii Dan Ciobanu (Partner), Roxana Fercală, Bogdan Ghera şi Mihai Cărăgui. „În acest proiect au participat aceiaşi avocati-cheie iniţial implicaţi în procesul de privatizare început în 2005 şi în separarea funcţională a activităţilor (conducând la dobândirea participaţiei majoritare de 64,4% a Enel in E-Distribuţie Muntenia S.A. şi Enel Energie Muntenia S.A.), precum şi în procedurile arbitrale în faţa ICC Paris”, precizează reprezentanții casei de avocatură Suciu Popa.

Prețul plătit în total de către Enel de la câștigarea licitației de privatizare în anul 2006 pentru fosta Electrica Muntenia Sud până acum se ridică la circa 1,25 mld. Euro, din care o parte au mers într-o majorare de capital, vânzarea fostei subsidiare Electrica aducând cei mai mulți bani în contul statului român până acum din istoria privatizărilor, după recordul obținut la BCR în urmă cu 12 ani, de 3,75 mld. Euro, din care la stat au ajuns peste 2,2 mld. euro pentru participația sa.

Statul român a încasat în anul 2004 o sumă de 669 mil. Euro pentru vânzarea direct a unei participații de 33% din Petrom, liderul pieței petroliere, și circa 440 mil. Euro din vânzarea unui pachet majoritar de acțiuni de peste 50% din acțiunile Electrica în 2014 prin intermediul unei listări duale pe bursele de la București și Londra.

Achiziția de astăzi este consecința exercitării clauzei put option de către SAPE în noiembrie 2012. Prin exercitarea clauzei put option, SAPE a cerut Enel să-I plătească circa 520 mil. Euro, sumă contestată de către grupul italian. După ce discuțiile dintre părți s-au încheiat cu un eșec în privința agreării unui preț pentru pachetul de acțiuni respectiv, SAPE a început în 2014 procedurile de arbitraj în fața Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris, cerând pe lângă suma respectivă și circa 60 mil. Euro cu titlu de dobândă.

Pe 3 februarie, Tribunalul arbitral de la Paris a stabilit prețul de achiziție al participației aferent exercitării clauzei de put option la circa 400 mil. Euro, reducând suma cerută de către SAPE cu peste 100 mil. Euro și respingând cererile privind plata unei dobânzi.

Prețul stabilit de instanța de arbitraj este mai mic decât valoarea de 448 mil. Euro, recunoscută până acum în bilanțul consolidat al grupului Enel.

Achiziția majorează datoria financiară netă cu suma aferentă de 400 mil. Euro.

Tranzacția este compatibilă cu planul strategic 2017 – 2019 al grupului italian, prin care sunt prevăzute în jurul a 2 mld. Euro pentru achiziția pachetelor minoritare din companiile sale, pe lângă opțiunea unei posibile răscumpări de acțiuni.

În anul 2008, Enel a preluat un pachet de 64,4% din Electrica Muntenia Sud ca urmare a unui contract de privatizare semnat în iunie 2007. Apoi, ca urmare a separării operațiunilor de furnizare de electricitate de funcția de distribuție de energie electrică, afacerile Electrica Muntenia Sud au fost transferate pe două companii noi. Plata cu tot cu ajustările ulterioare de preț pentru pachetul de 64,4% a fost de aproximativ 850 mil. euro.

În contextul disputelor dintre Enel și statul român, compania italiană a demarat în 2014 un proces de vânzare la nivelul companiilor sale locale de distribuție și furnizare de energie pentru a-și putea reduce datoriile la nivel de grup, tranzacție la care a renunțat însă în anul 2015 după ce a ajuns la un acord cu bancherii pentru reducerea datoriilor grupului.

În România, Grupul Enel are în portofoliul său 2,8 milioane de clienţi prin reţeaua sa de furnizare şi distribuţie, iar Enel Green Power deţine şi operează centrale de producţie a energiei din surse regenerabile. A intrat în anul 2005 pe piața locală și acum are un set divers de operațiuni de la distribuție și vânzare de energie electrică până la producție de energie regenerabilă.

Pe piața de energie din România, Enel concurează cu Electrica, companie al cărei acționar principal este statul român, precum și cu concernul german E.ON, grupul francez Engie (ex-GDF Suez) și cehii de la CEZ.

Achiziția pachetului de 13,6% din cele două companii locale de către Enel pentru circa 400 mil. euro este cea mai mare tranzacție locală pe piața de fuziuni și achiziții din România de la începutul anului și cea mai mare tranzacție din piața locală de energie locală din ultimii trei ani, adică de la vânzarea pachetului majoritar al Electrica în vara anului 2014 încoace. În 2016, Allianz Capital a cumpărat un pachet de 30% din E.ON Distribuție România într-o tranzacție estimată în jurul a 250 mil. euro.

Piața de fuziuni și achiziții din România a fost în 2016 în medie de aproximativ 3,5 – 3,6 mld. euro, conform estimărilor firmelor de consultanță din cadrul Big Four.

Grupul german Linde își consolidează poziția de lider al pieței locale de gaze industriale prin achizițiile ITO Industries și Rodmir Expert

Linde Gaz România, liderul pieței locale de gaze industriale, a anunțat astăzi că a finalizat achiziția ITO Industries International şi a Rodmir Expert.

Cumpărătorul nu a făcut publică valoarea tranzacțiilor.

Tranzacţia se concentrează pe operaţiunile legate de gazele industriale din câteva din locaţiile din România, și anume Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Oradea, Târgu Mureş, Hunedoara şi Ploieşti, precizează Linde.

Rodmir şi ITO furnizează gaze clienţilor din sectorul de retail.

Odată cu această achiziţie, Linde urmăreşte să mărească oferta de produse şi servicii oferite şi să se adreseze clienţilor din toate categoriile în România.

“Această tranzacţie întăreşte succesul afacerii noastre aflată în continuă creştere în România. Reprezintă angajamentul nostru de a investi în continuare în regiune”, a spus Ciprian Islai, Director General al Linde Gaz România.

ITO Industries International a funcționat ca subsidiară locală a grupului german Buse. În 2012, Dan Niță, primarul comunei Miroslava din județul Iași, anunța începutul lucrărilor la prima fabrică de gaze industriale din județ, investiție a ITO Industries International.

ITO Industries International a raportat pentru anul 2015 o cifră de afaceri de 13,39 mil. Lei (3 mil. Euro) și o pierdere de 0,3 mil. Lei (0,07 mil. Euro) la un număr mediu de 39 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

“Suntem încântaţi să ne alăturăm Grupului Linde şi urmărim să continuăm furnizarea la cele mai înalte standarde de calitate, servicii şi produse de încredere clienţilor noştri. Ei vor beneficia din această tranzacţie acum că vom putea livra o gamă chiar mai variată de produse şi servicii într-un timp mai scurt”, a spus Iuliana Arșinel,  Director General ITO Industries International.

Cealaltă achiziție a Linde Gaz, Rodmir Expert a raportat pentru 2015 o pierdere de 1,9 mil. Lei (0,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 3,99 mil. Lei (0,89 mil. Euro) la un număr de 13 angajați.

Rodmir Expert este o afacere înființată în anul 1996, care s-a concentrat ulterior pe extinderea în țară, înființând sucursale la Constanța (2000), Brașov (2002), Târgoviște (2005), iar în 2007 la Marghita (județul Bihor).

Compania cu capital românesc și-a concentrat în 2004 investițiile asupra depozitului și fabricii de acetilenă de pe platforma IMGB din Capitală.

Apoi, Rodmir Expert a intrat în insolvență, BDO Business Restructuring fiind numit administrator judiciar al companiei, care a propus un plan de reorganizare ce prevedea atragerea unui investitor pentru salvarea companiei.

Linde Gaz România, liderul pieței locale de gaze industriale, este o afacere profitabilă, cu un profit net de 94,9 mil. Lei (21,3 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 545,7 mil. Lei (122,9 mil. Euro) și un număr de 453 de angajați.

Linde Gas a intrat pe piaţa de gaze tehnice din România în 1996 formând o societate mixtă împreună cu UMT. În 1998, grupul german a devenit asociat unic, după ce a reușit să pună mâna pe pachetul integral de acțiuni al companiei.

În primii cinci ani de dezvoltare în România, Linde a construit staţia de îmbuteliere din Timişoara (1997), a modernizat instalaţiile de separare a aerului din Timişoara, Brazi şi Cluj, a fuzionat cu compania competitoare AGA (2000), formându-şi în acelaşi timp o reţea de parteneri de distribuţie în toate oraşele importante din România.

Începând cu anul 2000 Linde şi-a diversificat punctele de producţie prin construirea unor fabrici de acetilenă în Timişoara şi Galaţi, şi a unei staţii de îmbuteliere hidrogen la Râmnicu Vâlcea, potrivit informațiilor prezentate de către companie.

Odată cu investiţia în fabrica de separare a aerului de la Râmnicu Vâlcea în anul 2003, Linde Gaz România şi-a redistribuit capacităţile de producţie, situându-le în locaţii strategice, în apropierea clienţilor importanţi, închizându-le pe unele vechi, neperfomante şi deschizând altele noi, care să eficientizeze activitate de producţie şi distribuţie.

A urmat apoi fabrica de separare a aerului de la Oţelu Roşu în anul 2008. Astfel acoperirea naţională garantează livrări prompte şi sigure celor peste 10.000 clienţi, în toate locaţiile acestora şi la orice volum necesar.

În completarea activităților de producție şi distribuție gaze industriale și a echipamentelor aferente utilizării lor, Linde Gaz Romania a cumpărat în 2012 firma Oxigen Plus, afacere în care acționar era antreprenorul Ludovic Robert, unul dintre fondatorii grupului A&D Pharma.

La nivel de grup, Linde a înregistrat în 2016 venituri de 16,948 mld. Euro și un profit operational de 4,098 mld euro la un număr de 59.715 angajați. Capitalizarea bursieră a grupului german Linde era 28,97 mld. Euro la finele anului trecut.

Pe piața locală, alături de Linde activează operatori precum Air Liquide sau Messer România Gaz.

Cristian Dincă, fondatorul și proprietarul afacerii DCS Plus. Sursă foto: DCS Plus.

Fondul de investiții Credo Ventures preia un pachet de acțiuni minoritar în dcs plus. Afacerea lui Cristian Dincă a atras în ultimii doi ani 6,2 mil. Dolari în runde de finanțare de la Earlybird și Credo Ventures pentru a intra pe piețe noi la nivel global. Van Campen Liem a asigurat consultanța dcs plus în tranzacția prin care au intrat bani proaspeți în companie

dcs plus, lider în domeniul tehnologiei pentru industria de turism, a anunțat că a primit o finanțare din partea fondului de investiții Credo Ventures.

Credo Ventures s-a alăturat investitorului precedent – Earlybird Venture Capital – un fond european de investiții de capital – care a investit în dcs plus în 2015. Astfel, investițiile acumulate de companie de la investitori se ridică la 6,2 mil. dolari. Valoarea rundei de finanțare atrase de la Credo Ventures nu a fost făcută publică, la fel ca și în cazul Earlybird în 2015.

“Segmentul de tehnologie pentru industria de turism a avut o creștere substanțială în ultimii ani, reflectând faptul că această industrie reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul mondial și este responsabilă pentru un număr similar de locuri de muncă. În mod surprinzător, acest sector este extrem de fragmentat și chiar ineficient din perspectiva consumatorilor. Credem cu tărie că dcs plus a dezvoltat o serie de produse software foarte stabile si, pe lângă faptul că are potențial să devină lider global în furnizarea de software pentru turism, poate de asemenea să transforme piața intr-una mai eficientă și mai transparentă pentru persoanele care călătoresc”, a spus Ondrej Bartos, Partener Credo Ventures.

“Această investiție va deschide noi oportunități pentru dcs plus și ne va permite să dezvoltam mai multe produse și servicii inovatoare pentru un număr mai mare companii. Pregătim deja lansarea unor tehnologii care pot schimba regulile jocului în industria de turism”, a spus Cristian Dincă, Director General Executiv și fondator al dcs plus.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este pachetul deținut de către cele două fonduri de investiții în dcs plus, Cristian Dincă a precizat că este vorba de o participație minoritară, fără să dea alte detalii.

“În prezent, sectorul de travel tech pe zona de corporații prezintă una dintre cele mai mari evoluții în industria turismului global. Noua infuzie de capital va permite dcs plus sa răspundă si mai bine nevoilor și provocărilor care vin din partea TMC-urilor (companiilor de travel management) globale, prin lansarea  de noi platforme tehnologice pentru acest segment. Soluțiile dcs plus vor simplifica fluxul de rezervare și vor îmbunătăți experiența celor care călătoresc în scop de business” a adăugat Dan Lupu, Partener Earlybird Venture Capital și membru în Consiliul Director al dcs plus.

De asemenea, prin această finanțare dcs plus se va putea extinde pe piețe noi mult mai rapid. “Avem în plan să consolidăm prezența companiei pe piețele existente, dar si extinderea operațiunilor în regiuni noi.  Zonele noastre de interes pentru perioada următoare sunt de Orientul Mijlociu, Africa Centrală și de Nord și Asia de Sud-Est – acestea fiind regiuni cheie, pline de oportunități și cu un apetit sporit pentru tehnologii de turism scalabile” a mai adăugat Cristian Dincă.

Primul pas în această strategie de expansiune este deschiderea unui birou în Dubai, în al doilea trimestru al anului 2017. Deschiderea noului birou va permite dcs plus să serviseze și mai bine agențiile de turism din țările CCG. Începând cu 2016, dcs plus a avut prezența mai puternică în regiune, iar câteva din cele mai mari agenții din zonă s-au alăturat portofoliului de clienți existenți.

Tranzacția prin care dcs plus a atras bani proaspeți de la Credo Ventures a fost finalizată pe 24 martie.

Van Campen Liem a asigurat consultanța dcs plus în tranzacție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În aprilie 2015, Credo Ventures anunța închiderea celui de-al doilea său fond de investiții, cu o capitalizare de 34 mil. Euro, dedicate investițiilor în Europa Centrală și de Est, potrivit Techcrunch.com.

Ondrej Bartos, co-fondator al Credo Ventures, afirma în urmă cu un an, conform sursei citate, că tichetele de investiție din noul fond ridicat, Credo 2, vor fi între 50.000 euro și până la 6 mil. Euro.

Credo Ventures a fost fondat în 2010 și are sediul la Praga.

Cristian Dincă, acționarul majoritar al dcs plus, a fondat compania în 2002 pe când era încă student la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii din București.

BayWa face public prețul achiziției a două silozuri Cargill din România, tranzacție încheiată în 2016. Tranzacția locală cu grupul american i-a costat pe germani 1,8 mil. Euro

Tranzacția prin care grupul german BayWa a preluat anul trecut două silozuri în România de la concernul american Cargill s-a ridicat la 1,85 mil. Euro, conform datelor făcute publice de către cumpărător în raportul anual.

Tranzacția a fost anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 4 mai 2016.

BayWa a preluat la 1 iunie 2016 operarea celor două silozuri printr-o achiziție de active. La 28 septembrie, BayWa a preluat Cargill Cereale.

“Costul achiziției activelor nete a ajuns la 1,85 mil. euro”, scriu reprezentanții BayWa în raportul anual al companiei, unde menționează că tranzacția s-a derulat prin intermediul BayWa Agri România SRL.

Tranzacția legată de achiziția acțiunilor s-a ridicat la 0,063 mil. Euro, precizează grupul german.

BayWa și-a majorat participația la BayWa Agri România până la 98,8% după achiziția unui pachet de 8,8% pe 4 mai 2016.

”Cargill poate confirma că a ajuns la o înțelegere pentru vânzarea silozului de la Călărași către Nutrisoya, iar silozurile din Balaci și Căzănești către BayWa. Ambii cumpărători vor prelua silozurile și angajații odată ce vânzarea va fi completă, acest lucru fiind așteptat să se întâmple până la sfârșitul lunii mai 2016”, declarau în mai 2016 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Cargill.

Silozul de la Căzănești (județul Ialomița) dispune de o capacitate totală de 25.000 de tone, din care siloz de 10.000 tone, respectiv magazie de 15.000 tone. Facilitățile din comuna Balaci (județul Teleorman) au o capacitate totală de 17.200 tone, din care siloz de 8.200 de tone și magazie de 9.000 tone, conform datelor publicate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Grupul german BayWa este concentrat pe extinderea portofoliului local prin achiziții.

În 2015, BayWa a cumpărat 90% din acțiunile casei locale de comerț Patberg International S.R.L., redenumite ulterior BayWa Agri Romania SRL, pentru un preț total de achiziție de 1,192 mil. euro, conform raportului anual al companiei germane.

BayWa mai deține în România 100% din acțiunile RWA Raiffeisen Agro Romania SRL din Orțișoara, 99% din acțiunile firmei Park Eolian Limanu din Sibiu, respectiv 75,3% din acțiunile firmei Puterea Verde SRL din Sibiu, din domeniul energiei eoliene.

Pentru anul trecut, grupul BayWa a afișat un profit net consolidat de 52,7 mil. euro la venituri totale de 15,4 mld. euro.

Asahi cumpara Ursus Main

Grupul japonez Asahi a devenit proprietarul Ursus și intră în forță pe piața locală a berii. Tranzacția prin care SAB Miller își vinde fabricile din Europa Centrală și de Est a fost finalizată

Asahi a finalizat, astăzi, achiziția de către Asahi operațiunilor și mărcilor deținute de SABMiller în Europa Centrală și de Est, care include afacerile din Republica Cehă, Republica Slovacă, Polonia, Ungaria și România și alte active conexe.

Aprobarea din partea Comisiei Europene a achiziției SABMiller de către AB InBev a fost condiționată de  angajamentul AB InBev de a vinde operațiunile din centrul și estul Europei. La începutul acestei luni, Comisia Europeană a anunțat faptul că și-a dat acordul pentru vânzarea acestor operațiuni către Asahi. Noua companie va funcționa sub numele de Asahi Breweries Europe Ltd și va raporta direct companiei Asahi Group Holdings Ltd din Tokyo. Sediul regional va fi situat la Praga.

„Ultimele 24 luni au reprezentat o perioadă de transformare pentru compania noastră. În octombrie 2016, Asahi a finalizat achiziția fostelor operațiuni ale SABMiller din Italia, Olanda și Marea Britanie, care a inclus în principal mărcile Peroni, Grolsch și Meantime, iar acum am adăugat la acest portofoliu și operațiunile SABMiller din Europa Centrală. Prin această tranzacție, sunt mândru să spun că Asahi a făcut echipă cu un producător de bere de talie mondială, cu branduri de top precum Tyskie, Lech, Timișoreana, Dreher, Ursus și Saris, și, bineînțeles, prima bere lager din lume, Pilsner Urquell“, a declarat Ryoichi Kitagawa, în numele Asahi Group Holdings Ltd.

La rândul său, Paolo Lanzarotti, CEO-ul Asahi Breweries Europe Ltd a spus: „Am parcurs un drum lung până aici și suntem încântați să continuăm împreună cu Asahi dezvoltarea acestei afaceri. Ambele companii au mărci excelente în portofoliu și oameni extraordinari, care împărtășesc aceeași pasiune pentru bere. La fel ca Asahi, suntem mândri de istoria, tradiția și calitatea mărcilor noastre, iar clienții, consumatorii și acționarii noștri sunt prioritari.

Ursus Breweries este cel mai mare producător de bere din România. Mărcile din portofoliul Ursus Breweries sunt: URSUS, Timișoreana, Ciucaș, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell și St Stefanus.

„Vom dezvolta în continuare ceea ce Ursus Breweries a construit deja în România: o bază de producție solidă, un portofoliu puternic de mărci, incluzând atât mărci-simbol cu o puternică tradiție românească, precum și importante mărci internaționale și o echipă locală extraordinară. Vom continua să depunem toate eforturile pentru a deveni cea mai admirată companie din industria berii din România. Sunt mândru de rolul pe care mărcile Ursus Breweries îl au în societate și sunt convins că vor continua să fie un element cheie, atât în generarea de creștere economică, cât și în completarea momentelor plăcute pe care consumatorii noștri le petrec alături de cei dragi”, a adăugat Igor Tikhonov, Președinte Ursus Breweries.

Asahi Group Holdings este o afacere globală, cu operațiuni în peste 100 de țări din întreaga lume, în domenii precum producția de bere, a băuturilor alcoolice, a băuturilor răcoritoare și a produselor alimentare. În industria berii, Asahi deține un portofoliu diversificat, care include mărcile simbol Asahi Super Dry,  Peroni și Grolsch.

În 31 martie 2017, Asahi Group Holdings Ltd a finalizat achiziția fostelor operațiuni de afaceri și mărci deținute de SABMiller în Europa Centrală și de Est, care include afacerile din Republica Cehă, Republica Slovacă, Polonia, Ungaria și România și alte active conexe, inclusiv operațiunile de export din Europa și Coreea de Sud. Începând cu data de 1 aprilie 2017, noua companie va funcționa sub numele de Asahi Breweries Europe Ltd.

Consultanții EY au derulat activități de consultanță financiară pentru vânzător, iar avocații Suciu Popa au asigurat asistența juridică locală pentru SAB Miller cu o echipă din care au făcut parte Miruna Suciu, Managing Partner, și Cleopatra Leahu, Partener.

Asahi a fost asistat în tranzacție de către banca de investiții Rothschild. Allen & Overy a oferit consultanță Asahi cu privire la aspecte de fuziuni și achiziții, drept comercial, concurență/antitrust, financiar, taxe și dreptul muncii în legătură cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu AB InBev.

În ceea ce privește implicațiile din România, echipa a fost condusă de Adrian Cazan (Counsel) care, sub îndrumarea lui Mihai Ristici (Partner), a coordonat o echipă multidisciplinară din care au făcut parte un număr de 15 avocați din biroul RTPR Allen & Overy din București.

Vânzătorul este Anheuser-Busch InBev SA/NV, care a precizat la semnarea contractului la finele anului trecut că valoare de întreprindere a activelor vândute în Europa de Est către Asahi este de 7,3 mld. Euro. Componenta locală a achiziției realizate de către Asahi este cotată de mai mulți experți din piața de fuziuni și achiziții ca fiind cea mai mare tranzacție de tip fuziuni și achiziții din România în anul 2016. Cea mai mare tranzacție cu impact 100% local din 2016 a fost achiziția de 533 mil. Euro în numerar a Profi de către Mid Europa, vânzător fiind Enterprise Investors.

Sud – africanii de la Ascendis se așteaptă să încheie achiziția de 42,5 mil. Euro a Sun Wave Pharma până la 30 aprilie. Fostul șef al Ranbaxy România, indianul Yogish Agarwal, vinde liderul pieței locale de medicină alternativă către un investitor strategic la capătul unui proces care a atras inclusiv fonduri de investiții

Un nou investitor sud – african intră pe piața locală, în urma tranzacției prin care Ascendis Health Limited așteaptă la 30 aprilie să încheie achiziția Sun Wave Pharma, lider pe piața locală a medicinei alternative.

Afacerea a fost fondată în anul 2008 de către indianul Yogish Arwal, fost Country Manager al Ranbaxy România.

Pe 7 martie, compania sud – africană a intrat într-un acord de cumpărare a activelor de bază ale Sunwave Pharma SRL pentru un preț de 16,35 mil. Euro, conform datelor făcute publice pe 8 martie de către cumpărător.

Valoarea totală a tranzacției este de 42,5 mil. Euro și include o plată maximă amânată de 23 mil. Euro eșalonată pe următorii trei ani în funcție de atingerea unor obiective financiare.

Plata de 16,35 mil. Euro include și asigurarea unui capital minim de lucru și va fi asigurată la finalizarea tranzacției în numerar cu fonduri care provin din numerarul cumpărătorului, precum și din facilitățile de credit disponibile ale acestuia.

Pentru Ascendis, achiziția Sunwave Pharma din România înseamnă un model unic și nișat de distribuție bazat pe o rețea de marketing cu acces direct la doctori, model care poate fi replicat cu succes în piețele vecine din Europa Centrală și de Est. De asemenea, achiziția Sun Wave Pharma dă acces lui Ascendis la piața de medicamente fără prescripție (OTC) din România, care înregistrează un ritm rapid de creștere și corespunde strategiei de extindere a cumpărătorului în piețele Europei Centrale și de Est. Cumpărătorul mizează și pe o echipă de conducere experimentată, care va rămâne în companie cel puțin trei ani.

Nu în ultimul rând, achiziția locală a grupului sud – african, Sun Wave Pharma, are un ritm de creștere de două cifre a veniturilor.

Valoarea netă a activelor Sunwave cumpărate de către Ascendis a fost de 11,9 mil. Euro la 31 decembrie 2016 și un profit aferent de 1,5 mil. Euro.

Discuțiile de vânzare pentru afacerea Sunwave Pharma, condusă de către Yogish Arwal, au fost încă de acum un an, pe lista celor interesați fiind inclusiv fonduri de investiții active la nivel local, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ascendis Health, companie listată pe bursa de la Johannesburg, are un ritm rapid de creștere, bazat pe achiziții. Pentrum ultimul an financiar, cu închidere în iunie 2016, veniturile au crescut cu 39% până la 3,9 mld. Ranzi. Compania are o valoare bursieră de 9,73 mld. Ranzi (circa 685 mil. Euro).

Achiziția Ascendis din România confirmă interesul valului de investitori sud – africani pentru piața locală, după investițiile realizate aici de către NEPI, fuziunea dintre NEPI și Rockcastle, respectiv dobândirea poziției de către Growthpoint de cel mai mare acționar în Globalworth, toate acestea fiind mișcări cu efect în piața imobiliară, dar și de intrarea, iar apoi extinderea grupului Naspers prin intermediul platformei Emag.

Agenția de administrare a rezervelor valutare a Chinei și Fondul Petrolier de Stat din Azerbaidjan au intrat co-investitori alături de BERD în afacerea Profi. BERD despre tranzacția prin care a intrat acționar minoritar în lanțul de supermarketuri: “Investiția în Profi alături de Mid Europa este un proiect în portofoliul fondului de investiții Equity Participation Fund“

Investiția de capital de 25 mil. Euro a BERD în afacerea Profi, anunțată recent, este un proiect aflat în portofoliul Equity Participation Fund, fond de investiții în care au investit statul chinez și cel azer, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

SAFE, administratorul rezervelor valutare de peste 3.000 mld. dolari ale Chinei, și SOFAZ, fondul petrolier din Azerbaidjan cu active de peste 33 mld. dolari, sunt principalii investitori în fondul de investiții ridicat de BERD, partenerul atras ca acționar în Profi de către Mid Europa.

“Într-adevăr, investiția în Profi alături de Mid Europa este un proiect în portofoliul EPF (fondul de investiții Equity Participation Fund – n.r.). Din păcate, nu putem dezvălui care este participația (în Profi – n.r.) și, așa cum deja știți, noi am făcut o investiție de capital de 25 mil. euro“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Olga Roșca din partea Departamentului de comunicare al BERD.

Fondul de investiții Equity Participation Fund (EPF) dă posibilitatea unor investitori instituționali globali să co-investească alături de BERD în investițiile directe de capital ale acesteia, astfel încât EPF va avea automat o cotă de participare de 20 – 30% în fiecare proiect de investiții al BERD considerat eligibil, proiect de peste 10 mil. Euro.

Diferența față de un fond de investiții clasic este aceea că BERD este acționar direct în companiile în care investește, așa cum este cazul și la Profi, iar EPF și, implicit, co-investitorii în fond, vor avea participații indirecte prin intermediul unui mecanism numit equity return swap.

“În ceea ce privește investitorii în EPF, în septembrie 2016, banca (BERD – n.r.) a avut o primă închidere (a fondului de investiții – n.r.) cu angajamente de 350 mil. Euro din partea State Administration of Foreign Exchange (SAFE) din China și State Oil Fund of Azerbaidjan (SOFAZ). Fondul a avut un start bun cu câteva investiții: Group Allegro în Polonia, Dundee Precious Metals și Profi Rom Food“, a precizat Olga Roșca din partea BERD.

SAFE este agenția guvernamentală a Chinei, însărcinată cu reglementarea activităților pe piața schimburilor valutare și are în administrare rezervele valutare ale statului chinez, care depășeau 3.000 mld. Dolari în decembrie 2016.

SAFE a investit 250 mil. Euro în EPF, fondul de investiții ridicat și administrat de către BERD.

Fondul Petrolier de Stat din Azerbaidjan (SOFAZ) avea în 2016 active sub administrare de 33,15 mld dolari. SOFAZ a investit 100 mil. Euro în capitalul EPF.

EPF va avea o durată de viață de 12 ani pornind de la prima închidere a fondului, în septembrie 2016. Închiderea finală a fondului de investiții EPF este estimată să aibă loc în luna septembrie a acestui an. Mecanismul de funcționare al EPF prevede ca investitorii în fond să aibă posibilitatea să vândă înapoi către BERD participațiile indirecte care nu au fost valorificate pe perioada duratei de viață a fondului de investiții.

EPF participă astfel la investițiile directe de capital ale BERD pe piețele din Europa Centrală și de Est, Asia Centrală, regiunea sudică și estică a Mediteranei, inclusiv în Turcia.

EPF vizează o rată de rentabilitate a portofoliului de 15% și un număr de circa 50 de investiții în funcție de mărimea tichetului.

Până acum, din portofoliul EPF fac parte investiția în grupul Allegro din Polonia, unde BERD a contribuit cu un capital de 24 mil. Euro alături de Mid Europa, investiția în Dundee Precious Metals, o companie minieră canadiană cu operațiuni în Bulgaria, unde BERD a investit capital de 31 mil. Euro. Ambele proiecte erau deja în ianuarie în faza în care banii de investiții erau virați, potrivit unui document de prezentare al EPF.

În luna februarie, proiectul de investiție de capital de 25 mil. Euro al BERD în Profi alături de Mid Europa era în faza în care a fost semnat. Un alt proiect aflat în portofoliul EPF este o investiție de capital de 50 mil. Euro a BERD într-un producător de ambalaje din Turcia.

BERD este cel mai puternic investitor în România, unde finanțează proiecte din diferite industrii pe mai multe canale, fie prin finanțări directe, sindicalizate, prin emisiuni de obligațiuni, prin investiții de capital în tranzacții pe piața de capital, inclusiv listări, prin investiții directe de capital sau, indirect, prin fonduri de investiții administrate de manageri de capital privat precum Mid Europa Partners, Enterprise Investors, Resource Partners, Axxess Capital, Value 4 Capital și mulți alții.

BERD are o investiție cumulată de 7,494 mld. Euro în România. În portofoliul său local, s-au strâns până acum 392 proiecte, din care 158 de proiecte sunt active. În 2016, BERD a investit în România 201 mil. Euro și s-a implicat în 15 proiecte, ambii indicatori fiind la cel mai scăzut nivel din 2011 până acum.

Investiția de capital a BERD în Profi din acest an vine după ce în urmă cu un an instituția financiară internațională contribuia cu 109,5 mil. Lei la un împrumut sindicalizat alături de Raiffeisen în valoare totală de 177 mil. Lei.

Mid Europa a cumpărat 100% din acțiunile companiei Profi Rom Food în luna februarie pentru care a anunțat anterior că plătește 533 mil. Euro în numerar către Enterprise Investors.

Pentru plata prețului de achiziție a Profi, Mid Europa Partners a folosit bani din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014. O altă parte din bani a provenit dintr-un credit bancar în valoare de 1,38 mld.Lei (circa 305 mil.Euro) contractat pe 7 februarie, de la Citibank, ING Bank, Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank, Banca Transilvania și UniCredit. O altă sursă de bani au fost co-investitorii care alături de Mid Europa au decis să vină cu propriul capital în afacerea Profi, așa cum este cazul BERD.

Fondul londonez de investiții First Property Group a vândut un proiect logistic la Ploiești către Aquila pentru 3,2 mil. Euro

Fondul de investiții First Property Group, listat pe bursa de la Londra, a anunțat, astăzi, că a ajuns la un acord pentru vânzarea unui depozit logistic la Ploiești pentru o sumă totală de 3,2 mil. Euro.

Investitorul imobiliar britanic afirmă că vânzarea va aduce un profit înainte de taxe de peste 1 mil. Euro. Cumpărătorul este Aquila Part Prod SRL, chiriașul proiectului. Contractul de închiriere al Aquila expiră în luna iulie.

Plățile în contul prețului de vânzare vor fi făcute trimestrial între iulie 2017 și aprilie 2023.

Grupul britanic va fi proprietar din punct de vedere juridic al proiectului vândut până când va fi încasată ultima plată.

“Aceasta este o vânzare oportunistă către un chiriaș aflat la finalul contractului de închiriere și este benefică pentru ambele părți. Sunt bucuros că grupul a realizat un profit la un cost de peste 1 mil. Euro, ceea ce reprezintă un randament al investiției de circa 50%”, a comentat tranzacția Ben Habib, Director General Executiv al grupului.

First Property are trei proprietăți în portofoliul său din România. Listat pe piața secundară a bursei din Londra, fondul de investiții are o valoare bursieră de 54,5 mil. Lire sterline.

“Perspectiva economică a României este una puternică, cu prognoză de creștere a Produsului Intern Brut în 2017 și un momentum al construcțiilor pe piața proprietăților comerciale. În condițiile în care First Property Group rămâne angajat să-și crească prezența aici, aștept să venim în timp util cu noutăți pe piață privind activele noastre locale”, a spus Cătălin Ana, Director General al First Property Asset Management Romania SRL.

Din portofoliul imobiliar evaluat la o valoare de piață de 170 mil. Lire sterline, cele trei proprietăți din România sunt cotate la o valoare de 9,3 mil. Lire sterline, restul fiind reprezentat de proiecte pe piața din Polonia.

Piața imobiliară din România este cel mai atractiv segment local pentru investitorii străini, în contextul în care oferă marje de profit mai mari decât alte piețe din regiune.

Sursă grafic : BVB.

Fondul de investiții finlandez KJK Fund II Balkan și-a făcut exitul din Transgaz și și-a dublat banii investiți în 4 ani. KJK a făcut două tranzacții locale de exit într-o lună

 

Fondul de investiții finlandez KJK Fund II Balkan a finalizat în februarie exitul din Transgaz, transportatorul de gaze naturale controlat de către stat, obținând de 2,1 ori banii investiți.

Pachetul de acțiuni deținut de KJK a fost plasat pe piață într-o perioadă de două luni, pentru această tranzacție fiind mandatată o societate de brokeraj.

KJK a intrat ca acționar la Transgaz în anul 2013 în urma unui plasament privat.

Investiția KJK în Transgaz a fost una profitabilă, în condițiile în care a obținut la exit venituri totale de 8,5 mil. Euro, ceea ce corespunde unei rate interne de rentabilitate a investiției (IRR) de 27,1% pe an, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Am fost foarte satisfăcuți cu investiția noastră în Transgaz“, a spus Kustaa Äimä, Managing Partner la KJK Management.

“Transgaz este o companie foarte profitabilă și am văzut o echipă de conducere care a funcționat eficient în condiții dificile de piață. Succesul companiei și performanța investiției au demonstrat teza investiției noastre și valoarea investiției în regiuni geografice mai puțin cunoscute, care rămân puncte oarbe pentru majoritatea investitorilor”, a spus Äimä

În aprilie 2013, statul a anunțat vânzarea unui pachet de 15% din acțiunile Transgaz, scos la vânzare prin oferta secundară pe Bursă, obținând 72 mil. euro. Oferta publică secundară s-a desfașurat în perioada 4-16 aprilie 2013 si a fost suprasubscrisă. Oferta Transgaz a făcut parte din programul de privatizări pe care statul îl derula conform acordului cu Fondul Monetar International.

Veniturile neauditate ale companiei Transgaz pentru 2016 au fost de aproximativ 412 mil.Euro, cu 12,1% mai mari în comparație cu 2015, iar profitul net a fost de 132 mil.Euro, în creștere cu 21,9% față de anul 2015.

Transgaz are o capitalizare bursieră de 4,4 mld.Lei ( aprox. 1 mld.Euro). Din anul 2008, compania Transgaz este listată la Bursa de Valori Bucuresti. Compania este deţinută în proporţie de 58,5% de statul român, restul pachetului de 41,49% fiind controlat de alți acționari.

Vânzarea pachetului deținut la Transgaz, situat sub 1% din companie, este al doilea exit al KJK realizat în februarie.

Pe 7 februarie, KJK Cărămidă SRL, aflat în portofoliul fondului de investiții finlandez KJK, și-a vândut integral pachetul de 27,9% din producătorul de cărămidă Cemacon, marcându-și astfel exitul din afacerea cu cărămizi. Din vânzarea pachetului deținut la Cemacon, KJK a încasat aproximativ 2 mil. Euro.

KJK Fund II SICAV –SIF Balkan este un fond de investiții înregistrat în Luxemburg.

Fondul de investiții KJK Fund II SICAV – SIF a fost înființat în 2012 ca vehicul pentru investițiile firmei finlandeze pe piețele din Balcani, unde ținta sa sunt companii listate pe bursă și nelistate. Primul fond lansat în 1998, KJK Fund SICAV – SIF este unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din țările baltice.

În noiembrie 2014, fondul de investiții KJK Fund II SICAV – SIF a raportat că a ajuns la o participație de 7,0682% din transportatorul petrolier de stat prin conducte Conpet, după ce a cumpărat pe bursă un pachet de 390.000 de acțiuni, ajungând să dețină la momentul respectiv un pachet de 611.933 de acțiuni la Conpet.

În portofoliul local al fondului finlandez se mai află o participație de 10% în cadrul grupului industrial Teraplast Bistrița, controlat de omul de afaceri Dorel Goia.

În mod obișnuit, durata unei investiții a fondului finlandez se situează între 4 și 6 ani.

KJK este investitor și în grupul bulgar Eurohold, unde deține 12% din acțiuni, conform informațiilor prezentate pe propriul site. Eurohold deține în România societatea de asigurări Euroins, care în luna ianuarie a anunțat achiziția portofoliul de asigurări non-viață al ATE Insurance România SA de la banca elenă Piraeus Bank.

Pe 9 martie, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat că a decis închiderea procedurii de redresare financiară a Euroins România Asigurare – Reasigurare, ca urmare a majorării de capital cu 300 mil. Lei (circa 67 mil. Euro).

Helios Phoenix cumpără parcul industrial Millenium Logistic Park de lângă București de la un vehicul de investiții al Alpha Bank. Consultanții de la Colliers, de partea cumpărătorului

Dezvoltatorul Helios Phoenix, prezent în România de peste 20 de ani, a decis să își extindă portofoliul local prin achiziția parcului industrial Millenium Logistic Park, amplasat în orașul Popești Leordeni. Proiectul, care cuprinde 11 hectare de teren şi 12.000 mp de depozite, va fi redenumit Olympian Park East Bucharest.

Helios Phoenix a încheiat un contract de vânzare – cumpărare cu AGI-RRE Hera pentru proiectul Millenium Logistic Park, pe care îl va redenumi Olympian Park East Bucharest,  acesta urmând să devină cel de-al treilea parc industrial pe care compania îl deține în România, după Olympian Park din Brașov și proiectul cu același nume din Timișoara, ambele administrate de compania de consultanță Colliers International. În prezent, Millenium Logistic Park este închiriat către companiile Sarantis și Autonet. AGI-RRE Hera este un vehicul de investiții al Alpha Bank, potrivit ultimelor informații disponibile.

„Achiziția Millenium Logistic Park este o dovadă a încrederii pe care o avem în piața de industrial din România, pentru care avem planuri de dezvoltare în continuare. Acest nou parc industrial adaugă încă 30% portofoliului nostru actual, care va ajunge astfel la aproape 80.000 mp de spații de depozitare. Mai mult, purtăm deja discuții avansate pentru extinderea noului proiect, Olympian Park East Bucharest”, a declarat Athos Myrianthous, director de dezvoltare în cadrul Helios Phoenix.

Compania de consultanță imobiliara Colliers International desfășoară servicii de Property Management pentru parcurile Olympian Park din Brașov și Timișoara, începând cu anul 2011.

În 2014, Helios Phoenix a contractat un împrumut de circa 21 mil. euro de la Alpha Bank, potrivit unor informații făcute publice de către managementul companiei.

„În urmă cu șapte ani, când am pus bazele  departamentului de Real Estate Management Services, piața de property management din România era încă la început. Colaboarea de lungă durată pe care am dezvoltat-o cu Helios Phoenix ne face să fim încrezători în faptul că dezvoltatorii de spații industriale din piața locală pun accent pe calitatea administrării, acesta nefiind doar un business de volum”, a declarat Ștefania Baldovinescu, Senior Partner și Director al departamentului Real Estate Management Services în cadrul Colliers International. „La finalul anului trecut, Colliers International avea în administrare 300.000 mp, dintre care o treime sunt spații industriale”, a adăugat Ștefania Baldovinescu.

Potrivit ultimului raport Colliers International, stocul actual de spații logistice din România este de 3 milioane mp și va crește cu 500.000 mp în acest an (aproximativ 17%), marcând cea mai mare rată de livrări post-criză. Aproximativ 80% dintre noile livrări sunt preconizate pentru zona Bucureștiului, însă interesul este în creștere și pentru orașele secundare din țară, care vor atrage atenția fabricilor importante de prelucrare, datorită proiectului de autostradă în Transilvania, ce ar putea stabili o rută de tranzit rapid.

 Phoenix este activ pe piața imobiliară din România din 1997.

Piața imobiliară locală este în acest moment segmentul cel mai efervescent în tranzacții atât de preluare, cât și de finanțare.

SOLINA MAIN

Levente Bara a vândut afacerea Supremia către compania franceză Solina. Liderul local al pieței de condimente ajunge indirect în portofoliul fondului francez de investiții Ardian. O echipă KPMG, condusă de către partenerul M&A Bogdan Văduva, a avut mandatul de vânzare al Supremia, în timp ce cumpărătorul a lucrat cu PwC România și avocații de la David & Baias

Compania franceză Solina, jucător global în producția de ingrediente pentru industria alimentară, a semnat contractul de cumpărare a pachetului de 100% din acțiunile Supremia Group, deținut de către antreprenorul Levente Bara.

Acordul  este condiţionat de aprobarea din partea Consiliului Concurenței, care este aşteptat în următoarele luni.

Omul de afaceri Levente Bara își face astfel exitul din afacerea pe care a pornit-o în anul 2000, după ce în luna februarie a ieșit și din acționariatul fabricii de conserve Prefera Foods în urma unei tranzacții prin care pachetul său de 25,69% a fost preluat de către Crisware Holdings, companie controlată de către omul de afaceri Raul Ciurtin.

O echipă de consultanți KPMG, condusă de către Bogdan Văduva, Partener fuziuni și achiziții, a avut mandatul de consultant financiar de vânzare a Supremia. Vânzătorul a fost asistat pe partea de consultanță juridică de către cabinetul avocatului Bogdan Puiu.

De cealaltă parte, Solina a lucrat cu consultanții PwC România și firma de avocatură afiliată, David & Baias.

Părţile au convenit să nu dezvăluie valoarea tranzacţiei.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul pe care îl va plăti Solina pentru achiziția pachetului de acțiuni al Supremia s-ar situa în jurul a 30 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Tranzacția de vânzare a Supremia a început anul trecut și a atras interesul mai multor investitori, atât investitori strategici, cât și fonduri de investiții.

Pentru Solina, achiziția reprezintă încă un pas în strategia sa de expansiune în industria alimentară Europeană.

„Supremia este o companie mare, care a avut o creştere puternică în ultimii 10 ani. Este condusă de o echipă de manageri cu orientare anteprenorială și care a construit un impresionant portofoliu de soluţii funcționale şi mixuri personalizate, având o fabrică modernă în Alba Iulia. Compania a dezvoltat de asemenea un lanţ strategic de aprovizionare şi procesare a condimentelor. Suntem foarte pozitivi cu privire la echipa Supremia şi suntem dornici să incepem să lucrăm împreună ca membrii noi ai familiei Solina”, a declarat Laurent Weber, CEO Solina Group.

”Acest acord este un pas major pentru noi în special în Europa de Est și Supremia va deveni centrul nostru regional. Suntem angajați într-o expansiune în Europa prin intermediul unei strategii de creștere în toate pieţele majore şi această achiziţie se potriveşte perfect reţelei de centre de servicii de pe continent. Clienţii ambelor grupuri vor beneficia de ceea ce va fi cea mai mare reţea de R&D (cercetare & dezvoltare) și producţie de ingrediente și condimente din Europa”, a mai spus reprezentantul cumpărătorului.

„Suntem hotărâţi să rămânem o companie extrem de inovatoare oferind servicii profesionale clienților precum şi o companie foarte agilă. Această achiziție va înseamna eficientizarea procesului de achiziţii, de asemenea oferind oportunităţi unice de creștere a business-ului pentru furnizorii noștri preferați”, a mai spus Laurent Weber.

„Supremia este astăzi un jucător important pe piața de ingrediente alimentare din Europa și a avut o creştere foarte rapidă în ultimii 15 ani, bazată pe un sistem de management eficient și eficace şi o echipă de management puternic motivată și aderentă valorilor companiei. Am realizat de curând că menţinerea unei astfel de direcţii de creștere ca acționar unic, este din ce în ce mai dificilă şi am decis acum un an găsirea partenerului potrivit pentru Supremia. Solina este cel mai bun partener pentru noi și pentru viitorul organizaţiei noastre având un potențial de dezvoltare interesant iar grupul nou format va deveni mai puternic şi un partener mai atractiv pentru clienţii noştri”, a declarat Levente Hugo Bara, proprietarul Supremia Grup.

Cu sediul în Alba Iulia, România, Supremia este lider pe piața de ingrediente alimentare și condimente din România fiind activă în Europa de Est și Vest, precum şi Scandinavia.

În decembrie 2015, Supremia a cumpărat firmele daneze Tamaco Trading și Tamaco Pack pentru a-și extinde operațiunile pe piețele scandinave. Tranzacția a fost de aproximativ 3 mil. euro, fiind vorba de o plată în numerar pentru preluarea celor două companii daneze. Prețul a fost plătit la finalizarea achiziției pe 18 decembrie 2015, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, iar contractul de achiziție a fost semnat pe 10 decembrie 2015.

De când a înființat compania în anul 2000, Levente Bara a construit un grup care are mai mult de 300 de angajaţi şi vânzări de 52,10 mil.  euro  în 2016. În urma achiziţiei, echipa de management va rămâne în cadrul companiei.

Levente Bara va deține poziția de director general al Supremia Group până în luna mai, când această poziție va fi preluată de către Ciprian Grădinariu.

Supremia Grup produce ingrediente alimentare printre care condimente, mixuri, arome, membrane și stabilizatori alimentari.

Compania are un portofoliu divers de clienți printre care se numără Angst, Fox, Elit (industria cărnii), Albalact (lactate), Dr Oetker (industrie alimentară), Heidi (ciocolată) sau RoStar (biscuiți).

Printre concurenții Supremia pe piața ingredientelor alimentare se numără germanii de la Fuchs sau Puratos.

În 1999, Levente Bara a absolvit Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. În perioada 1999 – 2000, acesta a lucrat ca inginer tehnolog în industria alimentară la Almelar Impex din Târgu Mureș. Bara vorbește româna, maghiara și engleza.

Cumpărătorul Supremia, firma franceză Solina a luat naștere în urma fuziunii din 2012 dintre Savena Group și Sfinc Group. În anul 2011, Sfinc a deschis birouri în România.

Cu sediul în Franţa, compania are în jur de 1.200 de angajați, prezenţă directă în 17 ţări și deserveşte clienţi în mai mult de 75 de ţări.

Solina Group a raportat pentru anul 2015 vânzări nete de 315 mil. Euro.

În anul 2015, fondul de investiții francez Ardian a intrat ca acționar în afacerea Solina, iar în februarie 2016 a devenit acționarul majoritar al afacerii. Fondatorul Solina, Eric Terré, deține poziția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Solina.

Afacerea Solina s-a dezvoltat rapid prin creștere organică și o campanie de achiziții, cifra de afaceri ajungând de la 75 mil. Euro la 315 mil. Euro într-o perioadă de cinci ani.

Ardian, acționarul majoritar al Solina, a fost fondat în 1996 și este condus de către Dominique Senequier. Ardian este un manager de fonduri de investiții care are sub administrare active de 60 mld. Dolari.

În 2015, Ardian s-a numărat printre investitorii interesați de preluarea unui pachet minoritar de acțiuni la MedLife, în contextul demersurilor de exit ale fondului de investiții Value 4 Capital, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

bancpost main

Eurobank: Vizăm să vindem pachetul majoritar din Bancpost, ERS și leasing, toate împreună considerate ca fiind perimetrul tranzacției. Așteptăm ofertele neangajante în luna mai

Grupul bancar elen Eurobank așteaptă în luna mai primele oferte pentru Bancpost și pentru alte active financiare locale care fac parte din tranzacția cu nume de cod Florence.

Tranzacția este considerată de către experții în fuziuni și achiziții ca fiind cea mai importantă în acest moment în întregul sector bancar local, dat fiind calibrul acesteia.

“Noi vizăm să vindem pachetul majoritar în Bancpost, ERS și Leasing, toate împreună fiind considerate perimetrul tranzacției. Ofertele neangajante sunt așteptate în cursul lunii mai. Suntem într-o fază timpurie a procesului așa că nu putem comunica mai multe informații“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

Acesta nu a precizat care este mărimea pachetului de acțiuni din Bancpost scos la vânzare.

La începutul lunii februarie, un bancher Eurobank declara, citat de către Reuters, că banca elenă nu vrea să se retragă în întregime din România, ci să atragă un partener strategic astfel încât expunerea locală să fie redusă conform angajamentelor luate față de Comisia Europeană.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul Canadian Fairfax, unul dintre cei mai importanți acționari ai Eurobank.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO  a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a angajat bancherii HSBC pentru o evaluare a opțiunilor strategice la Bancpost, deși la acel moment banca – mama susținea că nu există un plan privind o potențială vânzare a băncii.

În 2016, Eurobank și National Bank of Greece, proprietarul Banca Românească, au purtat negocieri pentru o tranzacție la nivelul subsidiarelor din România în cadrul unui plan mai larg în regiune.

După ce discuțiile între cele două părți au picat, astăzi ambele subsidiare locale ale băncilor elene – Banca Românească și Bancpost – sunt la vânzare, însă procesele de vânzare sunt încă în faze incipiente.

În paralel, Bancpost a trecut la procesul de curățire al bilanțului de creditele neperformante, mișcare utilizată în 2014 și de grupul austriac Volksbank ca o măsură premergătoare tranzacției de vânzare a băncii. Astfel, Eurobank a anunțat vânzarea unui pachet de credite neperformante al Bancpost și al altor subsidiare, pachet cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, către un consorțiu format de Kruk și International Finance Corporation. În cadrul tranzacției cu nume de cod Ursa, prezentată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bancpost avea la finele lui 2015 o cotă de piață de 3% după activul net bilanțier la o valoare a acestuia de 11,38 mld. Lei (2,6 mld. Euro), fiind în primele nouă bănci din sistem, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

Bancpost a raportat în ultimul său bilanț public un profit pentru exercițiul financiar 2015 de 35,2 mil. Lei (7,9 mil. Euro).

Dintre potențialii candidați la achiziția subsidiarei grupului elen, banca ungară OTP și-a declarat recent intenția de a depune o ofertă la Bancpost.

Sandor Csanyi, directorul general executiv al OTP Bank, în cadrul unui interviu acordat săptămâna trecută agențiilor de presă Reuters și Bloomberg, afirma că grupul pe care îl conduce este în acest moment implicat într-un proces de due diligence privind achiziția unui activ pe piața bancară din România și că va examina fiecare bancă din cele scoase la vânzare pe piața locală.

Pe lângă Bancpost, tranzacția Florence mai cuprinde compania de credite de consum ERB Retail Services IFN și ERB Leasing.

ERB Retail Services IFN a raportat pentru 2015 un profit net de 42,8 mil. Lei (9,6 mil. Euro) la venituri totale de 119,7 mil. Lei (26,9 mil. Euro).

De asemenea, ERB Leasing a înregistrat în 2015 un profit net de 5,9 mil. Lei (1,3 mil. Euro) la venituri totale de 110,9 mil. Lei (24,9 mil. Euro), potrivit ultimului bilanț public.

Bancpost, bancă fondată de statul român în 1991, este principalul activ al Eurobank în România. Grupul elen a preluat în 2003 pachetul majoritar al Bancpost, iar în 2009 a ajuns la o participație de 99% în banca locală.

Pe piața bancară locală este, în acest moment, un grup de bănci la vânzare printre care Banca Românească, Bancpost, Veneto Banca, și un alt grup format din potențiali investitori, pe de o parte, jucători deja prezenți precum Banca Transilvania, OTP, Garanti Bank, Axxxess Capital (principalul acționar al Carpatica), Raiffeisen, pe de altă parte investitori care caută să intre pe piață, printre aceștia fiind și fonduri de investiții JC Flowers.

Anterior, au existat încercări eșuate de vânzare la nivel local. Astfel, în 2015, Piraeus Bank a derulat o tranzacție de exit din România, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în iunie 2015, în urma căreia fondul american de investiții JC Flowers a depus o ofertă de preluare a subsidiarei locale, respinse însă de conducerea din Atena a grupului – mamă.

Contextul actual este marcat de presiunea existentă asupra băncilor – mamă din Grecia de a-și reduce expunerile în regiune, iar aici România ocupă un loc central, ceea ce poate constitui premisele pentru finalizarea unor astfel de tranzacții locale de vânzare realizate de bănci elene.

Autoritatea de Supraveghere Financiară anunță că susține preluarea firmei de asigurări City Insurance de către investitorul elvețian Max Rössler alături de Berlin London Holding AG

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat, astăzi, că acordă tot sprijinul pentru preluarea firmei de asigurări City Insurance de către investitorul elvețian Max Rössler alături de Berlin London Holding AG.

“Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), domnul Mişu Negriţoiu, s-a întâlnit astăzi cu Dr. Max Roessler, cunoscut investitor privat elveţian, cu ocazia vizitei pe care acesta a făcut-o în România în vederea finalizării negocierilor de preluare a Societăţii de Asigurare Reasigurare City Insurance. Alături de Dr. Roessler, la această întâlnire au participat şi reprezentanţii Berlin London Holding AG, companie cu resurse şi expertiză, la nivel european, în domeniul managementului şi reorganizării societăţilor de asigurare”, afirmă reprezentanții instituției de supraveghere din sectorul asigurărilor și a altor servicii financiare.

ASF va acorda tot sprijinul pentru facilitarea tranzacţiei şi va coopera atât cu compania City Insurance, cât şi cu investitorul, pentru restabilirea, într-un termen cât mai scurt, a indicatorilor financiari de capitalizare, solvabilitate şi lichiditate ai societăţii de asigurare.

“Avem convingerea că această investiţie va completa tabloul solid al asigurătorilor din România spre beneficiul consumatorilor români”, a declarat preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu.

Totodată, Preşedintele ASF a salutat intrarea pe piaţa asigurărilor din România a unui nou investitor puternic şi a subliniat, în cadrul discuţiilor, evoluţiile pozitive şi sustenabile pe care acest sector le-a înregistrat în ultimii ani, se mai arată în comunicatul ASF.

City Insurance este o companie ce deţine o cotă de piaţă de circa 9%, cu un portofoliu solid, mai ales în ceea ce priveşte poliţele auto obligatorii şi care se poate dovedi o investiţie foarte bună pentru următorii ani, susține ASF.

Cu o carieră bancară şi investiţională solidă, Dr. Max Rössler deţine un portofoliu substanţial de active în mai multe societăţi elveţiene. Este acţionar principal în compania de construcţii Implenia, deţine participaţii importante în compania de maşini unelte Starrang Group, ca şi în companii de servicii financiare, inclusiv în societăţi de asigurare înregistrate în Europa. A deținut/deține diferite poziții de management în diferite companii (ex. Rossaco Consulting AG, Global Care AG, Marowag AG, Parmino Holding AG, SunVesta Holding AG, Dominick Company AG).

Rössler este responsabil de managementul unor fonduri de investiții care totalizează 12 mld. Franci elvețieni.

Rössler este din anul 2015 unul dintre acționarii Berlin London Holding AG alături de investitorii germani Eberhard Lau, Stefan Brauel și CNB Holdings Limited din Marea Britanie reprezentată de acționarii Lu Cooper și Dominic Brady.

ASF, sub conducerea lui Mișu Negrițoiu, a autorizat până acum și alte tranzacții pe piața asigurărilor, cum ar fi preluarea afacerii AXA de către grupul austriac Vienna Insurance Group, după ce anterior a blocat tranzacțiile prin care Certinvest în consorțiu cu SIF Transilvania dorea să preia subsidiara locală a gigantului financiar francez, sau prin care fosta Astra Asigurări semnase achiziția Axa.

O altă tranzacție respinsă de ASF a fost preluarea Carpatica Asig de către fondul de investiții olandez International Insurance Consortium, controlat de un grup de investitori reprezentat de către Jacob Westerlaken.

În 2016, ASF a dat avizul pentru achiziția Credit Europe Asigurări – Reasigurări de către grupul german Ergo.

Piața asigurărilor s-a reconfigurat dramatic în ultimii ani după intrarea în faliment a Astra Asigurări, fostul lider al pieței de profil deținut de omul de afaceri Dan Adamescu, și Carpatica Asig, afacere ridicată de omul de afaceri Ilie Carabulea.

Concernul german Freudenberg își extinde portofoliul local: Divizia americană Chem-Trend a preluat distribuția produselor proprii din România de la Rubio Trading & Consulting din Arad

Compania americană Chem-Trend, lider global în domeniul demulanților, lubrifianților, compușilor de curățare și a altor produse auxiliare de turnare, a anunțat preluarea  distribuției locale a produselor proprii de la Rubio Trading & Consulting în cadrul strategiei sale de expansiune în Europa de Est.

Astfel, concernul german Freudenberg, cu vânzări anuale de 7,5 mld. Euro în 2015, își extinde portofoliul de companii din România în urma achiziției realizate de divizia sa americană.

Chem-Trend România va continua să sprijine piața locală pentru industriile deja existente de poliuretan, de prelucrare a cauciucului, prelucrare a maselor plastice, turnarea sub presiune a metalelor și, de asemenea, se va extinde în viitor pentru a sprijini cerințele industriei de fabricare a anvelopelor.

Din noua entitate va face parte și Ciprian Cristea, unul dintre proprietarii Rubio, precizează cumpărătorul.

„Sunt foarte bucuros să fiu implicat în startul Chem-Trend România. Structura noastră existentă de vânzări, care este acum susținută în profunzime de resursele tehnice și operaționale ale organizației globale Chem-Trend ne permit să oferim servicii de mai mare calitate pentru clienții noștri pe termen lung „, a declarat Cristea.

În urma tranzacției cu Chem-Trend, Rubio Trading & Consulting Arad rămâne în portofoliul său cu toate serviciile și produsele oferite până acum, exceptând produsele sub marca Chem-Trend, care au făcut obiectul tranzacției.

Rubio Trading & Consulting a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 10,2 mil. Lei (2,2 mil. Euro) și un profit de 1,5 mil. Lei (0,3 mil. Euro) la un număr de 12 angajați.

 “Chem-Trend este mândru că a fost activ în Europa de Est de mulți ani. România continuă să atragă un nivel înalt de investiții străine și stabilirea Chem-Trend România ne poziționează astfel încât să furnizăm servicii și mai bune către baza noastră de clienți locali, regionali și globali, care se află în această piață de o importanță strategică și în expansiune rapidă. Adăugarea acestui birou, alături de mulți oameni talentați și cu experiență care ni s-au alăturat de la Rubio, întăresc angajamentul nostru pentru a ne adresa nevoilor pieței locale”, a spus Devanir Moraes, Președintele și directorul general al Chem-Trend.

Chem-Trend are o prezență globală, cu facilități de producție pe patru continente, birouri sau reprezentanți locali din 20 de țări, precum și o rețea de distribuție care acoperă mai mult de 50 de țări. Produsele Chem-Trend sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații, inclusiv materiale compozite, cauciuc si poliuretan laminat, turnare de înaltă presiune, de prelucrare a materialelor termoplastice, compozite din lemn de presare și în fabricarea anvelopelor.

Chem-Trend este parte a concernului german Freudenberg, care mai deține în România pachetele integrale de acțiuni la companiile Hänsel Textilrom srl din București, respectiv Freudenberg Household Products Vileda Societate în Comandită, SurTec Romania, Freudenberg Household Products SRL, Freudenberg Management Imobiliar SRL, Freudenberg Nonwovens Romania, toate cu sediul la Brașov.

Grupul german Freudenberg, structurat pe mai multe divizii, a raportat la nivel consolidat pentru 2015 vânzări de 7,57 mld. euro și un profit de 522 mil. euro la un număr de 40.474 angajați.

Șeful OTP spune că face un due diligence pentru achiziția unei bănci din România și că va depune ofertă pentru Bancpost. Sandor Csanyi, directorul general al celei mai mari bănci din Ungaria: “De zece ani, toți au așteptat consolidarea pieței, dar niciodată nu s-a întâmplat. Acum simt că a început”. OTP are lichidități de 1 mld. Dolari pentru achiziții în Europa de Est

Banca ungară OTP, unul dintre jucătorii de talie regională din Europa de Est, se uită la oportunități concrete de achiziție în Europa de Est, pentru care are cash în mână de circa 1 mld. Dolari și este pregătită să împrumute capital suplimentar pentru achiziții dacă este nevoie.

“Timp de o decadă, toți au așteptat consolidare pe piață, dar niciodată nu s-a întâmplat. Acum simt că a început“, a declarat, marți, Sandor Csanyi, directorul general executiv al OTP Bank, în cadrul unui interviu acordat Reuters și Bloomberg.

Potrivit acestuia, OTP este în acest moment implicat într-un proces de due diligence privind achiziția unui activ pe piața bancară din România.

De asemenea, OTP vrea să depună ofertă pentru Bancpost, conform Reuters.

În România, sunt mai multe bănci la vânzare, iar șeful OTP a spus, citat de Bloomberg că ”vom examina pe fiecare în parte”.

Subsidiarele locale a trei bănci grecești – Banca Românească, Piraeus Bank România și Bancpost – cărora li se adaugă Veneto Banca, dar și alte bănci mai mici sunt în acest moment în atenția investitorilor care caută să cumpere active bancare.

Pentru jucătorii deja prezenți pe piață precum Banca Transilvania, OTP Bank, Garanti Bank, Raiffeisen sau Axxess Capital (care controlează Carpatica), aceste procese de vânzare pot fi oportunități de consolidare și de creștere a cotei de piață.

De asemenea, o gamă de fonduri de investiții care nu sunt prezente în România analizează băncile scoase la vânzare în ce măsură pot deveni poarta de intrare în piața locală.

Pentru a îndeplini cerințele de întărire a capitalului venite din partea băncilor centrale, există o presiune în direcția consolidării la nivelul băncilor est – europene.

Potrivit șefului OTP, banca pe care o conduce ia în calcul achiziții în piețele din Belarus, Bulgaria, România, Rusia, Serbia, Slovacia și Ucraina.

Ținta OTP este de a ajunge la o cotă de piață de peste 10% în piețele în care activează, cu excepția Rusiei.

Ultimul raport anual al BNR indică faptul că OTP Bank România avea la 31 decembrie 2015 o cotă de piață de 2,3% după activul net bilanțier, adică după integrarea achiziției băncii Millennium în urma exitului realizat de grupul bancar portughez.

Banca Românească – subsidiara locală a National Bank of Greece – avea la finele lui 2015 o cotă de piață de 1,8%, Bancpost – subsidiară Eurobank – avea o cotă de 3%, iar Piraeus Bank avea o cotă de piață de 1,9%, iar expunerile locale ale celor trei bănci grecești au continuat să scadă. În scenariul în care OTP ar cumpăra toate cele trei subsidiare ale băncilor elene, tot nu ar fi suficiente aceste achiziții pentru a atinge obiectivul declarat privind o cotă de piață locală de circa 10%.

OTP Bank a intrat pe piața din România în anul 2004 prin achiziția pachetului de 100% din acțiunile RoBank de la Balli Group Plc, care avea o deținere directă de 36,5% din bancă, iar un alt pachet de 15% îl controla prin intermediul fostei societăți de asigurare Anglo – Română, de la oamenii de afaceri turci Mustafa Bayraktar care avea 45,5% din bancă, respectiv Huseyin Bayraktar, 1%, iar alte 2% din capital au fost preluate de la anglo-iranianul Vahid Alaghband, omul – cheie al grupului britanic Balli. OTP a plătit 47,5 mil. Dolari pentru achiziția pachetului de 100% din RoBank în 2004.

În perioada 2005 – 2013, OTP Bank România și-a dublat cota de piață de la 0,6% la 1,3% prin extinderea organică a afacerilor.

A doua oportunitate valorificată de OTP a fost exitul grupul bancar portughez Millennium din România. În 2014,OTP a cumpărat 100% din acțiunile subsidiarei Millennium pentru 39 mil. Euro la care s-a adăugat rambursarea liniilor de finanțare intragrup de 150 mil. Euro către banca – mamă din Portugalia. Achiziția fostei subsidiare a Millennium a dus OTP Bank la o cotă de piață de 2%.

Însă, OTP s-a uitat în cei 14 ani de la intrarea pe piață și la alte oportunități de achiziție. De exemplu, în 2011, OTP a fost interesată de subsidiara locală a Royal Bank of Scotland, pe fondul intenției de exit a grupului britanic din piață. În final, fosta ABN Amro Bank România, a fost vândută în două tranzacții succesive în 2013 și 2014 către grupul italian UniCredit.

De asemenea, OTP a fost unul dintre investitorii interesați de achiziția fostei afaceri de credite de consum Credisson, la acea vreme controlată de omul de afaceri Florin Andronescu și de fondul de investiții Oresa Ventures, susțin surse din piață. În final, Cetelem, divizia specializată în credite de consum a grupului francez BNP Paribas, a cumpărat în 2005 integral afacerea Credisson.

OTP Bank România a înregistrat în 2016 un profit după taxe fără ajustări de 1,65 mld. forinți (circa 24 mil. Lei, respectiv în jurul a 5,3 mil. Euro) și active totale de 588,18 mld. Forinți (circa 8,5 mld. Lei, respectiv aproximativ 1,9 mld. Euro).

Portofoliul de credite este în proporție de 27% corporate, iar restul în retail. Pe depozite, ponderile sunt aproape aceleași, clienții – companii având 24% din portofoliul total.

OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, are ca principali acționari pe Medget, Timur și Ruszlan din familia Rahimkulov de origine tătară, care dețin 8,19% din acțiunile băncii, grupul petrolier ungar MOL cu 9,57% și firma franceză de asigurări Groupama cu 8,10%.

OTP Bank a înregistrat o valoare bursieră în 2016 de aproximativ 7,6 mld. Euro, respectiv un raport de 1,7 între prețul acțiunii și valoarea contabilă.

La nivel de grup, OTP Bank a raportat un profit după taxe consolidat 202,4 mld. forinți (circa 2,9 mld. lei, respectiv aproximativ 650 mil. euro) la active totale de 11.307 mld. forinți (circa 163 mld. lei, respectiv în jurul a 36 mld. euro).

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea transportatorului feroviar de mărfuri Central Railways din Slovacia de către firmele Unicom Tranzit, Smart Rail A.S.și omul de afaceri Radu Gabriel Gheorghiu

 

Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea Central Railways A.S, companie slovacă de transport de mărfuri pe calea ferată, de către firmele Unicom Tranzit , Smart Rail A.S.și omul de afaceri Radu Gabriel Gheorghiu, potrivit unui comunicat al autorității de concurență.

Autoritatea de concurenţă a constatat că operațiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

Compania slovacă Central Railways desfăşoară, în principal, activităţi de transport de mărfuri pe căile ferate din Slovacia şi Ungaria, oferind totodată și consultanţă în domeniul transportului feroviar, precum și activitatea de casă de expediţii în transportul pe calea ferată în ţările menţionate. Compania preluată nu este activă pe piața românească.

Unicom Tranzit este una dintre afacerile reunite în grupul de firme Unicom, dezvoltat de către omul de afaceri moldovean Constantin Iavorski, fost ministru al energiei în Republica Moldova. Unicom Tranzit este un operator feroviar privat care activează în domeniul transportului de mărfuri pe calea ferată în România, Slovacia, Ungaria, Cehia, Polonia, Bulgaria, dar desfășoară și activități secundare de casă de expediții în transportul pe calea ferată și manevrare mărfuri.  Compania activează în România din anul 1994.

Acționarii Unicom Tranzit sunt Larisa Iavorski, Olga Iavorski, Irina Iavorski și Constantin C. Iavorski, fiecare cu un pachet de 21% din acțiuni, precum și Constantin Iavorski cu 5%, Ion Bucur cu 6% și Victoraș Florian Bucureanu cu 5% din acțiuni, conform informațiilor făcute publice.

Unicom Tranzit face parte din Unicom Group care mai deţine în România: Unicom Holding S.A., Unicom Wood Production S.A., Unicom Oil Terminal S.R.L., Snagov Power Plant S.R.L., Office Tei Center S.R.L., Vallach S.R.L., Trans Cargo Danube S.R.L., Green Island S.R.L., precum şi Rocombi S.A.

De asemenea, Unicom controlează Trans Cargo Danube S.R.L. şi Green Island S.R.L şi deţine Unitranscom S.A, companie înregistrată în Bulgaria.

Pentru anul 2015, Unicom Tranzit a raportat o cifră de afaceri netă de 260,9 mil.Lei ( 58 mil.Euro) și profit net de 10,2 mil.lei (2,28 mil.Euro) la un număr mediu de 902 salariați.

Printre clienții Unicom se numără Arcelor Mittal, Mechel, Tenaris Silcotub, Carpatcement.

Omul de afaceri Radu Gabriel Gheorghiu este acționar în companiile din grupul E-P Rail Group.

E-P Group cuprinde șase firme (două din România, una din Slovacia și trei din Cipru), care desfășoară activităţi de casă de expediţii în transportul pe calea ferată în România, Slovacia, Austria, Bulgaria, Polonia, Marea Britanie, Cehia, Ungaria, Germania, precum şi în alte state europene.

În România, E-P Group deţine companiile E-P Rail S.R.L. şi Delta Trans Internațional S.R.L.

Între companiile deținute de Radu Gabriel Gheorghiu se află  și Azura Holdings Limited, Avomar Limited şi Amerito Limited, toate înregistrate în Cipru, precum şi un procent de 50% din E-P Rail Slovakia şi indirect, prin intermediul Azura Holdings Limited, un procent de 33,4% din E-P Rail S.R.L. Restul pachetului de acțiuni în cadrul E-P Rail S.R.L., companie înființată în anul 2013,  este deținut de firma slovacă Express Slovakia Tmedzinarodna Preprava și firma ungară Petrolsped Kft, ambele activând în sectorul privat de transport de marfă.

Targetul companiei E-P Rail S.R.L este sa ajungă să atingă o cotă de 5% din piața de transport feroviar din România ( atat transporturi ale grupului Petrolsped Kft- Express Slovakia Medzinarodna Preprava A.S cât și alte transporturi interne și internaționale), potrivit informațiilor de pe site-ul companiei.

Cifra de afaceri a tuturor firmelor din cadrul E-P Rail Group este de peste 350 milioane de euro, potrivit aceleiași surse.

Compania de transport de marfă E-P Rail S.R.L. a înregistrat în 2015 o cifră de  afaceri netă de 257,2 mil.Lei (57,1 mil.Euro) și profit net de 3,6 mil.Lei ( 0,8 mil.Euro) la un număr mediu de 8 salariați, conform datelor înregistrate de companie la Ministerul Finanțelor Publice.

Firma Smart Rail A.S., înregistrată în Slovacia, a fost înființată în anul 2016, pentru achiziția acțiunilor companiei Central Railways.

Printre operatorii privați de transport feroviar de marfă  se află Grup Feroviar Român, deținut de Gruia Stoica, DB Schenker Rail România sau Rail Cargo România.

Garanti Leasing împrumută până la 5,5 mil. Euro de la International Finance Corporation pentru finanțarea afacerilor controlate de femei

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, intenționează să aloce un împrumut de până la 5,5 mil. Euro pentru Garanti Leasing România. Banii vor fi destinați finanțării întreprinderilor mici și mijlocii controlate de către femei, potrivit informațiilor făcute publice de către instituția financiară internațională.

IFC are programată discutarea acestui proiect de finanțare pentru data de 17 aprilie.

“Vă confirmăm că informația cu privire la împrumut este corectă, dar că în acest moment nu vă putem oferi mai multe detalii, tranzacția fiind în curs de finalizare”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Carmen Giosanu, Manager în cadrul departamentului de Customer Service and Billing al Motoractive IFN SA, companie care din 2011 activează pe piață sub marca Garanti Leasing.

Motoractive IFN este a opta companie pe piața de profil, cu o cotă de piață de 4,6%, conform datelor din decembrie 2016.

Compania a fost fondată în 1998, iar în 2006 a fost vândută la pachet cu alte două firme din domeniul serviciilor financiare (furnizorul de credite de consum Estima Finance și compania de credit ipotecar Domenia Credit) de către managerul de capital privat Axxess Capital către GE Money, divizie a conglomeratului american GE. În 2010, grupul financiar turcesc Garanti a devenit indirect principalul acționar al Motoractive IFN.

Garanti Leasing România are o rețea de opt unități și un personal format din 72 de oameni.

Garanti Leasing este deținută în proporție de 100% de către Garanti Bank din Turcia prin intermediul a două firme înregistrate în Olanda – G Netherlands BV, care deține 99,99997% din acțiuni, respectiv Garanti Holding BV cu 0,00003%.

Grupul turcesc Garanti deține Garanti Bank România, situată în primele zece bănci locale după active.

Principalul acționar al Garanti Bank Turcia este BBVA, al doilea grup bancar din Spania, cu un pachet de 39,9%, în timp ce fondatorul băncii, holdingul turcesc Dogus, are o participație de 10%.

Grupul financiar Garanti a dat în ultimii ani semnale repetate că este interesat să își majoreze expunerea pe piața din România și nu exclude din strategia sa de creștere să  apeleze inclusiv la achiziții.

Motoractive IFN a raportat pentru 2015 un profit net de 12 mil. Lei (2,7 mil. Euro) la venituri totale de 125 mil. Lei (28 mil. Euro), conform ultimului bilanț făcut public.

profi mid europa enterprise investors deal tabel closing Main

BERD investește capital de 25 mil. Euro în afacerea Profi și intră acționar minoritar alături de fondul de investiții administrat de Mid Europa Partners, după ce a finanțat expansiunea lanțului de supermarketuri și după ce a investit deja propriii bani în urmă cu trei ani în noul acționar al Profi. Banii proaspeți ai BERD merg în finanțarea expansiunii rețelei de magazine

BERD a anunțat astăzi că face o investiție de capital de 25 mil. Euro în afacerea Profi, în care intră acționar alături de fondul de investiții administrat de către Mid Europa Partners. BERD este déjà unul dintre investitorii fondului de investiții care a cumpărat Profi.

Mid Europa a semnat în noiembrie contractul pentru achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food, cea mai mare tranzacție din retail și una record pentru piața românească, dezvăluită în premieră pe 23 noiembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în exclusivitate că tranzacția depășește 500 mil. euro și se apropie de 600 mil. euro. De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 25 septembrie 2016 despre interesul Mid Europa pentru achiziția Profi, precum și în mai multe rânduri despre creditul privind finanțarea parțială a tranzacției contractat de cumpărător. Mid Europa a cumpărat Profi pentru 533 mil. euro în numerar de la Enterprise Investors, tranzacție finalizată pe 15 februarie.

”Suntem încântați de faptul că BERD va fi partenerul nostru în Profi România. Unul din cele mai importante obiective ale proiectului Profi este extinderea în localitățile mici. Credem că acest lucru va fi benefic pentru comunitățile locale, atât prin crearea de locuri de muncă, cât și prin furnizarea de produse alimentare la prețuri accesibile. Suntem, de asemenea, încântați de oportunitatea de a sprijini managementul Profi pentru continuarea acestei povești de success”, a declarat Andrej Babache, Director al Mid Europa.

La rândul său, Daniel Cîrstea, CEO al Profi Rom Food, a precizat că Profi ”are un potențial de creștere imens în următorii ani în România, inclusiv în localitățile mici”, și că experiența BERD în dezvoltarea sectorului privat din Europa Centrală și de Sud-Est va ajuta compania  în proiectele viitoare.

”Cu ajutorul nostru Profi va deschide sute de magazine noi, atât în localitățile mari, cât și în cele mici din România, oferind clienților posibilitatea de a cumpăra produse alimentare la prețuri accesibile și ajutând economia locală prin crearea de noi locuri de muncă. De această extindere vor beneficia nu doar clienții, ci și producătorii locali, care vor avea mai multe opțiuni de a își vinde produsele”, a precizat Matteo Patrone, Director Regional pentru România și Bulgaria în cadrul BERD.

Această nouă finanțare vine ca o continuare a celei precedente, în valoare de 25 de mil.Euro, reprezentând un împrumut BERD pentru sprijinirea creșterii companiei prin îmbunătățirea competitivității.

La solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, BERD și Mid Europa nu au precizat ce pachet de acțiuni va prelua instituția financiară în cadrul afacerii Profi.

Pentru plata prețului de achiziție a Profi, în valoare de 533 de mil.Euro, Mid Europa Partners a folosit bani din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Totodată, o altă parte din bani a provenit dintr-un credit bancar în valoare de 1,38 mld.Lei (circa 305 mil.Euro) contractat pe 7 februarie, de la Citibank, ING Bank, Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank, Banca Transilvania și UniCredit.

Alături de BERD, printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV, se numără grupul Băncii Europene de Investiții, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum fondurile Pantheon și Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, Pantheon participă alături de Mid Europa la achiziția Profi.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în 2015 în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de circa 150 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on. Profi este al doilea activ strategic din portofoliul său local de afaceri, care a ajuns în numai doi ani de la intrarea pe piață la poziții de lider în sectorul de servicii medicale private, respectiv retail.

Profi deține 523 de magazine în peste 272 localități din România. Finanțarea BERD va sprijini extinderea rețelei de magazine, în special în orașele mai mici din țară.

Mid Europa Partners este un investitor important cu active de peste 4,6 mld.Euro și un vechi partener al BERD.

BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali din România. Banca a investit până în prezent peste 7,3 mld.EUro în 384 proiecte și a mobilizat peste 14 mld.Euro din alte surse de finanțare.

 

Sursă grafic: BVB. Prelucrare grafic: MIRSANU.RO.

Teraplast cumpără 50% din Depaco, al doilea producător de țiglă metalică de pe piața locală. Achiziția nu depășește 10% din cifra de afaceri medie a cumpărătorului și este finanțată parțial din credite bancare

Grupul industrial Teraplast a anunțat încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a pachetului de 50% din acțiunile companiei Depaco SRL, al doilea jucător de pe piața de țiglă metalică locală, potrivit unui comunicat al Teraplast. Contractul dintre cele două părți a fost încheiat în data de 1 martie 2017.

Achizitia este una strategică pentru grupul Teraplast în contextul în care subsidiara TeraSteel este liderul pieței de structuri metalice zincate, iar noile produse ce vor intra în portofoliu vor fi complementare.

Valoarea achiziției pachetului de 50% din compania Depaco nu depășește pragul de 10% din cifra de afaceri aferentă ultimelor situații financiare anuale ale Teraplast și se achită atât din surse proprii, cât și din finanțări de la instituții financiare, precizează sursa citată.

Achiziția pachetului de acțiuni este condiționată, între altele, de aprobarea tranzacției de către Adunarea Generală a Acționarilor Teraplast și de obținerea acordului din partea Consiliului Concurenței.

Totodată, prin această achiziție, Teraplast intră indirect și în acționariatul firmei Cortina WTB SRL, al cărei acționar majoritar este firma Depaco cu 51% din acțiuni și antreprenorul oltean Dorel Stancu cu 49% din acțiuni.

Cortina WTB a fost înființată în 2006 și este unul dintre producătorii de țiglă metalică din zona Oltenia, producând țiglă metalică marca Wetterbest. Până la finalul anului 2013, firma cu sediul în Podari, județul Dolj, a funcționat sub denumirea de Art Line SRL. După asocierea cu firma Depaco, la finalul anului 2013, firma și-a schimbat denumirea în Cortina WTB SRL.

Fondatorul și principalul acționar al grupului de firme Depaco este antreprenorul Dragoș Irimescu. Din Grupul Depaco, cu sediul afacerilor în Băicoi, Prahova, fac parte trei firme. Depaco, producător de ţiglă metalică, diverse tipuri de tablă şi sisteme de drenaj, Polnebo, importator de membrane, ferestre de mansardă şi şuruburi autoforante şi Cortina Wetterbest, producător şi distribuitor de ţiglă metalică.

 După tranzacția dintre Teraplast și Depaco, Dragos Irimescu, va ramâne un asociat important al companiei. Operațiunile Depaco vor fi conduse de Valeriu Irimescu, fiul lui Dragoș Irimescu, care va ocupa funcția de director general.

Compania Depaco a fost înființată în anul 1999 și este al doilea producător de pe piața de țiglă metalică locală. În prezent, procesul de producţie din fabrica Depaco de la Băicoi se desfăşoară pe mai mult de 40 de linii automate: pentru ţiglă metalică cu diverse profiluri, pentru tablă cutată, pentru sistemul de jgheaburi si burlane, pentru tablă fălțuită și pentru multe alte accesorii.

În anul 2016, Depaco avut o cifră de afaceri de 130 mil.Lei (28,8 mil.Euro), EBITDA de 15,76 mil.Lei (3,5 mil.Euro) si un profit net de 11 mil.Lei (2,44 mil.Euro). Depaco deține brandul Wetterbest.

Pe piața locală, concurenții principali ai Wetterbest find Bilka, Lindab și Viking Pruszynski.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 de milioane de lei (88 mil. Euro). Din grup fac parte Teraplast (compania – mamă, listată pe bursa de la București), Politub (în care deține 50% din acțiuni),  Plastsistem, Teraglass și Teraplast Group Republica Moldova.

Compania Teraplast, cea mai mare entitate a grupului, este în prezent cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre cei mai importanți producători români de materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor.

În prezent, compania activează în Parcul Industrial Teraplast, cu o suprafață de peste 20 de hectare, situat în extravilanul municipiului Bistrița.

Din anul 2008, compania este listată la Bursa de Valori București, sub simbol TRP. Valoarea bursieră a Teraplast este de 295,7 mil. Lei (65,7 mil. euro) la un preț de 0,534 lei pe acțiune.

Începând cu data de 16 ianuarie 2017, Teraplast l-a numit pe Mircea Hotoleanu în funcția de director general. Tot în luna ianuarie a acestui an, Teraplast a anunțat că intenționează înființarea unei companii în Serbia. Scopul înființării companiei este dezvoltarea prezenței Teraplast pe piața din Serbia, ca parte a strategiei companiei de a crește valoarea exporturilor.

Portofoliul de produse al companiei este structurat pe șase linii de afaceri: instalații și amenajări, profile tâmplărie, granule, panouri termoizolante, structuri metalice zincate și tâmplărie termoizolantă.

Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate.

Principalul acționar al companiei Teraplast Bistrița este omul de afaceri Dorel Goia cu aproximativ 46,8%, fondul finlandez de investiții KJK Fund II SICAV cu 10%, NN Group NV fiind raportat cu o deținere de 7%, iar Emanoil Viciu cu 4,53%, conform ultimelor date făcute publice pe bursă.

Producătorul spaniol de componente auto Gestamp cumpără pachetul majoritar de acțiuni al unui furnizor pentru Dacia. Gestamp intră pe piața locală pentru a fi mai aproape de uzinele auto ale clienților săi Renault și Ford. România, prinsă de apetitul global de investiții al Gestamp

Producătorul spaniol de componente auto Gestamp a anunțat, ieri, achiziția pachetului majoritar de acțiuni al unui furnizor local pentru uzina auto Dacia, potrivit unui comunicat al companiei spaniole.Tranzacția înseamnă intrarea Gestamp pe piața componentelor auto din România.

Tranzacția a fost realizată prin intermediul filialei sale din Turcia, Beyçelik Gestamp.

Compania cumpărată, situată în zona limitrofă a orașului Pitești, principalul centru al industriei auto din țară, a facturat 17 mil.Euro în 2016 și numără peste 200 de angajați.

Reprezentanții Gestamp nu au dezvăluit numele companiei cumpărate, mărimea pachetului de acțiuni preluat sau valoarea tranzacției.

Fabrica de la Pitești furnizează în prezent componente ștanțate de dimensiuni mici și mijlocii, precum și ansamble. Gestamp intenționează să crească cifra de afaceri a fabricii prin producerea mai multor componente cu  valoare adăugată, precizează sursa citată.

„România este o țară cu un prezent și un viitor foarte promițător  în sectorul auto și suntem foarte mulțumiți că putem să le oferim clienților noștri cu sediul în țară abilitățile cu care aceștia sunt deja familiarizați în alte părți ale lumii”, a declarat  Francisco J. Riberas, președintele și CEO al Gestamp.

Familia Riberas este cea care a fondat afacerea Gestamp și este acționarul majoritar al acesteia.

Achiziția din România întărește relațiile strategice pe care Gestamp le are cu doi dintre clienții săi globali, Renault și Ford, cu care derulează mai multe proiecte în diferite părți ale lumii.

Gestamp este principalul furnizor de componente ştanţate pentru grupul Renault şi al doilea furnizor al grupului Renault-Nissan. Fabrica de la Pitești, proaspăta achiziție a firmei spaniole, permite Gestamp să-și extindă prezența în apropierea fabricilor producătorului auto francez, dar și să ofere servicii către Ford.

România este pe locul 27 în lume între țările producătoare de vehicule, cu un număr de 387 mii de vehicule pe an, sub marca Dacia si Ford.

Cu achiziția din România, Gestamp își extinde prezența la un număr de 21 de piețe, unde operează aproximativ 100 de fabrici, 12 centre de cercetare și dezvoltare și o forță de muncă de peste 32 000 de angajați. În regiune, Gestamp are fabrici în Polonia, Cehia Ungaria, Slovacia și Turcia.

Afacerea Gestamp a fost fondată în 1997 și a ajuns în 2015 la o cifră de afaceri de 7,035 mld.Euro și profit înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 760 mil.Euro.

Compania crește într-un ritm rapid, în ultimul an deschizând fabrici în Mexic, Rusia, Marea Britanie, Slovacia, India și a anunțat în luna februarie deschiderea primei fabrici în Japonia. Intrarea pe piața auto japoneză are loc în contextul în care Gestamp a anunțat pe 8 septembrie 2016 că un pachet de 12,525% din compania spaniolă a fost cumpărat de către gigantul industrial nipon Mitsui pentru 416 mil. Euro, preț care poate fi ajustat în funcție de evoluția viitoare a rezultatelor financiare. Tranzacția evaluază afacerea Gestamp la circa 3,32 mld. euro.

Anterior, în februarie 2016, gigantul oțelului Arcelor Mittal a vândut 35% din afacerea Gestamp către familia spaniolă Riberas, acționarul majoritar, pentru 875 mil. Euro.

Uzina auto de la Pitești, a grupului francez Renault, și fabrica de la Craiova a companiei americane Ford a atras mai multe investiții – satelit în unități de producție locale din partea furnizorilor globali de componente, interesați să-și reducă timpii de livrare și costurile de transport pentru a putea răspunde nevoilor clienților lor.

Fitbit a cumpărat cu 15 mil. dolari Vector Watch. Gecad și-a recuperat banii investiți în afacere

Grupul american Fitbit a făcut astăzi public prețul de achiziție al producătorului de ceasuri inteligente Vector Watch. Cumpărătorul a cumpărat activele Vector Watch pentru 15 mil. Dolari de la Gecad, fondul de investiții Catalyst România și alți investitori privați individuali.

Producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch a anunțat pe 10 ianuarie că platforma sa de software și echipa sa urmează să fie preluate de către Fitbit.

Afacerea Vector Watch, orientată către producția unor ceasuri inteligente cu o autonomie a bateriei de 30 de zile, s-a dezvoltat în urma a trei runde de finanțare, a căror valoare totală se situează la aproximativ 12 mil. Dolari. Prețul de vânzare al activelor Vector Watch indică faptul că investitorii au putut să își recupereze capitalul investit în afacere.

Afacerea, pornită de către Andrei Pitiș, a atras în iulie 2014 o primă investiție de 0,5 mil. Euro din partea Gecad. În noiembrie 2015, Vector Watch a atras o nouă rundă de investiții de 5 mil. Dolari, din care 2 mil. Dolari au venit de la Gecad, 1,6 mil. Dolari de la fondul de investiții Catalyst România, iar 1,4 mil. Dolari au venit de la investitorii privați Mihai Popescu, Bogdan Vlad și Radu Apostolescu, aflat printre fondatorii afacerii Emag.

Producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch a lucrat pe parcursul anului trecut în contextul tranzacției cu o echipă de consultanți, din care au făcut parte PwC România și casa de avocatură Radu și Asociații afiliată rețelei EY Law, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din echipa firmei de avocatură afiliate EY au făcut parte Dragoș Radu – Partener și Head of EY Law România, Radu Ionescu  și Nicoleta Gheorghe, ambii cu poziții de Senior Associate în cadrul EY Law. De asemenea, PwC România a asigurat servicii de consultanță pe partea de taxe prin Ionuț Simion, Country Managing Partner al firmei, și Andreea Mitiriță, Director Taxe.

Pe lista consultanților angajați de către Vector Watch se găsesc Matt Sachse, Managing Director al băncii de investiții specializate în sectorul tehnologic Pagemill Partners, și Charles Welch, Co – CEO al băncii de investiții Menalto Advisors, care anterior a lucrat și el pentru Pagemill Partners. Ambele bănci de investiții americane își au sediul în Silicon Valley, care concentrează cartierele generale ale giganților lumii tehnologiei și internetului.

De asemenea, vânzătorii Vector Watch au lucrat cu Ted Cominos, care ocupă poziția de  Partener, și Cristina Audran – Proca, Counsel, pentru firma americană de avocatură Faegre Baker Daniels Llp. Ted Cominos, Cristina Audran – Proca și Dragoș Radu au lucrat anterior pentru firma britanică de avocatură Linklaters, care a avut un birou deschis la București până în 2008.

Din echipa Vector Watch au făcut parte și Marc Van Campen, Name Partner, și Leonie Kraakman, Associate, în cadrul firmei olandeze de avocatură Van Campen Liem.

În ceea ce privește Fitbit, grupul american a mizat pe consultanța juridică a firmei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații. Sabrina Necula, Associate în cadrul casei de avocatură, se află printre cei împuterniciți de către firma americană, care a decis majorarea cu 0,5 mil. Dolari a capitalului social al subsidiarei locale, Fitbit Development, înființate în 2016, conform datelor făcute publice.

Tranzacția de vânzare a Vector Watch survine în contextul în care ultimele date ale IDC indică o scădere a pieței globale de ceasuri inteligente cu 51,6% a volumelor de unități vândute în trimestrul al treilea până la 2,7 milioane unități livrate. Din rândul primilor cinci jucători la nivel global, Apple, liderul pieței de profil, a înregistrat un declin de 71,6% în perioada raportată, Lenovo (nr. 4 global și proprietarul Motorola) a avut o cădere de 73,3%, iar Pebble (nr.5 la nivel global) a avut o scădere de peste 54% în ultimul an. Fitbit a anunțat pe 7 decembrie 2016 că preia platforma de software și echipa Pebble în cadrul unei tranzacții în valoare de 23 mil. Dolari.

Antreprenorul Levente Bara și-a făcut exitul din afacerea Prefera Foods. Ce spune cumpărătorul Raul Ciurtin: Tranzacția este foarte mică, compania are capital negativ

Antreprenorul Levente Bara, care deține producătorul de ingrediente alimentare și condimente Supremia Grup, și-a vândut pachetul de 25,69% acțiuni pe care-l deținea în cadrul fabricii de conserve Prefera Foods din Alba, către societatea Crisware Holdings din Cipru, controlată de omul de afaceri Raul Ciurtin, potrivit datelor făcute publice în Monitorul Oficial.

Totodată, Crisware Holdings a cumpărat și participația deținută de compania Pivesson Holdings, care avea un pachet de 22,02% din Prefera Foods.

Anterior tranzacției, acționarii Prefera Foods erau Pivesson Holdings Limited cu o participație de 22,02%, Raul Ciurtin cu un pachet de 22,02% acțiuni, Crisware Holdings Limited cu 18,35% acțiuni, Croniar Holdings Limited cu 7,34% acțiuni, Supremia Grup cu o deținere de 25,69%, Dîrzu Ioan cu 3,40% acțiuni și Sopa Petru cu o participație de 1,19%.

Crisware Holdings Limited și Croniar Holdings Limited sunt vehicule de investiții controlate de către familia Ciurtin.

“Tranzacția este foarte mică. Dacă ne uităm la evaluare, compania are capital negativ”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Raul Ciurtin, cumpărător în această tranzacție.

Ultimul bilanț făcut public indică capitaluri totale negative de 14,8 mil. Lei (3,3 mil. Euro) la 31 decembrie 2015. Compania înregistra la aceeași dată datorii totale de 39,7 mil. lei (9 mil. euro).

În anul 2015, Prefera Foods a înregistrat o cifră de afaceri netă de 31,9 mil.Lei (7,2 mil.Euro) și o pierdere de 1,44 mil.Lei (0,3 mil.Euro) la un număr mediu de 103 angajați.

Raul Ciurtin este unul dintre antreprenorii locali cu lichidități importante în conturi, care până acum nu a făcut nicio mișcare decisivă de a-și plasa din bani într-o anumită direcție de afaceri, conform informațiilor publice până la acest moment.

Familia lui Raul Ciurtin a încasat 35 mil. Euro în 2016 după exitul din afacerea lider de piață în producția de lactate Albalact, prin vânzarea unui pachet de 44,9% către francezii de la Lactalis.

Dedeman a intrat în afacerea Cemacon cu circa 2,3 mil. Euro pentru care a primit un pachet de 28,9% din companie. Producătorul de cărămizi este împărțit acum între trei acționari cu ponderi aproape egale – fondul de investiții al lui Erste și al lui Pogonaru stă la aceeași masă cu frații Pavăl și cu grupul CITR al lui Andrei Cionca

Producătorul de cărămizi Cemacon și-a limpezit acționariatul după tranzacția din 7 februarie în urma căreia fondul finlandez de investiții KJK și BRK Financial Group și-au făcut exitul din afacere prin vânzarea pachetelor de acțiuni care însumau peste 42% din companie.

Dedeman, liderul pieței de bricolaj controlat de frații Dragoș și Adrian Pavăl, a intrat în companie, unde va deține aproape o treime din acțiuni, adică o pondere apropiată de cele pe care le au acum fondul de investiții Business Capital for Romania Opportunity Fund Cooperatief și grupul CITR, conform datelor făcute publice astăzi de companie pe bursă.

Anunțurile de astăzi confirmă informațiile publicate pe 7 februarie în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO potrivit cărora cei trei cumpărători se află în spatele achiziției pachetului de 42% din Cemacon, prin care și-au asigurat astfel exitul KJK și BRK Financial Group.

Noul acționariat susține planurile echipei de conducere a Cemacon reprezentate de către Liviu Stoleru, director general, și Daniel Șologon, director financiar, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Dedeman a preluat un pachet de 28,999% din acțiunile producătorului de cărămidă Cemacon, pentru care a plătit circa 2,3 mil. Euro. De asemenea, fondul de investiții  Business Capital for Romania Opportunity Fund Cooperatief și-a majorat participația de la 27,9% la aproximativ 32,999%. Fondul de investiții Business Capital for Romania Opportunity Fund Cooperatief este deținut de către Erste Group Bank AG cu o participație de 77,38% și de Central European Financial Services NV (controlat de Florin Pogonaru), cu  22,62% din acțiuni.

Grupul CITR, în spatele căruia se află Andrei Cionca și asociații săi, și-a majorat de asemenea participația la Cemacon cu 4,6% ajungând la 30,06% din companie. Din grupul CITR care acționează concertat la Cemacon fac parte CIT Resources (care deține 10,92% din Cemacon), Consultanță Andrei & Andrei SRL (15,4%), Andrei Cionca (0,6367%), Andreea Cionca Anghelof (2,6329%) și Teodora Godinca – Herlea (0,43%), conform datelor făcute publice.

De cealaltă parte, KJK a vândut 27,89% din Cemacon, marcându-și astfel exitul din afacerea cu cărămizi.

De asemenea, BRK Financial Group, al cărui acționar semnificativ este SIF Muntenia cu 18,4750% din acțiuni, a vândut întregul pachet de 14,6129% din acțiunile Cemacon pentru 5,165 mil. Lei (circa 1,2 mil. Euro) la un preț de 0,3101 lei pe acțiune.

Dragoș Pavăl, unul dintre cei doi frați care au dezvoltat afacerea Dedeman, apare deja pe lista noilor membri propuși pentru Consiliul de administrație al Cemacon, ce va fi supus aprobării adunării generale a acționarilor pe 20 februarie.

Cemacon are o valoare bursieră de 44,5 mil. Lei pe bursa de la București, în creștere cu aproape 10% în ultima săptămână.

Compania este unul dintre cei trei mari producători de cărămidă din România, alături de firma austriacă Wienerberger și Brikston Iași, aflată în proprietatea fondului de investiții ADM Capital.

Firma operează două fabrici la Recea (județul Sălaj) și la Zalău. Pe o piață cu o creștere estimată la 8 – 10%, Cemacon a raportat pentru 2016 un avans de 28% și EBITDA de 19% (16 mil. Lei). Cifra de afaceri brută este deci la un nivel de aproape 20 mil. Euro. Profitul net din 2016 a fost de peste 5 mil. Lei.

Pentru acest an, Cemacon își propune o cifră de afaceri mai mare cu 5% față de anul anterior.

Rata de rentabilitate și ritmul de creștere al companiei, cuplate cu potențialul sectorului de profil, au permis Cemacon atragerea unor investitori noi, mișcări similare fiind așteptate să apară și la nivelul altor jucători din industria materialelor de construcții.

Cemacon a trecut printr-un proces de restructurare în ultimii ani pentru a-și putea plăti datoria bancară acumulată în contul unui credit de la BCR.

Pe piața cărămizilor, ultimul an a adus schimbări semnificative – Wienerberger a cumpărat fabrica de la Buzău deținută de Omer Susli, patronul Praktiker România, ADM Capital a început procesul prin care caută un cumpărător pentru Brikston Iași, iar Cemacon tocmai și-a limpezit apele în acționariat și primește un suflu puternic după intrarea în companie a Dedeman.

 

profi tranzactie tabel Main

Tranzacția Mid Europa – Profi: Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Profi. Sindicatul de bănci este așteptat să pună circa 300 mil. Euro pentru finanțarea parțială a achiziției până săptămâna viitoare. Finalizarea achiziției Profi de către Mid Europa va avea loc la jumătatea lunii februarie

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a autorizat tranzacția prin care fondul de investiții Mid Europa Partners preia lanțul de comerț Profi de la fondul polonez de investiții Enterprise Investors.

Autoritatea de concurenţă a evaluat tranzacţia din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurenţiale, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice.

Analiza Consiliului Concurenţei a condus la concluzia că operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piaţa națională sau pe o parte a acesteia.

După obținerea avizului Consiliului Concurenței, urmează ca sindicatul de bănci să vină cu aproximativ 300 mil. Euro (1,38 mld. Lei) pentru finanțarea parțială a achiziției de 533 mil. Euro a Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners.

Băncile sunt așteptate să contribuie la creditul sindicalizat până pe 14 februarie, iar finalizarea tranzacției ar urma să aibă loc în jurul datei de 15 februarie, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Mid Europa Partners a anunțat pe 23 noiembrie 2016 achiziția pachetului de 100% din acțiunile lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors pentru 533 mil.Euro, cea mai mare tranzacție din 2016 și cea mai mare achiziție din istoria pieței locale de retail.

Tot atunci, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, a anunțat că va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit.

Finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa este cea mai mare finanțare bancară nouă de pe piața locală și cea mai importantă finanțare a unei achiziții locale din anul 2016.

Banca Transilvania și Erste au intrat în sindicatul bancar format de Citi, ING, UniCredit și Raiffeisen Bank care vor da un împrumut de 1,38 mld. Lei (în jurul a 300 mil. Euro) pentru finanțarea achiziției Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners, potrivit datelor publicate de către Global Capital.

Banca Transilvania va participa la finanțare cu aproximativ 30 – 35 mil. Euro, iar Erste va pune circa 35 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Banii celor doi finanțatori se adaugă pachetului pus la dispoziție inițial de către Citi, ING, UniCredit și Raiffeisen.

O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

De asemenea, fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners. Pantheon este unul dintre investitorii de tip Limited Partners al Mid Europa Fund IV alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), grupul Băncii Europene de Investiții, Private Equity Holding AG din Elveția, Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie, fondul suveran de investiții GIC din Singapore, China Investment Corporation sau Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners.

La un preț de 533 mil. Euro, Enterprise Investors obține astfel la exit un multiplu de peste 10 raportat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv de peste 7 ori banii investiți în afacere în ultimii 7 ani.

Profi activează pe o piață de retail, în care cei mai apropiați competitori în funcție de formatul de magazin utilizat sunt Penny Market (din grupul german Rewe), Mega Image (aparținând grupului olandezo – belgian Ahold Delhaize), Lidl (din grupul german Lidl Schwarz), respectiv grupul francez Carrefour (cumpărătorul rețelei Billa și proprietarul rețelei Carrefour Market).

Mid Europa Partners a lucrat  la achiziția Profi cu o echipă de consultanți, din care au făcut parte consultanții EY, consultanții Beragua pe partea comercială, respectiv firmele de avocatură Dechert și Bondoc & Asociații.

De cealaltă parte, Enterprise Investors a fost asistat de către o echipă din Londra a băncii americane de investiții Citi, dar a avut alături și consultanții PwC pe partea de taxe, respectiv pe avocații RTPR Allen & Overy pentru partea de asistență juridică și AT Kearney pe partea financiară.

Fondul de investiții Penta Investments își extinde portofoliul local în domeniul afacerilor cu pariuri și jocurilor de noroc prin achiziția Public Slots

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea firmei Public Slots SRL de către Fortbet Holdings Limited, companie înregistrată în Cipru aflată în portofoliul fondului de investiții Penta Investments, potrivit unei decizii publicate de către autoritatea de concurență.

Achiziția întărește poziția fondului ceh de investiții Penta în sectorul pariurilor și jocurilor de noroc, estimat la venituri anuale de circa 1 mld. euro, comform datelor asociației organizatorilor jocurilor de noroc Rombet.

Autoritatea de concurență a emis decizia de neobiecțiune în ceea ce privește preluarea și a constatat că, ”deși operațiunea notificată cade sub incidența legii, nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurențial normal”.

Contractul de vânzare-cumpărare între Public Slots SRL, firmă deținută de Siekel Anton, și Fortbet Holdings Limited a fost încheiat pe 8 septembrie 2016.

Fondul ceh de investiții Penta Investments este specializat în investiții pe termen lung în sectoare precum jocuri de noroc, servicii de administrare a clădirilor, servicii financiare, servicii de îngrijire a sănătății, imobiliare, retail, media.

Operaţiunile din sectorul jocurilor de noroc ale Penta Investments se desfăşoară prin intermediul Grupului Fortuna, al cărui acționar principal este fondul de investiții.

În România, Penta Investments este prezent din 2015 în sectorul jocurilor de noroc, prin firmele Bet Zone SRL și Bet Activ Concept SRL.

Companiile din portofoliul Penta Investments furnizează locuri de muncă pentru mai mult de 37000 de oameni și au raportat active de 7 mld.Euro și un profit net de 200 mil. Euro în 2015. Penta este prezent în mai mult de 10 țări europene și are birouri în Praga, Bratislava, Varșovia și Munchen.

Firma Public Slots are ca obiect principal de activitate activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, și nu controlează nici o altă societate comercială.

În 2015, Public Slots SRL a înregistrat o cifră de afaceri netă de 28,9 mil.Lei (6,5 mil.Euro) și un profit net de 6,01 mil.Lei (1,35 mil.Euro), la un număr mediu de 18 salariați.

Proprietarii Dedeman, fondul condus de Florin Pogonaru și CITR, în spatele achiziției pachetului de 42% din Cemacon. Tranzacția înseamnă exitul fondului finlandez de investiții KJK și a BRK Financial Group. Dragoș Pavăl, pe lista propunerilor pentru noul Consiliu de administrație al producătorului de cărămizi

Fondul de investiții finlandez KJK și-a vândut astăzi pachetul de 27,9% din producătorul de cărămidă Cemacon, iar BRK Financial Group o altă participație de 14%, cei doi acționari făcându-și exitul din companie. În spatele achiziției de 42% din companie se află proprietarii lanțului de bricolaj Dedeman, fondul de investiții  Business Capital for Romania Opportunity Fund, controlat de către Florin Pogonaru, respectiv CITR, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate până la momentul publicării acestui articol.

În urma tranzacției, proprietarii Dedeman ajung la o participație de 29% din Cemacon, grupul CITR și-a majorat deținerea cu 5% în urma tranzacției, iar fondul de investiții al lui Florin Pogonaru își va crește participația de la 27,9% la aproximativ 36%.

KJK Cărămidă SRL, aflat în portofoliul fondului de investiții finlandez KJK, și-a vândut integral participația din Cemacon, marcându-și astfel exitul din afacerea cu cărămizi.

Dragoș Pavăl, unul dintre cei doi frați care au dezvoltat afacerea Dedeman, apare deja pe lista noilor membri propuși pentru Consiliul de administrație al Cemacon, ce va fi supus aprobării adunării generale a acționarilor pe 20 februarie.

Pe aceeași listă de membri propuși pentru Consiliul de administrație al Cemacon se mai află Orion Strategy Solution reprezentată prin Liviu Stoleru, directorul general și președintele Consiliului de administrație al companiei, RSL Capital Advisors reprezentată prin Răzvan Lefter, Tiberiu Stratan (din partea BRK Financial Group Cluj- Napoca), Consultanță Andrei & Andrei (parte a grupușui CITR), Ana Bobîrcă din partea fondului de investiții controlat de către Florin Pogonaru, Grigore Chiș nominalizat de BRK Financial Group și Rudolf Vizental din partea CITR.

CITR face parte din grupul de investiții al lui Andrei Cionca, care s-a implicat în preluarea mai multor afaceri aflate în restructurare, printre care Jolidon din Cluj – Napoca.

Intrarea proprietarilor Dedeman ca acționari în producătorului de cărămidă alături de pregătirile pentru preluarea proiectului de birouri AFI Park din București indică o strategie de investiții mult mai diversificată față de eforturile canalizate timp de două decenii către piața de bricolaj.

Tranzacția a fost raportată astăzi, însă numele cumpărătorilor pachetului deținut de KJK la Cemacon nu au fost încă făcute publice, dar este de așteptat să devină publice în zilele următoare.

Dedeman SRL a depus cerere pe 18 octombrie 2016 la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) pentru înregistrarea a două mărci – DIM, respectiv DIM D.I.M. Properties referitoare la clasele de servicii de asigurări, afaceri financiare, afaceri monetare și afaceri imobiliare. Solicitarea a fost depusă cu ajutorul cabinetului individual de proprietate industrială Alecu Bogdan din Bacău, oraș în care se află sediul central al rețelei Dedeman.

Cemacon are o valoare bursieră de 38,5 mil. Lei pe bursa de la București.

Compania este unul dintre cei trei mari producători de cărămidă din România, alături de firma austriacă Wienerberger și Brikston Iași, aflat în proprietatea fondului de investiții ADM Capital.

Cemacon a trecut printr-un proces de restructurare în ultimii ani pentru a-și putea plăti datoria bancară acumulată în contul unui credit de la BCR.

Firma operează două fabrici la Recea (județul Sălaj) și la Zalău. Pe o piață cu o creștere estimată la 8 – 10%, Cemacon a raportat pentru 2016 un avans de 28% și EBITDA de 19% (16 mil. Lei). Cifra de afaceri brută este deci la un nivel de aproape 20 mil. Euro. Profitul net din 2016 a fost de peste 5 mil. Lei.

Pentru acest an, Cemacon își propune o cifră de afaceri mai mare cu 5% față de anul anterior.

Înaintea tranzacției de astăzi, Business Capital for Romania Opportunity Fund avea 27,89% din Cemacon, participație egală cu cea deținută de către KJK Cărămidă, iar Consultanță Andrei & Andrei 15,48% (cumulat și concertat cu CITR și Andrei Cionca pachetul ajunsese pe 6 decembrie 2016 la 21,7%) , în timp ce BRK Financial Group deține 14,16%, conform datelor făcute publice de către BVB.

Compania austriacă ALPLA, lider mondial în domeniul ambalajelor de plastic, cumpără producătorul de preforme PET din Brașov Star East Pet

Compania austriacă ALPLA, lider mondial în domeniul ambalajelor de plastic, achiziționează 100% din acțiunile firmei Star East Pet SRL din Brașov, specializată în producția de preforme din PET pentru băuturi, alimente și produse nealimentare, potrivit unui comunicat al ALPLA.

Încheierea tranzacției este prevăzută pentru mijlocul anului 2017, în funcție de autorizațiile legale și industriale necesare, emise de autoritățile abilitate. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Prin această achiziție ALPLA își va mări capacitățile de producție din Europa de Est.

 „Obținem accesul la o rețea de distribuție puternică. Star East Pet este un partener strategic bun pentru atingerea obiectivelor din România și chiar mai departe”, a spus Günther Lehner, CEO ALPLA.

Star East Pet, unul dintre liderii români în producția de preforme din polietilen tereftalat (PET), a fost înființată în 1997 de antreprenorul Dan Moldovan. Compania are una dintre cele mai mari capacități de producție din România, reprezentând 30% SOM în România. Din preforme se produc butelii din PET destinate industriei pentru produsele alimentare și nealimentare.

Printre clienții Star East Pet se numără Molson Coors (Bergenbier), Sabmiller (Ursus), Bunge, Coca Cola, Zizin.

În anul 2015, Star East Pet a înregistrat o cifră de afaceri de 129,16 mil.Lei (28,7 mil.Euro) și un profit net de 3,49 mil.Lei ( 0,77 mil.Euro) la un număr de 70 de angajați,  potrivit datelor înregistrate de companie la Ministerul Finanțelor Publice.

Printre competitorii Star East Pet se numără Pet Star Holding din Ialomița și Amraz România.

Compania austriacă ALPLA, înființată în anul 1955, are în prezent un număr de 17 300 de angajați și un număr de 160 de fabrici de producție în 43 de țări. În 2016, ALPLA a raportat o cifră de afaceri de 3,25 mld.Euro, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

 ALPLA este prezentă pe piața românească de mai mulți ani prin intermediul Alpla Plastic SRL, cu sediul în Pantelimon.

mideuropa-tabel-investitorimain

Fondul de investiții londonez Pantheon International Plc dă 3,4 mil. Euro pentru plata prețului de 533 mil. euro pentru achiziția Profi de către Mid Europa

Fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, Pantheon participă alături de Mid Europa la achiziția Profi, cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Pantheon este unul dintre investitorii de tip Limited Partners din fondul de investiții Mid Europa Fund IV, care a anunțat în noiembrie achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food, compania care administrează magazinele Profi, pentru 533 mil. Euro în numerar de la Enterprise Investors.

O parte din achiziție este așteptată să fie finanțată dintr-un împrumut de circa 300 mil. Euro atras de la sindicatul de bănci format din Citi, ING Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit, cărora li s-au alăturat Erste și Banca Transilvania.

Fondul de investiții Mid Europa Fund IV, ridicat de către Mid Europa Partners în 2014, este ultimul fond al managerului de capital cu interese de investiții în regiune. Are o capitalizare de circa 850 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care face ca fondurile disponibile pentru Mid Europa să ajungă până la aproximativ 1,5 mld. Euro.

Pantheon International Plc avea la 31 decembrie 2016 active de 1,154 mld. Lire sterline plasate în fonduri de investiții. Portofoliul administrat de către PIP a generat în luna ianuare un numerar net de 36 mil. Lire sterline, aceasta fiind de fapt diferența între veniturile distribuite 48,8 mil. Lire sterline și investițiile de 12,8 mil. Lire sterline în diferite fonduri de investiții.

Fondul de fonduri de investiții Pantheon International Plc are o valoare de piață de 574,29 mil. Lire sterline pe segmentul principal al bursei din Londra.

Printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu circa 80 mil. Euro, grupul Băncii Europene de Investiții cu circa 50 mil. Euro, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în urmă cu un an în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de circa 150 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on.

Mid Europa Partners, administrator peste un capital privat de peste 4,3 mld. Euro, este foarte activ în regiune și a demonstrat un apetit tranzacțional semnificativ. Pe 14 octombrie, Cinven, Permira și Mid Europa au anunțat că au ajuns la un acord pentru achiziția Allegro Group din Polonia de la Naspers (acționarul majoritar al Emag) pentru 3,253 mld. Dolari.

Achiziția Profi de către Mid Europa este estimată să fie finalizată în primul trimestru al acestui an, după ce va primi avizul Consiliului Concurenței.

BCR a împrumutat TMK Artrom cu 25 mil. Euro pentru finanțarea achiziției unei linii de tratamente termice

 

Banca Comercială Romană a aprobat, la sfârșitul anului 2016, un credit pentru TMK-ARTROM Slatina (ART), pe un termen de 7 ani, în valoare de 25 de milioane de euro. Împrumutul are ca destinație finanțarea achiziției unei linii de tratamente termice, care este programată să înceapă operarea în cel de-al treilea trimestru al acestui an.

“Ca urmare a investiției, capacitatea anuală a liniei de tratament termic va fi de 160.000 de tone, fiind capabilă să trateze tuburi de până la o grosime a peretelui de 60 de milimetri. Odată cu instalarea acestei noi linii de tratament termic, TMK-ARTROM își consolidează prezența pe piață, cu tuburi superioare pentru aplicații mecanice și pentru explorarea petrolului și a gazelor”, a declarat Adrian Popescu, Director General al TMK-ARTROM.

„Finanțarea companiilor care investesc în modernizarea și eficientizarea capacităților de producție se numără printre prioritățile noastre cheie, pentru că suntem implicați direct în dezvoltarea sustenabilă a economiei. Vom continua să oferim suport și resurse pentru astfel de facilități de credit, misiunea noastră fiind aceea de a sprijini mediul de business românesc și de a crea, astfel, prosperitate”, a declarat Cătălina Porojan, Director Executiv Group Large Corporate BCR.

Compania din Slatina este listată pe segmentul principal al BVB, având o capitalizare de 332,3 mil. lei (73,8 milioane euro), iar ultimul preț de piață de 2,86 lei/acțiune

TMK-ARTROM face parte din Grupul de companii TMK, unul dintre cele mai mari grupuri producătoare de ţevi din lume. Mai mult de 80% din producţia societății  TMK-ARTROM este destinată exportului  in Europa, America si Orient.

Lidl cumpără magazinele XXL scoase la vânzare de către Rewe

Lidl, cea mai mare companie locală din piața de retail, se pregătește să semneze în perioada următoare achiziția celor două magazine XXL din Galați și Sibiu pe care Rewe le-a scos la vânzare, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuțiile dintre cele două părți au avansat în a doua parte a anului trecut, pe fondul intenției Rewe de a-și vinde cele două magazine și de a închide celelalte unități din rețeaua XXL Mega discount, după ce nu au găsit un cumpărător pentru întreaga rețea de 8 magazine. Intenția de vânzare a rețelei XXL de către Rewe a fost anunțată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie 2016.

Reprezentanții Lidl și ai Rewe nu au făcut niciun comentariu pe subiectul acestei tranzacții până la momentul publicării acestui articol.

Surse din piață estimează că tranzacție dintre cele două părți ar putea fi în jurul a 5 – 10 mil. euro.

Cele două companii germane au strategii diferite pe piața românească. Concernul Rewe, care până în 2010, activa cu patru rețele în etaje diferite ale pieței locale de retail acum mizează pe una singură, și anume rețeaua de magazine Penny Market.

În 2010, Rewe a vândut magazinele cash and carry Selgros către elvețienii de la COOP, iar în decembrie 2015 a semnat vânzarea rețelei de supermarketuri Billa România către grupul francez Carrefour, în cadrul unei tranzacții de 96 – 97 mil. Euro.

În 2016, după finalizarea tranzacției de vânzare a Billa România, Rewe s-a concentrat pe discuțiile de vânzare a rețelei de 8 magazine XXL pentru a elimina din pierderi și a de a-și concentra strategia locală de dezvoltare în jurul Penny. La discuțiile cu Rewe au venit atât investitori strategici internaționali cu prezență locală, cât și antreprenori locali, însă a ajuns în final la un acord cu concurentul său direct, Lidl, susțin surse din piață.

În general, concurenții caută să obțină locații bune, cu trafic, pentru a-și amenaja propriile magazine astfel că poziționarea terenului unde este magazinul – țintă are un rol important pentru un retailer implicat în astfel de tranzacții.

De cealaltă parte, Lidl ocupă poziția de cel mai puternic jucător în piața de retail din România și face parte din același grup, Schwarz, cu rețeaua de hipermarketuri Kaufland.

Pe 19 februarie 2010, Lidl a semnat achiziția rețelei de 103 magazine Plus de la concernul german Tengelmann în cadrul unei tranzacții regionale care a cuprins și piața din Bulgaria. Prin această tranzacție, Lidl a intrat pe piața din România, conform Consiliului Concurenței.

Lidl se definește ca un retailer poziționat în mod strategic între etajul de așa – zis hard discounter și cel de soft discounter, rețeaua de magazine Plus având profil de hard discounter, iar magazinele Penny ale celor de la Rewe sunt considerate un operator de tip soft discounter, arată un raport al Consiliului Concurenței din 2014.

După achiziția rețelei Plus, Lidl a urmat apoi o strategie agresivă de expansiune organică prin care a ajuns astăzi la o rețea de 205 magazine, dublă față de momentul intrării pe piață în urmă cu șapte ani.

Lidl, cu afaceri de 4,72 (1,1 mld. Euro), un profit net de 171,9 mil. Lei (38,7 mil. Euro) și 3.771 angajați în 2015, este lider pe piața de retail cu vânzări estimate la 10 mld. Euro pe an.

Miza pe creșterea consumului, de unde vine și potențialul de creștere al pieței de retail, a adus în noiembrie 2016 cea mai mare tranzacție din istoria sectorului local de profil – vânzarea lanțului de supermarketuri Profi de către Enterprise Investors pentru 533 mil. Euro către Mid Europa Partners.

În acest moment, poziții puternice în comerțul românesc sunt ocupate de către Lidl (Germania), Mega Image (concernul olandezo – belgian Ahold Delhaize), Profi (aparținând fondului Mid Europa Partners), Carrefour și Rewe prin rețeaua Penny, pe segmentul de cash and carry Metro (Germania) și Selgros (Coop Elveția), în timp ce pe etajul de hipermarketuri se află Kaufland (Germania), Carrefour (Franța), Auchan (Franța) și Cora (grupul franco – belgian Louis Delhaize).

Penny Market, rețea ajunsă la 200 de magazine, a anunțat planuri de dublare a rețelei până în 2025. Rewe România a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 2,65 mld. Euro (596,8 mil. Euro) și un profit net de 12,86 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la un număr mediu de 3.472 angajați.

Grupul german Rewe, a raportat pentru 2015 vânzări globale de 52,38 mld. Euro, 326.478 angajați și un profit de 383 mil. Euro.

Grupul Lidl Schwarz, cu venituri anuale de circa 86 mld. Dolari, este printre cei mai mari retaileri din Europa și în primii zece jucători de profil din lume prin rețelele Lidl și Kaufland. Proprietarul grupului este Dieter Schwarz, 77 de ani, fiul fondatorului afacerii, a cărui avere este estimată de către revista americană Forbes la 17,8 mld. Dolari.

Erste vine cu aproximativ 35 mil euro, iar Banca Transilvania finanțează cu circa 30 – 35 mil. Euro achiziția Profi de către Mid Europa. Creditul sindicalizat atras de Mid Europa de la 6 bănci este de circa 300 mil. euro, acoperind peste jumătate din prețul de achiziție al Profi

Banca Transilvania și Erste au intrat în sindicatul bancar format de Citi, ING, UniCredit și Raiffeisen Bank care vor da un împrumut de 1,38 mld. Lei (în jurul a 300 mil. Euro) pentru finanțarea achiziției Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners, potrivit datelor publicate de către Global Capital.

Banca Transilvania va participa la finanțare cu aproximativ 30 – 35 mil. Euro, iar Erste va pune circa 35 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Banii celor doi finanțatori se adaugă pachetului pus la dispoziție inițial de către Citi, ING, Unicredit și Raiffeisen.

Datele indică astfel că mai mult de jumătate din plata prețului de achiziție al Profi va fi acoperită din creditul sindicalizat.

Potrivit Global Capital, pe 31 ianuarie va avea loc o întâlnire a bancherilor implicați în finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Pe 23 noiembrie 2016, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, a anunțat că va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit.

Finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa este cea mai mare finanțare bancară nouă de pe piața locală și cea mai importantă finanțare a unei achiziții locale din anul 2016.

De atunci, au continuat discuțiile cu băncile interesate să intre în consorțiul de finanțare și dornice să își împartă astfel expunerile între ele.

O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Finalizarea tranzacției este așteptată pentru primul trimestru al anului 2017.

Consultanții Enterprise Investors la tranzacția de exit din Profi au fost banca americană de investiții Citi, în timp ce PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe. Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către o echipă de avocați RTPR Allen & Overy.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners a lucrat la achiziție cu firma spaniolă specializată în consultanța de retail Beragua, cu consultanții financiari ai EY, respectiv cu avocații americani de la Dechert, în timp ce pe aspectele de drept local au apelat la serviciile casei de avocatură Bondoc & Asociații.

Cu tot cu datorii, valoare de întreprindere a Profi a fost de aproximativ 550 mil. euro, potrivit calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, pe baza prețului de achiziție pe care a anunțat că îl va plăti Mid Europa.

 

Grupul bulgar Euroins preia portofoliul de asigurări non-viață al ATE Insurance România de la grupul financiar elen Piraeus

Euroins România Insurance-Reinsurance SA, parte a grupului bulgar Euroins Insurance Group EAD, a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția portofoliului de asigurări non-viață al ATE Insurance România SA de la banca elenă Piraeus Bank.

Tranzacția a fost semnată pe 19 ianuarie, precizează partea bulgară.

“Portofoliul de asigurări non-viață al ATE Insurance este dominat de către polițele de asigurări non-auto, iar achiziția este în linie cu scopul nostru de a diversifica portofoliul de produse și liniile de afaceri ale Euroins România. Aceasta va întări poziția noastră pe piața românească”, a spus Mihnea Tobescu, CEO Euroins Romania Insurance-Reinsurance SA.

Tranzacția este subiect al aprobărilor autorităților concurențiale.

Veniturile din polite ale Euroins România au crescut cu 21,8% până la 197,7 mil. Euro în 2016.

În decembrie, veniturile totale din polite au înregistrat o creștere anuală de 19,6%  până la 21,8 mil. Euro. În acest moment, compania se concentrează pe diversificarea și calitatea portofoliului său de asigurări printr-o segmentare detaliată a pieței, care va reduce semnificativ nivelurile de risc asumate.

Pentru 2017, scopul conducerii este de a menține poziția pe piață și de a îmbunătăți semnificativ rezultatul financiar.

ATE Insurance România a fost înființată în anul 2003. În anul 2015, grupul elen ATE Insurance a transferat către Piraeus Bank Grecia participația deținută, de 99,47% din acțiuni. Pentru anul 2015, compania a raportat venituri din prime brute subscrise de 1,9 mil. Lei (0,4 mil. Euro). Capitalul social la 31 decembrie 2015 era de 19,3 mil. Lei, iar capitalul propriu se situa la nivelul de 15,2 mil. Lei.

Piața de asigurări din România este dominate la vârf de grupuri precum Vienna Insurance Group din Austria, Allianz Țiriac Asigurări, parte a grupului financiar german Allianz sau grupul francez Groupama.

MedLife își extinde acoperirea în Dâmbovița și Ilfov cu achiziția a 80% din afacerea Almina Trading, fondată de medicul Lavinia Ionescu

MedLife, lider pe segmentul serviciilor medicale private, a anunțat astăzi achiziția unui pachet de 80% din acțiunile Almina Trading SRL, companie de servicii medicale prezentă pe piața din Dâmbovița și Ilfov cu opt centre medicale, în cadrul seriei de tranzacții pentru păstrarea poziției sale în vârful pieței de profil.

Achiziția pachetului majoritar al Almina Trading SRL reprezintă cea de-a 14 tranzacție derulată până acum de Medlife, precizează reprezentanții companiei, Centrul Medical Panduri fiind ultima achiziție încheiată.

Afacerea Almina Trading a fost fondată de medicul Lavinia Ionescu. Compania a înregistrat la nivelul primelor 9 luni ale anului 2016 o cifră de afaceri de aproximativ 1,3 mil. Euro, potrivit reprezentanților companiei achiziționate.

„Această achiziție marchează intrarea MedLife într-o nouă zonă geografică a României, contribuind implicit la consolidarea poziției la nivel național. Totodată, acest nou proiect aduce în portofoliul nostru cea de a 14-a achiziție de companii. În perspectivă avem în plan să continuăm politica de creștere prin achiziții”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO al MedLife.

Compania Almina Trading are o activitate de 20 de ani pe piața locală și are în componență opt centre medicale – cinci în Târgoviște, două în Pucioasa și unul în Buftea care au la dispoziție o echipă medicală cu peste 125 de specialiști și două laboratoare, Târgoviște și Buftea.

Anul trecut, în decembrie, fondul de investiții Value4Capital (V4C) și-a marcat  exitul din compania de servicii medicale private MedLife la un preț de aproximativ 41,9 mil. Euro pentru pachetul de 36,25%, vândut în cadrul tranzacției prin care liderul pieței de profil s-a listat pe bursa de la București. V4C a intrat ca acționar în afacerea MedLife în anul 2009.

MedLife a anunțat în decembrie 2016, în urma încheierii cu succes a perioadei de subscriere, că prețul final al ofertei a fost stabilit la 26 lei pe acțiune, ceea ce echivalează cu o capitalizare de piață a companiei de 522,4 mil. Lei (115,57 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Pe lângă V4C, International Finance Corporation (IFC) a făcut un exit parțial prin vânzarea unei participații de 7,75% din acțiunile deținute, rămânând astfel în portofoliu cu un pachet rezidual de 5% din MedLife. Pentru pachetul vândut în cadrul listării MedLife pe bursa de la București, IFC încasează 8 mil. Euro.

Tranzacția prin care MedLife a vândut 44% din acțiuni pentru circa 50 mil. Euro este cea mai mare listare a unei companii private pe bursa de la București.

MedLife are o capitalizare bursieră de 522,392 mil.Lei pe Bursa de la București.

Familia Marcu este acționarul majoritar al MedLife, cu un pachet de 51% din acțiunile companiei, IFC rămânând acționar cu 5%.

Acțiunile MedLife au intrat la tranzacționare cu simbolul bursier M pe bursa din București la 21 decembrie.Tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni MedLife, structurată în jurul exitului V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principalii competitori ai MedLife pe piața serviciilor medicale private sunt Regina Maria, Medicover și Sanador.

Fondul de investiții Abris Capital intră în faza primului exit local. Abris a dat încă de anul trecut bancherilor de investiții de la Rothschild mandatul de vânzare al companiei de curierat Urgent Cargus

Abris Capital Partners, manager de capital privat cu interese de investiții în Europa Centrală și de Est, a început procedurile pentru demararea primului său exit local prin vânzarea companiei de curierat Urgent Cargus.

În acest scop, Abris Capital a dat încă de anul trecut mandat bancherilor de investiții de la Rothschild să pregătească procesul de vânzare, tranzacție așteptată să fie finalizată în acest an, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea Urgent Curier, al doilea operator privat de profil din piață, de către Abris Capital este cotat ca unul dintre cele mai mari exituri locale ale unui fond de private equity activ local din ultimii ani, dacă exceptăm vânzarea Profi de către Enterprise Investors pentru 533 mil. Euro în numerar – tranzacție semnată la finele lunii noiembrie 2016.

Ultima vânzare locală importantă, coordonată de către banca de investiții Rothschild, a fost exitul din 2015 al fondului de investiții Advent International și al antreprenorului Wargha Enayati din afacerea Regina Maria, tranzacție estimată la aproximativ 150 mil. Euro.

În sectorul de profil, Austrian Post a semnat în septembrie 2016 vânzarea pachetului integral de acțiuni al Postmaster către omul de afaceri Octavian Radu, care era deja acționar în afacerea Total Post. Valoarea tranzacției de exit a operatorului poștal austriac din România este estimată la 3 – 4 mil. Euro, decizia fiind luată în contextul în care compania înregistra pierderi, potrivit datelor publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 6 octombrie 2016.

Abris Capital Partners a intrat în octombrie 2012 pe piața din România prin achiziția Cargus de la DHL, tranzacție finalizată în 2013. Apoi, în iulie 2014, Abris a anunțat achiziția afacerii Urgent Curier de la familia Corina și Sebastian Bălășescu. Ulterior, Abris a fuzionat operatorii de curierat locali preluați formând o singură platformă, Urgent Cargus. Echipa de conducere în frunte cu Gian Sharp s-a ocupat de integrarea companiilor și este concentrată pe îmbunătățirea rezultatelor financiare ale afacerii, în condițiile în care fondul de investiții urmează să-și facă în mod natural exitul.

În august 2015, fondul de investiții și-a refinanțat achizițiile de la Cargus și Urgent Curier printr-un credit de 162,4 mil. Lei (36,9 mil. Euro) contractat de la BCR și BRD, suma maximă garantată de către Urgent Cargus, noul debitor, fiind de 194,88 mil. Lei (44,2 mil. Euro).

În septembrie 2015, Abris a decis reducerea capitalului social a Urgent Cargus cu 86,6 mil. Lei (circa 20 mil. Euro), sumele fiind distribuite către acționarii companiei. Alte 10 mil. Lei (2,4 mil. Euro) au fost direcționate cu titlu de dividende în contul profiturilor obținute în perioada 2012 – 2014 tot către proprietarii Urgent Cargus.

Prin aceste operațiuni, Abris și-a recuperat banii investiți în cele două companii, astfel că prețul obținut din vânzarea Urgent Curier va intra cu titlu de beneficiu net în conturile fondului de investiții.

Pe piața serviciilor poștale din România, estimată la 2,4 mld. Lei (550 mil. Euro) în 2015 de către autoritatea de reglementare sectorială ANCOM, Urgent Cargus intră în categoria celor mai mari furnizori cu trafic de trimiteri poștale, pe segmentul de coletărie, precum și în alte segmente ale pieței de profil.

Primii zece operatori de profil au concentrat 86% din veniturile obținute din servicii poștale în 2015, printre aceștia numărându-se compania de stat Poșta Română, Fan Courier și Urgent Cargus.

Piața de profil a înregistrat în 2015 o creștere generală de 4,4% și este cotată ca un domeniu cu potențial, dacă ne uităm la ultimele tranzacții în sector.

Piața globală de profil a înregistrat anul trecut achiziția TNT Express de către FedEx pentru 4,4 mld. Euro, adică în jurul unui multiplu de 9 EBITDA (câștigul obținut înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Ultimul bilanț public indică pentru Urgent Cargus o cifră de afaceri în 2015 de 311,9 mil. Lei (70,2 mil. Euro) și un profit net de 10,67 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la un personal format din 1.205 angajați.

Cezar Scarlat, partener Abris Capital Partners și șeful biroului local, este unul dintre cei mai activi manageri de private equity la nivel local, bifând în mai puțin de patru ani (octombrie 2012 – iulie 2016) achizițiile Cargus, Urgent Curier, precum și a altor operatori de curierat mai mici, respectiv achiziția pachetului majoritar în grupul de firme Pehart în 2015 și a pachetului de 82% din acțiunile grupului de firme Green Group în primul semestru al anului 2016.

Abris Capital a preluat în 2016 platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro).

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Tichetul de investiție al Abris în cadrul unei tranzacții se situează, de regulă, între 20 și 60 mil. euro, dar poate fi considerabil mai mare alături de co-investitori.

Pe piața managerilor de capital privat concentrați pe investițiile din România și din regiunea Europei Centrale și de Est, Abris Capital Partners concurează în tranzacții de anvergură similară sau apropiată cu cele de care sunt interesați și competitori regionali precum Enterprise Investors, Innova Capital sau Mid Europa Partners, toți activi și pe piața locală.

bitdefender deal main

Bitdefender a cumpărat din propriul cash la finele anului trecut o companie în Franța de la un grup de cinci antreprenori. Ce spune cumpărătorul despre impactul achiziției: „Franța va reprezenta aproape 10% din veniturile companiei”. Bitdefender nu exclude noi achiziții în piețele cu importanță strategică

 

Producătorul de antivirus Bitdefender, controlat de către Florin și Măriuca Talpeș, a anunțat astăzi că a cumpărat compania franceză Profil Technology în cadrul strategiei sale de a accelera dezvoltarea companiei în piețele considerate ca având o importanță strategică.

Preluarea Profil Technology de către Bitdefender se înscrie în planul de expansiune a companiei românești pe segmentul marilor companii.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă cumpărătorul afirmă că “aceasta este cea mai mare achiziție derulată de Bitdefender până acum și întărește poziția companiei în Europa și la nivel global”.

„Franța este o piață cheie pentru noi în viitor. Prin preluarea business-ului nostru in-house, vom putea fi mai aproape de parteneri și de clienți și ne propunem să repetăm în domeniul enterprise succesul înregistrat de noi pe piața consumatorilor rezidențiali, mizând pe superioritatea tehnologică a produselor noastre pentru a câștiga o poziție de lider”, a declarat Florin Talpeș, CEO Bitdefender.

Prezent pe piața franceză din 2001, Bitdefender a devenit rapid un jucător puternic în retailul de soluții de securitate cibernetică din Franța, controlând o treime din piața soluțiilor achiziționate în magazine de consumatorii francezi. Bitdefender protejează de asemenea mai mult de un million de calculatoare de business în toate industriile (sectorul public, educație, sănătate, sectorul financiar).

Propulsate de cele mai recente inovații tehnologice, vânzările Bitdefender către mari companii s-au triplat în ultimii trei ani, iar compania a câștigat încrederea marilor clienți în securizarea infrastructurilor hibride. Doar în 2016, Bitdefender și-a stabilit prezentă locală în Italia și Suedia ca parte a strategiei de expansiune la nivel global, și și-a crescut rețeaua de parteneri cu mai bine de 100% în ultimii doi ani.

“Bitdefender a achiziționat compania Profil Technology printr-o tranzacție cash cu o valoare confidențială(…) Tranzacția a fost finalizată la sfârșitul lunii decembrie 2016”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Bitdefender.

Aceștia adaugă că Bitdefender a cumpărat pachetul de 100% din acțiunile Profil Technology din Franța de la un grup de antreprenori format din fondatorii Nabila Berkane (CEO al companiei franceze), Philippe Lafouge și Jean François Duffourg, cărora li s-au alăturat ulterior ca acționari minoritari Julien Pecqueron și Stéphane Pacalet. Compania franceză a fost fondată în 1989 sub numele Editions Profil. Pecqueron a venit în companie în anul 1997, iar Pacalet în anul 2000, amândoi făcând parte din managementul companiei.

Compania Profil Technology a fost preluată integral. Procesul de integrare este în curs de derulare, iar toți angajații din vânzări și marketing au participat la evenimentul dedicat echipelor de vânzări, organizat la București în luna ianuarie. Angajații și procesele vor fi integrate complet în termen de șase luni.

Impactul achiziției din Franța este așteptat să se vadă în afacerile Bitdefender.

“Franța va reprezenta aproape 10% din veniturile totale ale Bitdefender. În sectorul enterprise (companii – n.r.) , obiectivul este să atingem o cotă de piață de 10% în următorii trei ani. În segmentul soluțiilor consumer (clienți persoane fizice – n.r.), unde Bitdefender are o cotă de piață de 30% în retail și o cotă de piață totală de 10%, ținta este să depășim o cotă de piață de 20% în următorii trei ani. Piața soluțiilor de securitate cibernetică din Franța este una dintre cele mai mari trei la nivel european și printre cele mai importante cinci pentru Bitdefender”, au explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Bitdefender.

Întrebați dacă Bitdefender are în vizor noi achiziții pe piețele externe, reprezentanții companiei au răspuns: “Modelul de business al Bitdefender presupune prezența în anumite piețe prin intermediul unor parteneri exclusivi, care gestionează integral activitățile de vânzări și marketing pentru produsele Bitdefender. Decizia asupra achiziției unor parteneri se ia cu scopul de a accelera dezvoltarea Bitdefender în piețele de importanță strategică prin investiții masive menite să întărească relația cu distribuitorii și clienții”.

Bitdefender este unul dintre producătorii de soluții de securitate informatică la nivel global, afacere dezvoltată de către soții Florin și Măriuca Talpeș. La finele lui 2007, Axxess Capital, managerul de capital privat condus de către Horia Manda, a intrat în acționariatul Bitdefender, tranzacție anunțată în premieră la acea dată de către cotidianul financiar Business Standard.

Ulterior, participația Axxess Capital a mai crescut, însă managerul de capital privat a rămas în postura de acționar minoritar. În ultimul deceniu, proprietarii Bitdefender au purtat mai multe runde de discuții pentru atragerea unui investitor puternic în poziția de acționar minoritar, iar la nivel declarativ s-a vorbit în ultimii ani de o eventuală listare a companie pe bursă, idee reluată și la finele lui 2016. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 12 februarie 2015 că acționarii Bitdefender au purtat negocieri pentru o eventuală vânzare a unui astfel de pachet minoritar, banca americană de investiții Signal Hill fiind la acel moment angajată pentru a găsi un investitor puternic.

În sectorul TMT, recent, grupul american Fitbit a anunțat preluarea platformei de software și a echipei producătorului de ceasuri inteligente Vector Watch, în cadrul unei serii de tranzacții prin care mai multe start-upuri locale din zona de tehnologie au fost preluate de către jucători internaționali în ultimii ani.

Miliardarul ceh Radovan Vitek cumpără centrul comercial Felicia din Iași, preluare evaluată la aproximativ 30 mil. euro. Tranzacția locală face parte din achiziția unui portofoliu regional de centre comerciale de la fonduri de investiții ale CBRE Global Investors

CPI Property Group, controlat de către miliardarul ceh Radovan Vitek, cumpără centrul comercial Felicia din Iași, evaluat la aproximativ 30 mil. Euro de către surse din piață. Tranzacția locală are loc în cadrul unei achiziții la nivel regional a unui portofoliu format din 11 centre comerciale, vânzătorul fiind două fonduri de investiții ale CBRE Global Investors.

Portofoliul cuprinde o suprafață totală de circa 265.000 de metri pătrați și este format din centre comerciale din România, Polonia, Cehia și Ungaria.

CPI Property Group este deja activ în piața imobiliară locală prin intermediul a șase proiecte, din care cinci sunt în faza de dezvoltare.

Proiectele CPI Property Group acoperă toate segmentele importante ale pieței imobiliare din România, rezidențial, birouri, retail și logistică. Lista de proiecte a CPI Property Group din România cuprinde acum Pro Tower (birouri și rezidențial) în zona Piața Muncii din București, proiectul Airport City (birouri și logistică) din apropierea aeroportului international din Capitală, Mogoșoaia Residence (retail și rezidențial) din apropierea lacului Mogoșoaia, 101 C Residence de pe Bulevardul Timișoara din București (165.000 metri pătrați pentru 2.000 locuințe), respectiv Pipera Central și Pipera Est (ambele cu component rezidențial și birouri).

Portofoliul CPI Property Group cuprinde șase piețe – Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și România, și este evaluat la 4,2 mld. Euro.

Felicia Shopping Center a fost deschis în octombrie 2007 în Iaşi şi are 29.000 mp inchiriabili.

Felicia Shopping Center este deţinut în coproprietate de CBRE Global Investors şi Carrefour România, iar din aprilie 2016 a trecut în portofoliul de administrare a proprietăților gestionat de CBRE.

Radovan Vitek, 45 de ani, are o avere estimată de către revista americană Forbes la 1,6 mld. Dolari. Vitek, cotat ca al treilea cel mai bogat om din Cehia, este căsătorit și are 4 copii. Vitek a făcut avere după participarea la privatizările derulate în Slovacia în anii 1990 și după ce în 1997 a preluat în Cehia active pe care le-a transformat într-un hotel de lux, făcându-și astfel intrarea ca investitor pe piața imobiliară.

În vara lui 2016, un alt miliardar și cel mai bogat om din Cehia, Petr Kellner, a cumpărat pentru 48 mil. Euro proiectul de birouri Metropolis din București, făcându-și intrarea pe piața imobiliară locală.

Tranzacțiile pe piața imobiliară locală se țin lanț și arată interes atât din partea investitorilor străini, dar și locali precum Țiriac sau a fraților Dragoș și Adrian Pavăl, care sunt aproape de achiziția birourilor AFI Park, datorită randamentelor superioare pe care activele locale le oferă în comparație cu alte piețe din regiune.

rsz_pantazescu_main_de_prelucr(1)

Consiliul Concurenței a aprobat preluarea Netcity de către Direct One, tranzacție de peste 30 mil. euro

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Netcity Telecom, operatorul rețelei subterane pentru fibră optică a Municipiului București, de către Direct One S.A., furnizor independent și neutru de infrastructură de fibră optică pentru telecomunicații. Direct One va prelua pachetul integral de acțiuni ale operatorului deținut de către UTI Netcity Investment BV și UTI Grup SA, în urma unui acord semnat în luna septembrie 2016 de către cele două părți.

Autoritatea de concurență precizează că a evaluat operațiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilității acesteia cu un mediu concurențial normal, în conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice. Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenței a constatat că această operațiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziții dominante.

Decizia autorității permite părților să finalizeze în perioada următoare procesul de dobândire a controlului unic direct asupra Netcity Telecom de către Direct One.

„Salutăm decizia Consiliul Concurenței  asupra acestei tranzacții, în baza complementarității celor 2 rețele – Netcity și Direct One, respectiv a minimelor efecte concurențiale pe care tranzacția le produce. Vom continua procesul de achiziție a Netcity așa cum ne-am angajat în fața acționarilor și băncilor finanțatoare” declara Marian Pantazescu, Președintele Consiliului de Administrație al Direct One, pe 1 septembrie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Structura tranzacției implică achiziția a 100% din acțiunile Netcity si plata împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung”, mai spunea atunci Marian Pantazescu.

Vânzătorii afacerii Netcity Telecom sunt grupul UTI, în care acționar majoritar este familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar acționar minoritar fondul de investiții PineBridge. Un pachet de 40% din afacerea Netcity a fost vândut de către grupul israelian Elbit Systems.

Valoarea tranzacției este confidențială și nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Întrebat cum va fi finanțată achiziția Netcity, Marian Pantazescu a precizat: “O parte din prețul tranzacției va fi acoperit din surse proprii ale Direct One și acționari urmând ca restul sa fie acoperit de o sindicalizare bancară cu o puternică prezența pe piața românească”.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții afirmă că achiziția este de până la 35 mil. Euro.

Tranzacția Netcity – Direct One a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 24 februarie, iar anunțul oficial al tranzacției a fost făcut pe 1 septembrie.

Vânzarea Netcity a atras mai mulți investitori, printre cei interesați numărându-se RCS & RDS, UPC, precum și fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat la achiziția Netcity cu o echipă formată din partenerii Cătălin Băiculescu și Vlad Cercel, de partea vânzătorului casa de avocatură Leaua & Asociații oferind asistență cu o echipă din care a făcut parte partenerul Gina Gheorghe și Alexandru Codescu, Of Counsel.

Direct One, companie cu capital autohton deținută majoritar de către antreprenorii Teofil Mureșan și Simion Mureșan, operează o rețea aeriană națională de fibră optică în lungime de peste 5500 km și care asigură exclusiv conexiuni între orașe. Netcity Telecom este operatorul rețelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea și operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului București pe o perioadă de 49 de ani. Rețeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziția operatorilor de telecomunicații care oferă servicii pe teritoriul Municipiului București.

Investitorul ceh Rockaway Capital preia cu bani de la PPF platforma de comparare a prețurilor compari.ro. După concentrarea operațiunilor din regiune în jurul Emag și vânzarea Allegro din Polonia, Naspers face încă o tranzacție în cadrul strategiei sale de optimizare a afacerilor sale în Europa Centrală și de Est

Grupul ceh Rockaway a cumpărat cu bani de la grupul PPF patronat de miliardarul ceh Petr Kellner platformele de comparare a prețurilor Compari.ro din România, Arukereso.hu din Ungaria și Pazaruvaj.com din Bulgaria. Vânzătorul este grupul sud – african Naspers, iar tranzacția are loc în contextul reorganizării afacerilor din regiune.

Naspers și-a concentrat în ultimii ani operațiunile regionale în jurul platformei românești Emag, care a devenit pilonul afacerilor grupului sud – African în Europa centrală și de est. În acest an, Naspers a vândut afacerea Allegro din Polonia pentru 3,253 mld. Dolari către fondurile de investiții Cinven, Permira și Mid Europa.

De cealaltă parte, prin achiziția compari.ro și a celorlalte plaforme, grupul Rockaway, cu sediul în Praga, țintește să devină liderul comerțului online din Europa de Est.

„Această tranzacție este importantă din mai multe puncte de vedere, întrucât prin achiziționarea site-urilor Compari.ro, Arukereso.hu și Pazaruvaj.com am făcut demersuri pentru atingerea poziției de lider de piață. Grupul Rockaway deține comparatoare pe piețe în plină expansiune, astfel încât și, pe viitor, schimburile de experiențe și sharingul de informații vor facilita atât creșterea, cât și experiența pozitivă a utilizatorilor”, a declarat Jakub Havrlant, directorul general al Grupului Rockaway. Havrlant a fost în perioada 2010 – 2013 Directorul general executiv al Allegro Cehia, lucrând anterior deci pentru Naspers.

Compari.ro este comparatorul lider de piață în România și un ghid online de shopping, înființat în 2005.

Pe segmentul site-urilor de comparare, grupul Rockaway mai deține Heureka, care este lider pe piața cehă și slovacă. Grupul Rockaway este fondat de Daniel Křetínský și Patrik Tkáč.

Rockaway Capital se prezintă ca un investitor în piața de internet globală, având birouri la San Francisco – unde își au sediul giganții acestei industrii, Praga și Sao Paolo în Brazilia.

„Scopul site-ului Compari.ro este de a-și întări poziția de lider de piață și de a facilita dezvoltarea comerțului electronic din România. Prin dezvoltarea continuă, dorim să sporim calitatea serviciilor furnizate atât magazinelor online partenere, cât și userilor”a declarat Rácz Csaba, directorul general al platformei Compari.ro. Proprietarul compari.ro este Naspers OCS Hungary Kft.

Finanțatorul Rockaway Capital în tranzacția cu Naspers, grupul de investiții PPF al miliardarului ceh Petr Kellner a cumpărat recent imobilul de birouri Metropolis Center în cadrul unei tranzacții de 48 mil. euro, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 29 august. De asemenea, PPF deține operațiuni de distribuție locală de gaze în sudul României prin intermediul Gaz Sud, iar în 2013 a cumpărat Petrom Distribuție Gaze de la OMV Petrom.

Naspers deține în România poziția de lider în comerțul electronic, având în portofoliu platforme precum emag.ro, olx.ro, autovit.ro. Cea mai proaspătă achiziție a Naspers în România este PC Garage SRL de la omul de afaceri Marius Ghenea, tranzacție condiționată însă de către Consiliul Concurenței care a cerut cumpărătorului să cedeze patru magazine online active pe piaţa vânzării cu amănuntul de produse nealimentare și anume pcfun.ro, shopit.ro, garagemall.ro și electrofun.ro. De asemenea, cumpărătorul PC Garage trebuie să nu se implice în activitățile cesionate pentru o perioadă de cel puțin 10 ani.

Afacerea Emag este deținută de către Naspers în proporție de 75%, restul acțiunilor aparținând omului de afaceri Iulian Stanciu, care conduce operațiunile companiei.

Comerțul electronic este un sector cu o rată rapidă de creștere. Un studiu al PwC realizat în 2012 estima o dublare a vânzărilor pe acest segment în numai 4 ani. Ultimele estimări ale companiilor de profil indică faptul că în 2015 piața locală a avut vânzări de peste 1,4 mld. euro.

Grupul britanic RPG, cu afaceri de peste 2 mld. Lire sterline, preia producătorul de folii termocontractabile Romfilms Arad în cadrul unei tranzacții internaționale. Avocații NNDKP au asigurat consultanța juridică a cumpărătorului

 

British Polythene Industries (BPI), parte a grupului britanic RPG cu afaceri anuale de peste 2 mld. Lire sterline, preia pachetul integral de acțiuni al Romfilms Arad, care operează la Arad o fabrică de folii termocontractabile, în cadrul unei tranzacții internaționale semnate în luna octombrie.

Tranzacția a primit avizul Consiliului Concurenței. Avocații Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen au lucrat în dosarul acestei tranzacții de partea BPI din grupul RPG.

Romfilms Arad a făcut până acum parte din grupul britanic Sanders Polyfilms, al cărui pachet integral va fi preluat de către BPI în baza unui contract de vânzare – cumpărare semnat pe 3 octombrie de către cumpărător cu vânzătorii Philadelphia Holdings Limited, Alex Aftalion, Susan Mohan, Brian Davies și Adrian Struthers.

BPI, producător de produse din plastic flexibil – folii, pungi și saci din polietilenă, a intrat sub controlul unic al grupului RPG din luna august a acestui an.

Romfilms Arad a raportat pentru anul 2015 o cifră de afaceri de 36,5 mil. Lei (8,3 mil. Euro) și un profit net de 0,47 mil. Lei (0,1 mil. Euro) la un număr de 39 de angajați.

Romfilms este lider pe piața foliei termocontractabile de mare productivitate din România și are facilități de producție la 50 km de granița cu Ungaria. Compania își vinde producția pe piețele din România, Ungaria, Cehia și Marea Britanie, conform ultimelor date făcute publice. Produsele sale sunt destinate pieței de ambalaje, inclusiv ambalajelor alimentare utilizate de companiile de retail.

Foliile termocontractabile au utilizări multiple de la împachetarea recipientelor de alimente, de băuturi până la ambalarea produselor de sănătate și igienă, a ziarelor și a revistelor, precum și a produselor industriale cum ar fi uși, pardoseli sau mobilă.

BPI, parte a grupului britanic RPG, nu are activități de producție pe acest segment de piață în România. Compania este furnizor la nivel local de produse din plastic flexibil pentru agricultură.

De asemenea, cumpărătorul britanic, grupul RPG deține deja în România compania Obrist Eastern Europe SRL, al cărei domeniu de activitate este fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic și al cărei sediu este în județul Timiș.

Obrist Eastern Europe SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 50,7 mil. Lei (11,4 mil. Euro) și o pierdere de 0,68 mil. Lei (0,15 mil. Euro) la un număr mediu de 47 de angajați.

RPG este listat pe bursa de la Londra, unde are o capitalizare de piață de 3,4 mld. Lire sterline.

Fondat în 1991, grupul britanic RPG are acum operațiuni în 29 de state de pe Glob și peste 18.300 de angajați.

Compania dispune de un flux de numerar liber anual de 109 mil. Lire sterline, EBITDA anual ajustat de 251 mil. Lire sterline, și a făcut mai multe achiziții pentru a-și extinde acoperirea globală și rata de creștere. Miza este accelerarea ratei de creștere pe o piață globală a ambalajelor de 839 mld. Dolari în 2015, al cărei avans anual este estimat la 3,5% ceea ce ar duce industria de profil până la aproape 1.000 mld. Dolari în 2020, se arată în raportul anual al RPG.

Potențialul de creștere din piața ambalajelor atrage interes pentru investitori și în afacerile conexe, cum este cazul reciclării ambalajelor. În vara acestui an, fondul de investiții de talie regională Abris Capital Partners a cumpărat Green Group, lider în industria de reciclare în Europa de Sud – Est cu sediul la Buzău.

Regina Maria a cumpărat centrul medical Al Medica Berlin din Ploiești de la omul de afaceri german Aldea Dieter în cadrul unei tranzacții sub 0,5 mil. Euro

 

Regina Maria, una dintre cele mai mari rețele de servicii medicale din România, a cumpărat centrul medical Al Medica Berlin din Ploiești de la omul de afaceri german Aldea Dieter. Valoarea tranzacției se situează sub 0,5 mil. Euro, estimează surse din piața de fuziuni și achiziții.

Vânzarea vizează fondul de comerț al companiei, potrivit unei decizii a proprietarului clinicii Al Medica Berlin din 29 noiembrie.

Clinica a fost înființată în anul 2000.

În acest an, Regina Maria a mai anunțat și alte achiziții precum spitalul Ponderas din București, centrul medical Helios din Craiova și centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara. Tranzacțiile fac parte din strategia proprietarului Regina Maria, fondul de investiții Mid Europa Partners, de a crește rapid afacerea în contextul unei lupte pentru consolidarea pieței de profil în care sunt angajați și alți jucători precum MedLife sau Medicover.

Afacerea Regina Maria a fost preluată de către fondul de investiții Mid Europa Partners în toamna anului trecut într-o tranzacție de peste 150 mil. Euro.

Regina Maria a anunțat că se concentrează pe extinderea la nivel național a acoperirii rețelei sale, în cadrul strategiei sale un loc distinct îl ocupă dezvoltarea portofoliului  de spitale private.

Pentru finanțarea parțială a achiziției Regina Maria, cât și pentru asigurarea fondurilor necesare achizițiilor pentru extinderea rețelei, au fost contractate anul trecut credite de 75 mil. euro de la Erste (inclusiv BCR), Raiffeisen și UniCredit.

Centrul Medical Unirea SRL, compania care operează sub marca Regina Maria, a fost fondată în 1995 de către medicul Wargha Enayati. Acesta și-a făcut exitul din companie în 2015 când a vândut participația de 20% alături de fondul de investiții Advent, deținătorul pachetului de 80%.

Compania a raportat pentru 2015 afaceri de aproximativ 65 mil. euro și are în vedere o creștere rapidă în contextul în care fondul de investiții Mid Europa Partners are un orizont de exit din afacere la nivelul anilor 2020 – 2021.

Fondul de investiții V4C obține la exitul din MedLife de circa 2,8 ori banii investiți în urmă cu 7 ani. MedLife se listează pe bursa de la București la o capitalizare de piață de 115,6 mil. Euro după stabilirea prețului final de ofertă la 26 lei pe acțiune

Fondul de investiții Value4Capital (V4C) își marchează exitul din compania de servicii medicale private MedLife la un preț de aproximativ 41,9 mil. Euro pentru pachetul de 36,25%, vândut în cadrul tranzacției prin care liderul pieței de profil se listează pe bursa de la București.

Prețul obținut de V4C indică un multiplu obținut de aproximativ 2,8 ori al investiției în MedLife, afacere în care a intrat ca acționar în 2009.

MedLife a anunțat în urma încheierii cu succes a perioadei de subscriere că prețul final al ofertei a fost stabilit la 26 lei pe acțiune, ceea ce echivalează cu o capitalizare de piață a companiei de 522,4 mil. Lei (115,57 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Pe lângă V4C, International Finance Corporation (IFC) a făcut un exit parțial prin vânzarea unei participații de 7,75% din acțiunile deținute, rămânând astfel în portofoliu cu un pachet rezidual de 5% din MedLife. Pentru pachetul vândut în cadrul listării MedLife pe bursa de la București, IFC încasează 8 mil. Euro.

În total, în cadrul ofertei publice inițiale, valoarea totală a ofertei este de 230 mil. Lei (50 mil. Euro) pentru 8.840.480 de acțiuni, reprezentând 44% din acțiunile MedLife. Pachetul vândut este format din 8.036.800 de acțiuni de bază și un număr de 803.680 de acțiuni supraalocate.

Pentru investitorii instituționali, prețul acțiunilor MedLife a fost stabilit în cadrul ofertei la 26 lei pe acțiune, adică la același preț cu cel oferit investitorilor de retail care au subscris începând din a cincea zi a ofertei publice. Pentru investitorii de retail care au subscris în primele patru zile ale ofertei publice derulate în intervalul 6 – 15 decembrie, prețul oferit este de 24,7 lei pe acțiune.

Familia Marcu este acționarul majoritar al MedLife, având pachetul de control de 51% din companie.

Familia Marcu, V4C și IFC (în cazul pachetului rezidual, respectiv orice deținere a V4C după stabilizare) au fost de acord să ofere aranjamente de interdicție a înstrăinării acțiunilor pe o perioadă de 6 luni.

Raiffeisen Bank și Wood & Company au fost managerii tranzacției, în timp ce asistența juridică a fost asigurată pentru intermediarii ofertei de către RTPR Allen & Overy, în timp ce MedLife a lucrat cu avocații Schoenherr, V4C cu NNDKP, iar IFC cu casa de avocatură Leroy & Asociații.

Acțiunile MedLife sunt așteptate să intre la tranzacționare cu simbolul bursier M pe bursa din București la 21 decembrie.

Listarea MedLife este cea mai mare listare a unei afaceri private create de la zero în România, după cea a Băncii Transilvania, care de asemenea s-a dezvoltat cu sprijinul unui acționar instituțional. O altă afacere mare privată creată de la zero, A&D Pharma, s-a listat pe bursa din Londra, însă a fost nevoită să se delisteze în 2011.

Tranzacțiile de listare de companii mari pe bursa de la București au fost marcate în ultimii zece ani de intrarea jucătorilor din piața de energie controlați de stat, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Electrica, Nuclearelectrica, iar pentru anul viitor este așteptată venirea producătorului de electricitate Hidroelectrica.

Tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni MedLife, structurată în jurul exitului V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principalii competitori ai MedLife pe piața serviciilor medicale private sunt Regina Maria, Medicover și Sanador.

Familia omului de afaceri Nicolae Rațiu a decis să vândă 25% din compania de administrare a parcului industrial București către CTP Invest, cel mai activ cumpărător de proiecte de logistică

Universal Property, companie controlată de familia omului de afaceri Nicolae Rațiu, și Liviu Hagea, directorul general al societății care administrează parcul industrial București, au aprobat pe 29 noiembrie vânzarea unui pachet de 25,75% din acțiunile Universal Management către CTP Invest, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Universal Management administrează Bucharest Industrial Park, situate la kilometrul 23 lângă autostrada București – Pitești, parc industrial în care investitorul imobiliar CTP deține o suprafață de 28,5 hectare, preluată în momentul achiziției portofoliului ProLogis.

Bucharest Industrial Park, proiect logistic demarat în anul 2000 în zona comunei Bolintin Deal din județul Giurgiu, deține o suprafață de 102 hectare, conform informațiilor făcute publice.

Asociații societății Universal Management au aprobat vânzarea unui număr de 25 părți sociale de către Universal Property și a unei părți sociale de către Liviu Hagea către dezvoltatorul imobiliar ceh CTP Invest Bucharest.

Asociații Universal Management sunt Universal  Property cu 99,01% din acțiuni și Liviu Hagea cu 0,99%.

Ca urmare a vânzării, Liviu Hagea nu va mai deține calitatea de asociat al societății , iar acționarii Universal Management vor fi Universal Property cu un pachet de 74,25% acțiuni și CTP Invest cu 25,75% acțiuni.

Termenii, condițiile și prețul  sunt stabilite printr-o promisiune de vânzare de părți sociale semnată între Universal Property, Liviu Hagea și CTP Invest.

Părțile implicate nu au putut fi contactate pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Hotărârea asociaților Universal Management din 29 noiembrie și vânzarea părților sociale avute în vedere în aceasta sunt condiționate de întrunirea acordului părților cu privire la toți termenii tranzacției.

Tranzacția va fi formalizată prin încheierea unei promisiuni de vânzare de părți sociale și prin transmiterea de către CTP Invest a notificării de exercitare a opțiunii de cumpărare a părților sociale, conform promisiunii de vânzare de părți sociale.

Dacă acest acord al părților nu se va realiza până la data de 29 aprilie 2018, atunci vânzarea nu va avea loc , iar hotărârea va deveni inaplicabilă.

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții curente evaluate la circa 250 mil. Euro.

CTP dezvoltă proiecte industriale de clasa A în București și în orașele mari din țară, ținta companiei fiind să ajungă la un portofoliu local de suprafață închiriabilă de 1 milion metri pătrați în 2018. CTP are parcuri logistice în vecinătatea autostrăzii București – Pitești, dar a lansat proiecte importante și la Sibiu și Cluj – Napoca.

Din luna noiembrie, compania condusă de către Remon Vos a cooptat pentru coordonarea locală a operațiunilor pe poziția de Co-Country Head pe Ana Dumitrache, care anterior a coordonat în cadrul BCR segmentul de finanțări imobiliare.

Piața imobiliară locală a devenit un motor de tranzacții pe segmentul de fuziuni și achiziții în contextul în care randamentele locale au atras atenția mai multor fonduri de investiții inclusiv a Blackstone sau Texas Pacific Group, care au venit aici să investească prin platforme regionale. În 2015, poziția de cumpărător de serviciu pe segmentul de spații comerciale a revenit fondului sud-african NEPI, pe segmentul imobilelor de birouri fondului de investiții Globalworth, condus de grecul Ioannis Papalekas, iar pe segmentul spațiilor industriale celor de la CTP.

asahi-cumpara-ursus-main

Adrian Cazan și Mihai Ristici au coordonat echipa de 15 avocați RTPR Allen & Overy în cea mai mare tranzacție de pe piața de fuziuni și achiziții din România din acest an. Achiziția fabricilor de bere din România ale SAB Miller de către japonezii de la Asahi, tranzacție estimată peste 700 mil. euro

RTPR Allen & Overy a oferit consultanţă grupului japonez Asahi Group Holdings, Ltd. cu privire la achiziția Ursus Breweries, unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Tranzacția prin care grupul Asahi a cumpărat producătorii de bere din regiune ai SAB Miller acoperă cinci piețe – România, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – și va fi cea mai mare tranzacție de fuziuni și achiziții din România din acest an, afirmă reprezentanții firmei de avocatură.

Vânzătorul este Anheuser-Busch InBev SA/NV, care a precizat că valoare de întreprindere a activelor vândute în Europa de Est către Asahi este de 7,3 mld. Euro. Componenta tranzacției locale este cotată de către surse din piața de fuziuni și achiziții la un ordin de mărime de peste 700 mil. euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Allen & Overy a oferit consultanță Asahi cu privire la aspecte de fuziuni și achiziții, drept comercial, concurență/antitrust, financiar, taxe și dreptul muncii în legătură cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu AB InBev. Aceasta este cea mai mare tranzacție din istoria Asahi, afirmă reprezentanții firmei de avocatură a cumpărătorului.

În ceea ce privește implicațiile din România, echipa a fost condusă de Adrian Cazan (Counsel) care, sub îndrumarea lui Mihai Ristici (Partner), a coordonat o echipă multidisciplinară din care au făcut parte un număr de 15 avocați din biroul RTPR Allen & Overy din București.

„Suntem bucuroși că am putut să contribuim la această tranzacție internațională care va fi probabil cea mai mare tranzacție de M&A pe plan local din 2016. A fost un proiect intens care, datorită procesului competitiv, ne-a solicitat capacitățile profesionale la maxim, fiind nevoiți să lucrăm 24/7 pe parcursul mai multor săptămâni. Succesul acestei tranzacții ne confirmă încă o dată capacitatea noastră de a oferi expertiză de top la nivel local și internațional, fiind a treia tranzacție de anvergură finalizată recent în România și în care biroul RTPR Allen & Overy a avut un rol determinant, celelalte fiind: vânzarea lanțului de magazine Profi și achiziționarea de către Allianz Capital Partners a pachetului de acțiuni al E.ON Distribuție România S.A. Toate aceste exemple reprezintă dovada că în mod constant clienții ne încredințează cele mai interesante și complexe proiecte de asemenea calibru. Mulțumesc întregii echipe de proiect pentru implicare și îi felicit pentru această nouă tranzacție de răsunet”, afirmă Adrian Cazan, Counsel în cadrul RTPR Allen & Overy.

RTPR Allen & Overy numără 42 de avocați înscriși în listele Baroului București și este afiliată rețelei globale a firmei poziționate în cercul select al firmelor de avocatură londoneze de top, prestigiosul Magic Circle.

În tranzacție au mai fost implicați de partea cumpărătorului banca de investiții Rothschild, iar de partea vânzătorului au lucrat EY pe zona consultanței financiare și avocații Suciu Popa, care au asigurat consultanța juridică locală pentru SAB Miller.

Finalizarea condițiilor precedente ale tranzacției este așteptată să aibă loc în prima jumătate a anului 2017.

Ursus Breweries, parte din grupul SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România.

Pentru anul 2015, Ursus Breweries a raportat o cifră de afaceri netă de 1,58 mld.Lei ( 351,6 mil.Euro) și profit net 44,17 mil.Lei ( aprox.10 mil.Euro) la un număr mediu de 1419 salariați.

Mărcile Ursus Breweries sunt Ursus, Timișoreana, Ciucaș, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell, Miller Genuine Draft și St. Stefanus. În prezent, Ursus Breweries deține 3 fabrici de bere în Brașov, Buzău și Timișoara și o facilitate mică de producție în Cluj, potrivit ultimelor date disponibile.

Pachetul de active cumpărat de Asahi de la SAB  Miller este format din 8 companii – Plzeňský Prazdroj a.s.,Pivovary Topvar a.s., SABMiller Poland BV, Ursus Breweries SA, Dreher Sörgyárak Zrt., SABMiller Brands Europe a.s., SABMiller Brands Korea Yuhan Hoesa și SABMiller Europe AG, precizează cumpărătorul.

Pachetul de operațiuni pe care Asahi îl preia în Europa Centrală și de Est avea în anul încheiat în martie 2016 vânzări nete de 1,643 mld. Euro, active totale de 1,976 mld. Euro și un profit înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 493,8 mil. Euro.

În luna noiembrie, fondul de investiții Mid Europa Partners a anunțat achiziția a 100% din acțiunile lanțului de comerț Profi pentru 533 mil. Euro. Recent, Allianz Capital Partners a anunțat, de asemenea, achiziția a 30% din E.ON Distribuție România, tranzacție a cărei valoare nu a fost făcută publică și care este estimată în jurul a 270 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Interesul Allianz pentru achiziția pachetului de 30% din E.ON Distribuție România, precum și interesul Mid Europa Partners pentru achiziția Profi au fost semnalate în premieră în luna septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

asahi-cumpara-ursus-main

Japonezii de la Asahi cumpără producătorul de bere Ursus Breweries în cadrul unei achiziții de 7,3 mld. Euro a pachetului de fabrici SAB Miller din Europa Centrală și de Est. Achiziția fabricilor locale de bere de către Asahi ar putea fi cea mai mare tranzacție ca valoare pe piața de fuziuni și achiziții din România în 2016. Vânzătorul SAB Miller a lucrat cu EY pe zona de consultanță financiară și cu avocații Suciu Popa pentru partea de asistență juridică locală, iar Asahi a lucrat la achiziție cu banca de investiții Rothschild, respectiv cu avocații RTPR Allen & Overy pe aspectele de drept local

Grupul nipon Asahi a anunțat, astăzi, cumpărarea pachetului de fabrici de bere ale SAB Miller din Europa de Est, inclusiv din România, pentru un preț de achiziție de 7,3 mld. Euro. AB InBev precizează într-un comunicat că 7,3 mld. euro reprezintă valoarea de întreprindere a activelor vândute. Ursus Breweries este una din companiile ce va fi preluată și având în vedere anvergura tranzacției, componenta locală a achiziției Asahi are șanse să devină cea mai mare ca valoare pe piața de fuziuni și achiziții din România a anului 2016, unde până acum prima poziție este ocupată de către achiziția Profi pentru 533 mil. Euro de către fondul de investiții Mid Europa.

Vânzătorul este Anheuser Busch InBev, iar pachetul de active vândut este format din 8 companii, care grupează operațiunile din cinci piețe din regiune – Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria și România. Tranzacția de vânzare a fost generată ca urmare a tranzacției de aproape 100 mld. Dolari prin care Anheuser – Busch InBev preia SAB Miller, tranzacție care a creat o companie cu o cotă de piață globală de circa 30% în industria de profil.

De cealaltă parte, Asahi reușește în două luni să-și extindă puternic prezența în Europa, după ce în octombrie a anunțat și achiziția pentru 2,55 mld. Euro a unei platforme de active SAB Miller în Europa Occidentală – Marea Britanie, Olanda, Italia și alte facilități, printre mărcile preluate numărându-se mărci globale poziționate pe segmentul premium precum Peroni și Grolsch. Astfel, Europa devine pentru Asahi a două platformă de vânzări după cea din Japonia, în contextul strategiei sale de a-și majora puterea de generare de lichidități.

Asahi a anunțat că va cumpăra afacerile și operațiunile SAB Miller din Europa Centrală și de Est, precum și drepturile de proprietate intelectuală aferente mărcilor. Printre activele cumpărate se află Pilsner Urquell, cu excepția anumitor arii geografice, care deține poziție de top în Cehia – piața cu cel mai mare consum de bere pe cap de locuitor din lume.

Comisionul plătit pentru serviciile de consultanță de către Asahi se ridică la 2,9 mld. Yeni (circa 23,7 mil. euro), potrivit datelor făcute publice de către Asahi. Consultanții EY au derulat activități de consultanță financiară pentru vânzător, iar avocații Suciu Popa au asigurat asistența juridică locală pentru SAB Miller. Asahi a fost asistat în tranzacție de către banca de investiții Rothschild, iar pe zona de consultanță juridică de către avocații RTPR Allen& Overy pe aspectele de drept local, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este supusă condițiilor de aprobare de către Comisia Europeană.

Pachetul de active cumpărat de Asahi de la SAB  Miller este format din 8 companii – Plzeňský Prazdroj a.s.,Pivovary Topvar a.s., SABMiller Poland BV, Ursus Breweries SA, Dreher Sörgyárak Zrt., SABMiller Brands Europe a.s., SABMiller Brands Korea Yuhan Hoesa și SABMiller Europe AG, precizează cumpărătorul.

Pachetul de operațiuni pe care Asahi îl preia în Europa Centrală și de Est avea în anul încheiat în martie 2016 vânzări nete de 1,643 mld. Euro, active totale de 1,976 mld. Euro și un profit înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 493,8 mil. Euro. Dacă raportăm acest rezultat la valoarea de întreprindere de 7,3 mld. euro, atunci tranzacția ar ajunge în jurul unui multiplu de 15xEBITDA, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Finalizarea condițiilor precedente ale tranzacției este așteptată să aibă loc în prima jumătate a anului 2017.

Ursus Breweries, parte din grupul SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România.

Pentru anul 2015, Ursus Breweries a raportat o cifră de afaceri netă de 1,58 mld.Lei ( 351,6 mil.Euro) și profit net 44,17 mil.Lei ( aprox.10 mil.Euro) la un număr mediu de 1419 salariați.

Mărcile Ursus Breweries sunt Ursus, Timișoreana, Ciucaș, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell, Miller Genuine Draft și St. Stefanus. În prezent, Ursus Breweries deține 3 fabrici de bere în Brașov, Buzău și Timișoara și o facilitate mică de producție în Cluj, potrivit ultimelor date disponibile.

În România, achiziția indirectă a Ursus Breweries este a doua tranzacție majoră din acest an a unui investitor strategic japonez, după ce Nidec a plătit aproape 20 mil. Euro pentru preluarea afacerii Ana Imep de la George Copos, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 martie și confirmată oficial printr-un anunț pe 22 aprilie.

Piața berii a avut o rată de creștere de 6,5% în 2015 până la 15,8 milioane de hectolitri, iar nivelul consumului a urcat de la 74 de litri pe cap de locuitor la 80 de litri pe cap de locuitor anul trecut, potrivit datelor asociației „Berarii României”, care reunește principalii producători.

Importurile au înregistrat o scădere și acoperă numai 3% din consumul intern, iar exportul depășește ca volum importul, cifrându-se la 0,5 milioane hectolitri.

În 2015, investițiile companiilor din asociația de profil au fost de 55,5 mil. euro, iar investițiile cumulate au ajuns la 1,35 mld. euro. Cele șase companii membre numără 3.700 de angajați, 12 fabrici de bere și două microberării. Sectorul berii generează direct și indirect în economie peste 84.900 de locuri de muncă, susțin reprezentanții asociației. Din „Berarii României”  fac parte Bergenbier SA, Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries, Martens și microberăria Clinica de Bere, care împreună acoperă o cotă de piață de 80% din consumul de bere.

 Sectorul producției de bere din România a trecut în ultimii 20 de ani prin mai multe etape de consolidare – venirea primilor investitori strategici în piață cum a fost cazul grupului austriac Brau Union, achizițiile realizate de fonduri de investiții, apoi mișcările prin care tot mai mulți producători independenți au trecut în portofoliul multinaționalelor de profil, iar în ultima fază tranzacțiile internaționale dintre investitorii strategici care au remodelat și au efect și acum asupra configurației actuale a pieței de bere.

adm-capital-ceramica-main

Fondul de investiții ADM Capital iese la vânzare cu producătorul de cărămizi Brikston, fosta Ceramica Iași, pentru a profita de condițiile de piață. Tranzacția de exit așteptată să se finalizeze în 2017 vine la numai doi ani după achiziția de peste 15 mil. Euro de la Advent

Fondul de investiții ADM Capital pregătește vânzarea Brikston Construction Solutions, unul dintre cei mai mari producători locali de pe piața de cărămizi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit începe într-un context de piață favorabil, după un an în care lucrările de construcții au avut un ritm bun de creștere, iar activele locale sunt printre cele mai atractive pentru investitorii străini cu apetit pentru regiune. Vânzarea afacerii ar putea ajunge în faza finală la jumătatea anului viitor, susțin surse din piață.

În acest an, au avut deja loc câteva tranzacții locale pe piața materialelor de construcții care confirmă încrederea investitorilor în potențialul de creștere al sectorului. Astfel, Wienerberger a anunțat în aprilie achiziția fabricii de cărămidă din Buzău a lui Omer Susli, proprietarul Praktiker România, iar grupul american PPG a anunțat luna trecută achiziția afacerii cu vopseluri Deutek de la un fond de investiții administrat de către Axxess Capital. Ambele tranzacții au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Recent, grupul Braas Monier a finalizat achiziția unei fabrici de țiglă la Craiova de la grupul irlandez CRH într-o tranzacție de 7 mil. Euro.

ADM Capital a investit până acum aproape 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași.

Anthony Stalker, partener și Chief Investment Officer al ADM Capital Europa, a precizat într-un mail trimis jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO că nu comentează în ceea ce privește companiile din portofoliu.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare. A continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

Brikston Construction Solutions luptă pe o piață a cărămizilor, unde lider este compania austriacă Wienerberger, lider global în sector, iar o poziție importantă este ocupată de către Cemacon, care a traversat recent un proces de restructurare a împrumuturilor și a reușit în ultimii ani să-și majoreze cota de piață.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și pentru acest an au fost avansate estimări privind o rată de creștere de circa 8 – 10%. În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

Indicele volumului lucrărilor de construcții a crescut în primele nouă luni ale anului cu 1,9% față de perioada similară a anului trecut, susținut mai ales de rata de creștere a lucrărilor de construcții noi, de 4,5%, conform datelor Institutului Național de Statistică.

În primele nouă luni ale acestui an, numărul locuințelor terminate a ajuns la 36.957 de unități, cu 5.783 mai multe față de perioada similară din 2015. Trendul de creștere este susținut de investițiile private, în timp ce fondurile publice au o pondere nesemnificativă în finanțarea acestor lucrări, mai arată datele INS.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 67,2 mil. Lei, respectiv 204 angajați.

În luna ianuarie a acestui an, acționarii companiei au decis să împrumute până la 12 mil. Euro pentru refinanțarea unor împrumuturi luate de la bănci, finanțarea unor acțiuni de reducere a capitalului social, răscumpărări de acțiuni proprii, dividende sau în scopuri de investiții. Compania a luat mai multe credite de-a lungul timpului de la ING Bank pentru a-și finanța operațiunile, conform ultimelor informațiilor disponibile.

Brikston, în mandatul ADM Capital, s-a uitat recent la achiziția operațiunilor de producție cărămizi ale lui Omer Susli, patronul Praktiker România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Dar Wienerberger a anunțat pe 26 aprilie achiziția fabricii de cărămizi din Buzău a lui Omer Susli, iar austriecii dau semne că ar putea fi interesați de noi achiziții pe piață.

Cine sunt investitorii din spatele ADM Capital

 

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii. Mai mulți manageri de capital privat au început să strângă fonduri de la investitori pentru noi fonduri de investiții cu țintă pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.

MedLife a semnat pe 17 noiembrie achiziția a 51% din acțiunile unei firme ce oferă asistență medicală de specialitate. Valoarea tranzacției este între 1,5 și 2 mil. Euro, prețul final urmând a fi calculat în luna aprilie 2017

MedLife a încheiat pe 17 noiembrie un contract de vânzare cumpărare pentru achiziția pachetului majoritar de 51% din acțiunile unei companii care oferă „activități de asistență medicală de specialitate”, conform prospectului de listare a acțiunilor societății pe bursa de la București.

“Valoarea tranzacției este cuprinsă între un minimum de 1.500.000 euro și un maxim de 2.000.000 euro. Prețul final al tranzacției va fi calculat în aprilie 2017 pe baza situațiilor financiare de la finalul anului 2016 ale societății achiziționate”, se arată în prospectul de listare al MedLife.

Finalizarea tranzacției este condiționată de îndeplinirea unor condiții precedente uzuale în astfel de tranzacții , între care și decizia organelor corporative ale societății, mai precizează sursa citată.

Reprezentanții MedLife nu au făcut public numele companiei pentru care a semnat achiziția.

Modelul de creștere al afacerii MedLife este bazat pe lângă creșterea organică pe achiziții, compania precizând că aproximativ 30% din veniturile din 2015 au fost generate de pe urma achizițiilor sau a firmelor cumpărate și integrate ulterior.

MedLife vinde 44% din acțiuni pe bursa de la București în perioada 6 – 15 decembrie. Prețul de ofertă este de maxim 35 lei pe acțiune.

Tranzacția ar urma să asigure exitul fondului de investiții V4C prin vânzarea participației de 36,25% din acțiuni, respectiv un exit parțial al IFC prin vânzarea unui pachet de 7,75% din pachetul de 12,75% pe care îl deține acum.

Restul participației de 5%, IFC intenționează să-l vândă către Mihail Marcu. În acest sens, cele două părți au semnat pe 21 noiembrie o opțiune de vânzare a acțiunilor IFC către Mihail Marcu. Dacă acesta nu își va respecta obligațiile asumate față de IFC, instituția financiară internațională își poate vinde acțiunile rămase către un terț sau poate executa o ipotecă pusă pe pachetul de 21% din MedLife deținut de Mihail Marcu. Ipoteca pusă de IFC are prioritate pe pachetul respectiv de acțiuni față de cea a creditorilor, obținută în luna martie de cele patru bănci – BCR, BRD, ING și Raiffeisen pentru creditul sindicalizat de 56 mil. Euro acordat MedLife.

MedLife a cumpărat în ultimii șase ani mai multe companii mai mici din sector în cadrul luptei pentru consolidarea pieței de profil și a poziției de lider, luptă în care principalul său rival este rețeaua Regina Maria, controlată de fondul de investiții Mid Europa. Printre achizițiile recente ale MedLife se numără Centrul Sama, Ultratest și Prima Medical din Craiova, banca de celule stem din Timișoara, Centrul Medical Panduri din București, Diamed și rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet.

Listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar al MedLife, tranzacție structurată în jurul exitului fondului de investiții V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sursă foto: UnIcredit. Infografic MIRSANU.RO.

Echipa de bancheri de investiții a UniCredit Bank condusă de Alin Pop a asistat familia Pietta în tranzacţia de vânzare a 100% din acțiunile Pietta Glass Working

UniCredit Bank a asistat familia Pietta în tranzacţia de vânzare a 100% din acțiunile Pietta Glass Working, jucător regional în domeniul procesării sticlei plane, către compania Saint-Gobain, lider mondial în domeniul habitatului şi al materialelor de construcţii.

Tranzacţia a fost finalizată pe data de 5 decembrie 2016.

“Această tranzacţie, în care UniCredit a asistat vânzătorul, este una de referinţă pentru sectorul industrial din România şi reconfirmă interesul sporit al investitorilor pentru piaţa locală, atraşi de contextul macroeconomic favorabil de care beneficiază România în regiune. Prezenţa solidă a Grupului UniCredit atât pe piaţa finanţărilor corporative, cât şi pe piaţa europeană de investment banking, ne permite să le oferim clienţilor noştri corporativi un spectru larg de servicii specifice, îmbinand know-how-ul local cu expertiza tehnică şi de industrie a grupului”, a declarat Alin Pop, şeful Departamentului de Investment Banking şi Corporate Finance în cadrul UniCredit Bank.

Grupul financiar italian UniCredit oferă o gamă variată de produse clientelei formate din companii, inclusiv servicii de investment banking pentru atragerea de capital extern, identificarea unor investitori sau accesarea pieţelor de capital acţiuni sau obligaţiuni.

Familia Pietta a fost asistată pe zona de consultanță juridică de către casa de avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pietta Glass Working a fost înfiinţată în anul 2000 în judetul Prahova, ca o continuare a afacerii familiei Pietta (Italia), o afacere cu peste 40 ani de experienţă în domeniul procesării sticlei specializate. În timp, societatea şi-a extins activitatea, de la procesarea sticlei utilizate pentru realizarea uşilor în refrigerarea comercială sau a diferitelor echipamente, la soluţii de producţie de sticlă cu valoare adăugată. În prezent, compania deserveşte în principal piaţa europeană.

Cu o vastă experienţă şi capacitate de inovare, Saint-Gobain creează, produce şi distribuie materiale şi soluţii care contribuie la bunăstarea şi viitorul fiecăruia dintre noi. Acestea pot fi găsite pretutindeni, în locurile în care trăim şi în viaţa de zi cu zi: în clădiri, transporturi, infrastructură şi în multe aplicaţii industriale. Ele oferă confort, performanţă şi siguranţă, abordând provocările legate de construcţia durabilă, de eficienţa utilizării resurselor şi de schimbările climatice. În România, Saint-Gobain deţine şapte activităţi – Abrasives, Brodrene Dahl, Glass, Isover, PAM, Rigips şi Weber, cu peste 800 de angajaţi  şi operează 10 unităţi de producţie în şapte situri industriale situate în Brăneşti, Călăraşi, Ploieşti, Satu-Mare, Tulcea, Turda şi Suceava.

Grupul italian UniCredit ocupă una din pozițiile de top în piața bancară locală, în portofoliul său de operațiuni locale fiind o gamă variată de servicii financiare, inclusiv leasing și administrare de fonduri de investiții. Ieri, UniCredit a anunțat intrarea în negocieri exclusive de vânzare a managerului său de administare a fondurilor de investiții Pioneer Investments, prezent și în România, către Amundi.

emag-pc-garage-main

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea PC Garage de către Emag sub condiția vânzării de către cumpărător a patru magazine online și a unui angajament prin care timp de 10 ani să nu se implice în activitățile cesionate. Bancherii de investiții de la BAC Investment Banking au asigurat consultanța financiară a vânzătorului, avocații Bondoc & Asociații au lucrat cu cumpărătorul

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacția prin care compania PC GARAGE S.R.L. este preluată Dante Internațional, firma care administrează afacerea Emag, cu condiția respectării unor angajamente asumate voluntar de aceasta.

Alte tranzacții aprobate condiționat în ultimii ani au fost în special în retail, printre care Mega Image – Angst, Carrefour – Billa sau Auchan – Real.

Dante International S.A. deține retailerul generalist eMAG, activ în domeniul comerțului online, cu o gamă foarte largă de bunuri de consum și este lider în comerțul online, pe fondul achizițiilor Naspers în diferite nișe de la portalurile de anunțuri până la cele de vânzări de mașini sau de haine.

În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune conduce la consolidarea poziţiei pe piaţă a Dante Internațional şI, implicit la scăderea presiunii concurențiale pentru anumite categorii de produse.

Ca urmare, Dante şi-a luat angajamentul de a cesiona patru magazine online active pe piaţa vânzării cu amănuntul de produse nealimentare și anume pcfun.ro, shopit.ro, garagemall.ro și electrofun.ro.

De asemenea, Dante s-a angajat să nu se implice în activitățile cesionate pentru o perioadă de cel puțin 10 ani. Cesiunea va fi realizată sub forma unui transfer, fără întreruperea activității curente, pentru fiecare magazin în parte sau împreună.

Totodată, Dante va depune toate eforturile pentru a menține viabilitatea economică și competitivitatea magazinelor ce vor fi cesionate şi va asigura furnizarea de produse în condiţii nediscriminatorii viitorilor cumpărători, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

Dante va avea obligaţia de a pune la dispoziția Consiliului Concurenței informații referitoare la potențialii cumpărători şi de a obține acordul prealabil al autorităţii de concurenţă referitor la cumpărătorul desemnat.

Achiziția PC Garage de către Emag va fi finanțată exclusiv din surse proprii, spunea în aprilie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Iulian Stanciu, directorul general executiv al Emag și acționar minoritar al companiei.

“Am lucrat cu resurse interne în mare parte (la tranzacția cu PC Garage – n.r.), ne mai ajută pe partea juridică Bondoc & Asociații. Tranzacția este finală, închiderea se va face după primirea avizului de la Consiliul Concurenței“, explica la acea vreme șeful Emag. Tranzacția a fost semnată la București. De cealaltă parte, vânzătorul a fost asistat de către BAC Investment Banking, consultant financiar pentru PC Garage.

Emag a anunțat pe 15 aprilie achiziția PC Garage, vânzătorul afacerii fiind antreprenorul și investitorul Marius Ghenea.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că ordinul de mărime al acestei tranzacții peste 5 mil. Euro, însă sub nivelul de 10 mil. Euro, marjă ce nu a fost confirmată însă de către părțile implicate.

Retailerul online Emag, companie al cărei acționar majoritar este grupul sud – african Naspers, este angajat într-un proces de creștere rapidă, care include și achiziții.

Profilul Emag de platformă regională pentru Europa centrală și de Est este susținut de către grupul sud – african, care în urma unor tranzacții intragrup a vândut către compania condusă de către Iulian Stanciu compania poloneză Agito și Fashion Days, ultima ajunsă în etapa de finalizare a tranzacției. În cadrul procesului de reorganizare a Naspers din regiune, Emag joacă rolul unui agregator regional a afacerilor Naspers, în condițiile în care sud-africanii au vândut recent în Polonia magazinul online Allegro către fondurile de investiții Cinven, Permira și Mid Europa pentru 3,253 mld. Dolari.

PC Garage, fondat în 2005 de Gabriel Vasile și preluat în 2009 de Marius Ghenea, este unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT și electronice din România, cu peste 40.000 produse active, reprezentând un reper pentru toți pasionații de produse gaming și IT.

Magazinul online PC Garage a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 165 mil. lei (37 mil. euro), în creștere cu aproximativ 30% comparativ cu anul precedent.

În anunțul tranzacției din 15 aprilie, Iulian Stanciu a precizat că marca, echipa, comunitatea și platforma PC Garage vor fi păstrate și vor fi dezvoltate prin investiții în poziționarea la nivel regional și creșterea gamei de produse și servicii.

De asemenea, Traian Cristea va rămâne pe poziția de director general al PC Garage.

Marius Ghenea, unul dintre fondatorii afacerii Flamingo, este printre cei mai cunoscuți antreprenori, care apoi s-a remarcat ca investitor de tip business angel, iar în ultimii ani a ajuns să coordoneze activitatea de investiții a fondului de țară Catalyst România dedicat micilor afaceri din sectorul TMT (Tehnologie – Media – Telecomunicații).

De cealaltă parte, Iulian Stanciu este omul – cheie pentru afacerile Naspers din regiune, iar PC Garage vine în acest portofoliu cu profilul de jucător specializat în industria de jocuri.

Dante International, operatorul eMAG.ro, a înregistrat afaceri de circa 270 mil. euro în 2014, în creștere cu 50% față de anul precedent. Cu operațiuni în România, Bulgaria, Polonia și Ungaria, vânzările pentru cele patru piețe sunt așteptate anul viitor să atingă nivelul de 1 mld. Euro, ceea ce indică un ritm exponențial de creștere al afacerii în care Iulian Stanciu are un pachet minoritar.

allianz-eon-deal-tabel-main

Consultanții celei mai mari tranzacții private din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze: Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și avocații RTPR Allen & Overy au asistat Allianz la achiziția pachetului de 30% din E.ON Distribuție. PwC și avocații de la TheCounsel – Botezatu & Asociații au lucrat de partea E.ON. Tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România la circa 1 mld. euro

Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și firma de avocatură Allen & Overy au asigurat asistența grupului german Allianz la achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, tranzacție anunțată astăzi de către cumpărător.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Prețul de achiziție este estimat în jurul valorii de aproximativ 270 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ordin de mărime care o plasează ca fiind cea mai mare tranzacție privată din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze.  Astfel, tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România până aproape de 1 mld. euro.

Peste acest prag, s-au situat până acum numai privatizările derulate la Electrica Muntenia Sud (valoarea totală a tranzacției de circa 850 mil. Euro, cumpărător fiind Enel care a plătit în final 432,9 mil. Euro pentru 50% din acțiuni) și cele ale Distrigaz Sud (311 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit direct de GDF (acum Engie) pentru achiziția a 30% fiind 128 mil. Euro) și Distrigaz Nord (303 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit pentru achiziția directă a 30% de către E.ON a fost 125 mil. Euro).

Tranzacția de vânzare a 30% din E.ON Distribuție, precum și interesul pentru achiziție din partea Allianz, au fost semnalate în premieră pe 12 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul a lucrat în această tranzacție cu o echipă a Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de investiții din lume. La nivel local, Allianz a avut alături o echipă coordonată de Bogdan Văduva, Partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții și liderul echipei de  consultanță în energie și utilități a KPMG România. De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy coordonați de către Mihai Ristici, Partener în cadrul firmei, a asigurat consultanța juridică necesară pe partea cumpărătorului.

De cealaltă parte, E.ON a apelat la serviciile de asistență juridică ale TheCounsel – Botezatu & Asociații, conduse de către Ștefan Botezatu, Managing Partner al firmei, avocat care până anul trecut a fost partener în cadrul biroului Kinstellar din București. PwC a oferit servicii de asistență due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Concernul german Allianz a semnat în noaptea de 24 spre 25 noiembrie achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc până la finele anului.

Allianz Capital Partners a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție. După finalizarea tranzacției, E.ON va deține 56,5% din acțiunile E.ON Distribuție în timp ce Ministerul Energiei va avea 13,5%.

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

Grupul Allianz este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

Mid Europa Partners cumpără cu 533 mil.Euro pachetul de 100% din acțiunile Profi

Fondul de investiții Mid Europa Partners a anunțat astăzi achiziția pachetului de 100% din acțiunile lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors pentru 533 mil.Euro, cea mai mare tranzacție din acest an și cea mai mare achiziție din istoria pieței locale de retail.

Tranzacția este supusă aprobării anti-trust și se așteaptă a fi finalizată în primul trimestru din 2017.

Fondul de investiții Mid Europa Partners a lucrat  la achiziția lanțului de comerț Profi cu o echipă de consultanți, din care fac parte consultanții EY, consultanții Beragua pe partea comercială, respectiv firmele de avocatură Dechert și Bondoc & Asociații.

De cealaltă parte, Enterprise Investors a fost asistat de către o echipă din Londra a băncii americane de investiții Citi, dar a avut alături și consultanții PwC pe partea de taxe, respectiv pe avocații RTPR Allen & Overy pentru partea de asistență juridică și AT Kearney pe partea financiară.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 18 noiembrie că fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus vineri ofertele angajante pentru cumpărarea lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors.

Mid Europa Partners este la a doua achiziție majoră în România după intrarea de acum un an, când au cumpărat rețeaua de servicii private Regina Maria în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 140 mil. Euro.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence în ultimele săptămâni alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie. După depunerea ofertelor neangajante, pe lista investitorilor selectați s-au aflat inițial și fondurile de investiții KKR și Pamplona Capital, însă ulterior semnalele din piață indică faptul că acestea s-au retras.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.
Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar fi câștigat cursa pentru achiziția lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție din acest an și ar putea semna cea mai mare achiziție din istoria pieței locale de retail, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Informațiile nu au putut fi confirmate până la momentul publicării acestui articol de către părțile implicate.

Enterprise Investors a anunțat pentru astăzi la ora 16 organizarea unei conferințe de presă în care urmează să fie făcute „anunțuri importante”, fără să dea alte detalii.

Valoarea tranzacției ar putea fi în jurul unui ordin de mărime de 600 mil. Euro, calibru la care ar putea implica pentru finanțare pe lângă fonduri din capitalul Mid Europa Fund IV și o sindicalizare bancară atrasă de la bănci locale precum ING Bank, Raiffeisen Bank sau UniCredit Bank.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 18 noiembrie că fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus vineri ofertele angajante pentru cumpărarea lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors.

Mid Europa Partners este la a doua achiziție majoră în România după intrarea de acum un an, când au cumpărat rețeaua de servicii private Regina Maria în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 140 mil. Euro.

Enterprise Investors este asistat la vânzarea Profi de către bancherii de investiții de la Citi și avocații RTPR Allen & Overy. De cealaltă parte, Mid Europa Partners și BC Partners sunt asistate de către consultanții EY, care lucrează cu echipe separate și independente pentru fiecare dintre cei doi ofertanți prin aplicarea așa-numitului „Chinese wall” (zid chinezesc – n.r.) pentru a evita un conflict de interese.

Mid Europa Partners este asistat pe zona de consultanță juridică de către avocații Bondoc & Asociații.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence în ultimele săptămâni alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie. După depunerea ofertelor neangajante, pe lista investitorilor selectați s-au aflat inițial și fondurile de investiții KKR și Pamplona Capital, însă ulterior semnalele din piață indică faptul că acestea s-au retras.

Părțile implicate nu au dorit să facă niciun comentariu la întrebările pe marginea acestui subiect trimise de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principala carte a Enterprise Investors în negocierile de vânzare a Profi este creșterea accelerată a rețelei în acest an, care își propune să ajungă la 500 de unități până la finele anului, ceea ce se reflectă într-un avans puternic al vânzărilor anuale și al EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care grupul Affidea preia lanțul de clinici Hiperdia

Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Affidea Diagnostics BV preia Harkstede Holding BV şi, indirect, Hiperdia SA, potrivit unui comunicat al autorității de concurență.

”Autoritatea de concurenţă va evalua operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice”, potrivit sursei citate.

Atât grupul Affidea Diagnostics cât şi Hiperdia sunt active în România în sectorul serviciilor medicale şi operează centre medicale care furnizează, în special, servicii de imagistică, consultaţii medicale şi servicii de laborator.

Affidea a anunțat pe 26 octombrie semnarea tranzacției de preluare a Hiperdia, afacere aflată în portofoliului fondului american de investiții Bedminster Capital.

Compania, aflată în portofoliul grupului de investiții Waypoint Capital patronat de către familia elvețiană de origine italiană Bertarelli, a arătat recent un apetit puternic pentru achiziții. Affidea a devenit vizibil implicată în ultimul an în lupta de consolidare a pieței de profil, unde principalii jucători sunt MedLife și Regina Maria. În iulie 2015, Affidea a cumpărat trei centre de imagistică SANMED în Oltenia, iar în septembrie 2015 a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix.

În România, Affidea este prezentă pe piaţa serviciilor medicale de 14 ani și operează o rețea de 17 centre medicale, prin care oferă o gamă largă de servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă, medicină nucleară, alături de analize de laborator şi consultaţii clinice.

Affidea România a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 45,1 mil. Lei (10,1 mil. Euro) și o pierdere de 7,5 mil. Lei (1,7 mil. Euro) la un personal format din 161 de angajați.

Compania Hiperdia a fost înfiinţată în anul 1997 şi oferă servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă, analize de laborator şi consultaţii clinice în cele 23 de centre medicale ce îşi desfăşoară activitatea în 12 judeţe din România.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil.Euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.
Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil.Lei (peste 17 mil.Euro) și un profit net de 7,9 mil.Lei (1,8 mil.Euro) la un personal format din 368 de angajați.

Sursă foto: EY.

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

EY, una din firmele care fac parte din așa-numitul Big Four la nivel global, lucrează cu echipe distincte de consultanți atât pentru fondul de investiții Mid Europa Partners, cât și pentru fondul de investiții BC Partners, care se luptă pentru cumpărarea lanțului de magazine Profi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții EY nu au putut fi contactați pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners sunt așteptate să depună până mâine inclusiv ofertele angajante pentru achiziția pachetului de 100% din acțiunile afacerii care operează lanțul de comerț Profi.

Pe 24 mai, managerul de fonduri de investiții Enterprise Investors a anunțat că a contractat serviciile băncii americane Citi pentru evaluarea condițiilor de piață și a scenariilor posibile pentru dezvoltarea companiei. Citi are mandat să găsească un cumpărător pentru Profi și varianta aranjării unei finanțări de achiziție pentru cumpărător, dacă acesta din urmă optează pentru o astfel de soluție, susțin surse din piață.

Tranzacția, cotată ca fiind cea mai mare din acest an și cu șanse mari să devină cea mai mare din istoria pieței locale de retail, a atras interesul inițial al multor fonduri de investiții mari printre care CVC Capital Partners și al unor investitori strategici precum Jeronimo Martins, proprietarul portughez al lanțului polonez de comerț Biedronka.

La finele lunii septembrie, Enterprise Investors a primit oferte neangajante din partea mai multor fonduri de investiții și investitori strategici, pe lista celor selectați pentru faza de due dilligence aflându-se fonduri de investiții precum Mid Europa, BC Partners, Pamplona Capital și KKR.

În luna octombrie, au apărut semnale că Pamplona Capital și KKR au renunțat la tranzacția de la Profi, însă până acum reprezentanții celor două fonduri de investiții nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Mid Europa Partners și BC Partners au parcurs faza de due dilligence alături de echipele de consultanți și au participat la prezentări din partea managementului Profi.

Astfel, Mid Europa are în echipa sa consultanți EY și mizează la nivel local pe consultanța juridică a Bondoc & Asociații.

De cealaltă parte, BC Partners lucrează în dosarul achiziției Profi cu avocații Clifford Chance și cu o altă echipă de consultanți EY, diferită de cea care lucrează pentru Mid Europa, prin aplicarea așa-numitului “Chinese wall” (Zid chinezesc – n.r.). Această barieră etică presupune că o firmă de consultanță, de avocatură sau o bancă poate lucra cu echipe total separate și independente una de cealaltă pentru clienți diferiți în cadrul aceleiași tranzacții pentru a elimina un potențial conflict de interese.

EY a lucrat cu Mid Europa Partners și în urmă cu un an la achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria, respectiv la achiziția spitalului Ponderas în acest an. Relația de lucru EY – Mid Europa are însă un istoric mai lung, în care se regăsesc tranzacții realizate pe alte piețe încă dinainte ca Mid Europa să intre în 2015 pe piața din România. În 2014, EY a asistat Zabka, lanțul polonez de retail din portofoliul Mid Europa, la achiziția unei rețele concurente mai mici, Kefirek, care număra 30 de magazine și care are sediul la Cracovia.

Cu BC Partners, EY are, de asemenea, o relație de lucru mai veche, concretizată în cadrul altor tranzacții. Astfel, EY a asistat pe zona consultanței de taxe și audit pe BC Partners și managerul canadian de fonduri de pensii PSP Investments.

Enterprise Investors, vânzătorul Profi, are în echipa sa pe bancherii de investiții de la Citi Londra și pe avocații firmei RTPR Allen & Overy, cu care a lucrat în mai multe tranzacții locale în ultimii zece ani, fie achiziții, fie tranzacții de exit.

Sermnarea contractului de vânzare a Profi ar putea avea loc în luna decembrie a acestui an, afirmă surse din piață. Reprezentanții Enterprise Investors nu au făcut până acum comentarii pe marginea tranzacției de la Profi.

Enterprise Investors a preluat în 2009 pentru 66 mil. Euro pachetului integral de acțiuni al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva și afacerea cu jucării Noriel, cumpărată în prima parte a acestui an de la familia Constantinescu și de la managerul de capital privat Axxess Capital. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

profi-avocati-main

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

UPDATE Conținut rectificat și actualizat la 23 noiembrie 2016

Firma de avocatură Clifford Chance asigură consultanța juridică a managerului de fonduri de investiții BC Partners, unul dintre ofertanții care luptă pentru achiziția lanțului de magazine Profi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, fondul de investiții Mid Europa Partners, rivalul BC Partners pentru achiziția Profi, este asistat în mod tradițional de către avocații Bondoc & Asociații, susțin surse din piață.

Părțile implicate nu au putut fi contactate pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Tranzacția de la Profi aliniază în acest moment trei firme de avocatură cu un istoric tranzacțional solid și care mai au un numitor comun, fondurile de investiții sunt o categorie – cheie în portofoliul de clienți.

Astfel, vânzătorul Profi, managerul regional de capital privat Enterprise Investors, cu sediul la Varșovia, lucrează la tranzacția de exit din afacerea Profi cu avocații RTPR Allen & Overy.

Biroul local al firmei britanice din Magic Circle, cu o echipă de 36 de avocați înscriși în baroul București, este condus de către Costin Tărăcilă, Managing Partner la nivel local și unul dintre fondatorii brandului RTPR din piața avocaturii de afaceri. RTPR a pornit în 2004 sub forma unei asocieri între avocați care au lucrat anterior pentru Linklaters, o altă firmă britanică de avocatură de elită, membră a grupului londonez Magic Circle. Dragoș Radu, actualmente Partener coordonator al casei de avocatură Radu și Asociații I EY Law, Costin Tărăcilă, Victor Pădurari și Alexandru Retevoescu și-au pus numele în calitate de fondatori pe frontispiciul casei de avocatură, care apoi în 2008 s-a asociat cu Allen & Overy.

RTPR sunt avocații Enterprise Investors de peste zece ani, asistând fondul de investiții la achiziția Macon Deva în 2006, iar apoi și în alte tranzacții, fie de achiziție, fie de exit, printre cele mai recente fiind vânzarea Smartree către Cylatrea Investments, achiziția afacerii cu jucării Noriel de la familia Constantinescu și managerul de capital privat Axxess Capital. RTPR Allen & Overy are o listă lungă de clienți fonduri de investiții pe care i-a asistat în tranzacții, printre cele mai sonore fiind Advent International (printre ultimele tranzacții fiind vânzarea Ceramica Iași și a rețelei de servicii medicale private Regina Maria), fondul de investiții Catalyst România la seria de achiziții locale din ultimii ani, managerul grec de capital privat Global Finance la tranzacția de exit din Total Soft sau fondul austriac de investiții imobiliare CA Immo la vânzarea unui proiect de spații de logistică fondului P3. Practica de fuziuni și achiziții a RTPR Allen & Overy este condusă de către Costin Tărăcilă.

Clifford Chance, una dintre cele mai mari firme de avocatură din lume și membră a grupului select londonez Magic Circle, lucrează cu BC Partners, manager de fonduri de investiții cu sediul la Londra, în tranzacția de la Profi. La nivel local, echipa de fuziuni și achiziții a Clifford Chance Badea este coordonată de către Nadia Badea, Partener în rețeaua globală a firmei londoneze. Nadia Badea a fost printre fondatorii firmei care a intrat apoi în rețeaua Clifford Chance.

Clifford Chance Badea, firmă cu 39 de avocați înscriși la baroul București, are în portofoliu mai multe fonduri de investiții active la nivel local precum Abris Capital, Innova Capital sau fondul de investiții imobiliare GLL Real Estate, cărora li se adaugă și alte fonduri de investiții internaționale.

Casa de avocatură a asistat astfel pe Abris Capital la seria de achiziții derulată în România în ultimii ani, ultima tranzacție fiind finalizată în luna iulie a acestui an prin preluarea grupului de firme Green Group din sectorul de reciclare. Pe partea de exit, Clifford Chance Badea a asistat Innova Capital în acest an la tranzacțiile de vânzare a afacerii La Fântâna către Oresa Ventures și antreprenorul Cristian Amza, respectiv la vânzarea grupului Provus către germanii de la Wirecard.

Mid Europa Partners, unul dintre cele mai active fonduri de investiții intrate în România în ultimii ani, mizează, de regulă, pe serviciile firmei Bondoc & Asociații.

Casa de avocatură Bondoc & Asociații a fost înființată în 2014 de către avocatul Lucian Bondoc, care a reușit prin intermediul alianței cu White & Case să-și poziționeze firma în rândul celor mai activi jucători de profil în zona tranzacțiilor.

Echipa Bondoc & Asociații, care numără 29 de avocați înscriși pe listele baroului București, este coordonată în aria de fuziuni și achiziții de către Lucian Bondoc, Managing Partnerul firmei. În portofoliul său de clienți se află fonduri de investiții de talia Mid Europa, Global Finance, Bedminster Capital sau Fondul Proprietatea.

În urmă cu un an, avocații Bondoc & Asociații au asistat Mid Europa la achiziția Regina Maria, fiind de partea cumpărătorului, atunci vânzătorul fiind tot un fond de investiții, Advent International, și era asistat de către RTPR Allen & Overy, care și acum oferă consultanță juridică vânzătorului.

Un punct de legătură între cele trei firme de avocatură implicate în tranzacția de la Profi este background-ul de avocați trecuți prin școala Linklaters în deceniul trecut a Managing Partenerilor. Atât Daniel Badea de la Clifford Chance Badea, cât și Costin Tărăcilă de la RTPR Allen & Overy, respectiv Lucian Bondoc de la Bondoc & Asociații au lucrat în urmă cu mai bine de zece ani pentru biroul din București al Linklaters, firma din Magic Circle luând ulterior decizia de a se retrage din piața românească.

Vânzarea Profi urmează să ajungă vineri, 18 noiembrie, în faza depunerii ofertelor angajante, la capătul unui proces de due dilligence, în care au fost implicate fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Enterprise Investors a preluat în 2009 pentru 66 mil. Euro pachetului integral de acțiuni al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Radu Gorduza, CEO Affidea România. Sursă foto: Affidea.

Affidea își păstrează apetitul și după achiziția Hiperdia: ”Păstrăm în continuare un interes puternic pentru piața românească și vom urmări cu atenție dezvoltările și oportunitățile viitoare din România”. Prețul achiziției plasează Hiperdia ca o tranzacție “importantă” la nivelul grupului Affidea

Grupul Affidea, principalul furnizor de servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă şi tratament al cancerului din Europa, își va continua strategia locală după tranzacția cu Hiperdia, sugerând că este deschis către noi achiziții.

”Păstrăm în continuare un interes puternic pentru piața românească și vom urmări cu atenție dezvoltările și oportunitățile viitoare din România”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Affidea.

Compania, aflată în portofoliul grupului de investiții Waypoint Capital patronat de către familia elvețiană de origine italiană Bertarelli, a arătat recent un apetit puternic pentru achiziții. Affidea a devenit vizibil implicată în ultimul an în lupta de consolidare a pieței de profil, unde principalii jucători sunt MedLife și Regina Maria. În iulie 2015, Affidea a cumpărat trei centre de imagistică SANMED în Oltenia, iar în septembrie 2015 a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix.

Acordul angajant de achiziție al Hiperdia a fost semnat pe 25 octombrie, au precizat reprezentanții Affidea pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Affidea a anunțat pe 26 octombrie semnarea tranzacției de preluare a Hiperdia, afacere aflată în portofoliului fondului american de investiții Bedminster Capital.

“Tranzacția a fost una importantă la nivelul grupului Affidea, însă părțile au agreat ca valoarea acesteia să rămână confidențială”, au spus reprezentanții cumpărătorului. Aceștia nu au detaliat din ce surse va fi finanțată achiziția Hiperdia.

Affidea a cumpărat Hiperdia în cadrul unei tranzacții la care a participat și Regina Maria, unul dintre principalii jucători din piața serviicilor medicale private.

“Fiind un investitor pe termen lung, Grupul Affidea evaluează atât perspectivele de creștere ale unei companiii cât si mediul economic și cadrul de reglementare în care respectiva companie își desfășoară activitatea. Nu putem comenta asupra întrebărilor specifice privind evaluarea întrucât aceste informații sunt protejate de angajamente de confidențialitate în vigoare”, au răspuns reprezentanții cumpărătorului Hiperdia.

Ronald Drake, președintele Bedminster Capital Management LLC, nu a dorit să facă niciun comentariu pe marginea întrebărilor referitoare la vânzarea Hiperdia.

Finalizarea tranzacției va avea loc imediat ce vor fi obținute aprobările din partea autorităților de reglementare, au mai adăugat oficialii Affidea.

În cadrul tranzacţiei, grupul Affidea a fost asistat pe aspecte juridice de către firmele Rizoiu & Asociatii, Clifford Chance şi Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom (UK) LLP, iar pe aspecte financiare de către Deloitte.

Consultanţii Hiperdia au fost casele de avocatură Bondoc & Asociatii şi Weil, Gotshal & Manges.

În România, Affidea este prezentă pe piaţa serviciilor medicale de 14 ani și operează o rețea de 17 centre medicale, prin care oferă o gamă largă de servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă, medicină nucleară, alături de analize de laborator şi consultaţii clinice.

Affidea România a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 45,1 mil. Lei (10,1 mil. Euro) și o pierdere de 7,5 mil. Lei (1,7 mil. Euro) la un personal format din 161 de angajați.

Affidea International operează în 14 ţări Polonia, Ungaria, România, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Grecia, Italia, Turcia, Republica Cehă, Portugalia, Irlanda, Bulgaria, Elveţia şi Lituania.

Grupul Affidea International are ca acționar unic grupul de investiții Waypoint Capital. Grupul Waypoint Capital își desfășoară activitatea în două domenii – științe medicale și administrarea activelor, inclusiv în domeniul imobiliar. Waypoint Capital își are sediul principal la Geneva, cu reprezentanțe la Londra, Jersey, Boston și Luxemburg și este condus de către familia Bertarelli.

Ernesto Bertarelli, a cărui avere era estimată la 8,7 mld. Euro de către Forbes, conduce Waypoint Capital, care funcționează ca un așa-zis family office. Waypoint a anunțat astăzi numirea pe poziția de director financiar începând din 2017 a scoțianului Gordon McNair, care a lucrat anterior pentru bursa din Londra.

Compania Hiperdia a fost înfiinţată în anul 1997 şi oferă servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă, analize de laborator şi consultaţii clinice în cele 23 de centre medicale ce îşi desfăşoară activitatea în 12 judeţe din România.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil.Euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil.Lei (peste 17 mil.Euro) și un profit net de 7,9 mil.Lei (1,8 mil.Euro) la un personal format din 368 de angajați.

Piața serviciilor medicale private este una dintre cele mai active sectoare de fuziuni și achiziții, achizițiile realizate de fonduri de investiții sau de investitori strategici fiind alimentate inclusiv de către credite acordate în acest scop de către băncile locale.

pef-vi-profi-main

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Vânzarea lanțului de magazine Profi se conturează ca o tranzacție a cărei valoare ar putea depăși pragul de 500 mil. Euro, având în vedere ofertele neangajante înaintate de către investitori în prima rundă, susțin surse din piață.

Fondurile de investiții Mid Europa, BC Partners, KKR și Pamplona Capital, din care numai unul este prezent direct în România, însă nu în sectorul de retail, s-au plasat în linia câștigătorilor după prima etapă, iar a doua ciocnire între investitorii rămași în cursa pentru Profi, printre ei Mid Europa și BC Partners, va avea loc vinerea viitoare, adică peste 9 zile, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Dacă tranzacția merge până la capăt, atunci Enterprise Investors ar putea obține un multiplu în jurul intervalului de 6 – 7 ori banii investiți, respectiv un multiplu în jurul a 10 x EBITDA, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, pe baza datelor din piață.

Sutele de milioane de euro pe care Enterprise Investors le-ar putea astfel încasa din vânzarea Profi se vor împărți între investitorii care au pus capital în fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, managerii Enterprise Investors, managerii Profi Rom Food – compania care administrează lanțul de magazine Profi, bancherii de investiții de la Citi, respectiv echipa de avocați ai RTPR Allen & Overy care asigură consultanța juridică a vânzătorului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, administrat de către Enterprise Investors, a fost ridicat în septembrie 2006 și s-a închis la o capitalizare de 658 mil. Euro. Fondul include o participare de 1,25%, de peste 8 mil. Euro, care vine din partea administratorului fondului, adică din partea managerilor Enterprise Investors.

Strângerea de fonduri a început la sfarşitul lunii mai 2006 şi s-a încheiat în doar 3 luni, conform reprezentanților Enterprise Investors, care mai spuneau la acea vreme că în ceea ce privește cererea, atât din partea investitorilor existenţi cât şi a noilor investitori, fondul a fost de două ori suprasubscris.

Investitorii europeni reprezintă 65% din fond, în timp ce investitorii americani au finanţat restul de 35%.

Capitalul fondului de investiții a fost strâns în cea mai mare parte de la o bază de investitori – așa-numiții Limited Partners – în timp ce o parte mică din bani au venit de la echipa administratorului fondului, aceștia fiind așa-zișii General Partners.

Cine sunt marii investitori în fondul de investiții care vinde Profi

Printre investitorii de capital de tip Limited Partners s-au numărat atunci AlpInvest, CalPERS, Fondul European de Investiții (brațul de investiții din grupul Băncii Europene de Investiții), HarbourVest, LGT, MetLife, Partners Group şi alte instituţii financiare recunoscute pe plan international care au mai investit anterior în fonduri ale Enterprise Investors, în timp ce Adams Street Partners, Allianz Private Equity Partners, Bregal, HRJ Capital, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, Pantheon, SUVA şi Wilshire au intrat pe lista noilor investitori.

Din cei 658 mil. Euro, 200 mil. Euro au venit de la fonduri de pensii, preciza pentru publicația londoneză Investment & Pensions Europe polonezul Jacek Siwicki, președinte și membru în Consiliul de administrație al Enterprise Investors, responsabil de conducerea operaţiunilor firmei şi de implementarea strategiei de investiţii în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est.

Potrivit acestuia, banii au venit atunci de la fondul de pensii publice din California (SUA) CalPERS, AlpInvest (un vehicul de investiții deținut de fondurile olandeze de pensii PGGM și ABP) și de la casa de pensii Keva, aflată sub autoritatea guvernului finlandez. AlpInvest, un manager ce are sub administrare active de 38 mld. Euro, a fost ulterior preluată de către fondul american de investiții Carlyle.

Fondul de pensii CalPERS din California este cel mai mare fond public de pensii din SUA, cu o valoare de piață totală de peste 300 mld. Dolari.

CalPERS a investit până acum circa 141,8 mil. Dolari (circa 110 mil. Euro) în fondul de investiții care urma să cumpere în 2009 lanțul de magazine Profi, ceea ce înseamnă că fondul de pensii din California a dat circa 17% din banii folosiți pentru achiziții de către fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, conform datelor făcute publice.

De asemenea, până acum CalPERS a încasat 39 mil. dolari din PEF VI și a înregistrat o rată internă de rentabilitate netă (IRR) de 3,4% pe an, respectiv un multiplu de 1,2 al investiției, potrivit sursei citate.

Având în vedere anvergura investiției, CalPERS va fi unul dintre principalii beneficiari ai vânzării Profi de către Enterprise Investors.

Valoarea investiției finlandezilor de la Keva în fondul PEF VI se situa la circa 5,6 mil. Euro, conform raportului anual al Keva din anul 2007.

Fondul European de Investiții s-a numărat, de asemenea, printre cei mai mari investitori în PEF VI, pentru care a alocat un capital de 50 mil. Euro, aproape de 8% din banii direcționați de către Enterprise Investors pentru achiziții în regiune, inclusiv în România.

Un alt investitor care va avea motive de bucurie pentru exitul Enterprise Investors din Profi va fi LGT, administrator de active condus de către familia casei princiare de Liechtenstein.

LGT administrează, printre altele, fondul de investiții Castle Private Equity, care avea un capital angajat pentru investiții în fondul PEF VI de 10,87 mil. Euro la 31 decembrie 2015, conform datelor din ultimul raport anual.

HarbourVest este un investitor de talie globală, cu peste 40 mld. Dolari sub administrare, care investește în afaceri din Asia, Europa și America.

Gigantul financiar american MetLife are un portofoliu global de investiții de 516 mld. Dolari, conform datelor prezentate la finele lunii septembrie.

Un alt investitor în fondul PEF VI este Adam Street Partners din SUA, care administrează active de peste 27 mld. Dolari. Tichetul de investiție poate varia între 10 mil. și 200 mil. Dolari.

De pe lista investitorilor europeni, Partners Group este un alt manager de investiții, cu active de 55 mld. Dolari sub administrare, înregistrat și listat pe bursa din Elveția.

De asemenea, Allianz Private Equity, parte a gigantului financiar german, are active sub administrare de circa 8,9 mld. Euro în zona fondurilor de investiții, fiind un fond al fondurilor. Tichetul său de capital poate merge între 20 și 120 mil. Euro per investiție.

Un alt investitor global este grupul american Pantheon, cu active sub administrare de peste 34,3 mld. Dolari. Tichetul său de investiție poate merge până la 80 mil. Dolari, conform Financial News.

Gigantul financiar american Morgan Stanley are o ramură dedicate investițiilor, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, care avea sub administrare la 30 iunie 2015 peste 55 mld. Dolari plasate prin 200 de fonduri alternative de investiții.

Un alt manager american de investiții este Wilshire, care în urmă cu 20 de ani își lansa primul său fond de fonduri de investiții. La 31 decembrie 2015. Wilshire Private Markets avea capitaluri de investiții de peste 5,3 mld. Euro, iar prin Wilshire Funds Management oferea consultanță de investiții pentru administratori de active de 148 mld. Dolari.

Bregal Investment este divizia de fonduri de investiții a grupului European Cofra Holding AG, cu sediul la Zug (Elveția). Grupul Cofra are în portofoliul său lanțul de magazine de retail de îmbrăcăminte C&A, prezent și în România, afacere fondată de către frații olandezi Clemens și August Brenninkmeijer în 1841, care și-au pus astfel numele pe rețeaua de magazine. Bregal are capital de 9,5 mld. Euro angajat sau investit.

SUVA, un alt investitor european al PEF VI, este cunoscută și sub numele de Swiss National Accident Insurance Institution, fiind o instituție elvețiană din sectorul asigurărilor. SUVA avea sub administrare în 2014 active de circa 2,3 mld. Euro prin divizia sa de fonduri de investiții, iar tichetul său de investiție se situează, de regulă, între 30 și 80 mil. Dolari, conform datelor Financial News.

Vânzătorii “casei”

O poziție specială în tranzacția de la Profi este ocupată de către echipa Enterprise Investors, respectiv de către managerii lanțului de magazine, chiar dacă beneficiile vor fi diferite.

Astfel, pe de o parte, partenerii – acționari ai Enterprise Investors vor beneficia conform propriilor participații de performanța obținută de către fondul de investiții.

Enterprise Investors este condusă de către americanul Robert Farris, unul dintre co- fondatorii firmei în 1990, Jacek Siwicki, Jason Martin și Anne Mitchell, toți membri ai Consiliului de administrație.

De asemenea, din echipa executivă fac parte trei Managing Partneri – Robert Manz, Dariusz Pronczuk și Michal Rusiecki. Din structurile de conducere ale Enterprise Investors mai fac parte patru parteneri – Rafal Bator, Sebastian Krol, Jacek Wozniak și Michal Kedzia.

O altă parte din bani este de așteptat să ajungă inclusiv către echipa din biroul local, din care fac parte Șerban Roman, vicepreședinte EI și country manager, și Cristian Nacu, ex-country manager și Senior Advisor din iulie 2015 pentru EI.

Separat, echipa de management a Profi în frunte cu Daniel Cîrstea, Director General, și Călin Costinaș, Director General Adjunct, ar putea încasa un comision de succes din tranzacție. Surse din piață explică faptul că acest comision de succes din tranzacție care merge către managerii companiei vândute poate pleca de la un nivel sub 1% și poate ajunge, în funcție de specificul tranzacției, dar și a înțelegerilor semnate cu managerii fondului de investiții, până în jurul a 5% din valoarea tranzacției.

Un alt beneficiar direct al tranzacției este banca de investiții Citi, care se ocupă de procesul de vânzare al Profi.

Surse din piață susțin că nivelul comisionului de succes poate fi în jurul a 1% – 2% în cazul unei tranzacții de talia estimată a Profi, însă la nivelul unei bănci globale de investiții așa cum este Citi, valoarea minimă a unui astfel de comision ar fi în jurul a 1 mil. Euro.

De regulă, comisionul de succes pentru o bancă de investiții crește invers proportional cu scara tranzacției ceea ce înseamnă că este un procent mai mic dacă tranzacția este mai mare.

Citi ar putea încasa pe lângă comisionul de vânzare al companiei și un comision pentru aranjarea finanțării de tip staple finance, opțiune la care poate recurge cumpărătorul.

De asemenea, din prețul de vânzare al Profi vor fi plătiți și avocații angajați să ofere consultanța juridică și structura contractului de vânzare – cumpărare. În cazul Profi, Enterprise Investors mizează ca și în cazul altor tranzacții pe serviciile firmei de avocatură RTPR Allen & Overy.

Enterprise Investors a cumpărat în 2009 afacerea Profi pentru 66 mil. Euro și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală și de Est. Activă din 1990, firma a strâns opt fonduri cu un capital total ce depășește 2 mld.Euro. Aceste fonduri au investit 1,7 mld. Euro în 136 de companii într-o gamă largă de sectoare și au vândut 111 companii realizând încasari brute de 2,3 mld.Euro.

În România, Enterprise Investors are o prezenţă constantă din anul 2000. Capitalul investit în companii românești este de aproximativ 200 mil.Euro, inclusiv tranzacţia cu Noriel.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Vânzarea lanțului de magazine Profi, cea mai mare tranzacție locală aflată acum în derulare, este în faza de due dilligence, premergătoare depunerii ofertelor angajante.

Astfel, fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners împreună cu echipele lor de consultanți analizează datele Profi, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Surse din piață susțin că Pamplona Capital s-ar fi retras în ultimele săptămâni din tranzacția de vânzare a Profi de către Enterprise Investors.

Sursele citate mai spun că în urmă cu aproximativ două săptămâni în tranzacția de la Profi erau implicați trei investitori.

Termenul pentru depunerea ofertelor angajante pentru achiziția pachetului de 100% din Profi Rom Food, compania care operează lanțul de 471 de magazine, este 18 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Enterprise Investors nu au făcut comentarii pe marginea investitorilor care participă în procesul de vânzare al Profi sau în ceea ce privește calendarul tranzacției.

Reprezentanții Pamplona Capital au precizat într-un răspuns trimis pe email că nu doresc să comenteze pe un astfel de subiect. Nici oficialii KKR nu au făcut niciun fel de comentariu pe marginea evoluției planurilor pentru Profi.

Interesul fondurilor de investiții Mid Europa și BC Partners pentru achiziția Profi a fost semnalat în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie la startul tranzacției.

După depunerea ofertelor neangajante la finele lunii septembrie, pe lista scurtă a investitorilor au fost selectate fondurile de investiții Mid Europa, BC Partners, Pamplona Capital și KKR, conform informațiilor prezentate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 7 octombrie. Informațiile nu au fost confirmate sau infirmate de către părțile implicate.

Bancherii de investiții de la Citi gestionează procesul de vânzare al Profi, o tranzacție care se anunță a deveni cea mai mare realizată în istoria pieței locale de retail, precum și cel mai important exit al Enterprise Investors în cei 16 ani de prezență locală.

Dată fiind scara tranzacției de la Profi, fondurile de investiții au contactat băncile pentru a-și pregăti pachetele de finanțare a achiziției.

Pe de o parte, Citi, angajată de Enterprise Investors să vândă Profi, este implicată și în aranjarea unei finanțări de tip staple finance, opțională pentru viitorul cumpărător.

Pe de altă parte, fondurile de investiții caută să-și structureze propriile pachete de finanțare a achiziției Profi.

Mid Europa are avantajul unei mai bune cunoașteri a pieței locale, după ce în urmă cu un an a cumpărat rețeaua de servicii medicale Regina Maria, și a derulat mai multe procese de due dilligence pentru ținte din sectoare variate. Fondul are în portofoliu rețeaua de magazine Zabka din Polonia și a demonstrat apetit de investiții în sectorul de retail din regiune.

BC Partners este, de asemenea, un investitor cu experiență în retail, după investiția sa derulată în rețeaua de supermarketuri Migros din Turcia.

Compania care operează Profi are o țintă de EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de circa 50 mil. Euro, făcând un salt semnificativ față de 2014 pe fondul extinderii masive a lanțului de magazine.

Expansiunea accelerată a Profi este cartea cea mai importantă pe care Enterprise Investors o joacă în negocierile cu potențialii cumpărători.

Cursul tranzacției de la Profi, cu un vânzător de tip private equity și cu ofertanți veniți puternic cu același profil de investitor financiar indică faptul că vânzarea se îndreaptă către o tranzacție de tip secondary, adică o tranzacție derulată între fonduri de investiții.

Într-un astfel de caz, dacă pentru Enterprise Investors se apropie momentul marcării unui multiplu confortabil al investiției, pentru viitorul cumpărător prețul de achiziție va deveni o provocare pe care va trebui să o administreze în anii următori prin extindere organică sau achiziții pentru a putea multiplica pe termen mediu banii investiți.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Cea mai importantă mișcare pe zona de finanțare a venit în acest an, când a fost contractat un credit pentru a da aripi programului de extindere accelerată a rețelei în teritoriu.

Pe 11 martie, reprezentanții companiei au semnat un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Raportat la piața locală de retail, reprezentanții Enterprise Investors estimează o cotă de piață de circa 5 – 7% pentru Profi.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală și de Est. Activă din 1990, firma a strâns opt fonduri cu un capital total ce depășește 2 mld.Euro. Aceste fonduri au investit 1,7 mld. Euro în 136 de companii într-o gamă largă de sectoare și au vândut 111 companii realizând încasari brute de 2,3 mld.Euro.

În România, Enterprise Investors are o prezenţă constantă din anul 2000. Capitalul investit în companii românești este de aproximativ 200 mil.Euro, inclusiv tranzacţia cu Noriel.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi.

Fondul suveran de investiții din Singapore cumpără cel mai mare parc logistic din România în cadrul achiziției de 2,4 mld. euro a P3

 

GIC, fondul suveran al statului Singapore, a anunțat semnarea unui acord definitiv pentru achiziționarea P3 Logistic Parks, care deține cel mai mare parc logistic în România, de la TPG Real Estate și Ivanhoe Cambridge, pentru suma de 2,4 mld. Euro, potrivit comunicatelor celor două companii.

Prețul de vânzare include și datoria P3 de 1,4 mld.Euro, care a fost refinanțată în octombrie de Morgan Stanley, Raiffeisen Bank International si un grup de bănci din Cehia.

Achiziția P3, unul dintre cei mai mari proprietari, dezvoltatori și manageri de active logistice la nivel pan-european, este cea mai mare tranzacție din acest an de pe piața imobiliară din Europa.

Tranzacția face obiectul aprobărilor din partea autorităților de reglementare si este așteptată să se încheie până la finalul anului 2016. Miza achiziției este, conform Financial Times, strategia GIC de a urma tendința creșterii din zona comerțului electronic și de a cumpăra astfel centre logistice situate în apropierea unor metropole, unde se află cele mai importante zone de consum pentru comenzile pe internet.

P3 a finalizat pe 6 octombrie 2016 o refinanțare pe termen lung în valoare de 1,4 mld.Euro, cu un grup de instituții financiare internaționale, pentru susținerea strategiei de dezvoltare. Refinanțarea s-a realizat prin încheierea mai multor acorduri, cel din România fiind încheiat prin intermediul Raiffeisen Bank International. Datoria de 1,4 mld. euro este parte a tranzacției de 2,4 mld. euro încheiate de GIC pentru preluarea P3.

În România, P3 deține P3 Bucharest, cel mai mare parc logistic din țară, pe care l-a achiziționat la începutul anului 2015 de la CA Immobilien Anlagen AG, în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 120 mil. Euro, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul achiziției a fost plătit atunci dintr-un credit de 110 mil. Euro luat de la Raiffeisen Bank International și din lichiditățile P3.

Obiectul tranzacției a fost un portofoliu de proprietăți imobiliare format din 467.000 de metri pătrați de spații industriale și aproximativ 165 de hectare de terenuri pentru dezvoltări ulterioare.

tabel tranzactie CA Immo P3

TPG Real Estate și Ivanhoe Cambridge au cumpărat P3 în 2013. De atunci grupul P3 a crescut, devenind una dintre cele mai mari platforme logistice integrate din Europa, cu un portofoliu de 3,3 milioane de metri pătrați.

În ultimii trei ani, P3 a finalizat o serie de achiziții pe piețe principale din Europa, crescându-și cu mai mult de două ori portofoliul de proprietăți, care cuprinde în prezent 163 de depozite în 62 de locații din nouă țări.

În prezent, sunt în fază de construcție 11 noi șantiere cu un total de 300 000 de metri pătrați de spații logistice și care sunt programate pentru a fi livrate până la finalul acestui an.

GIC este unul dintre cei mai mari investitori globali cu active de peste 100 mld. Dolari în peste 40 de țări și un personal format din peste 1300 de angajați.

Pe piața imobiliară locală, în afara P3, activează Logicor, platforma specializată pentru administrarea spațiilor industriale a fondului american de investiții Blackstone, CTP – cel mai activ jucător după seria de achiziții locale din 2015, precum și alți jucători printre care Secure Property Development & Investment.

National Bank of Greece începe procesul de vânzare la Banca Românească. Grupul bancar elen pregătește tranzacția de exit din piața locală

National Bank of Greece, una dintre cele patru mari bănci elene, se pregătește să înceapă tranzacția de exit de pe piața bancară locală, susțin surse din piață. Potrivit acestora, teaser-ul pentru vânzarea Banca Românească urmează să fie trimis către potențialii investitori în următoarele 2 – 3 săptămâni de către bancherii de investiții angajați de grupul elen.

Bancherii de investiții de la Credit Suisse au mandat să găsească un cumpărător pentru Banca Românească, mai susțin sursele citate.

Reprezentanții National Bank of Greece nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Planul de restructurare al NBG agreat cu Comisia Europeană, revizuit pe 4 decembrie 2015, prevede că grupul elen trebuie să își reducă expunerea pe piețele din afara Greciei în următorii 2 ani, măsură ce include și vânzarea de subsidiare.

NBG a purtat discuții în acest an cu EFG, banca – mamă a Bancpost, privind o eventuală fuziune între cele două bănci locale în cadrul unui schimb (swap) de active în regiune, afirmă surse din piață.

”Noi încă examinăm opțiuni strategice pentru a întări mai departe prezența noastră în România. O potențială tranzacție cu NBG (proprietarul Banca Românească – n.r.) ar putea fi una dintre opțiuni”, spunea în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

O mișcare de acest fel au făcut cei de la EFG în Bulgaria în noiembrie 2015, când au preluat operațiunile Alpha Bank din această piață.

Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală, ceea ce o face o țintă atrăgătoare pentru cumpărători interesați de creșterea cotei de piață, dar poate fi și ocazie de intrare pentru un fond de investiții cu planuri de consolidare a pieței locale, cum a fost în 2015 cazul JC Flowers care avea în plan achiziția Carpatica și a Piraeus Bank România.

Deznodământul tranzacției de la Piraeus Bank România, cu respingerea ofertei JC Flowers de către conducera băncii – mamă din Atena, a întărit însă percepția că băncile elene renunță cu greu la operațiunile din România, unele voci susținând că de fapt nu există o voință reală de vânzare la nivelul vreunei subsidiare locale.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est, Grupul National Bank of Greece (NBG), a achiziţionat pachetul majoritar la Banca Românească S.A., deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia.

Prin susţinerea financiară a grupului, capitalul Băncii Româneşti s-a majorat substanţial, ajungând în prezent la aproximativ 200 mil. Euro. Banca Românească dispune de o reţea naţională formată din 109 sucursale, din care 33 sunt situate în Bucureşti, potrivit ultimelor informații disponibile.

Dintre companiile mai reprezentative aflate sub controlul National Bank of Greece în România se numără NBG Securities România, Societatea de asigurare – reasigurare GARANTA şi NBG Leasing IFN S.A.

National Bank of Greece a finalizat în iunie vânzarea a 100% Finansbank în Turcia către Qatar National Bank pentru 2,75 mld. Euro, iar în plus qatarezii au rambursat la închiderea tranzacției  910 mil. Dolari în contul unei datorii subordonate pe care subsidiara sa o avea față de banca – mamă.

În cadrul aceluiași plan de îmbunătățire a lichidității, conducerea NBG a aprobat pe 21 decembrie 2015 vânzarea participației sale integrale deținute în fonduri de investiții din Marea Britanie către Deutsche Bank Private Equity și Goldman Sachs Asset Management pentru 288 mil. Euro.

Banca Românească a raportat pentru 2015 active în scădere cu 8% față de anul anterior, ajungând la finele anului trecut la 1,8 mld. euro și un profit înainte de provizionare de 15,4 mil. euro. Nivelul depozitelor a scăzut în aceeași perioadă cu 16% până la 752 mil. euro. Subsidiara locală a NBG a raportat un nivel solid al capitalului pentru anul trecut, de 20,1%.

Echipa de conducere de la Banca Românească în frunte cu Ioannis Kougionas s-a concentrat pe reducerea pierderilor băncii, care au scăzut de la 46,9 mil. lei în 2014 la 4,5 mil. lei în 2015, potrivit contului de profit și pierdere din raportul anual al băncii.

Pe piața locală, sunt mai multe bănci de vânzare, printre cele pentru care a fost inițiat un astfel de proces este și Veneto Banca. De cealaltă parte, Banca Transilvania rămâne unul dintre candidații de serviciu pentru noi achiziții, după ce a integrat achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

axxessdeutekmain

Axxess Capital confirmă oficial vânzarea a 100% din acțiunile afacerii cu vopseluri Deutek către gigantul american PPG. Horia Manda: „Valoarea tranzacției se încadrează între 40 și 50 mil. euro”. Consultanța juridică a Axxess la exitul din Deutek a fost asigurată de către Gabriela Assoum Predescu

Axxess Capital, consultantul investițional al Emerging Europe Accession Fund (EEAF), a anunțat astăzi vânzarea pachetului de acțiuni deținut în producătorul de vopseluri Deutek S.A., unul dintre cei mai importanți jucători din piața vopselurilor decorative. Axxess Capital este la al treilea exit din acest an.

Anunțul Axxess Capital confirmă tranzacția anunțată în exclusivitate pe 14 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră că fondul de investiții s-a înțeles pentru vânzarea afacerii Deutek cu grupul american PPG.

“Valoarea tranzacției se încadrează în marja de 40 – 50 mil. euro. Informații financiare despre tranzacție vor fi disponibile atunci când cumpărătorul  PPG, companie listată pe bursa din New York –  le va face publice. Tranzacția s-a semnat pe 1 noiembrie și estimăm că se va finaliza la începutul lui ianuarie 2017”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Potrivit acestuia, procesul a fost condus de către Axxess Capital Partners, cu o echipă compusă din Horia Manda și Cristina Mogoroașe, Partener Axxess Capital, iar consilierea pe aspectele juridice ale tranzacției a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

“Procesul (de vânzare al Deutek – n.r.) a debutat la începutul anului 2016. Investitorii invitați în proces au fost corporații multinaționale din Europa și SUA”, a mai precizat Horia Manda.

Decizia de a vinde Deutek, deși dificilă, a fost luata în concordanță cu misiunea EEAF de a susține strategii de creștere accelerată a companiilor din portofoliu, menite a le face atractive pentru jucătorii mondiali în diverse industrii.

“În acest sens, suntem foarte mândri că Deutek a fost achiziționată de către PPG, un producător de top de vopsele, tencuieli și materiale speciale și suntem convinși că expertiza în industrie împreună cu resursele internaționale și cunoștințele locale vor propulsa compania în anii ce urmează la nivelul de lider de piață”, a spus Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, în cadrul unui comunicat de presă.

Deutek, afacere fondată în 1993, s-a transformat într-un jucător semnificativ și cu o bună reputație pe piața de vopseluri decorative, având vânzări de 30 mil. euro în 2015, prin intermediul unei rețele de 124 magazine de bricolaj la nivel național și un total de 3.500 de magazine de construcții. Din portofoliul de produse Deutek fac parte mărcile OSKAR și Danke.

În urma achiziției Deutek de către fondul de investiții EEAF în 2013 de la Advent International, compania s-a concentrat asupra consolidării poziției în piață.

“Managementul companiei Deutek a fost întotdeauna dedicat să-și construiască o poziție de lider de piață, bazată pe branduri de încredere și oferte de produse inovatoare pentru consumatori. Această viziune a fost pe deplin susținută de acționarii săi și cooperarea fructuoasă cu Axxess Capital pe parcursul ultimilor patru ani a permis companiei să livreze rate de creștere peste performanța pieței, în același timp asigurând nivele înalte de rentabilitate. Așteptăm cu nerăbdare sa ne alăturăm echipei PPG întrucât suntem încrezători ca fiind parte a unui lider al industriei mondiale ne va permite în continuare să atingem performanțe conforme cu viziunea noastră”, a declarat Gabriel Enache, CEO-ul Deutek.

Exitul Axxess Capital de la Deutek vine într-un moment favorabil de piață, dacă avem în vedere că industria de profil a înregistrat în 2015 un ritm de creștere de circa 5 procente, după ani de stagnare și de scădere.

Axxess Capital este un administrator de investiți independent cu peste 15 ani de experiență pe piața investițiilor de capital mici și mijlocii din Europa de Sud-Est și care are în administrare peste 250 mil. euro în trei fonduri de investiții – RAEF, BAF și EEAF.

Echipa Axxess Capital a încheiat până în prezent peste 38 de tranzacții de investiții de capital privat și a realizat 26 de exituri în sectoare precum servicii financiare, industria prelucrătoare, informatică și calculatoare, retail specializat, bunuri de consum.

În acest an, Axxess Capital a fost unul dintre cei mai activi jucători pe piața managerilor de fonduri de investiții, semnând trei exituri – din afacerea cu jucării Noriel vândută către Enterprise Investors, din Industrial Access – afacere vândută către belgienii de la TVH și acum Deutek către americanii de la PPG. De asemenea, Axxess a preluat în acest an controlul Carpatica.

Axxess Capital a luat pe pierderi Deutek în 2013 în cadrul unei tranzacții de circa 16 mil. euro și a trecut-o pe profit la o marjă netă de 10%, astfel că vânzarea Deutek este de așteptat să aducă un multiplicator bun pentru banii investiți de Axxess Capital.

Deutek a raportat pentru 2015 un profit net de 13,1 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 131,5 mil. Lei (29,5 mil. Euro)și un număr mediu de 344 de angajați. În 2012, anul dinaintea preluării afacerii de către Axxess Capital, compania avea o pierdere de 25,1 mil. Lei la o cifră de afaceri de 117,9 mil. Lei și 343 de angajați.

Deutek concurează cu Kober (afacerea antreprenorului Aurel Kober), Policolor (aflat în portofoliul fondului de investiții RC2, condus de Ion Florescu), Fabryo Corporation (controlat de către fondul de investiții Oresa Ventures) pe o piață de lacuri și vopsele cu vânzări anuale estimate la circa 350 mil. Euro pe an. Cea mai mare pondere la nivelul pieței este ocupată de vopselurile decorative, care ajung până la 160 mil. Euro vânzări pe an.

PPG este deja prezent pe piața românească de profil prin PPG Coatings România, companie cu structuri de vânzări însă fără capacități de producție locale. PPG Coatings România (fosta Trilak Coatings SRL) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 14,2 mil. Lei și un profit net de 0,5 mil. Lei la un număr de 27 de angajați.

PPG este furnizor pentru producătorul auto Renault, proprietarul uzinelor Dacia de la Pitești. La nivel global, PPG este unul dintre liderii industriei de profil alături de concernul Akzo Nobel. PPG s-a uitat și înainte după achiziții pe piața românească, spun surse din piață.

PPG este o afacere fondată în 1883 sub numele Pittsburgh Plate Glass de către John B. Ford și John Pitcairn în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).

Concernul american a ajuns la finele lui 2015 la venituri de 15,33 mld. Dolari și un profit net de 1,406 mld. Dolari, respectiv la un numerar din operațiuni de 1,837 mld. Dolari. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din New York, PPG având o capitalizare bursieră de 24,6 mld. Dolari. Principalii acționari ai companiei sunt investitori instituționali precum Vanguard Group (6,8%), FMR ((6,38%), Massachusetts Financial Services (6,01%), State Street Corporation (4,21%) sau fonduri mutuale precum Fidelity Contrafund Inc cu 2,8%, conform datelor făcute publice la 30 iunie.

Compania ocupă poziția 190 în indexul Fortune 500. PPG și-a bazat creșterea în ultimii ani pe o campanie puternică de achiziții. După o tranzacție în Mexic în 2014 de peste 2 mld. Dolari, în 2015 PPG a finalizat șase achiziții mai mici pentru care a plătit peste 400 mil. Dolari.

Pe piețele din regiune, PPG are o poziție solidă. Astfel, conform unor date prezentate de către grupul finlandez Dejmark, prezent și în România, PPG Deco deține o cotă valorică de 15% din piața de profil din Cehia, 20% din piața slovacă, respectiv 16% din piața din Ungaria prin intermediul mărcii Trilak (cu care este prezent PPG și în România).

Sectorul materialelor de construcții din România a revenit în atenția investitorilor strategici, care văd potențial de creștere în anii următori pe fondul unei creșteri de consum.

Octavian Lebovici, CEO Hiperdia (stânga) și Radu Gorduza, CEO Affidea România (dreapta). Sursă foto: Affidea.

Affidea: Am semnat un acord angajant pentru achiziția Hiperdia. Cumpărătorul a fost asistat de avocații de la Rizoiu & Asociații, Clifford Chance şi Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom LLP, iar aspectele financiare ale tranzacției a lucrat cu Deloitte. Avocații Hiperdia, afacere aflată în portofoliul fondului de investiții Bedminster Capital, au fost Bondoc & Asociatii şi Weil, Gotshal & Manges

Affidea, principalul furnizor de servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă şi tratament al cancerului din Europa, a anunţat, pe 26 octombrie, semnarea unui acord angajant de achiziţie a centrelor de diagnostic Hiperdia, afacere aflată în portofoliul fondului de investiții Bedminster Capital.

“Alăturarea Hiperdia la reţeaua Affidea reprezintă o dovadă a angajamentului nostru pe termen lung de a extinde serviciile medicale de excelenţă în beneficiul pacienţilor din România. Avem un respect deosebit pentru calitatea serviciilor medicale şi excelenţa operaţională din cadrul Hiperdia. Acestea sunt valorile care ne aduc împreună şi sunt încrezător că alăturarea Hiperdia ne va întări mai departe poziția de lider European în servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă”, a spus Dimitris Moulavasilis, CEO al grupului Affidea.

Compania Hiperdia a fost înfiinţată în anul 1997 şi oferă servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă, analize de laborator şi consultaţii clinice în cele 23 de centre medicale ce îşi desfăşoară activitatea  în 12 judeţe din România.

„Încă de la înfiintare, în urmă cu aproape 20 de ani, obiectivul principal al Hiperdia a fost acela de a oferi servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă de calitate pentru a veni în întâmpinarea medicilor şi pacienţilor noştri în stabilirea unui diagnostic complet şi corect. Selectarea unui nou partener pentru Hiperdia a fost o decizie pe care am analizat-o cu atenţie şi suntem convinşi că Affidea reprezintă cea mai bună alegere. Această tranzacţie reprezintă garanţia că tot ceea ce am făcut până acum în România este apreciat şi validat la cel mai înalt nivel de unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii medicale din Europa”, a precizat Dr. Octavian Lebovici, CEO al Hiperdia.

Achiziția Hiperdia va consolida poziția Affidea de lider local pe segmentul centrelor de imagistică și se încadrează în strategia de extindere a rețelei de servicii medicale în regiune. În România, Affidea este prezentă pe piaţa serviciilor medicale de 14 ani. Affidea România deţine 17 centre medicale şi oferă pacienţilor o gamă largă de servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă, medicină nucleară, alături de analize de laborator şi consultaţii clinice.

“Aşteptăm cu nerăbdare, odată cu finalizarea tranzacţiei, să lucrăm îndeaproape cu echipa Hiperdia şi să oferim în continuare pacienţilor, medicilor şi asiguratorilor, fie aceştia publici sau privaţi, servicii medicale de calitate“, a spus Radu Gorduza, CEO al Affidea România.

Finalizarea tranzacției necesită aprobarea de către organismele de reglementare.

În cadrul tranzacţiei, grupul Affidea a fost asistat pe aspecte juridice de către firmele Rizoiu & Asociatii, Clifford Chance şi Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom (UK) LLP, iar pe aspecte financiare de către Deloitte.

Consultanţii Hiperdia au fost casele de avocatură Bondoc & Asociatii şi Weil, Gotshal & Manges.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil. Lei (peste 17 mil. Euro) și un profit net de 7,9 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un personal format din 368 de angajați.

De cealaltă parte, Affidea semnează achiziția Hiperdia în cadrul unei serii de tranzacții care mai cuprinde preluarea în iulie 2015 a trei centre de imagistică SANMED în Oltenia, iar în septembrie a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix. Affidea International are ca unic acționar grupul de investiții Waypoint Capital.

Piața serviciilor medicale private este una dintre cele mai active sectoare de fuziuni și achiziții, achizițiile realizate de fonduri de investiții sau de investitori strategici fiind alimentate inclusiv de către credite acordate în acest scop de către băncile locale.

Grupul canadian Fairfax își crește expunerea pe România: Gigantul financiar american AIG își vinde afacerea locală de asigurări în cadrul unei tranzacții internaționale de 240 mil. dolari

Grupul american de asigurări AIG a anunțat că a intrat într-un acord cu grupul financiar canadian Fairfax, pentru vânzarea unor operațiuni din America Latină, respectiv din Europa Centrală și de Est, printre care se află și România, pentru o sumă totală de aproximativ 240 mil.dolari, potrivit unui comunicat de presă al asiguratorului american.

Fairfax Financial Holdings va prelua operațiunile de asigurare ale consumatorilor și pe cele comerciale deținute de AIG în Argentina, Chile, Columbia, Uruguay, Venezuela și Turcia.

De asemenea, grupul va achiziționa drepturile asupra portofoliilor locale ale AIG în Europa Centrală și de Est, asumându-și preluarea activelor și angajaților din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.

Fiecare tranzacție va fi supusă aprobărilor din partea autorităților de reglementare, iar finalizarea acestora este așteptată anul viitor, se precizează în comunicat.

Achiziția operațiunilor AIG din Europa Centrală și de Est are loc în contextul în care Fairfax vizează creșterea pe termen lung în regiune.

”Achiziția operațiunilor din CEE (Europa Centrală și de Est – n.r.) vine după recenta noastră expansiune în Europa de Est prin tranzacția QBE anunțată anterior și va accelera planurile noastre de creștere pe termen lung în regiune”, a declarat Prem Watsa, Președinte și Chief Executive Officer al Fairfax.

Fairfax se află într-o campanie de achiziții după ce în ultima perioadă a cumpărat afacerile din Cehia, Slovacia , Ungaria și Ucraina ale QBE, cel mai mare asigurator din Australia.

Fairfax este deja prezentă pe piața locală, după ce anul acesta a preluat de la banca elenă Eurobank Ergasias, un pachet de 80 % de acțiuni la Eurolife ERB Insurance Group, al treilea mare asigurator din Grecia, prezent și pe piața din România. Valoarea tranzacției a fost de 316 mil.euro.

Holdingul canadian deține un pachet de aproximativ 17 % din banca elenă Eurobank, banca – mamă a Bancpost.

Fairfax Financial a fost fondat în 1985 de către omul de afaceri Prem Watsa.

Miliardarul canadian Watsa, denumit și ”Warren Buffett de Canada” controlează afaceri care se întind pe mai multe continente.

În România, asiguratorul american AIG este prezent prin AIG Europe Limited Londra- Sucursala București.

Anul trecut , AIG a făcut în România un profit net de 24,39 mil.lei ( aprox. 5,5 mil.euro), la un număr de 16 angajați, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor.

Fondul de investiții Carlyle, la a doua achiziție de perimetre petroliere din România: Mazarine Energy preia 19 zăcăminte petroliere de la OMV Petrom

 

OMV Petrom a anunțat în această dimineață vânzarea a 19 zăcăminte petroliere onshore către Mazarine Energy BV, fără să dezvăluie valoarea tranzacției.

“Fondurile pentru tranzacție vor proveni din linia de capital de 500 mil. dolari furnizată de Carlyle International Energy Partners, un fond de 2,5 mld. dolari care investește în explorare și producție de petrol și gaze, rafinare și marketing, servicii la zăcăminte petroliere la nivel internațional, și în rafinare și marketing în Europa, Africa, America latina și Asia”, se arată în comunicatul OMV Petrom.

OMV Petrom caută să vândă perimetrele petroliere în care producția este scăzută, în contextul în care afacerile companiei au fost afectate în ultimii ani de scăderea cotației țițeiului. De cealaltă parte, fondul de investiții Carlyle a preluat anul trecut un perimetru petrolier local de la firma canadiană Sterling Resources pentru 42,5 mil. dolari.

Compania petrolieră aflată în portofoliul grupului austriac OMV a convenit cu Mazarine Energy Romania S.R.L., o subsidiară locală controlată integral de Mazarine Energy B.V., transferul a 19 zăcăminte petroliere onshore, a trei instalații pentru reparații capitale și a echipelor aferente către Mazarine Energy Romania S.R.L. în schimbul unei sume ce nu poate fi divulgată, afirmă reprezentanții părților.

Transferul este supus aprobării autorităților competente. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc la finele acestui an, când Mazarine Energy România va prelua rolul de operator al zăcămintelor și angajator al celor peste 200 de salariați ai OMV Petrom în prezent.

“Având în vedere actualul context al petrolului, facem eforturi pentru a ne crește eficiența și pentru a genera mai multă valoare. Măsurile vizează și optimizarea portofoliului, ceea ce ne permite să simplificăm operațiunile și să ne concentrăm pe creșterea profitabilității din zăcămintele rămase”, a declarat  Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom și responsabil cu activitățile de upstream.

Mazarine a identificat o serie de oportunități de optimizare a producției și lucrări de reparații capitale care vor determina o creștere a producției. În plus, sunt planificate campanii de achiziție seismică pentru a identifica structuri care nu au fost încă forate.

Cele 19 zăcăminte fac parte dintr-un pachet de zăcăminte selectate în 2014 pentru a fi transferate, ca parte a programului de optimizare a portofoliului. În 2015, cele 19 zăcăminte au avut o producție zilnică totală de aproximativ 1.000 barili echivalent petrol pe zi, adică sub 1% din producția zilnică a OMV Petrom.

“Suntem încântați că am agreat această investiție în timp ce continuăm implementarea strategiei noastre concentrate pe active onshore cu costuri și riscuri reduse și pe valoare adăugată prin expertiza de management al zăcămintelor și operațiuni eficiente din punct de vedere al costurilor. Le urăm bun venit noilor noștri colegi și așteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm împreună aceste zăcăminte”, afirmă Edward van Kersbergen, fondator și CEO al Mazarine Energy.

Pe 16 mai, fondul american de investiții Carlyle a anunțat că a investit în Mazarine Energy pentru a dezvolta o platformă de petrol și gaze în Europa, Africa și regiunea Mediteranei.

“Edward și echipa continuă să atingă obiectivele strategiei de creștere a Mazarine Energy prin investiții în active de calitate, iar noi suntem bucuroși să continuăm să sprijinim compania în planurile sale de expansiune”, afirmă Marcel van Poecke, Director Carlyle International Energy Partners.

Fondul Proprietatea vinde acțiuni OMV Petrom la un preț final de 0,21 lei pe titlu în cadrul ofertei publice secundare

Fondul Proprietatea a anunțat, vineri, că prețul final oferit investitorilor pentru vânzarea acțiunilor OMV Petrom în cadrul ofertei publice secundare este de 0,21 lei pe titlu, potrivit unui comunicat al companiei petroliere.

De asemenea, prețul final al ofertei pentru titlurile vândute sub formă de certificat global de depozit (GDR) este de 7,7 dolari pentru fiecare GDR.

Fondul Proprietatea și-a anunțat intenția de mai multă vreme de a-și vinde participația de 18,99% din acțiunile celei mai mari companii petroliere din Europa de Sud – Est, aflate sub controlul grupului austriac OMV. Însă, scăderea puternică a cotației petroliere care s-a reflectat inclusiv asupra rezultatelor companiei și a valorii bursiere a schimbat planurile FP, care acum s-a orientat către o vânzare parțială a pachetului deținut. Strategia mai amplă a FP vizează exitul din companii din energie pentru a scădea dependența fondului de activele de pe piața de energie, marcând în ultimii ani exituri din companii precum Transelectrica, Romgaz, companiile locale ale E.ON.

Tranzacția FP vizează vânzarea unui pachet de 6,4% din companie, adică a unui pachet de 3.641.100.108 de titluri, din care 3.315.928.608 acțiuni și 325.171.500 acțiuni oferite spre vânzare sub formă de certificate globale de depozit (GDR).

Prețul per acțiune aplicabil investitorilor din tranșa investitorilor mici de retail ale căror subscrieri au fost înregistrate în sistemul de tranzacționare al Bursei de Valori București în primele patru zile lucrătoare ale ofertei este de 95% din prețul final al ofertei, adică de 0,1995 RON per acțiune. Începând cu a cincea zi lucrătoare a ofertei, investitorii mici de retail astfel înregistrați vor putea cumpăra acțiuni OMV Petrom de la FP la un preț de 0,204 lei pe acțiune, adică la 97% din prețul final al ofertei.

Tranșa investitorilor mici de retail are alocate un număr de 364.110.011 acțiuni din totalul de 3.641.100.108 titluri, adică o pondere de 10% din pachetul oferit spre vânzare de FP. Indicele de alocare este de 0,6241930485 ceea ce înseamnă că investitorii care au subscris să cumpere 100 de acțiuni OMV Petrom vor primi în final circa 62 de acțiuni.

Pentru tranșa investitorilor mari de retail a fost alocat un pachet de 30.000.000 de titluri, respectiv un indice de alocare de 0,7169447428 ceea ce înseamnă că la fiecare 100 acțiuni subscrise, investitorii din această tranșă preiau peste aproape 72 de acțiuni.

Grosul pachetului scos la vânzare de FP va merge cum era de așteptat către tranșa investitorilor instituționali, cărora le-a fost alocată integral pachetul de GDR-uri și un număr de 2.921.818.597 acțiuni. Altfel spus, investitorii instituționali vor prelua peste 89% din pachetul de scos la vânzare din OMV Petrom, respective o participație finală de circa 5,7% din acțiunile companiei petroliere.

Consorțiul format din Goldman Sachs International, Banca Comercială Română SA, Erste Group Bank AG și WOOD & Company Financial Services a.s. sunt intermediarii tranzacției FP de la OMV Petrom.

Vânzarea pachetului OMV Petrom de către FP, în jurul valorii de 170 mil. euro, este una dintre cele mai mari tranzacții derulate pe bursa de la București în ultimii ani, iar în afara scopului de exit al fondului este de așteptat să îmbunătățească lichiditatea pieței locale, care caută să ajungă la statutul de piață emergentă.

Valoarea bursieră a OMV Petrom este de circa 13,02 mld. Lei (2,9 mld. Euro). OMV deține 51% din acțiuni, ministerul energiei are un pachet de 20,6%, în timp ce FP și va reduce în urma tranzacției de vânzare publică secundară de acțiuni pachetul până la aproximativ 12,6% din acțiuni.

 

Investitorii în noile obligațiuni RCS & RDS în euro de 350 mil. Euro vor avea următoarea data de plată a cupoanelor cu dobânda anuală de 5% pe 15 aprilie 2017

Cable Communications Systems NV (CCS), firma – mamă din  Olanda a RCS & RDS, va avea următoarea dată de plată a cupoanelor noilor obligațiuni emise pe 15 aprilie 2017.

Noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS în euro este de până la 350 mil. Euro, cupoanele având o dobândă anuală de 5% și au scadența peste 7 ani, pe 15 octombrie 2023, conform datelor făcute publice.

Date noii emisiuni de obligațiuni este stabilită pe 26 octombrie. Plata cupoanelor se va face de două ori pe an.

Noua emisiune de obligațiuni în euro a CCS este lansată la un preț de 100 euro per titlu, potrivit datelor făcute publice până în prezent.

Noile titluri de împrumut, emise de CCS și garantate de către RCS&RDS, au rating B+ din partea agenției financiare internaționale Standard and Poor’s, respectiv B1 din partea agenției Moody’s.

Pe 10 octombrie, agenția Moody’s a anunțat printr-un comunicat că RCS & RDS are în plan emiterea de obligațiuni de până la 375 mil. Euro, din care o tranșă de 275 mil. Euro emise în titluri emise în euro, respectiv 100 mil. Euro în titluri emise în lei.

De asemenea, sursa citată preciza că RCS & RDS a intrat pe 7 octombrie într-un acord de împrumut, prin care va dispune de o facilitate în valoare de 930 mil. Lei (205,7 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016), de o altă facilitate de 600 mil. Lei, respectiv de încă o facilitate de credit revolving de 157 mil. Lei.

Conform Moody’s, în jurul datei noii emisiuni de obligațiuni, RCS & RDS se așteaptă să tragă facilitatea de 930 mil. Lei pentru a plăti în întregime un acord de împrumut din 2015. Tot atunci, compania intenționează să folosească 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro la 30 iunie 2016) din facilitatea a doua de împrumut, bani care alături de noile obligațiuni de 375 mil. Euro vor fi folosiți pentru refinanțarea emisiunii de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013.

Aranjamentul de refinanțare al datoriilor existente ale RCS & RDS este intermediat de către un consorțiu de intermediari și finanțatori format din JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, UniCredit Bank, ING Bank, BRD Societe Generale și Banca Transilvania, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția privind emisiunea noilor obligațiuni RCS & RDS în lei și euro și consorțiul de intermediere care a primit mandatul companiei controlate de Zoltan Teszari au fost anunțate în premieră pe 8 august de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

RCS & RDS intenționează să-și refinanțeze datoriile existente, în valoare de 659 mil. Euro, conform datelor publicate pe 10 octombrie de către Standard and Poor’s.

Firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în euro în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la un preț de 103,75% față de principalul titlurilor, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile obligațiuni.

Noul aranjament de refinanțare are ca scop înlocuirea vechilor datorii contractate predominant în euro ale RCS & RDS cu datorii noi atrase la dobânzi mai mici și în proporție mai mare contractate în lei pentru a reduce impactul fluctuațiilor valutare asupra obligațiilor de plată ale companiei.

RCS & RDS are majoritatea încasărilor sale în lei.

Clienții din România și Ungaria au o pondere de 90% din veniturile anuale ale RCS & RDS, potrivit datelor publicate de către agențiile internaționale de rating.

RCS & RDS are operațiuni în România, Ungaria, Cehia, Italia și Spania. Pe linii de afaceri, este lider pe piața de cablu TV și internet fix, dar oferă și servicii de telefonie mobilă, internet mobil, furnizare de energie și deține unul dintre cele mai mari grupuri de media din România.

Compania a înregistrat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și profit înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 255 mil. Euro în perioada 30 iunie 2015 – 30 iunie 2016.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%) conform datelor făcute publice de către agențiile de rating internaționale.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

rcs-tabel-refinantari-main

Cum arată planul de refinanțare a datoriilor RCS & RDS: Compania lui Zoltan Teszari mizează pe atragerea de finanțări de circa 750 mil. Euro, din care jumătate vine din noua emisiune de obligațiuni de 375 mil. Euro, iar cealaltă jumătate dintr-un acord care cuprinde trei facilități noi de credit. Obligațiunile emise în 2013 vor fi refinanțate din noua emisiune de titluri de 375 mil. euro la care se adaugă 110 mil. Euro dintr-o facilitate nouă de credit

RCS & RDS, compania de comunicații controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari, are în plan refinanțarea datoriei existente prin atragerea unor finanțări noi în valoare totală de circa 750 mil. Euro, încadrându-se în plafonul de finanțări de până la 800 mil. Euro, aprobat în urmă cu o săptămână de către acționarii companiei, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, Cable Communications Systems – compania – mamă din Olanda a RCS & RDS, urmează să emită în următoarele săptămâni obligațiuni de 375 mil. Euro în două tranșe, una în euro de 275 mil. Euro în euro, iar alta în lei de 100 mil. Euro. Scadența noilor obligațiunilor va fi în anul 2021, respectiv în 2023.

CCS este emitentul, ca și în cazul obligațiunilor din 2013, iar RCS & RDS este garant.

Ratingul acordat noilor obligațiuni și companiilor CCS și RCS & RDS de către agenția financiară Standard & Poor’s este B+, iar cel acordat de către agenția Moody’s este B1, iar perspectiva a fost schimbată de la stabilă la pozitivă.

Pe lângă emiterea de obligațiuni noi, RCS & RDS a intrat pe 7 octombrie într-un acord de împrumut (Facility Senior Agreement), garantat necondiționat de către companie și care este format din trei facilități de credit.

Primele două facilități vor fi folosite în jurul datei de lansare a emisiunii de obligațiuni și vor avea destinații diferite – una dintre facilități va servi la rambursarea integral a unui credit de anul trecut, iar cealaltă va fi utilizată alături de noua emisiune de obligațiuni la refinanțarea obligațiunilor din 2013.

“În jurul datei de emisiune a noilor obligațiuni, RCS & RDS se așteaptă să tragă (a) 930 mil. Lei (205,7 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016) în cadrul SFA Facility A1 și să ramburseze SFA  2015 în întregime și (b) 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016) în cadrul SFA Facility A2. Angajamentele netrase din SFA Facility A2 vor fi automat anulate”, explică analiștii agenției internaționale de rating Moody’s.

O altă finanțare nouă contractată de către RCS & RDS este o facilitate de credit revolving de 157 mil. Lei.

Din a doua facilitate de credit, în valoare de 600 mil. Lei, va fi trasă suma de 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro) care alături de banii obținuți din vânzarea noilor obligațiuni de 375 mil. Euro vor servi la refinanțarea emisiunii de 450 mil. Euro din 2013.

“Sumele din obligațiuni împreună cu tragerile din împrumut bancar, respectiv a doua facilitate de credit (SFA Facility A2) vor fi folosite pentru a refinanța titlurile din 2013“, precizează analiștii agenției de rating Moody’s.

Angajamentele nefolosite din a doua facilitate de credit vor fi automat anulate, adaugă aceștia.

După refinanțare, CCS va beneficia de o facilitate de credit revolving în echivalent de 35 mil. euro, potrivit agenției internaționale de evaluare Moody’s.

Disponibilitatea facilităților de credit (inclusiv a facilității de credit revolving) este restrânsă de convențiile de menținere inclusiv a unui raport sub 3,75 între datoria netă totală și EBITDA până la 31 decembrie 2016 și sub 3,25 după această data, respectiv a unui raport de peste 3,75 între EBITDA și cheltuielile cu dobânzile până la 31 decembrie 2016 și a unei valori de peste 4,25 după acea dată.

Consorțiul de intermediere angajat pentru plasarea obligațiunilor și contractarea finanțării este format din băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, BRD Societe Generale, ING Bank, UniCredit Bank și Banca Transilvania.

De asemenea, firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în euro în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la un preț de 103,75% față de principalul titlurilor, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile obligațiuni.

RCS & RDS este garant, iar Deutsche Bank sucursala din Londra are rol de agent de plată, în timp ce Deustche Bank Luxemburg va acționa ca agent de transfer și de înregistrare, potrivit unui amendament al CCS din 11 octombrie referitor la anunțul de răscumpărare condiționată a titlurilor emis din 7 octombrie. Inițial, data fixată pentru răscumpărarea obligațiunilor era 6 noiembrie.

Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro, după cum au notat analiștii agenției Standard and Poor’s.

Schema de refinanțare actuală a RCS & RDS vizează plata vechilor datorii contractate în cea mai mare parte în euro și la dobânzi mai mari cu datorii noi la costuri mai mici de dobândă și cu o scădere a dependenței față de finanțările în euro, în contextul în care încasările companiei sunt predominant în lei și forinți ungurești.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.. Compania mai are clienți în Cehia, Spania și Italia.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Compania RCS & RDS a raportat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 255 mil. Euro în ultimele 12 luni cu închidere în iunie 2016.

“Ne așteptăm ca marja EBITDA a RCS & RDS să se stabilizeze în jurul a 32%”, afirmă Gunjan Dixit, Vicepreședinte Senior Analist în cadrul Moody’s și analist – șef  pentru Cable Communications Systems NV.

RCS & RDS a înregistrat o creștere puternică de unități generatoare de venit (RGU) per total servicii de la 8,1 milioane în 2009 până la 11,1 milioane în 2015. Ritmul de creștere a fost susținut de dezvoltarea portofoliului de clienți de telefonie mobilă, unde a înregistrat EBITDA pozitiv. Veniturile companiei au crescut cu 13% în ultimul an până la 30 iunie 2016.

EBITDA a crescut cu 16% în aceeași perioadă de raportare. Ca urmare a nivelurilor mari de investiții, compania s-a confruntat cu generarea unui flux de numerar liber negativ. Pentru acest an, analiștii Moody’s estimează că RCS & RDS va investi 24 – 25% din nivelul vânzărilor în conținut, extinderea rețelei de fibră optică în România și Ungaria, acoperirea rețelelor 3G și 4G.

Decizia Moody’s de a schimba perspectiva ratingului CCS la pozitivă reflectă așteptările analiștilor agenției de evaluare că RCS & RDS va continua să mențină sub 3,5 raportul dintre datoria brută și EBITDA și că firma va genera un flux de numerar liber din 2017.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

Sursă foto: Soravia.

Fondul ceh de investiții PPF a semnat săptămâna aceasta achiziția de 48 mil.euro a proiectului de birouri Metropolis Center de la firma austriacă Soravia. O echipă de avocați condusă de Victor Constantinescu,co-managing partner la Biriș Goran, l-a asistat pe vânzător, iar din echipa cumpărătorului au făcut parte avocații DLA Piper în frunte cu partenerul Alin Buftea

Fondul ceh de investiții PPF, controlat de către miliardarul ceh Petr Kellner, a încheiat săptămâna aceasta achiziția proiectului de birouri Metropolis Center, pentru care a plătit un preț de aproximativ 48 mil. Euro,potrivit informațiilor disponibile pentru tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost semnată și finalizată la începutul acestei săptămâni. Vânzătorul austriac Soravia a avut de partea sa în tranzacție o echipă de avocați Biriș Goran, condusă de Victor Constantinescu, co-managing partner Biriș Goran și șeful practicii de real estate în cadrul firmei. De cealaltă parte, cumpărătorul a lucrat alături de avocații DLA Piper,rol de coordonare al echipei având Alin Buftea, partener al firmei. Pentru PPF, au mai lucrat în tranzacție KPMG și firma de consultanță imobiliară JLL România.

Metropolis Center din București este prima achiziție a PPF pe piața imobiliară din România.

PPF Real Estate Holding BV, parte a grupului PPF, are sub administrare active a căror valoare se apropie de 1,9 mld. Euro și asigură servicii specializate pentru peste 60 de proiecte imobiliare. Holdingul imobiliar al lui Petr Kellner este organizat în două entități – PPF Real Estate, cu biroul la Praga, care se ocupă de activele din anumite piețe din Europa – Cehia, Germania, Olanda, Marea Britanie și Ucraina, respectiv PPF Real Estate Rusia – destinat exclusiv pieței rusești.

PPF Real Estate Holding BV și gigantul american al investițiilor imobiliare Hines, cu active de 89,1 mld. Dolari sub administrare, au cumpărat în iulie 2015 două imobile de birouri din cadrul proiectului Metropolis din Moscova, cu o suprafață închiriabilă de 56.000 metri pătrați de birouri de clasa A.

Metropolis Center din București dispune de birouri de clasa A și 5.500 de metri pătrați de birouri B+, respectiv spații de retail. Spațiul alocat pe nivel este de 19.000 metri pătrați, conform datelor făcute publice de către Soravia.

Printre chiriașii proiectului se află Mega Image, BERD, casa de avocatură DLA Piper, biroul local al firmei de brokeraj și investment banking Wood & Co, Parexel, biroul local al producătorului de medicamente Bohringer Ingelheim, Citroen sau ING Bank. Investiția pentru construirea proiectului Metropolis Center, ridicat pe locul unei vechi tipografii, a fost de aproximativ 38 mil. Euro. Proiectul, finalizat în 2010, dispune de un spațiu util de 19.000 de metri pătrați, iar volumul total al proiectului este de 54 mil. Euro, conform datelor prezentate de către Soravia.

În octombrie 2009, proiectul devenea operațional cu un stoc de aproape 11.000 de metri pătrați de birouri clasa A și 2.000 de metri pătrați cu destinație de retail. Ulterior, din mai 2014, au fost livrați încă 5.500 de metri pătrați de birouri clasa B+. În cadrul Metropolis Center funcționează și un apart – hotel, operat de compania austriacă Starlight Suiten.

Compania austriacă fondată de frații Erwin și Hanno Soravia  a raportat pentru 2015 venituri anuale de 200 mil. Euro și proiecte de 1,2 mld. Euro în curs de dezvoltare. În România, compania austriacă a început operațiunile în 1999. În afara Metropolis, mai are în portofoliul local și proiectele Ștefănești Shopping Center, respectiv proiectele de birouri Casa Moșilor și Smart Office din București.

Soravia Management, subsidiara locală a grupului austriac, este constituitor terț în cadrul unui contract de credit de până la 55 mil. Euro acordat de către banca rusească VTB Bank în luna februarie a acestui an către mai multe subsidiare din regiune ale Soravia.

PPF Holding este un investitor care cunoaște piața românească. Este proprietarul distribuției de gaze locale Gaz Sud și a cumpărat în 2013 Petrom Distribuție Gaze de la Petrom.

De asemenea, PPF a investit în 2007 în lanțul hotelier Continental, condus de Radu Enache, de unde a făcut exit în 2011 prin vânzarea unei participații de 30% din companie către GED Capital.

De asemenea, PPF a fost activ pe piața asigurărilor indirect prin intermediul Generali. În 2015, PPF și-a făcut exitul din GPH, prin vânzarea ultimei participații deținute, de 24% din companie pentru 1,245 mld. Euro.

Grupul ceh de investiții PPF a avut în România și PPF Home Credit IFN SA, radiată în octombrie 2015.

Grupul ceh de investiții PPF, fondat în 1991, are active sub administrare de peste 21,6 mld. euro în Europa, Rusia, SUA și Asia. PPF Group NV a realizat un profit net de 352 mil. euro la venituri de 6,29 mld. euro, conform datelor făcute publice de către companie.

Acționarul majoritar este Petr Kellner, 52 de ani, a cărui avere este cotată de către Forbes la 11,4 mld. dolari.

Pe piața imobiliară locală, cea mai mare tranzacție de până acum a fost achiziția unui proiect de retail din Sibiu de către fondul sud – african de investiții NEPI în cadrul unei tranzacții de 100 mil. euro.

Noua emisiune în euro de obligațiuni RCS & RDS: Firma – mamă din Olanda a RCS & RDS va răscumpăra pe 9 noiembrie la o dobândă de 3,75% obligațiunile emise în 2013 la o dobândă dublă. Deutsche Bank are rol de agent de plată și de agent de transfer

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la o dobândă de 3,75%, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile titluri.

RCS & RDS este garant, iar Deutsche Bank sucursala din Londra are rol de agent de plată, în timp ce Deustche Bank Luxemburg va acționa ca agent de transfer și de înregistrare, potrivit unui amendament al CCS din 11 octombrie referitor la anunțul de răscumpărare condiționată a titlurilor emis din 7 octombrie. Inițial, data fixată pentru răscumpărarea obligațiunilor era 6 noiembrie.

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, intenționează să lanseze în perioada următoare o emisiune de 375 mil. Euro și o finanțare de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, potrivit unui comunicat al agenției de rating Standard & Poor’s din 10 octombrie. Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro.

Agenția de rating Standard and Poor’s a evaluat atât Cable Communications Systems, cât și RCS & RDS, respectiv emisiunile de împrumut, cu același calificativ, B+.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 8 august despre intenția RCS & RDS de a emite obligațiuni în euro și în lei pentru a profita de o reducere a costului datoriilor. Consorțiul de intermediere pentru vânzarea noilor obligațiuni este format din băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deustche Bank, BRD, Unicredit, ING Bank și Banca Transilvania.

Pe 3 octombrie, acționarii RCS & RDS au aprobat ridicarea plafonului pentru emisiunea de obligațiuni și a contractării de noi împrumuturi până la 800 mil. Euro, nivel în care se încadrează suma de 692 mil. Euro, care cuprinde emisiunea de titluri în euro de 375 mil. Euro, respectiv împrumutul de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro).

În 2013, compania – mamă a RCS & RDS a vândut obligațiuni în euro de 450 mil. Euro cu scadența în 2020 la o dobândă de 7,5% și ulterior a împrumutat alte 300 mil. Euro de la bănci.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Cea mai mare parte a încasărilor RCS & RDS sunt în lei și forinți ungurești, ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.

Analiștii Standard & Poor’s se așteaptă ca performanța operațională a RCS & RDS să rămână solidă, iar marja de EBITDA să fie mai puternică în anii următori. Estimările agenției internaționale de evaluare sunt susținute de portofofoliul solid de clienți de telefonie mobilă și realizarea unui EBITDA pozitiv în 2016 într-un ritm mai rapid decât cel așteptat.

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

Agenția de evaluare internațională estimează că marja EBITDA pentru 2016 și 2017 va fi imediat sub 30%, în creștere față de 27% în 2015, dar nu la nivelul din 2014, de 35%, atins înainte ca firma să intre puternic pe piața de telefonie mobilă.

Pe piața telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria. Compania mai are clienți în Spania și Italia.

Agenția de rating nu a luat în calcul o intrare a RCS & RDS pe piața telefoniei mobile din Ungaria, o astfel de mișcare ar aduce inițial o reducere a profitabilității și ar avea un impact negativ asupra fluxului de lichidități, așa cum s-a întâmplat în România.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

Fondul de investiții elen Global Finance a încasat la exitul din TotalSoft de aproximativ 2,5 ori banii investiți

Fondul de investiții elen Global Finance a încasat de aproximativ 2,5 ori banii investiți în afacerea TotalSoft în urma exitului realizat în luna septembrie, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Global Finance a vândut un pachet de 90,5% din acțiunile TotalSoft către compania turcă Logo Yazilim, care a plătit pentru pachetul integral de acțiuni 30,247 mil. Euro. TotalSoft a fost cumpărată la un multiplu de 8,6 x EBITDA raportat la rezultatul înregistrat în 2015, respectiv la aproximativ 7 x EBITDA față de rezultatul estimat pentru acest an.

Fondul elen a încasat astfel peste 27 mil. Euro la exit.

Global Finance a cumpărat în aprilie 2005 prin fondurile sale de investiții Global Romania and Bulgaria Growth Fund și Black Sea Fund un pachet de 88% din acțiunile companiei fondate de către Liviu Drăgan, valoarea tranzacției fiind estimată la circa 7,7 mil. Euro. Fondul elen a investit atunci aproximativ 3,5 – 4 mil. euro  din propriul capital, restul fiind acoperit dintr-o finanțare bancară.

În 2009, Global Finance a preluat cu fondul său de investiții South Eastern Europe Fund un pachet de 90,5% din TotalSoft.

Prețul plătit din capitalul propriu și tranzacția realizată în 2009 totalizează investiția de capital a administratorului elen de capital în cei nouă ani la un nivel de aproape 2,5 ori mai mic decât banii obținuți la exit.

Global Finance a mai realizat în acest an un exit important, prin vânzarea pachetului de control din afacerea Green Group către fondul de investiții Abris Capital. Global Finance și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au încasat circa 40 – 45 mil. Euro din vânzarea pachetelor de acțiuni, dublu față de banii investiți la intrarea în afacere în 2012. Atunci, Global Finance a investit prin intermediul SEEF 16,7 mil. Euro, iar BERD 6,8 mil. Euro.

Ambele tranzacții au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Compania turcească Logo a semnat pe 2 septembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile TotalSoft pentru care a plătit 30,2 mil. Euro către fondul de investiții Global Finance, Liviu Drăgan (cu o participație de circa 10%) și Florin Manea (cu un pachet de peste 1%).

Clearwater și Allen & Overy au fost consultanții vânzătorului, iar Eversheds și Kolcuoglu au fost consultanții cumpărătorului.

Pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de procesul de vânzare al TotalSoft s-au aflat investitori strategici precum Asseco din Polonia și Visma din Norvegia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Visma este o companie norvegiană, prezentă și în România ca și Asseco, cu venituri anuale de circa 900 mil. Euro pe an și EBITDA de aproape 190 mil. Euro. Visma este controlată de către fondurile de investiții Cinven, HG Capital și KKR, fiecare cu un pachet de 31,3%.

Anul trecut, TotalSoft a înregistrat venituri de 21,3 mil. Euro, iar pentru primul semestru al acestui an a raportat venituri de 10,65 mil. Euro. Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost în primele șase luni ale anului de 1,97 mil. Euro.

Managerul elen de capital privat Global Finance și-a încheiat exiturile din portofoliul local, însă mai are de vândut portofoliul de proprietăți imobiliare în care a investit dintr-un fond separat.

În 2005, Global Finance a anunțat ridicarea unui fond specializat în investiții imobiliare în regiune cu un capital de circa 150 mil. euro, printre ai cărui investitori se numărau BERD și fondul austriac Immofinanz.

”Am făcut 12 investiții de capital (fără a include imobiliarele) pentru un ordin total de 100 milioane de euro. Primele (achiziții – n.r.), în anii ’90, au fost de un ordin între 2 și 4 milioane de dolari în timp ce cele mai recente sunt de ordinul 15 – 25 milioane de euro”,  declara în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener al Global Finance responsabil de investițiile din piața locală.

Printre primele investiții locale ale Global Finance s-au numărat în perioada 1996 – 1998 producătorul de coloranţi şi aditivi pentru mase plastice Romcolor 2000, producătorul de mobilă Neoset, afacerea cu înghețată Delta și fabrica de pâine Titan (prin intermediul Loulis Group).

Afacerea de asigurări Euroins (2008) și compania de reciclare a deșeurilor Green Group (2012) sunt ultimele investiții ale administratorului de capital elen, care este în faza de dezinvestire a portofoliului local.

Global Finance a evitat complet să mai facă investiții de capital în România din a doua jumătate a anului 2006 și până a trecut ceva timp după criză datorită mediului în care se mișcau prețurile, după cum explica Theodore Kiakidis strategia de investiții a managerului elen de capital privat.

Global Finance, care s-a concentrat pe investiții în Europa de Sud-Est, a avut în portofoliul său local de-a lungul timpului și alte companii precum producătorul de medicamente Sicomed (exitat în 2005, astăzi funcționează sub numele de Zentiva România), lanțul de magazine GSM Germanos (astăzi în portofoliul Telekom România), compania de telefonie mobilă Orange România (parte acum a grupului France Telecom), lanțul de magazine la Fourmi (Mega Image sub mandatul belgienilor de la Delhaize) și afacerile de IT TotalSoft și Axigen (participație vândută în 2011).

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

Compania – mamă a RCS & RDS va împrumuta 692 mil. euro, din care 375 mil. euro printr-o emisiune în obligațiuni garantate în euro, iar 317 mil. euro prin împrumut garantat în lei. Datoriile companiei de 659 mil. euro vor fi refinanțate prin scăderea dependenței de obligațiile de plată în euro și mutarea către finanțare în lei, monedă în care este cea mai mare parte a încasărilor firmei

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, are în plan o emisiune de 375 mil. Euro și împrumuturi în valoare de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, potrivit unui comunicat al agenției de rating Standard & Poor’s. Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro.

Agenția de rating Standard and Poor’s a evaluat atât Cable Communications Systems, cât și RCS & RDS, respectiv emisiunile de împrumut, cu același calificativ, B+.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 8 august că RCS & RDS intenționează să emită în acest an obligațiuni în lei și în euro de minim 500 mil. Euro, tranzacție intermediată de un consorțiu format din JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, SocGen, UniCredit și Banca Transilvania.

Compania – mamă poate redeschide vechea emisiune de obligațiuni în euro din 2013 până la începutul lunii noiembrie pentru a se împrumuta mai ieftin.

Pe 3 octombrie, acționarii RCS & RDS au aprobat ridicarea plafonului pentru emisiunea de obligațiuni și a contractării de noi împrumuturi până la 800 mil. Euro, nivel în care se încadrează suma de 692 mil. Euro, care cuprinde emisiunea de titluri în euro de 375 mil. Euro, respectiv împrumutul de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro).

Planurile RCS & RDS ar fi ca o parte din datoriile companiei să fie înlocuite printr-o nouă emisiune de obligațiuni în lei, intermediată de către Banca Transilvania, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2013, compania – mamă a RCS & RDS a vândut obligațiuni în euro de 450 mil. Euro cu scadența în 2020 la o dobândă de 7,5% și ulterior a împrumutat alte 300 mil. Euro de la bănci.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Cea mai mare parte a încasărilor RCS & RDS sunt în lei și forinți ungurești, ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.

Analiștii Standard & Poor’s se așteaptă ca performanța operațională a RCS & RDS să rămână solidă, iar marja de EBITDA să fie mai puternică în anii următori. Estimările agenției internaționale de evaluare sunt susținute de portofofoliul solid de clienți de telefonie mobilă și realizarea unui EBITDA pozitiv în 2016 într-un ritm mai rapid decât cel așteptat.

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

Agenția de evaluare internațională estimează că marja EBITDA pentru 2016 și 2017 va fi imediat sub 30%, în creștere față de 27% în 2015, dar nu la nivelul din 2014, de 35%, atins înainte ca firma să intre puternic pe piața de telefonie mobilă.

Pe piața telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria. Compania mai are clienți în Spania și Italia.

Agenția de rating nu a luat în calcul o intrare a RCS & RDS pe piața telefoniei mobile din Ungaria, o astfel de mișcare ar aduce inițial o reducere a profitabilității și ar avea un impact negativ asupra fluxului de lichidități, așa cum s-a întâmplat în România.

Evaluarea profilului de risc financiar al CCS este constrâns de către generarea slabă de flux de numerar liber din activitatea operațională. Acest indicator este așteptat să se îmbunătățească în anii următori odată cu creșterea EBITDA și a costurilor mai mici de împrumut. Compania are un program de investiții încă mare.

Această slăbiciune este parțial acoperită de gradul mai mic de îndatorare al CCS comparativ cu cei mai mulți operatori de cablu din Europa, notează Standard and Poor’s.

Agenția de rating ia în calcul ca în următorul an să îmbunătățească calificativul companiei cu o treaptă dacă raporturile de credit se vor întări, iar refinanțarea va avea loc în linie cu estimările Standard and Poor’s.

“Am putea ridica ratingul dacă nivelul fluxului de numerar liber din activități operaționale raportat la datorii se îmbunătățește la 5%, în timp ce nivelul datoriei rămâne între 3x și 3,5x, iar proporția datoriei denominate în euro scade până la circa 40%. Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă nivelul fluxului de numerar liber din activități operaționale nu este sustenabil peste 5% în timp. Acest lucru ar putea fi cauzat de un nivel al programului de investiții mai mare decât nivelul așteptat. De asemenea, puțin probabil, am putea de asemenea revizui perspectiva la stabile dacă veniturile sau EBITDA ale CCS nu vor crește așa cum ne așteptăm, dacă datoriile depășesc nivelul de 3,5x sau dacă scad lichiditatea companiei”, explică analiștii Standard and Poor’s.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

 

Sindicatul format din Raiffeisen și Wood se ocupă de listarea Medlife pe bursa de la București. Avocații Clifford Chance Badea lucrează de partea intermediarului, Schoenherr de partea Medlife, fondul de investiții V4C cu avocații NNDKP, iar IFC cu avocații Leroy & Asociații

Raiffeisen și firma de brokeraj & investment banking Wood fac parte din consorțiul de intermediere pentru listarea unui pachet minoritar de acțiuni Medlife pe bursa de la București, tranzacție așteptată să aibă loc în perioada imediat următoare. De asemenea, casa de avocatură Clifford Chance Badea asigură consultanța juridică a intermediarului, în timp ce Medlife lucrează cu avocații Schoenherr la tranzacție, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacție MIRSANU.RO.

Listarea Medlife pe BVB este o tranzacție structurată în jurul pachetului de 36,25% deținut de către fondul de investiții Value4Capital, care încearcă de mai bine de un an să-și facă exitul. Value4Capital este asistat de către avocații NNDKP.

De asemenea, celălalt acționar minoritar – International Finance Corporation (IFC) este asistat de către firma de avocatură Leroy & Asociații.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 2 octombrie despre tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București pregătită de către Medlife.

Oficialii companiei au vorbit și în anii anteriori despre ipoteza listării pe bursă, însă de această dată se află într-o fază avansată.

Medlife a studiat mai multe structuri de tranzacție cu fonduri de investiții precum Pinebridge, iar ulterior varianta atragerii în acționariat a grupului lui Ion Țiriac, care caută plasamente profitabile pentru lichiditățile obținute în urma tranzacției de vânzare a pachetului minoritar de 45% din UniCredit Bank către banca – mamă.

Medlife are pe masă și varianta unei tranzacții în care BERD și fondul de investiții Mezzanine Management doresc preluarea unei participații minoritare în Medlife.

BERD și-a arătat apetitul pentru a investi în afacerea Medlife astfel că listarea pe bursă oferă o altă ocazie ca investitorul instituțional să devină acționar minoritar în compania cu poziție de lider în piața serviciilor medicale private.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

radu-octavian-main

Octavian Radu: La finalizarea tranzacției de la Postmaster și Total Post, voi prelua un pachet de 63% din cele două companii, iar celălalt acționar important în firme va fi Petcu. Prețul de achiziție de la Austrian Post îl plătesc din propriul cash. Firmele de avocatură Baker & McKenzie și NNDKP lucrează cu Austrian Post la vânzarea Postmaster, iar Octavian Radu cu avocații PeliFilip

Antreprenorul Octavian Radu va prelua la finalizarea tranzacției pentru Postmaster și Total Post un pachet de 63% din acțiunile ambelor companii, în timp ce celălalt acționar important în ambele firme va deveni Cristinel Petcu, conform unui interviu acordat jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către omul de afaceri.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 5 octombrie că Austrian Post a semnat în septembrie tranzacția de vânzare a Postmaster către un investitor privat, făcându-și astfel exitul din România după cinci ani de la intrarea pe piață.

“Pe 22 septembrie, am semnat la Viena contractul de achiziție pentru 100% din acțiunile Postmaster. Prețul pentru această achiziție îl plătesc din propriul cash. Nu am apelat la bănci pentru contractarea unui credit în vederea finanțării achiziției. A trebuit să intru pentru această achiziție inclusiv în banii alocați pentru studiile copilului meu. Am avut nevoie de semnătura soției și îi mulțumesc pentru încrederea pe care mi-a arătat-o”, a explicat Octavian Radu.

Acesta deține deja un pachet de 7% din acțiunile Total Post, afacere al cărei acționar majoritar este acum Cristinel Petcu.

“În final, urmează să preiau un pachet de 63% din acțiunile Postmaster și TotalPost ca urmare a unui acord de schimb de acțiuni (share exchange agreement) încheiat cu Petcu, care va fi celălalt acționar important în ambele firme”, afirmă Octavian Radu.

Acesta nu a spus care va fi prețul plătit către Austrian Post pentru pachetul de 100% din acțiunile Postmaster. “Am preluat și datoria Austrian Post, care nu este mare. Despre prețul de achiziție, pot să spun că mă aștept să îl recuperez din EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) în următorii doi ani, doi ani și jumătate”, precizează omul de afaceri. „Cumpăr această afacere pe proiecție de EBITDA”, adaugă acesta, în contextul în care compania înregistrează pierderi, iar după achiziție vor putea fi eliminate o serie de costuri care se dublează.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează la 3 – 4 mil. Euro prețul de achiziție al Postmaster.

“Austrian Post lucrează în tranzacție cu firma de avocatură Baker & McKenzie, iar pentru asistența locală cu NNDKP. Noi avem de partea noastră în tranzacție firma de avocatură PeliFilip”, a mai spus omul de afaceri.

Octavian Radu afirmă că în acest an a apărut oportunitatea achiziției Postmaster. Prin luna februarie, cei de la Austrian Post l-au întrebat dacă este interesat de a prelua afacerea lor din România, dar că apariția ulterior a încă unui competitor a scumpit achiziția Postmaster.

În cursa pentru achiziția Postmaster de la Austrian Post s-a aflat și fostul acționar al companiei, Mihai Preoțescu, susțin surse din piață.

Mihai Preoțescu nu a putut fi contactat până la momentul publicării acestui articol.

Austrian Post a cumpărat în 2011 un pachet de 26% din acțiunile Postmaster, iar în 2012 a preluat și restul acțiunilor de la Radu Potolea (44,4% din acțiuni), Mihai Preoțescu (14,8%) si Mihai Bălaj (14,8%). Austrian Post a plătit aproximativ 15 mil. Euro în cele două tranzacții pentru preluarea pachetului integral de acțiuni al Postmaster, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Omul de afaceri se gândește ca, după finalizarea tranzacției cu Austrian Post, să își refinanțeze achiziția printr-un împrumut bancar.

“Avem câteva idei ce vom face după achiziție, dar așteptăm mai întâi finalizarea tranzacției. Dosarul va fi luna viitoare la Consiliul Concurenței”, explică Octavian Radu.

Scopul preluării Postmaster și TotalPost este acela de a construi un jucător cu o cotă de piață de 25 – 30% pe segmentul plicurilor, unde principalii concurenți sunt Poșta Română, Fan Courier sau Urgent Cargus.

“Cele două firme, Postmaster și TotalPost, au împreună afaceri de 15 mil. Euro ceea ce înseamnă o cotă de piață după valoare de circa 15%, respectiv 20% după volumul plicurilor adresate”, estimează Octavian Radu, care vede piața plicurilor la circa 100 mil. Euro pe an.

Postmaster și TotalPost au împreună circa 1.500 de poștași, însă personalul total al celor două firme se apropie de 2.000 de oameni, mai spune acesta.

În opinia lui Octavian Radu, mișcările de consolidare oferă masa critică necesară pentru o afacere profitabilă pe piața de profil.

“Cu cât ești mai mare, cu atât mai mulți bani rămân la tine”, rezumă omul de afaceri.

“Este o afacere cash out (banii ies din companie – n.r.) la finele anului. O marjă normală în acest tip de afacere ar fi în jurul a 10% pe an”, este de părere Octavian Radu.

Potrivit acestuia, în România, se plătesc multipli mici la evaluare față de alte piețe, printre motivele invocate fiind riscul de piață, de țară, deși ritmul de creștere pe piața locală este mai mare decât în alte piețe mai mature.

“România este o piață de multiplu de circa 8 EBITDA”, spune unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori, care adaugă că o evaluare a unei companii ține însă de mai mulți factori.

Octavian Radu, 55 de ani, a fondat de-a lungul timpului afaceri precum RTC, TCE, Diverta sau Debenhams. Printre exiturile realizate de acesta se numără vânzarea Best Distribution către CD – Media (Grecia) în 2005, vânzarea ProCa în 2008 către RHS Company sau vânzarea RTC Proffice Experience în 2011 către fondul de investiții suedez Oresa Ventures.

Octavian Radu este membru în Consiliul de administrație al SIF Moldova.

Sursă foto: Austrian Post.

Austrian Post a semnat tranzacția de exit din România la cinci ani de la intrarea pe piață. Austriecii au vândut afacerea Postmaster către un investitor privat

Austrian Post, operator poștal controlat de statul austriac, a semnat luna trecută contractul de vânzare a 100% din acțiunile Postmaster către un investitor privat, potrivit companiei austriece.

Părțile au convenit să mențină confidențial prețul de vânzare al companiei Postmaster. Închiderea formală a tranzacției este așteptată să aibă loc până la finele anului.

Reprezentanții Austrian Post nu au dat până la momentul publicării acestui articol mai multe detalii despre tranzacție.

Afacerea Postmaster a fost înființată în anul 2007 și a fost apoi cumpărată treptat în perioada 2011 – 2012 de către Austrian Post, care astfel a intrat pe piața serviciilor poștale din România.

Austrian Post a cumpărat în octombrie 2011 un pachet de 26% din acțiunile Postmaster de la Mihai Preoțescu, pachetul majoritar rămânând în posesia a trei acționari – Radu Potolea (44,4% din acțiuni), Mihai Preoțescu (14,8%) si Mihai Bălaj (14,8%). Pe 1 noiembrie 2012, compania austriacă și-a exercitat opțiunea de a cumpăra restul de 74% din acțiunile Postmaster pentru un preț de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual al Austrian Post din 2012.

Postamaster a raportat pentru 2012 o cifră de afaceri de 10,3 mil. Euro și un profit net de 1,9 mil. Euro la un număr de 1.302 de angajați

În mandatul Austrian Post, afacerile Postmaster au trecut pe un trend de scădere, iar profitul a dispărut din bilanțul companiei. În 2014 și 2015, Postamaster a raportat pierderi, în ciuda reducerii personalului.

Ultimul bilanț anual indică pierderi de 0,4 mil. Euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. Euro la un număr de 755 de angajați.

Piața serviciilor poștale din România este însă pe un trend ascendent, înregistrând anul trecut o creștere de 4,4% în valoare până la 2,4 mld. Lei (550 mil. Euro).

Peste 85% din bani au intrat în conturile primilor zece jucători, categorie în care intră Poșta Română, una dintre ultimele companii mari aflate în portofoliul statului, precum și companii private precum DHL, Urgent Cargus (aflat în portofoliul fondului de investiții Abris Capital), TNT România, Atlassib, Dynamic Parcel Distribution (DPD), GLS, Fan Courier, Nemo Prod Com Impex și UPS România, potrivit raportului pentru 2015 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

Poziția Postmaster SRL pe piața de profil este în topul primilor zece jucători după traficul de trimiteri poștale.

Din cei 36.795 de angajați în sectorul serviciilor poștale din România, Poșta Română este de departe cel mai mare angajator cu 26.279 de oameni, adică 72% din numărul total de poștași, iar companiile private totalizează 10.011 oameni, arată raportul ANCOM.

La finele anului trecut, 386 de companii aveau statut de furnizori autorizați de servicii poștale, din care numai 236 de firme au prestat serviciile pentru care au fost autorizate.

Poșta Română a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 243 mil. Euro și pierderi de 7,4 mil. Euro, potrivit bilanțului depus la Finanțe. Statul și oficialii companiei au anunțat intenția de a lista acțiunile Poștei Române pe bursa de la București în 2017, după eșuarea procesului de privatizare la care a participat anul trecut compania belgiană bpost.

Austrian Post, al cărei acționar principal este statul austriac, este listată pe bursa de la Viena, unde are o valoare de piață de 2,18 mld. Euro.

Pentru anul 2015, Austrian Post a raportat venituri de 2,4 mld. Euro și un profit de 142 mil. Euro la un număr de 23.476 de angajați. Compania a raportat pentru anul trecut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 302,7 mil. Euro.

Veniturile Austrian Post provin în proporție de 73% din Austria, la care se adaugă Germania cu o pondere de 22%. Europa de Est și de Sud – Est a contribuit în 2015 cu numai 4,8% la venituri, deși compania are operațiuni în Polonia, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Bulgaria și Turcia.

Exitul Austrian Post din România se înscrie într-o serie de tranzacții în care și alte grupuri austriece și-au vândut afacerile locale în ultimii ani precum Volksbank (sectorul bancar), Baumax (bricolaj) sau Billa (marca de origine austriacă a grupului german de retail Rewe). În ansamblu însă, capitalul austriac deține o poziție strategică în economia României prin controlul pe care îl are asupra unor campioni locali sectoriali – OMV Petrom (petrol și gaze), BCR, Raiffeisen (bănci), Vienna Insurance Group, Grawe (asigurări), Kronospan (lemn), Holzindustrie Schweighofer sau Wienerberger (producție de cărămizi).

tvh-poza-main

Axxess Capital a finalizat tranzacția de exit din Industrial Access, afacere cu o marjă netă de 17%. Belgienii de la TVH au preluat 100% din acțiunile companiei și au mână liberă pentru fuziunea cu Romlift

Grupul belgian TVH a finalizat, ieri, achiziția pachetului de 100% din acțiunile firmei Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și de la fondatorul afacerii, antreprenorul Ștefan Ponea.

Finalizarea tranzacției a fost confirmată de către Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, manager de capital privat care administrează inclusiv fondul de investiții Balkan Accession Fund.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă Horia Manda preciza pe 8 iunie că aceasta depășește 10 mil. Euro și că vânzătorii au primit cinci oferte pentru Industrial Access.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că vânzarea Industrial Access ar putea ajunge până la circa 20 – 25 mil. Euro la valoare de întreprindere, adică prețul pe pachetul de acțiuni și datoriile preluate.

Grupul belgian TVH a semnat pe 3 iunie contractul de achiziție cu East Holding BV, un vehicul de investiții prin intermediul căruia Axxess Capital a vândut 90% din Industrial Access, și cu Șefan Ponea, vânzătorul unui pachet de 10% din afacere.

Cumpărătorul a fost vehiculul de investiții Mateco Sarl din Luxemburg, potrivit informațiilor făcute publice de către Consiliul Concurenței.

Consultanții KPMG au avut mandatul de vânzare al Industrial Access, informație publicată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 iulie 2015. O echipă coordonată de către Bogdan Văduva, partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții la nivel local al KPMG, a fost implicată în tranzacție.

Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat pe serviciile de asistență juridică și de taxe ale firmei de avocatură NNDKP. Din echipă au făcut parte Ruxandra Bologa (Partener), Anca Mihăilescu (Asociat Senior), Ioana Vieru (Asociat). Din cadrul departamentului de Consultanță Fiscală al NNDKP au fost implicați Mihaela Ioja (Senior Tax Manager) și Alexandru Onuță (Senior Tax Manager).

Ștefan Ponea a fondat, în 2005, Industrial Access, împreună cu trei asociaţi. În 2007, BAF a  cumpărat 90% din acțiunile firme de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access, în urma tranzacției Ponea rămânând acționar minoritar.

Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2015 un profit de 1,76 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,7 mil. euro și 59 de angajați.

Industrial Access este lider în domeniul nacelelor și platformelor pentru acces și lucru la înălțime în Balcani, având cea mai dezvoltată rețea de închiriere de echipamente pentru acces și lucru la înălțime din regiune (România, Bulgaria și Republica Moldova).

Ulterior achiziției, TVH intenționează să fuzioneze Industrial Access cu cealaltă companie pe care o deține deja. În 2013, grupul belgian a cumpărat Romlift Serv, ce activează pe piața locală de închiriere a platformelor de lucru la înălțime. Romlift Serv are o cifră de afaceri de 8,3 mil. Lei (1,9 mil. Euro) și un profit net de 1,68 mil. Lei (0,37 mil. Euro) la un personal format din 25 de angajați.

În portofoliul grupului TVH se află și firma TVH Industrie Import Export România, al cărui obiect de activitate îl reprezintă comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente.

Cumpărătorul, grupul TVH, este o afacere 100% de familie fondată în Belgia de către Paul Thermote și Paul Vanhalst.

Grupul TVH are subsidiare în 30 de țări, inclusiv în România, și circa 4.800 de oameni, pentru 2015 raportând o cifră de afaceri consolidată de 1,223 mld. euro.

Axxess Capital, unul dintre principalii administratori de fonduri de investiții activi pe piețele din Europa de Sud – Est, are un istoric de peste 15 ani în piața de profil, prin intermediul celor trei fonduri de investiții aflate sub administrarea sa.

Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF) au strâns în total de la investitori capital de peste 250 mil. euro. Axxess a fost implicat în peste 35 de achiziții de companii și peste 25 de vânzări de participații în domenii variate precum servicii financiare, industria prelucrătoare, IT, retail specializat sau bunuri de consum.

Axxess Capital este cel mai activ administrator de pe piața fondurilor de investiții și are cea mai puternică schimbare de portofoliu local dintre jucătorii locali de private equity, având în vedere seria de achiziții, respectiv de exituri realizate în ultimul an.

Astfel, în acest interval de timp, EEAF, care are în portofoliu Nextebank a preluat controlul băncii Carpatica și a intrat pe piața retailerilor online prin preluarea pachetului de 30% din Elefant Online. De asemenea, Axxess Capital a finalizat în aprilie vânzarea pachetului minoritar de 49,9% din acțiunile Noriel către Enterprise Investors, manager regional de private equity.

În prezent, managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este aproape de vânzarea afacerii cu lacuri și vopsele Deutek, cumpărate în 2013 de la fondul de investiții Advent International.

Politica de investiții a Axxess Capital vizează tichete de achiziție de regulă cuprinse între 5 și 15 mil. euro fie pentru preluarea de pachete majoritare de acțiuni, fie participații minoritare în companii – țintă.

Managerul de capital privat este condus de aproape două decenii de către Horia Manda, unul dintre cei mai experimentați manageri de pe piața locală de profil.

MedLife pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București

MedLife, lider pe piața serviciilor medicale private, pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția ar putea avea loc până la finele acestui an. Listarea MedLife ar permite realizarea unui exit pentru fondul de investiții Value4Capital (V4C), care încearcă de mai bine de un an vânzarea pachetului de 36,25 % din companie.

Acționarii MedLife au analizat mai multe structuri de tranzacție.

Discuțiile avute însă în ultimul an cu investitori precum fondul de investiții PineBridge și Țiriac Holdings au eșuat.

În acest an, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a exprimat interesul de a prelua un pachet de acțiuni la MedLife, în contextul unui exit al fondului de investiții Value4Capital din afacere.

Astfel, MedLife are pe masă și varianta unei tranzacții de preluare a unui pachet minoritar de către BERD împreună cu un fond de investiții.

Reprezentanții MedLife nu au făcut niciun comentariu pe subiectul listării până la publicarea acestui articol.

Ipoteza listării MedLife pe bursă a fost lansată de către reprezentanții companiei și în anii anteriori.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

Leroy Merlin cumpără de la Stavros Panayi spațiul în care operează cel mai mare magazin din rețeaua locală de bricolaj a francezilor

Proprietarul centrului comercial Colosseum din zona Chitila, Stavros Panayi, a vândut către Leroy Merlin spațiul în care compania franceză operează magazinul din cadrul proiectului, cel mai mare al rețelei din România.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

”Leroy Merlin a cumpărat săptămâna aceasta spațiul pe care îl operează în cadrul parcului comercial Colosseum. Vânzarea ne permite să ducem la bun sfârșit intenția de a dezvolta în continuare proiectul Colosseum cu scopul de a-l transforma în principala destinație de cumpărături din Nord-Vestul Bucureștiului”, au declarat reprezentanții Colosseum.

Colosseum Retail Park este singurul retail park din zona de Nod-Vest a Bucureștiului, având acces ușor atât din centrul orașului cât și de pe Centura Nord București. Parcul are ca și chiriași Carrefour, Leroy Merlin, Altex și Jysk, dar și Helpnet, 5asec, Animax, Inmedio, Arsis, Orange, Iqbox, FanGSM, Otto Broker, Corabia Piticilor sau Pizza Bonita.

“Avem discuții avansate și cu alți retaileri internaționali pentru parcul comercial, fiind încurajați de creșterea semnificativă a consumului pe fondul unei puteri de cumpărare în urcare. Creșterea consumului s-a reflectat în vânzarile retailerilor care doresc să continue expansiunea, iar zona de Nord-Vest a Bucureștiului este una dintre țintele acestora. În acest sens, planurile privind Colosseum vizează extinderea proiectului și atragerea altor nume importante de chiriași în proiect. Această achiziție este un indicator pozitiv pentru piața românească și un puternic semnal că proiectul Colosseum este o destinație de cumpărături dominantă în zona de Nord-Vest a Bucureștiului”, comentează Mihai Dinu, property manager JLL, managerul centrului comercial.

Dezvoltarea Colosseum a fost finanțată cu bani de la Bank of Cyprus. Proprietarul Colosseum este unul dintre investitorii cu cea mai mare expunere în portofoliul de credite acordate companiilor de către Bank of Cyprus România. Ultimele date indică faptul că Panico Panayi a luat două credite de până la 50 mil. euro, din care unul de 26 mil. euro și altul de 22,8 mil. euro.

În urma deciziei de a ieși de pe piața românească, Bank of Cyprus a încercat vânzarea portofoliului său local de active performante și neperformante, din care făcea parte și expunerea pe Colosseum, dar a respins ofertele de preț primite și a renunțat în urmă cu aproape doi ani la vânzarea portofoliului cu nume de cod Ariadne.

La capătul opus, grupul de firme cu capital francez din care face parte și Leroy Merlin sunt în proces de expansiune și de creștere a expunerii pe piața locală în ultimii ani prin achiziții și dezvoltare organică.

Leroy Merlin, unul dintre cei mai mari retaileri specializati în bricolaj din Europa, are o rețea de 15 magazine în România, în urma tranzacției prin care a preluat afacerea Baumax pe fondul deciziei de exit a grupului austriac din piața locală.

Leroy Merlin alături de rețeaua de comerț Auchan România și alte afaceri, printre care magazinele Decathlon, sunt în proprietatea familiei franceze Mulliez.

După semnarea tranzacției de exit din afacerea Netcity, fondul de investiții PineBridge a reluat tranzacția de vânzare a Digital Cable Systems

Fondul de investiții PineBridge, controlat de grupul asiatic de investiții Pacific Century Group, a reluat recent procesul de vânzare a Digital Cable Systems, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

PineBridge a încercat să vândă și în urmă cu doi ani afacerea Digital Cable Systems, dar tranzacția nu a avansat după ce ofertele primite de la UPC și Vodafone au fost cu mult sub așteptările vânzătorului.

Reprezentanții PineBridge nu au putut fi contactați pentru comentarii pe marginea reluării tranzacției de exit din afacerea Digital Cable Systems până la momentul publicării acestui articol.

Digital Cable Systems (DCS), care operează sub marca Akta Telecom, este văzut ca o achiziție care ar completa în mod natural portofoliul unui jucător local major de pe piața de comunicații, profil în care se încadrează Orange, Vodafone, Telekom România, UPC sau RCS & RDS. Tranzacția ar putea atrage atenția și altor tipuri de investitor, financiar sau strategic care ar dori intrarea pe piața locală de profil.

Reprezentanții UPC, RCS & RDS, Vodafone și ai Telekom România nu au făcut niciun comentariu până la acest moment pe subiectul DCS.

Compania, controlată de PineBridge, este furnizor de servicii de televiziune, internet și telefonie pentru clienți rezidentiali, cu preponderență în mediul rural și în orașele mici, având ca arie de acoperire peste 3.000 de localități din 35 de județe, conform datelor disponibile pe propriul site.

Digital Cable Systems a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 172,1 mil.lei (38,7 mil.euro) și o pierdere de 8,7 mil.lei ( 1,97 mil.euro) la un număr mediu de 1.177 angajați.

PineBridge este un investitor de talie globală, cu active sub administrare de 80,7 mld. Dolari, din care majoritarea sunt în Asia (active de 42 mld. Dolari), în Europa având active de 9,8 mld. Dolari.

Pe piața locală, PineBridge s-a numărat printre acționarii care au semnat în urmă cu aproape o lună contractul de vânzare a 100% din acțiunile Netcity Telecom către DirectOne în cadrul unei tranzacții de până la 35 mil. Euro.

Elbit Systems, cu o deținere de 40%, și grupul UTI, cu 60% sunt vânzătorii Netcity. Grupul UTI este controlat de către familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar PindeBridge este din 2005 acționar minoritar, cu o deținere de circa 25%.

În afara exitului în derulare de la Netcity, PineBridge s-a înscris în cursă și pentru achiziții locale. Astfel, în urmă cu un an a avut discuții avansate pentru a intra ca acționar minoritar în afacerea Medlife, în contextul în care fondul de investiții Value 4 Capital încearcă să-și facă exitul din afacere.

De asemenea, PineBridge încearcă, ca și alți manageri de capital de risc, să ridice un nou fond de investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. La nivel local, operațiunile PineBridge sunt coordonate de către Doina Popescu.

Pacific Century Group, acționarul majoritar al PineBridge, este condus de către Richard Li, unul dintre fiii lui Li Ka – Shing, al doilea cel mai bogat om din Asia, a cărui avere era estimată de către Forbes la 27,1 mld. dolari în martie 2016.

Lantmannen Unibake a cumpărat producătorul de chifle Frozen Bakery Products în cadrul unei tranzacții de până la 30 mil. Euro. Lantmannen Unibake: Achiziția este finanțată din lichiditățile noastre și toate datoriile au fost reglate. Avocații NNDKP au lucrat de partea cumpărătoruluil, Reff & Asociații au fost de partea GoodMills

Grupul suedez Lantmannen Unibake a anunțat, astăzi, achiziția producătorului de chifle pentru hamburgeri Frozen Bakery Products de la grupul austriac GoodMills, conform unui comunicat al cumpărătorului. Grupul GoodMills este controlat indirect de către grupul financiar austriac Raiffeisen.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

“Părțile au agreat să păstreze confidențiale prețul de achiziție și structura tranzacției. Părțile au fost de acord să nu dea detalii despre tranzacție. Tranzacția a fost închisă în după-amiaza zilei de luni, 26 septembrie”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Helena Tangden din partea departamentului de comunicare și relații publice al Lantmannen Unibake.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția până la aproximativ 30 mil. Euro.

Firma suedeză va suporta costul achiziției din propriul numerar, a explicat reprezentantul cumpărătorului, care adaugă că a fost rezolvată și problema datoriilor companiei.

“Toate datoriile Frozen Bakery Products au fost reglate”, explică Helena Tangden.

Achiziția susține strategia de dezvoltare a grupului suedez în vederea consolidării activității de panificație din regiunea Europei Centrale.

”Scopul nostru este de a dezvolta Frozen Bakery Products, pentru a fi o platformă în regiune pentru sortimentul larg de produse al Unibake deoarece preconizăm o creștere continuă a pieței în România și în țările din jur”, a declarat Werner Devinck, CEO al Lantmännen Unibake.

Avocații Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) au asistat cumpărătorul la achiziție, conform informațiilor transmise jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către Lantmännen Unibake, în timp ce vânzătorul a lucrat cu o echipă de avocați Reff & Asociații condusă de partenerul Georgiana Singurel. Consultanța pentru proiect acoperă o arie multidisciplinară de la fuziuni și achiziții până la aspecte locale de drept imobiliar sau de reorganizare a activității corporative.

GoodMills și-a reorganizat afacerile în acest an, în acest context fiind înființată la 1 aprilie compania Frozen Bakery Products, vândută ulterior suedezilor de la Lantmännen Unibake.

În cadrul aceluiași proces de reorganizare, separat a fost vândută rețeaua de magazine Belforno operate sub brandul Casa Brutarilor către management. Vânzătorul a fost asistat în această tranzacție de către firma de consultanță și audit Deloitte.

După cele două tranzacții, GoodMills România rămâne în portofoliu cu activitățile de morărit și panificație ale fabricii Titan.

În urma separării patrimoniului GoodMills România, pe lângă active au fost transferate și datoriile aferente, inclusiv cotele de obligații aferente creditelor bancare contractate.

Astfel, în 2008, GoodMills România a contractat un credit de 25 mil. Euro de la Raiffeisen. În urma înființării în luna aprilie 2016 a societății Frozen Bakery Products, aceasta a preluat datorii de 13,7 mil. Euro. Banca a fost de acord ca nivelul facilității acordate Frozen Bakery Products să fie majorată la 15 mil. Euro, iar GoodMills România a rămas cu o facilitate alocată de 10 mil. Euro după procesul de divizare.

GoodMills România a contractat anul trecut încă un credit de 16 mil. Euro de la BRD.

GoodMills România a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 314,7 mil. lei (70,88 mil.euro) și un profit net de 6,45 mil. lei (1,45 mil.euro) la un număr de 912 salariați.

Frozen Bakery Products, care are un număr de 80 de angajați, își vinde produsele atât pe piața din România cât și în statele învecinate, cum ar fi Bulgaria, Serbia și Grecia.

Lantmännen Unibake, cu sediul la Copenhaga, are activități în domeniul fabricării produselor de panificație și afaceri de peste 1 mld. de euro în 2015.

Grupul operează 35 de brutării în întreaga lume și are 6.000 de angajați în peste 20 de țări.

GoodMills Group, cu sediul la Viena, a început încă din 1995 să se extindă pe segmentul food&beverage în Europa Centrală și de Est, în prezent activând în 7 țări.

Grupul operează 28 mori ce procesează anual peste 3 milioane de tone de cereale, generând vânzări anuale în jurul sumei 980 mil. euro și având aproximativ 2.300 de angajați.

Aurelius Group preia afacerile Office Depot de 10 mil. euro din România în cadrul unei tranzacții internaționale

Compania americană Office Depot, unul dintre cei mai importanți furnizori globali de produse, servicii și soluții la locul de muncă, intenționează să vândă operațiunile pe care le deține în Europa, Grupului Aurelius, potrivit unui comunicat al Office Depot.

Afacerile din Europa ale Office Depot generează venituri anuale de aproximativ 2 miliarde de euro și totalizează un număr de aproximativ 6.500 de angajați.

Office Depot Europa operează în 14 țări europene pe trei activități principale și branduri : ”Viking”, Contract și Vânzare cu amănuntul.

În România, Office Depot este prezent din august 2007 prin Office Depot Service Center cu sediul la Cluj, care s-a deschis cu scopul de a oferi suport pentru operațiunile financiare ale Office Depot la nivel pan-european.

Office Depot România a raportat o cifră de afaceri netă de 44,6 milioane de lei (10 milioane de euro) în 2015 și un profit net de 1,38 milioane de lei ( 0,31 milioane de euro) la un număr mediu de 477 salariați.

Office Depot a dezvăluit intenția sa de a explora alternative strategice în ceea ce privește businessul pe care-l are în Europa, în cadrul unui proces care a pornit la începutul acestui an.

 Tranzacția este structurată sub forma unei vânzări de acțiuni. Cumpărătorul va achiziționa atât activele cât și pasivele operațiunilor din Europa ale Office Depot.

Tranzacția, aprobată de către consiliul de administrație al Office Depot și așteptată să se încheie până la finalului anului 2016, este supusă aprobării de către Comisia Europeană.

În tranzacție, Goldman, Sachs & Co. a acționat în calitate de consultant financiar exclusiv  pentru vânzător.

Compania Office Depot. Inc, formată prin fuziunea a Office Depot și OfficeMax, are vânzări anuale combinate (produse și servicii) de aproximativ 14 miliarde dolari, aproximativ 49.000 de angajați și deservește consumatori și întreprinderi din 59 de țări, prin mai mult de 1.800 de magazine de vânzare cu amănuntul, site-uri de e-commerce și o organizație de vânzări business-to-business .

Portofoliul de branduri al companiei include Office Depot, OfficeMax, OfficeMax Grand & Toy, Viking, Ativa, TUL, Foray, și DiVOGA.

Acțiunile comune ale companiei sunt listate pe Bursa din New York din anul 1991.

Începând cu anul 2005,  AURELIUS Group a finalizat mai mult de 70 de tranzacții în Europa și este specializat în a investi în companii și spin-off-uri corporative.

AURELIUS Group cu sediul la Munchen, achiziționează, restructurează și în cele din urmă vinde companii aflate în situații speciale. Grupul are peste 23.000 de angajați.

Hiperdia dispune de o rețea de 23 de centre de imagistică. Sursă foto: Hiperdia.

MedLife a câștigat cursa pentru achiziția Hiperdia. Fondul american de investiții Bedminster Capital va purta negocierile finale pentru exitul din rețeaua de clinici cu liderul pieței de servicii medicale private, după ce a primit oferte și de la Affidea și de la Regina Maria

RECTIFICARE ARTICOL & ACTUALIZARE INFO 26 OCTOMBRIE

Affidea a anunțat pe 26 octombrie că a semnat un acord de achiziție al rețelei de clinici Hiperdia de la fondul american de investiții Bedminster Capital. Citește aici anunțul tranzacției.

Medlife, cel mai mare operator privat din piața serviciilor medicale, a depus cea mai bună ofertă pentru achiziția clinicilor de imagistică Hiperdia. Fondul american de investiții Bedminster Capital a primit săptămâna trecută oferte angajante din partea Affidea, Regina Maria și Medlife, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cu o astfel de achiziție în portofoliu, Medlife își va putea majora avansul față de principalul său rival, Regina Maria – afacere aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners.

Reprezentanții părților implicate nu au putut fi contactate pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 5 mai despre tranzacția de vânzare a Hiperdia de către fondul american de investiții Bedminster Capital. De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, de asemenea, în premieră pe 28 august că Regina Maria și Affidea au depus oferte neangajante și se află pe lista investitorilor interesați de achiziția Hiperdia.

Vânzarea rețelei de clinici Hiperdia de către fondul de investiții american Bedminster Capital are calibrul uneia dintre cele mai mari tranzacții care au avut loc până acum pe piața serviciilor medicale private, depășind ca valoare oricare dintre achizițiile făcute până acum de oricare dintre operatorii locali – Medlife, Regina Maria, Medicover sau alții.

Cea mai mare tranzacție încheiată până acum pe piața de profil a fost cumpărarea pachetului de 100% din acțiunile Centrului Medical Unirea, care operează rețeaua Regina Maria, de către fondul de investiții Mid Europa Partners într-o tranzacție de circa 145 mil. Euro.

Fondul american de investiții Bedminster Capital a început tranzacția de exit la nouă ani după ce a preluat pachetul de 65% din Hiperdia, companie cu sediul la Brașov.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Ceilalți doi competitori în tranzacția de la Hiperdia sunt în portofoliul unor fonduri de investiții. Astfel, Regina Maria aparține 100% fondului de investiții Mid Europa Partners, iar Affidea are ca unic acționar grupul de investiții Waypoint Capital.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Bedminster Capital a intrat în afacerea Hiperdia prin fondul de investiții SEEF II.

Printre investitorii în fondul SEEF II se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), respectiv Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

În 2005, BERD a semnat un acord prin care își exprima intenția de a investi până la 50 mil. dolari în fondul de investiții Southeast Europe Equity Fund II, fond regional cu o capitalizare – țintă de 200 mil. dolari.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Firma Hiperdia a fost înființată la Brașov în februarie 1997 și are acum o poziție de lider local în furnizarea de servicii de imagistică și analize de laborator, având în portofoliu 23 de clinici.

Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil. Lei (peste 17 mil. Euro) și un profit net de 7,9 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un personal format din 368 de angajați.

Investitorii financiari și băncile, “motoarele” achizițiilor de consolidare a sectorului de servicii medicale private

Medlife și Regina Maria, primii doi operatori de profil și principalii rivali în lupta de consolidare a pieței locale de servicii medicale private prin achiziții au în spate ca acționari investitori financiari.

În plus, ambele rețele au apelat atât pentru dezvoltare organică, dar și pentru achiziții la credite bancare contractate de la marile bănci locale.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

“Suntem în negocieri avansate cu mai multe bănci, astfel încât credem că în cursul lunii septembrie vom putea contracta un nou credit în valoare de 20 milioane euro (tranzacție de tip leveraged buyoutLBO), fondurile urmând să fie alocate exclusiv pentru achiziții. De altfel, la ora actuală suntem în discuții avansate pentru realizarea a cinci tranzacții, una dintre acestea fiind de mărime medie spre mare”, declarau reprezentanții Medlife în luna august.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen, iar odată cu finalizarea contractării celui de al doilea credit, MedLife va avea la dispoziție un buget total de investiții de 76 mil. euro, din care o parte importantă va fi alocată proiectelor de achiziție.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri. Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, vânzătorii în această ultimă tranzacție sunt Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care vinde un pachet de 24% și mai rămâne acționar în companie cu 10%.

Valoarea achiziției nu a fost făcută publică. Aceasta este estimată în jurul a 2 mil. Euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții, valoare neconfirmată de către părțile implicate în tranzacție.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

medlife-main

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.

Regina Maria a trecut la o campanie de achiziții în acest an, având un capital puternic la dispoziție după venirea Mid Europa Partners. Au urmat pe rând spitalul Ponderas specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. euro, achiziția centrului medical Helios din Craiova și a centrului medical Dr. Grigoraș din Timișoara, prima sub 1 mil. euro, a doua peste 1 mil. euro ca valoare.

Campania de achiziții a fost susținută prin contractarea unui credit de 75 mil. Euro de la Erste, BCR, UniCredit și Raiffeisen odată cu instalarea fondului de investiții Mid Europa Partners ca proprietar la Regina Maria.

Affidea este, de asemenea, în portofoliul unui manager de capital privat, Waypoint Capital.

Pe piața lanțurilor de centre de imagistică, Affidea România, parte a grupului internațional Affidea, a cumpărat în iulie 2015 trei centre SANMED în Oltenia, iar în septembrie a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix.

Affidea demonstrează că are apetit de achiziții pe acest segment de piață, unde are o rețea formată din 18 centre medicale.

Medicover, un alt competitor cu apetit de achiziții, este în portofoliul familiei suedeze care deține și fondul de investiții Oresa Ventures.

Pe piața serviciilor de profil, un alt jucător important este Sanador, deținut de familia antreprenorului Florin Andronescu, și care este văzut drept o țintă de achiziție de către jucătorii majori din sector, dar și de fonduri de investiții.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Tranzacția de vânzare a lanțului de supermarketuri Profi, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Enterprise Investors, ajunge până la 30 septembrie în faza ofertelor neangajante, fiind așteptată participarea unui număr mare de fonduri de investiții și a câteva nume de investitori strategici, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins se numără printre candidații așteptați să intre în cursă pentru achiziția afacerii Profi.

De asemenea, surse din piață susțin că tranzacția așteptată să ajungă la un ordin de mărime estimat în jurul a 350 – 400 mil. Euro ar putea atrage interesul și al altor fonduri de investiții de talia KKR, Advent, Blackstone sau Warburg Pincus.

Lista potențialilor candidați la achiziția Profi este estimată în prima fază undeva în jurul a 20 de investitori, din care circa 4 nume ar putea veni din zona investitorilor strategici, în special din rândul grupurilor de retail care nu au operațiuni în România și au acum oportunitatea de a obține printr-o astfel de achiziție suficientă masă critică pentru o poziție de top în piața locală de profil.

Banca americană de investiții Citi este cea care a primit mandatul pentru vânzarea Profi. Ca o noutate pentru piața locală de fuziuni și achiziții, Citi va aranja și o finanțare de tip staple finance prin care va putea oferi cumpărătorului un împrumut sindicalizat împreună cu alte bănci prin care să pună la dispoziție bani pentru achiziția Profi. Finanțarea aranjată de către Citi este opțională pentru cumpărător.

Profi are o cotă de piață de aproximativ 5 – 7% raportată la nivelul a tot ceea ce înseamnă piață locală de retail, care cuprinde mai multe formate precum hypermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, unități de tip discounter sau cash and carry.

Vânzarea Profi intră pe radarul marilor investitori într-un context de piață favorabil, fiind una dintre atracțiile regiunii cu o economie într-un ritm de creștere de peste 5% și cu o anumită stabilitate la nivel politic la care se adaugă potențialul cert de creștere al consumului.

În plus, tranzacția de la Profi ajunge la un calibru suficient de mare încât să atragă mai multe profiluri de investitor, de la investitori strategici până la fonduri de investiții cu interese regionale și fonduri de investiții globale. În piață, există mulți bani lichizi, dar puține ținte de achiziție suficient de mari care să stârnească apetitul unor astfel de investitori.

Printre investitorii strategici care și-au exprimat și în trecut intențiile de a cumpăra Profi este grupul portughez Jeronimo Martins prin subsidiara sa poloneză, Biedronka.

“Jeronimo Martins Group este întotdeauna foarte atent la oportunitățile de creștere care pot apărea dar niciodată nu facem vreun comentariu referitor la chestiuni potențiale de fuziuni și achiziții”, a răspuns pe 9 septembrie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Rita Fragoso, șeful departamentului de Media din cadrul Jeronimo Martins.

Jeronimo Martins este un grup portughez fondat în 1792, cu operațiuni în Portugalia, Polonia (prin intermediul lanțului de supermarketuri Biedronka cu vânzări anuale de 9,2 mld. euro) și Columbia. Jeronimo Martins are vânzări anuale de 13,7 mld. Euro, EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 800 mil. Euro, 89.027 angajați și un portofoliu de 3.605 magazine.

Jeronimo Martins are o capitalizare bursieră de 9,738 mld. Euro pe bursa Euronext Lisabona. Principalul acționar al Jeronimo Martins este Sociedade Francisco Manuel dos Santos cu 56,1%, urmat de Aberdeen Asset Managers Limited cu 5%, Heerema Holding Company – 5%, BNP Paribas Investment Partners cu 5%, conform datelor de la finele anului trecut. BlackRock a ajuns la 2% în iunie 2016. În 1992, o participație de 49% la Jeronimo Martins Retail (JMR) – parte a grupului portughez – a fost preluată de grupul olandez Ahold, care a finalizat în vara acestui an fuziunea cu grupul belgian Delhaize, proprietarul rețelei Mega Image din România.

Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mega Image, care în ultimii ani s-a numărat printre investitorii care au avut discuții pentru achiziția Profi, nu va participa la procesul de vânzare organizat de către banca americană de investiții Citi. Rămâne de văzut ce efecte va avea tranzacția Ahold – Delhaize, care a creat noul concern olandezo – belgian Ahold Delhaize, asupra strategiei Jeronimo Martins față de Profi.

Mid Europa vinde lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, tranzacție estimată către 1 mld. Euro, și se uită la achiziția Profi în România

Un alt investitor care s-a uitat în trecut la achiziția Profi și este interesat acum să depună o ofertă de achiziție este fondul de investiții Mid Europa Partners, proprietarul rețelei de servicii medicale private Regina Maria, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe subiectul tranzacției de la Profi.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

CVC Capital Partners, BC Partners, proprietarul rețelei Migros urmăresc tranzacția de exit a Enterprise Investors

CVC Capital Partners este printre investitorii care au manifestat interes pentru tranzacția de la Profi, datorită calibrului acesteia. CVC Capital Partners are o limită minimă de investiție pentru fondurile sale din Europa la 150 mil. Dolari, însă vizează de regulă tichete de cîteva sute de milioane de euro. Pe piața românească, astfel de tichete apar destul de rar astfel se explică și interesul conjunctural al unor astfel de manageri globali de capital de risc.

CVC Capital Partners s-a mai uitat în 2011 la achiziția grupului A&D Pharma, pentru care își exprimaseră interesul și alte fonduri de investiții din Europa, dar tranzacția nu a avansat.

CVC Capital Partners a strâns de la investitori instituționali, guvernamentali și privați capital de peste 71 mld. Dolari, realizând peste 300 de tranzacții.

BC Partners, un alt nume care se învârte în jurul achiziției Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Un fond de investiții care vizează tichete de tranzacții de mărimea celui așteptat la Profi este Advent. Pe lângă faptul că este un jucător cu istoric bogat de tranzacții în piața românească, care și-a făcut exitul în 2015 din afacerea Regina Maria, a arătat interes pentru piața de retail din regiune.

În noiembrie 2012, Advent a cumpărat afacerea de retail din Polonia EKO Holding. Fondat în 1984, Advent este un administrator de investiții de talie globală care a investit 31 mld. Dolari în peste 310 de tranzacții în lume.

Printre managerii de capital privat care ar putea să se uite la tichete de tranzacție de anvergura Profi ar putea fi și nume precum Blackstone sau KKR, susțin surse din piață. De asemenea, Warburg Pincus s-a uitat recent la ținte de achiziție în România. Niciunul dintre aceste nume nu a spus dacă este interesat de Profi sau de alte ținte de achiziție în România.

Profi, cea mai valoroasă afacere din portofoliul local al Enterprise Investors

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Profi este poziționat ca un lanț de magazine de proximitate, profil pe care merg și alți concurenți precum Mega Image și Carrefour Market. Modelul de afaceri al Profi are la bază o extindere la nivel național, acoperind cu formate mai mici inclusiv zone din mediul rural. Atât locațiile din mediul urban, cât și cele din mediul rural sunt profitabile, explica recent Călin Costinaș, director general adjunct al Profi Rom Food, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării ultimului raport Deloitte CE Top 500, care a analizat tendințele economice pe piețele din regiune.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Pe 11 martie, reprezentanții companiei au semnat un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

omv-petrom-grafic-main

Fondul Proprietatea anunță că vinde în ultimul trimestru al anului o parte din pachetul de 19 % deținut la OMV Petrom, care valorează 627 mil. Euro pe bursă. După o amânare cauzată de condițiile de piață, FP continuă să fie prudent în abordarea tranzacției de la Petrom și merge pe strategia unui exit în trepte

Fondul Proprietatea (FP) a anunțat astăzi pe Bursa de la București că va vinde  o parte din pachetul de 19% deținut în cadrul companiei OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei, prin intermediul unei oferte publice privind atât acțiuni cât și GDR-uri.

Oferta va fi constituită doar din acțiunile deținute de Fondul Proprietatea.

Capitalizarea bursieră a OMV Petrom este de 14,67 miliarde de lei (3,3 miliarde euro), ceea ce cotează pachetul de 18,99% al FP la 627 mil. euro.

Compania nu va face o majorare de capital în legătură cu oferta publică și nu va primi nici un venit din aceasta.

Acțiunile și certificatele globale de depozit (GDR) ale OMV Petrom care vor face obiectul vânzării vor fi oferite către  persoane fizice și investitori instituționali în România.

”Reducerea parțială a participației Fondului Proprietatea în OMV Petrom are în vedere creșterea numărului acțiunilor libere la tranzacționare ale companiei”, potrivit anunțului Fondului.

Oferta se așteaptă sa fie încheiată în trimestrul al patrulea din acest an, în funcție de condițiile de piață, aprobarea prospectului de către ASF și de confirmarea de către autoritățile pieței bursiere din Marea Britanie.

În ceea ce privește participația rămasă în OMV Petrom după vânzare, Fondul Proprietatea a fost de acord să nu vândă timp de 360 de zile acțiuni Petrom de la data închiderii ofertei, sub rezerva anumitor excepții.

Banca americană de investiții Goldman Sachs International conduce consorțiul de intermediere din care mai fac parte Banca Comercială Română (BCR), Erste Group și WOOD & Company.

FP și-a anunțat de aproape doi ani intenția de a-și vinde pachetul de acțiuni de la OMV Petrom, mișcare amânată ulterior pe fondul scăderii cotației țițeiului pe piețele internaționale, ceea ce ar afecta inclusiv valoarea companiei petroliere.

Vânzarea pachetului la OMV Petrom are în vedere și bursa de la Londra pentru că este o tranzacție greu de realizat la un astfel de calibru pe bursa de la București, unde lichiditatea zilnică este mică față de alte piețe din regiune.

Vânzarea acțiunilor OMV Petrom face parte din strategia FP de a-și reduce dependența portofoliului de companiile din energie. Deja, FP și-a făcut exitul în ultimii ani din Transelectrica, Romgaz sau companiile locale ale E.ON. În plus, așteaptă listarea Hidroelectrica pe bursă și a anunțat recent eșuarea negocierilor cu Electrica pentru vânzarea participațiilor deținute în subsidiarele acesteia.

OMV Petrom este cel mai mare grup integrat de petrol și gaze din Sud-Estul Europei.

Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 mil. tone pe an și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW și un parc eolian de 45 MW. Grupul este prezent pe piețele din România și țările învecinate prin intermediul a 784 benzinării, la 30 iunie 2016.

OMV, una dintre cele mai mari companii din Austria, deține o participație de 51,01% din OMV Petrom.

Statul român, prin intermediul Ministerului Energiei, detine 20,64% din actiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 18,99% iar 9,36% reprezintă acțiuni libere la tranzacționare pe BVB.

Fondul Proprietatea funcționează ca un fond de investiții alternativ fiind prezent în sectoarele energie electrică, petrol și gaze prin intermediul unor entități în România, listate si nelistate, deținute de către investitori privați sau controlate de către stat.

Medicover cumpără 100% din acțiunile Centrului Medical ”Doctor Luca” din Pitești

Medicover, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii medicale private de pe piața locală, cumpără Centrul Medical Doctor Luca din Pitești, afacere fondată în 1991 de medicul Batis Augustin Bujor împreună cu societatea americană Telemedical Incorporated din Illinois.

Anterior tranzacției, compania americană Telemedical Incorporated deținea în cadrul policlinicii private Doctor Luca, pachetul majoritar de 59,50 % din acțiuni, iar medicul Batis Augustin Bujor restul de 40,48%.

Asociații centrului medical din Pitești au hotărât pe 8 septembrie aprobarea vânzării pachetului de 100 % din acțiuni.

În anul 2015, Centrul Medical Doctor Luca a înregistrat o cifră de afaceri netă de 6,54 milioane de lei (aproximativ 1,47 milioane de euro) și o pierdere de 0,33 milioane de lei ( 0,07 milioane de euro) la un număr mediu de 59 de angajați, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Centrul Medical Doctor Luca oferă servicii de asistență medicală primară si specializată, programe preventive și programe de medicina muncii, atât persoanelor fizice, cât și celor juridice. Din anul 1999, centrul medical are și un laborator de analize medicale.

În luna iulie Medicover a anunțat o investiție de 300.000 de euro în a doua clinică multidisciplinară la Cluj-Napoca.

În România, Medicover este prezent de peste 20 ani pe piata serviciilor medicale private și dispune de o rețea de 18 clinici proprii în București și în țară (Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Ploiești, Brașov, Galați) și un spital generalist – Spitalul Medicover.

Cifra de afaceri a grupului Medicover în România (clinicile, spitalul Medicover și laboratoarele Synevo) a crescut cu peste 13% în 2015, la 252 mil. lei ( 56,75 milioane de euro ), față de 222 mil. lei (50 mil. euro) în 2014. Modelul de afaceri al grupului Medicover presupune ca acționarii companiei să reinvestească în fiecare an întregul profit realizat pentru a-și finanța dezvoltarea.

Grupul Medicover este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est și oferă servicii medicale integrate pacienților din 14 țări (România, Polonia, Suedia, Turcia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Belarus, Bulgaria, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Rusia), cu peste 100 de clinici Medicover, 80 de laboratoare, 400 puncte de recoltare, peste 6,5 milioane de pacienți anual și peste 13.000 de angajați.

Pe piața serviciilor medicale private, cele mai mari afaceri sunt derulate de către Medlife, Regina Maria, Medicover și Sanador.

lactalis-albalact-deal-main

Lactalis este noul proprietar al liderului pieței locale de lactate. Grupul francez controlat de familia Besnier a plătit 73 mil. euro pentru achiziția pe bursă a 94,8% din Albalact. Fondul de investiții RC2 condus de Ion Florescu a scos de 4 ori banii investiți în afacere. Familia Ciurtin încasează la exit 35 mil. euro

Gigantul francez Lactalis, cu afaceri anuale de 17 mld. Euro, a cumpărat în cadrul ofertei publice de preluare a Albalact un pachet de 94,8% din acțiuni pentru care a plătit 73,07 mil. euro, conform ultimelor date făcute publice de către Bursa de Valori București.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 15 septembrie, potrivit cărora Lactalis a finalizat cu succes oferta publică de preluare a Albalact pe bursa de la București prin depășirea pragului de 90% în cadrul unei tranzacții de circa 72 mil. euro.

Grupul francez, aflat sub controlul familiei Besnier, a cumpărat 618.771.221 de acțiuni la un preț de 0,5252 lei pe titlu, iar împreună cu Albalact SA, care deține un pachet de 2,5% din propriile acțiuni, participația totală a Lactalis cumulată ajunge la 97,3% din companie. Un pachet de circa 2,5% din Albalact este destinat programului de achiziție de acțiuni de către angajații companiei.

În acest context, Lactalis va putea trece la procedurile de delistare a Albalact, iar piața de capital pierde o companie mare din mediul privat cu statut de lider de sector, un profil rar de emitent pe bursa de la București.

De cealaltă parte, cumpărătorul își securizează prima poziție pe piața de lactate și își extinde portofoliul local de afaceri. Miza achiziției este creșterea consumului, pe care pariază mai mulți investitori străini în achizițiile de companii locale cu profil productiv.

În urma tranzacției, fondul de investiții RC2, condus de Ion Florescu și listat pe bursa de la Londra, a anunțat că a încasat 87,027 mil. lei (19,572 mil. euro) din vânzarea pachetului de 25,4% din Albalact, ceea ce înseamnă marcarea unui profit de 14,9 mil. euro în raport cu costul total al investiției în companie. Altfel spus, RC2 a obținut la exit de 4,19 ori banii investiți în afacerea Albalact, potrivit datelor raportate.

Raul și Lorena Ciurtin au încasat 34,5 mil. euro din vânzarea unui pachet de 44,9% din Albalact. Raul Ciurtin a vândut prin vehiculul de investiții cipriot Crisware Holdings Limited 26,8% pentru 20,7 mil. euro, la care se adaugă vânzarea unei dețineri directe nesemnificative.

Lorena Ciurtin a vândut direct o participație de 2,31% și, indirect, prin vehiculul de investiții Croniar Holdings Limited alte 15,66% pentru 12,078 mil. euro. În total, Loren Ciurtin a încasat 13,8 mil. euro din vânzarea acțiunilor Albalact.

Oferta publică de vânzare a Albalact s-a derulat în perioada 10 august – 14 septembrie și a fost intermediată de către echipa de corporate finance a BRD Groupe Societe Generale.

Cumpărătorul a plătit din propriul numerar achiziția de acțiuni.

Valoarea de întreprindere a Albalact, care cuprinde datoria netă ajustată și prețul pentru pachetul de acțiuni, este de 407,3 mil. lei (91,58 mil. euro), conform unui anunț din 27 ianuarie al companiei.

Pe 27 ianuarie, a fost semnat un contract între partea franceză și principalii acționari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea unui pachet de 70,3% din capitalul social al companiei de la Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited și fondul de investiții RC2 Limited, condus de către Ion Florescu.

Lactalis a lucrat în tranzacție cu banca de investiții franceză EKA Partners, cu firma de avocatură Leroy & Asociații reprezentată de partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma, respectiv cu EY pe partea de due dilligence (analiză financiară).

De cealaltă parte, casa de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Albalact cu o echipă din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Impactul tranzacției pe piața de lactate este unul major, având în vedere că Lactalis preia liderul pieței de lactate, poziție din care lupta la vârf se duce cu un alt gigant francez, Danone.

Albalact SA deține 99,01% din acțiunile Rarăul SA, respectiv 100% din acțiunile Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

În 2015, producătorul autohton de lactate Albalact a raportat o cifră de afaceri netă de circa 450,3 milioane lei (101,3 mil. euro), în creștere cu peste 6% față de anul 2014. Profitul net al Albalact a fost anul trecut de 12,6 mil. lei (2,8 mil. euro). Numărul mediu de angajați în 2015 a fost de 634.

Pe lângă fabrica de la Oiejdea (județul Alba), Albalact mizează și pe facilitățile subsidiarei sale, Rarăul. Lactalis are în plan investiții pe această zonă.

Produsele lactate au avut o pondere de 87% în cifra de afaceri pe 2015 a Albalact. Cei mai mari clienți ai Albalact sunt Metro, Selgros, Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland și Lidl, primii zece clienți având o pondere de peste 50% în încasările companiei, potrivit ultimului său raport anual.

Pe piața laptelui de consum, principalii concurenți ai Albalact sunt Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta, și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează cu Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt cu Covalact, Friesland și Macromex.

Albalact a fost înființată în 1971, iar în 1999 a fost privatizată. În 2008, compania a cumpărat pachetul majoritar la Rarăul Câmpulung Moldovenesc, specializată în producția de brânzeturi și lapte praf. În 1996, acțiunile companiei Albalact au fost listate pe bursa de la București.

Albalact comercializează produse sub brandurile Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul și Poiana Florilor.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului LaDorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

Fondul britanic de investiții 3i a preluat o fabrică de subansamble auto din Satu Mare cu afaceri de 20 mil. Euro în cadrul unei tranzacții internaționale

Investitorul financiar britanic 3i a finalizat achiziția unei fabrici de subansamble auto din Satu Mare în cadrul unei tranzacții internaționale prin care a devenit noul proprietar al grupului german Schlemmer Group.

Schlemmer România operează o unitate de producție a sistemelor de protecție a cablurilor pentru industria auto, investiție cifrată la zece milioane de euro.

Schlemmer România a raportat o cifră de afaceri netă de 19,6 milioane de euro în 2015 și un profit net de 3 milioane de euro la un număr mediu de 163 de salariați.

3i și managementul grupului au preluat pachetul de 100% din acțiunile Schlemmer Group din Germania de la fondul de investiții german Hannover Finanz și Mackprang Holding, compania – mama controlată de familia care a fondat afacerea.

Hannover Finanz a vândut în această tranzacție participația pe care o deținea, de aproximativ 70% din acțiuni.

Consiliul Concurenței a emis o decizie de neobiecțiune în acest dosar, având în vedere că grupul 3i nu este activ pe piața locală în domeniile de activitate ale Schlemmer Group.

Finalizarea tranzacției internaționale, semnată în luna mai 2016, a fost anunțată pe 1 septembrie de către grupul german Schlemmer.

Pe 31 mai 2016, 3i a anunțat printr-un comunicat că a fost de acord să investească 181 milioane de euro în grupul german Schlemmer. Părțile au convenit să nu facă public prețul achiziției.

Grupul Schlemmer a generat vânzări de 263 milioane de euro în anul 2015, are peste 2.500 de angajați și deține 23 de unități de producție în 14 state.

Schlemmer este unul dintre principalii producători și distribuitori mondiali de sisteme de protecție a cablurilor, de Air & Fluid and Mechatronic Systems pentru industria auto, precum și pentru distribuitorii de sisteme de cabluri din industrie și comert en-gross, în domeniile construcțiilor de mașini și nave.

3i este axat pe investiții în capitalul întreprinderilor mijlocii, în infrastructură și în administrarea datoriilor în Europa, Asia și America de Nord.

Fondul de investiții 3i este unul dintre investitorii Catalyst România, primul fond de investiții dedicat pieței locale de tehnologie, media și telecomunicații. Catalyst are un capital de 15 mil. Euro, din care a investit 10 mil. Euro în zece companii cu potențial de creștere.

3i a făcut pe piața românească în urmă cu mai mulți ani și investiții de calibru mai mare, din care și-a făcut exitul.

Astfel, fondul de investiții 3i a vândut în 2014 un pachet de 43% din firma de salubritate Romprest Service către oamenii de afaceri Dragoș Dobrescu și Radu Budeanu.

De asemenea, în 2010, 3i a anunțat după vânzarea participației de 48,7 % pe care o deținea în cadrul operatorului de servicii medicale Centrul Medical Unirea (CMU) – care operează lanțul de servicii medicale Regina Maria – către fondul de investiții global  Advent Internațional, care a preluat atunci un pachet de 80% din afacere. Advent a vândut în 2015 afacerea împreună cu fondatorul Wargha Enayati către fondul de investiții Mid Europa Partners în cadrul unei tranzacții de circa 145 mil. Euro.

Fondul britanic 3i, consiliat de 3TS Capital Partners, a intrat ca acționar minoritar în CMU în februarie 2007.

Grupul de investiții 3i are organizate afacerile pe trei linii – administrare de fonduri de investiții, ifrastructură și administrare de datorii.

Ca administrator de capital privat, fondurile de investiții ale 3i investesc în sectoare precum servicii de consum, industrie (cum este cazul achiziției Schlemmer Group) și servicii de afaceri.

Țintele sale sunt companii cu valoare de întreprindere între 100 și 500 mil. Euro.

Pe bursa din Londra, capitalizarea de piață a 3i este de 6,32 miliarde de lire sterline.

Cine sunt vânzătorii Centrului Medical Panduri către Medlife: Carmen Bichiș, fostul președinte al CNVM, și Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, își fac exitul din afacere prin vânzarea unei participații de câte 33%, în timp ce Maria Pop vinde 24% către liderul pieței de servicii medicale private

Carmen Bichiș, fostul președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Ileana Agalopol – ex – comisar al CNVM și Maria Pop sunt vânzătorii pachetului de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri către Medlife.

Medlife a anunțat pe 4 august achiziția unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri din București, fără să nominalizeze cine sunt vânzătorii și ce pachete au vândut.

Acțiunile Centrului Medical Panduri sunt deținute de către Carmen Bichiș, fosta soție a politicianului Liviu Negoiță, care are 33%, Ileana Agalopol, comisar CNVM și colegă cu Carmen Bichiș la momentul înființării centrului medical, care are un pachet tot de 33%, respectiv Maria Pop, director general, cu un pachet de 34%.

În urma tranzacției cu Medlife, Carmen Bichiș și Ileana Agalopol își vor vinde integral participațiile la Centrul Medical Panduri, iar Maria Pop va vinde un pachet de 24% din acțiuni, urmând să rămână cu 10% din afacere după intrarea în acționariat a liderului pieței de servicii medicale private, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează vânzarea pachetului de 90% din Centrul Medical Panduri către Medlife în jurul valorii de 2 mil. Euro.

Taxhouse și casa de avocatură Dima & Asociații lucrează cu Medlife la tranzacție, în timp ce vânzătorii au fost asistați de către biroul local al firmei austriece de avocatură Wolf Theiss.

Cei trei acționari au aprobat pe 29 august schimbarea formei juridice a Centrului Medical Panduri din societate cu răspundere în societate pe acțiuni și au numit Deloitte auditorul companiei ce urmează a fi preluată de Medlife.

Centrul Medical Panduri a intrat pe piață în urmă cu peste 9 ani. Centrul reunește două laboratoare de analize medicale și două clinici, oferind pacienților o gamă diversificată de investigații clinice și paraclinice, precum și echipamente medicale de ultimă generație. Potrivit reprezentanților companiei, Centrul Medical Panduri a înregistrat la nivelul anului 2015 o cifră de afaceri de peste 1,9 mil. euro, iar pentru anul acesta estimează o creștere de peste 20%.

Compania  a înregistrat anul trecut o marjă netă de profit de circa 10%.

Reprezentanții Medlife au anunțat luna trecută că are discuții avansate pentru cinci tranzacții, din care una de mărime medie spre mare.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliului managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, Medicover și Sanador.

Regina Maria este și ea angajată într-o cursă de achiziții de operatori locali și care să asigure o dezvoltare a portofoliului local de terapii acoperite. În acest an, Regina Maria a cumpărat pe rând spitalul Ponderas, specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. Euro, clinica Helios din Craiova, respectiv centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara.

BCR și IFC sunt principalii finanțatori ai dezvoltării afacerii Medlife, înființate în 1996.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 milioane de euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen, iar odată cu finalizarea contractării celui de al doilea credit, MedLife va avea la dispoziție un buget total de investiții de 76 milioane de euro, din care o parte importantă va fi alocată proiectelor de achiziție.

Familia Marcu controlează 51% din acțiunile Medlife, în timp ce fondul de investiții Value4Capital are 36,25%, iar International Finance Corporation (divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale) deține un pachet de 12,75% din acțiuni.

Scandia Food cumpără o fabrică de conserve la Hunedoara

Scandia Food Sibiu, liderul pieței de conserve pe bază de carne, cumpără compania Rotina Product, care deține o fabrică de conserve la Hunedoara.

Ion Pîrjol și Manole Marcel vând fiecare un pachet de 50% din acțiunile Rotina Product pentru un preț negociat brut de 0,78 mil. Euro. Fiecare urmează să încaseze 0,39 mil. Euro pentru transferul participației, potrivit unei decizii a acționarilor Rotina Product din 31 august.

Rotina Product a raportat pentru 2015 un profit net de 0,38 mil. Lei (0,08 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 8,4 mil. Lei (1,9 mil. Euro) și 52 de angajați.

Compania este un jucător de talie locală a cărui piață de desfacere este concentrată în județul Hunedoara. Rotina Product, înființată în 2001, vinde pateuri, conserve de carne și alte produse alimentare sub marca Rotina.

Scandia Food are o poziție de lider pe piața conservelor pe bază, cu o cotă de piață în volum de peste 46% pe segmentul pateului cu ficat, potrivit unei cercetări de piață a AC Nielsen din 2014. Compania are în portofoliu mărci precum Scandia, Bucegi, Sadu și acoperă și segmentele de pate vegetal, carne și mâncare la conservă. Compania exportă către piețele Uniunii Europene, Republica Moldova și Canada.

În anul 2010, compania a intrată în două noi linii de afaceri – restaurant cu servire rapidă și producție de mezeluri. Valoarea investiției Scandia Food în noua fabrică de la Sibiu a fost de 45 mil. Euro.

Scandia Food Sibiu a avut în 2015 o cifră de afaceri de 211,4 mil. Lei (47,6 mil. Euro) și o pierdere de 1,9 mil. Lei (0,4 mil. Euro) la un personal de 512 angajați.

Industria conservelor de carne și pateu, estimată de către jucători din piață la circa 85 – 100 mil. Euro, a înregistrat anul trecut scăderi și în volum și în valoare. Pe piața de profil, activează jucători precum Scandia Food, Hame România, companie intrată în decembrie în portofoliul Orkla Foods după achiziția firmei – mama din Cehia, precum și jucători de talie locală, respectiv mărcile private ale companiilor de retail, a căror pondere în piață este din ce în ce mai mare.

 

albalact-grafic-main

Lactalis a încheiat cu succes oferta publică de preluare voluntară a Albalact. Grupul francez cumpără pe bursă un pachet de peste 90% din acțiunile liderului pieței de lactate pentru care plătește un preț de circa 72 mil. Euro

Grupul francez Lactalis a încheiat ieri cu succes oferta publică de cumpărare a unui pachet de peste 90% din acțiunile Albalact. Prin tranzacția derulată pe bursa de la București, Lactalis plătește pentru preluarea liderului pieței locale de lactate un preț de achiziție de circa 72 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pragul minim pentru ca oferta derulată pe bursă să poată fi încheiată cu succes este de 90%. Având în vedere că pragul minim a fost depășit, Lactalis va avea mână liberă pentru delistarea companiei de pe piața bursieră.

Oferta publică de preluare voluntară a Albalact s-a derulat în perioada 10 august – 14 septembrie, prețul oferit de francezi fiind de 0,5252 lei pe acțiune și a vizat un pachet de 97,4962% din acțiunile companiei. Achiziția pe bursă a producătorului de lactate s-a derulat prin intermediul B.S.A. International Anderlecht din Belgia.

Ultima cotație pe bursă a acțiunilor Albalact este de 0,52 lei per titlu. Capitalizarea bursieră a companiei este de 339,408 mil. lei (76,29 mil. euro).

Pe 27 ianuarie, a fost semnat un contract între partea franceză și principalii acționari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea unui pachet de 70,3% din capitalul social al companiei de la Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited și fondul de investiții RC2 Limited, condus de către Ion Florescu.

Vehiculul de investiții cipriot Crisware Holdings Limited (deținut de familia Ciurtin) deține 26,85%, fondul de investiții RC2 are o participație de 25,45%, iar Croniar Holdings Limited, vehicul înregistrat în Cipru, controlează 15,67% din Albalact, conform datelor disponibile la Depozitarul Central la 30 iunie.

Pe 7 iulie, Consiliul Concurenței a anunțat că a autorizat operațiunea de concentrare economică realizată prin preluarea SC Albalact SA, SC Rarăul SA și SC Albalact Logistic SRL de către B.S.A. International.

”Prețul pe acțiune va fi determinat prin deducerea din suma de 407,3 milioane RON a datoriei nete ajustate, definită contractual, prin referință la ultima zi a lunii imediat anterioare lunii în care condițiile precedente au fost îndeplinite (datoria netă ajustată include datoria finaciară minus numerar și echivalente în numerar, precum și provizioane și alte elemente similare datoriilor și orice prejudiciu suferit de Albalact în afara cursului obișnuit al activității, ajustări rezultate din normalizarea capitalului circulant net, astfel cum s-a agreat între Acționarii Vânzători și Lactalis) împărțită la un număr de 636.366.282 acțiuni ”, preciza în ianuarie comunicatul Albalact.

Intermediarul ofertei publice de cumpărare a Albalact de către Lactalis este BRD Groupe Societe Generale.

Lactalis a lucrat în tranzacție cu banca de investiții franceză EKA Partners, cu firma de avocatură Leroy & Asociații reprezentată de partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma, respectiv cu EY pe partea de due dilligence (analiză financiară).

De cealaltă parte, casa de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Albalact cu o echipă din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Impactul tranzacției pe piața de lactate este unul major, având în vedere că Lactalis preia liderul pieței de lactate, poziție din care lupta la vârf se duce cu un alt gigant francez, Danone.

Printre competitorii direcți pe acest segment de piață mai sunt Friesland, Covalact sau Prodlacta.

În 2015, producătorul autohton de lactate Albalact a raportat o cifră de afaceri netă de circa 450,3 milioane lei, în creștere cu peste 6% față de anul 2014. Numărul mediu de angajați în 2015 a fost de 634.

Albalact a fost înfiinţată în anul 1971 în Alba Iulia, iar în 1990 a fost transformată în societate comercială pe acţiuni aflată în proprietatea statului. În 1999, compania a fost privatizată, iar familia Ciurtin (Petru Ciurtin si Raul Ciurtin) a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni.

Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact comercializează produse sub brandurile Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul și Poiana Florilor.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului LaDorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Companiile franceze au marcat în ultimii ani achiziții majore pe piața românească. Astfel, Auchan a preluat o rețea de 20 de hypermarketuri Real într-o tranzacție regională, apoi Adeo (deținut de proprietarul francez al Auchan) a cumpărat rețeaua locală de magazine de bricolaj Baumax, iar Carrefour a cumpărat rețeaua de magazine Billa România de la Rewe International.

Axxess Capital vinde afacerea Deutek către un investitor strategic. Liderul global PPG din industria vopselelor ar putea cumpăra producătorul local din care își face exitul fondul de investiții

Managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este aproape de vânzarea afacerii cu lacuri și vopsele Deutek, cumpărate în 2013 de la fondul de investiții Advent International, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Axxess Capital are la masă  un investitor strategic dispus să-i cumpere producătorul de vopsele decorative.

Gigantul american PPG, lider la nivel global în sectorul de lacuri și vopseluri, este interesat de achiziția afacerii Deutek aflate în portofoliul Axxess Capital. Mai multe surse din piață susțin că PPG este investitorul care s-a înțeles cu Axxess Capital pentru preluarea producătorului local de vopsele decorative.

Reprezentanții Axxess Capital și ai PPG nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Vânzarea Deutek de către Axxess Capital se înscrie într-o serie de tranzacții de exit ale managerului de capital privat condus de Horia Manda. Acesta a semnat în aprilie vânzarea pachetului de peste 49% din acțiunile producătorului de jucării Noriel către managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors, respectiv vânzarea în luna iunie a pachetului de 100% din acțiuni la Industrial Access către grupul belgian TVH.

Exitul Axxess Capital de la Deutek vine într-un moment favorabil de piață, dacă avem în vedere că industria de profil a înregistrat în 2015 un ritm de creștere de circa 5 procente, după ani de stagnare și de scădere.

Fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, ultimul fond ridicat de către Axxess, a cumpărat în 2013 acțiunile producătorului de vopsele Dufa, redenumit Deutek, de la Advent International într-o tranzacție în jurul a 16 mil. Euro.

Axxess Capital a luat pe pierderi compania și a trecut-o pe profit la o marjă netă de 10%, astfel că vânzarea Deutek este de așteptat să aducă un multiplicator bun pentru banii investiți de Axxess Capital.

Deutek a raportat pentru 2015 un profit net de 13,1 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 131,5 mil. Lei (29,5 mil. Euro)și un număr mediu de 344 de angajați. În 2012, anul dinaintea preluării afacerii de către Axxess Capital, compania avea o pierdere de 25,1 mil. Lei la o cifră de afaceri de 117,9 mil. Lei și 343 de angajați.

Deutek concurează cu Kober (afacerea antreprenorului Aurel Kober), Policolor (aflat în portofoliul fondului de investiții RC2, condus de Ion Florescu), Fabryo Corporation (controlat de către fondul de investiții Oresa Ventures) pe o piață de lacuri și vopsele cu vânzări anuale estimate la circa 350 mil. Euro pe an. Cea mai mare pondere la nivelul pieței este ocupată de vopselurile decorative, care ajung până la 160 mil. Euro vânzări pe an.

PPG este deja prezent pe piața românească de profil prin PPG Coatings România, companie cu structuri de vânzări însă fără capacități de producție locale. PPG Coatings România (fosta Trilak Coatings SRL) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 14,2 mil. Lei și un profit net de 0,5 mil. Lei la un număr de 27 de angajați.

PPG este furnizor pentru producătorul auto Renault, proprietarul uzinelor Dacia de la Pitești. La nivel global, PPG este unul dintre liderii industriei de profil alături de concernul Akzo Nobel. PPG s-a uitat și înainte după achiziții pe piața românească, spun surse din piață.

PPG este o afacere fondată în 1883 sub numele Pittsburgh Plate Glass de către John B. Ford și John Pitcairn în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).

Concernul american a ajuns la finele lui 2015 la venituri de 15,33 mld. Dolari și un profit net de 1,406 mld. Dolari, respectiv la un numerar din operațiuni de 1,837 mld. Dolari. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din New York, PPG având o capitalizare bursieră de 26,94 mld. Dolari. Principalii acționari ai companiei sunt investitori instituționali precum Vanguard Group (6,8%), FMR ((6,38%), Massachusetts Financial Services (6,01%), State Street Corporation (4,21%) sau fonduri mutuale precum Fidelity Contrafund Inc cu 2,8%, conform datelor făcute publice la 30 iunie.

Compania ocupă poziția 190 în indexul Fortune 500. PPG și-a bazat creșterea în ultimii ani pe o campanie puternică de achiziții. După o tranzacție în Mexic în 2014 de peste 2 mld. Dolari, în 2015 PPG a finalizat șase achiziții mai mici pentru care a plătit peste 400 mil. Dolari.

Pe piețele din regiune, PPG are o poziție solidă. Astfel, conform unor date prezentate de către grupul finlandez Dejmark, prezent și în România, PPG Deco deține o cotă valorică de 15% din piața de profil din Cehia, 20% din piața slovacă, respectiv 16% din piața din Ungaria prin intermediul mărcii Trilak (cu care este prezent PPG și în România).

Sectorul materialelor de construcții din România a revenit în atenția investitorilor strategici, care văd potențial de creștere în anii următori pe fondul unei creșteri de consum.

Electrica luptă cu giganții financiari Allianz și Macquarie în cea mai mare tranzacție de pe piața de energie. Germanii de la E.ON au scos la vânzare un pachet în jurul a 30% din acțiunile E.ON Distribuție România, tranzacție de circa 250 mil. Euro. Ofertele angajante, așteptate la jumătatea lunii octombrie

Concernul german E.ON este în plin proces de vânzare a unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România, unicul distribuitor integrat de electricitate și gaze de pe piața locală. Pachetul scos la vânzare este în jurul a 30% din companie, iar valoarea tranzacției este de așteptat să ajungă peste 250 mil. Euro.

Compania de stat Electrica, grupul financiar german Allianz, un fond de investiții specializat în infrastructură al grupului australian Macquarie, precum și alți investitori financiari printre care manageri de fonduri de pensii s-au arătat interesați de preluarea participației la E.ON Distribuție România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Concernul german a primit oferte neangajante, iar la jumătatea lunii octombrie tranzacția este de așteptat să treacă în faza ofertelor angajante. În acest moment, investitorii derulează activități specifice de due – dilligence (analiză financiară) pentru a-și putea construi ofertele financiare.

Reprezentanții E.ON și ai Electrica nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

“Politica noastră este să nu comentăm zvonuri de piață sau potențiale tranzacții, motiv pentru care nu putem răspunde la întrebări și deci, refuzăm să comentăm”, a precizat Steve McCool, Director Asociat pentru comunicare corporativă la Macquarie Infrastructure and Real Assets.

De asemenea, Christian Kroos, Director adjunct de comunicare al grupului și responsabilitate corporativă al Allianz, a răspuns printr-un email: „În ceea ce privește întrebările Dumneavoastră de fuziuni și achiziții, pot să vă spun că, din principiu, nu răspundem acelor întrebări care sunt legate des de speculații de piață”.

O echipă a firmei de consultanță și audit PwC a făcut due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence).

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

La E.ON Distribuție România SA, acționar minoritar este statul român prin intermediul ministerului energiei, care deține un pachet de 13,51% din acțiuni.

În portofoliul FP, pachetul de 18,35% deținut la E.ON Distribuție România SA era cotat la 31 martie între cele mai valoroase 5 participații din portofoliul fondului. Astfel, pachetul era estimat la 510,4 mil. lei (circa 115 mil. euro) ceea ce ar corespunde unei valori a companiei E.ON Distribuție România SA de 625 mil. euro.

Exitul FP de la E.ON a avut loc în contextul strategiei anunțate de a-și reduce dependența portofoliului de investiții de piața de energie. Până acum, FP și-a vândut participații la companii de energie listate pe bursă precum Transelectrica sau Romgaz, cere o listare rapidă a Hidroelectrica pe bursă și are în plan listarea la Londra a OMV Petrom.

Electrica, unul dintre investitorii care au depus ofertă neangajantă pentru pachetul E.ON Distribuție România SA este într-un context aparte în tranzacție.

Electrica a fost vânzătorul pachetului de 51% din Electrica Moldova în urmă cu 11 ani și acum este concurent pentru E.ON pe piața de energie prin subsidiarele sale de distribuție de electricitate Electrica Distribuție Transilvania Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud și Electrica Distribuție Muntenia Nord.

E.ON Distribuție România SA oferă pentru Electrica acces nu doar la vechiul portofoliu de clienți din Moldova, ci ar fi poartă de intrare indirect și în piața distribuției de gaze, adică o premieră pentru compania de stat.

Electrica stă pe lichidități foarte mari, după ce în 2014 compania a strâns în conturi aproape 2 mld. Lei (443 mil. euro) după vânzarea de către stat a unui pachet de 51% din acțiunile companiei către investitorii de pe bursele din București și Londra.

Compania nu a făcut investiții sau achiziții majore până acum, iar dezbaterile în jurul acestui subiect au dus la schimbarea managementului companiei în acest an.

Pentru 2015, Electrica SA a raportat venituri consolidate de 5,503 mld. Lei (1,239 mld. Euro) și un profit net 363 mil. Lei (81,7 mil. Euro). Valoarea bursieră a companiei de stat este de 4,64 mld. Lei (peste 1 mld. Euro). Ministerul Energiei este principalul acționar cu 48,8%, urmat de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu 8,65%.

Un alt competitor intrat în cursă pentru pachetul E.ON este un alt gigant german care vine din sectorul financiar și al asigurărilor, Allianz. Grupul, unul dintre cei mai mari manageri de active din lume, este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

Un alt pețitor de calibru,grupul financiar australian Macquarie, este din ce în ce mai interesat de oportunitățile de investiții din România. Macquarie a depus ofertă neangajantă pentru pachetul minoritar al subsidiarei locale a E.ON.

Macquarie a raportat pentru anul financiar închis pe 31 martie un profit net de 2,06 mld. Dolari australieni (1,38 mld. Euro) și venituri operaționale de 10,1 mld. Dolari australieni (6,8 mld. Euro).

Este cel mai mare investitor în infrastructură la nivel global prin intermediul Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA). MIRA administrează circa 50 de fonduri de investiții publice și private și are active sub administrare de peste 105 mld. Dolari (136 mld. Dolari australieni).

Cel mai recent fond de investiții european al Macquarie dedicat investițiilor în infrastructură este Macquarie European Infrastructure Fund 4, strâns în aprilie 2013 cu un capital total de 2,7 mld. Euro. Printre investițiile realizate din acest fond se numără CGN (Czech Gas Network) rețea de distribuție de gaze ce acoperă 80% din piața cehă, sau Energie Steiemark, a patra companie de utilități integrată din Austria.

Fondul de investiții Macquarie European Infrastructure 4 a cumpărat pe 30 noiembrie 2014 afacerile E.ON din Spania și Portugalia la o valoare de întreprindere de 2,5 mld. euro. Portofoliul E.ON din Spania și Portugalia a fost modelat după lupta dintre concernul german și italienii de la Enel pentru controlul Endesa.

Tranzacția de vânzare a pachetului minoritar de la E.ON Distribuție România a atras interesul și al altor investitori financiari, inclusiv manageri de fonduri de pensii.

Vânzarea pachetului minoritar de acțiuni al subsidiarei locale a E.ON este cea mai mare tranzacție în derulare în acest moment pe piața de energie.

E.ON a intrat pe piața din România în anul 2000 prin intermediul Ruhrgas, care deținea un pachet de circa 28% din distribuitorul privat de gaze Congaz Constanța, vândut apoi în 2014 către GDF Suez (actualul Engie).

Privatizările din energie au dus la o expansiune puternică a E.ON în România. Astfel, grupul german a câștigat în 2004 licitația de vânzare a pachetului majoritar de acțiuni la Distrigaz Nord, iar ulterior a preluat și controlul la Electrica Moldova prin preluarea a 51% din acțiuni, iar Electrica a rămas cu restul de 49% din acțiuni.

De la venirea în România, E.ON afirmă că a investit peste 1,2 mld. Euro pe piața de energie.

Consiliul Concurenței analizează achiziția casei de comerț cu energie Repower România de către MET Holding

Consiliul Concurenţei a anunțat, astăzi, că analizează tranzacţia prin care MET Holding AG împreună cu filiala sa din România, MET Romania Energy Trade SRL, preia Repower Furnizare România SRL.

Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.

KPMG a fost consultantul financiar exclusiv al lui Repower AG la vânzarea subsidiarei din România către MET Group. De cealaltă parte, MET Group a lucrat cu BT Capital Partners la achiziția operațiunilor locale ale Repower.

Tranzacția de exit a Repower a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 februarie.

Met Holding AG, Elveţia, compania mamă agrupului MET, este prezentă în zece state europene, cu aproape 400 de angajați permanenți în Austria, Croația, Ungaria, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Elveția, Turcia și Marea Britanie. Grupul MET desfăşoară activităţi comerciale în domeniul gazelor naturale, energiei electrice, petrolului, GPL.  Filiala sa din România, MET Romania Energy Trade SRL este activă pe piețele concurențiale de furnizare a gazelor naturale și energiei electrice.

Cumpărătorul MET Group este controlat în proporție de 40% de către grupul petrolier ungar MOL, alte acționari importanți fiind Benjamin Lakatos (24,67%), Ilya Trubnikov (12,665%), Gyorgy Nagy (12,665%) și Istvan Garancsi (10%). Grupul petrolier MOL este unul dintre cei mai mari jucători din piața distribuției de carburanți, cu afaceri de aproximativ un miliard de euro.

Repower Furnizare România SRL este o companie activă pe piața concurențială a furnizării de energie electrică din România.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali. Repower Furnizare România deținea o cotă de piață de 2,85% din furnizarea de energie electrică la clienții finali în intervalul ianuarie – martie 2016, conform datelor făcute publice de către Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Conform aceleiași surse, Repower Furnizare România avea în perioada raportată o cotă de piață de 4,13% din cantitatea furnizată de electricitate în intervalul ianuarie – martie 2016, pe o piață dominată de Electrica Furnizare (16,45%), Tinmar Energy (8,14%), E.ON Energie România (7,38%), Transenergo Com (5,6%), CEZ Vânzare (5,03%) și Enel Energie (4,45%)

Grupul elvețian Repower a anunțat în luna iulie vânzarea afacerii sale din România către grupul MET Group, cu sediul la Zug (Elveția) și controlat de către investitori din Ungaria.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali.

MET România Energy Trade a înregistrat în anul 2015 o cifră de afaceri de 29 mil euro, o pierdere de 0,8 milioane euro și un număr de 12 salariați.

Repower are două companii locale – Repower Furnizare România SRL, care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 114,6 mil. euro și cu pierderi de aproape 3 mil. euro, respectiv Repower România Vânzări SRL, care a raportat pentri 2015 o cifră de afaceri de 15,2 mil. euro și pierderi de circa 15.000 euro.

O echipă de avocați Schoenherr condusă de partenerul Mădălina Neagu a asistat Braas Monier la achiziția fabricii de țiglă de la Elpreco Craiova

Firma de avocatură austriacă Schoenherr a asistat compania Braas Monier la achiziția fabricii de țiglă de la Elpreco Craiova, tranzacție cu o valoare totală de 33 mil. Lei (circa 8 mil. Euro).

Dosarul achiziției Braas Monier în România a fost coordonat de către Mădălina Neagu, partener al biroului Schoenherr din București, iar din echipă au mai făcut parte avocatele Alexandra Munteanu și Anda Tufan.

Mădălina Neagu este coordonatorul practicii locale de fuziuni și achiziții a firmei austriece de avocatură.

Investiția totală a Braas Monier la fabrica de țiglă a Elpreco Craiova include prețul de achiziție, costurile legate de achiziție, inclusiv de integrare, finanțarea nevoilor suplimentare de capital de lucru și cheltuieli suplimentare de capital.

“Achiziția a fost finanțată din surse interne ale Braas Monier Building Group. Am fost sprijiniți de echipe românești ale unor firme internaționale de consultanță”, preciza pe 6 septembrie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck, director de comunicare și pentru relația cu investitorii al grupului cumpărător.

Produsele fabricii achiziționate vor fi vândute în viitor sub numele de marcă Getica.

Managementul Braas Monier se așteaptă ca această tranzacție să genereze în 2019 venituri de aproximativ  22 de milioane de lei si un EBITDA de aproximativ 7,5 milioane de lei, ceea ce ar conduce la un puternic aflux de numerar.

Prin preluarea fabricii, BRAMAC își consolidează poziția pe piața locală și câștigă o bază de clienți mai largă.

Achiziția este de așteptat să se închidă la începutul celui de-al patrulea trimestru din 2016.

“Nu comentăm referitor la potențiale viitoare achiziții. La nivel de grup, am cheltuit aproximativ 50 mil. Euro pe achiziții în 2015 și ne-am simți confortabili cu un nivel similar în 2016 și mai departe”, mai spunea pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck din partea Braas Monier.

Pentru CRH, vânzarea capacității de producție de țiglă de la Elpreco Craiova face parte din procesul intern de reorganizare a operațiunilor locale, care s-au extins puternic după achiziția în urmă cu un an a companiilor Lafarge din România în cadrul unei tranzacții transfrontaliere.

Astfel, grupul irlandez a renunțat la producția de țiglă de la Craiova în contextul în care liniile sale de afaceri sunt concentrate pe producție de ciment, betoane, agregate, producție de feronerie și de alte materiale de construcții, respectiv distribuție de materiale de construcții.

Compania austriacă Bramac a devenit în anul 2004 producător local de tiglă din beton, în urma unei investiții de 6 mil. euro în construirea de la zero a unei fabrici de profil la Sibiu.

Grupul Braas Monier Building avea la 30 iunie operațiuni în 36 de țări  și 118 fabrici de producție, și un număr de aproximativ 7.700 de angajați. În anul 2015, grupul Braas Monier a raportat venituri de 1,256 mld.euro.

Schoenherr, firmă de avocatură de talie regională, și-a deschis biroul de la București în urmă cu 20 de ani, venind alături de primul val de investitori austrieci, din care a făcut parte de exemplu Brau Union din industria berii. Acum, are o echipă de aproximativ 50 de avocați și 13 parteneri.

blue-lake-main

B2 Holding confirmă semnarea acordului pentru achiziția alături de EOS a portofoliului Blue Lake al BCR. Valoarea nominală a portofoliului este de 370 mil. Euro și include 6.800 de credite garantate cu proprietăți imobiliare, iar prețul de achiziție este de până la 55 mil. euro. PwC și Schoenherr au lucrat cu BCR, cumpărătorii cu firma de avocatură MMO afiliată KPMG

B2 Holding ASA, prin intermediul subsidiarei sale Ultimo Netherlands BV, a anunțat, astăzi, că a intrat într-un acord pentru achiziția unui portofoliu neperformant format din credite ipotecare, în cadrul unui parteneriat cu cote egale, de 50% fiecare, împreună cu EOS Investment RO GmbH.

Portofoliul include 6.800 de împrumuturi cărora le sunt atașate un colateral format din proprietăți imobiliare. Valoarea nominală a portofoliului este de circa 370 mil. Euro, iar vânzătorul este BCR, potrivit unui comunicat al B2 Holding transmis bursei din Oslo, unde sunt listate acțiunile companiei.

Prețul de achiziție al portofoliului nu a fost făcut public. Surse din piață afirmă că acesta se situează în jurul a 15 eurocenți, adică până la 55 mil. Euro, informație neconfirmată de către sursele implicate în tranzacție.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 5 mai despre tranzacția Blue Lake de la BCR. Apoi, pe 7 septembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră că tranzacția Blue Lake a fost semnată de către BCR cu EOS și B2 Holding.

Parteneriatul B2 Holding cu EOS în cadrul acestei investiții oferă multe beneficii, inclusiv oportunitatea de a forma o relație cu un jucător – cheie în regiune.

B2Holding și EOS vor împărți responsabilitatea administrării portofoliului în cote egale.

„Apreciem timpul și angajamentul atât al BCR, cât și al EOS pe care l-au dedicate acestei tranzacții complexe. După ce am petrecut timp cu managementul EOS, suntem confortabili că acest parteneriat va livra valoare maximă acționarilor noștri din acest portofoliu, în timp ce accelerăm creșterea noastră în România și Europa de Sud – Est „, a spus Olav Dalen Zahl, CEO al B2Holding.

Tranzacția este de așteptat să se închidă în decembrie.

Consultanții PwC au avut mandatul pentru vânzarea portofoliului Blue Lake, echipa fiind coordonată de către Jonathan Wheatley, Senior Director în cadrul grupului de consultanță PwC dedicat portofoliilor din Europa, precum și Bernhard Engel, partener PwC Austria. Vânzătorul a lucrat, de asemenea, în tranzacție cu o echipă de avocați Schoenherr din care au făcut parte partenerii Matei Florea și Mădălina Neagu. De cealaltă parte, cumpărătorii au fost consiliați de către o echipă a firmei de avocatură Mihăilă Mihai Olteanu, condusă de către Managing Partner Laura Toncescu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. MMO (ex-NTMO) este afiliată rețelei KPMG Legal.

BCR,  cea mai mare bancă locală după active, a primit pe 13 iunie ofertele pentru portofoliul neperformant Blue Lake. Printre finaliști s-au aflat nume precum EOS, Kredyt Inkaso și APS, spun surse din piață.

”Strategia asumată de BCR este de reducere a portofoliului NPL, iar rezultatele sunt vizibile în scăderea continuă a ratei NPL, ajunsă deja sub 15% la jumătatea anului 2016”, au răspuns reprezentanții BCR la setul de întrebări al jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea portofoliului neperformant Blue Lake.

Rata creditelor neperformante a scăzut în cazul BCR de la 23,1% în iunie 2015 până la 14% la finele primului semestru al acestui an, pe fondul continuării politicii sale de curățire a bilanțului și vânzarea accelerată a activelor toxice începută de Tomas Spurny și continuată de succesorul său la șefia BCR, Sergiu Manea, care a venit la conducerea băncii în urmă cu un an. Vânzarea accelerată a portofoliilor neperformante a permis, pe de o parte, creșterea profitabilității băncii prin deblocarea unor resurse alocate pentru provizioane, iar pe de altă parte, BCR s-a concentrat mai mult pe creditare.

BCR a realizat un profit net de 636 mil. lei (141,5 mil. euro) în primul semestru al acestui an și o producție de credite noi de peste 4,1 mld. lei (circa 900 mil. euro), acordate atât pe segmentul corporate, cât și retail.

Rezultatele BCR obținute în primul semestru trebuie citite în contextul în care banca a finalizat în luna iunie cea mai mare vânzare de credite neperformante din istoria pieței locale de profil prin intermediul tranzacției Tokyo, transferând un portofoliu cu o valoare nominală de aproximativ 1,1 mld. Euro către APS, IFC și Deutsche Bank.

BCR a finalizat pe 8 iunie vânzarea portofoliului neperformant Tokyo, pentru care a încasat un preț de aproximativ 150 mil. euro după transferul unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproape 1,1 mld. euro către consorțiul APS – Deutsche Bank – International Finance Corporation, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. BCR nu a făcut public prețul de vânzare nici al portofoliului Tokyo, nici al altor portofolii vândute anterior.

Tot în intervalul iunie 2015 – iunie 2016, BCR a mai înregistrat un record încercând să vândă portofoliul neperformant Neptun, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, însă în septembrie 2015 s-a văzut nevoit să retragă tranzacția de pe piață. După acest eșec, banca a regrupat activele în cadrul altor portofolii, cu o structură mai simplă, cu valori nominale mai mici și mai ușor de vândut.

Firma germană de administrare a datoriilor EOS, unul dintre cei doi cumpărători ai portofoliului Blue Lake, are deja o poziție puternică pe piața locală a administrării de creanțe, fiind unul dintre liderii acestui segment de afaceri. Compania condusă de către Adrian Boghiu și Georg Kovacs numără aproximativ 650 de angajați, conform datelor făcute publice de către EOS KSI România, și are o rețea de birouri în București și în alte 12 orașe mari din țară.

EOS și-a început operațiunile în România în 2002, fiind un pionier în sectorul local al administrării datoriilor. EOS KSI România, specializată în recuperarea creanțelor și una dintre firmele locale ale EOS, a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 60,7 mil. Lei și un profit net de 7,47 mil. Lei la un număr mediu de 561 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual.

La nivel de grup, EOS a raportat o cifră de afaceri de 596,1 mil. Euro și un profit înainte de impozitare (EBT) de 181,4 mil. Euro pentru anul financiar 2015 – 2016. EOS face parte din grupul german Otto, o afacere cu sediul la Hamburg și cu venituri de 12 mld. euro pe an, controlată de familia fondatoare Otto.

Partenerul de achiziție al EOS la achiziția Blue Lake este compania norvegiană B2 Holding, care s-a mișcat repede pe piața românească în ultimele luni. Norvegienii au anunțat o strategie de creștere care vizează, în special, Europa Centrală și de Est, regiune în care România a fost cea mai mare și mai activă piață de tranzacționare a portofoliilor neperformante în 2015.

B2 Holding a cumpărat recent o firmă bulgară de recuperare a creanțelor activă la nivel local, Debt Collection Agency. B2 Holding a anunțat pe 9 mai un acord de achiziție a 100% din acțiunile DCA, firmă fondată în 2010 de către oamenii de afaceri bulgari Martin Despov și Nikolina Stancheva. Tranzacția a fost finalizată pe 10 iunie.

DCA are subsidiară în România din 2013. Compania numără 134 de angajați în Bulgaria și 25 de oameni în România.

DCA are în administrare un portofoliu de datorii cu o valoare nominală de circa 180 mil. euro. Compania a raportat pentru 2015 venituri de 5,9 mil. euro și un profit net de 1,9 mil. euro.

B2 Holding are pe bursa din Oslo o capitalizare de piață în valoare de 4,8 miliarde de coroane norvegiene (0,52 mld. euro) la o cotație de 13 coroane per acțiune. Principalii acționari sunt grupul suedez de servicii financiare Prioritet Group AB cu o participație de 13,85% din B2 Holding, și compania norvegiană de transporturi maritime Rasmussengruppen AS cu un pachet de 11,67%.

Pe piața de profil, principalele poziții sunt ocupate de către APS puternic înfipt pe segmentul portofoliilor neperformante corporate, Kruk lider de piață pe segmentul creditelor de consum, Kredyt Inkaso care a venit rapid de la zero la un portofoliu de circa 1 mld. Euro în circa trei ani și EOS, unul dintre cei mai vechi jucători pe piața de profil și în același timp unul dintre cei mai mari administratori de datorii la nivel local.

În acest an, cei mai activi cumpărători au fost APS (tranzacțiile Tokyo, Rosemary) și Kruk (tranzacțiile Elisabeth și Ursa), iar BCR a fost cel mai activ vânzător de active neperformante în ultimii doi ani.

Fondul de investiții 3TS Catalyst România va investi 0,7 mil. Euro pentru preluarea unei participații finale de 30 – 40% în platforma de recrutare SmartDreamers, în care au investit anterior și cei doi Managing Partneri ai firmei de avocatură Eversheds România. Marius Ghenea, partener 3TS Catalyst România: Anul viitor vom avea companii din portofoliu pentru primele exituri. 3TS Capital Partners discută o achiziție cu un alt fond de investiții aflat sub administrare

Fondul de investiții 3TS Catalyst România a anunțat, marți, că va investi 0,7 mil. Euro pentru a prelua o participație minoritară semnificativă în platforma de recrutare SmartDreamers din Târgu Mureș, aceasta fiind a zecea companie intrată în portofoliul managerului de capital de risc.

Afacerea Smart Dreamers a fost fondată în 2014 de către Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan și a trecut până acum prin două runde succesive de investiții realizate de investitori de tip business angels.

La finele lui 2014, platforma de recrutare a obținut o investiție de la Radu Atanasiu, Mălin Ștefănescu și Danu Temelie în valoare de peste 100.000 de euro.

În 2015, SmartDreamers obține cea de-a doua investiție în euro, care conduce la schimbarea structurii de acționariat, grupului de investitori și fondatorilor Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan alăturându-li-se oamenii de afaceri Mihai Guia, Cristian Lina și Octav Cobzăreanu. Mihai Guia și Cristian Lina sunt Managing Partneri ai biroului local al firmei britanice de avocatură Eversheds.

Odată cu cea de-a doua infuzie de capital, destinată extinderii business-ului în piața din Ungaria cât și în alte piețe la nivel internațional, compania cedează 11% din acțiuni către cei șase business angeli.

În prezent, Smart Dreamers este utilizată de peste 2.000 de companii şi peste 100.000 de candidați în baza de date.

La finalul anului 2015 Smartdreamers a înregistrat o cifră de afaceri netă de 169.058 lei (aproximativ 0,04 mil.euro), o pierdere netă de 678.684 lei ( 0,15 mil.euro ) și un număr mediu de 9 salariați.

Investiția în SmartDreamers marchează finalizarea perioadei inițiale de investiții a fondului Catalyst România. Pachetul pe care Catalyst România îl va prelua în final este de aproximativ 30 – 40%, după cum a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea, Director de investiții al Catalyst România.

Fondul de investiții Catalyst România investește capital în companii nu prin achiziția de acțiuni, ci prin aport la majorare de capital printr-un așa – numit cash in (banii investiți rămânând în companie – n.r.).

Catalyst România a investit până acum de la lansarea fondului în 2013 aproximativ 10 mil. Euro din capitalul total de 15 mil. Euro pe care îl are la dispoziție. Pe lângă investițiile inițiale, sunt investiți bani din fond și pentru runde de capitalizare ulterioare.

“Finanțăm și achiziții făcute de companiile din portofoliu dacă acestea identifică astfel de ținte pe piețele din străinătate”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Tichetul de investiții al Catalyst România se situează între 0,5 și 1,5 mil. Euro per investiție inițială, care poate fi ulterior completată prin runde ulterioare de investiții.

Astfel, cea mai importantă investiție a Catalyst România pentru o companie din portofoliu ajunge la aproximativ 2 mil. Euro și este în retailerul online Elefant.ro, în care în iulie a fost atras și managerul de capital Axxess Capital, care investește 5 mil. Euro pentru preluarea a 30% din companie. În schimb, în afacerea Avocatnet, Catalyst România a investit aproximativ 0,35 mil. Euro.

Catalyst România este un fond de investiții cu o durată de viață de zece ani. Durata tipică a unei investiții într-o companie este între 3 și 5 ani, după care fondul se pregătește să-și facă exitul.

Banii investiți de către Catalyst România provin din fonduri europene puse la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii prin programul JEREMIE, de la Fondul European de Investiții, fondul de investiții 3TS Capital Partners, BT Asset Management (parte a grupului financiar Banca Transilvania), SIF Moldova, Certinvest Pensia Mea și alți investitori.

La conferința de presă dedicată investiției Catalyst România în Smartdreamers au fost prezenți și Camelia Drăgoi, manager de mandat pentru investiția Catalyst din partea Fondului European de Investiții, respectiv Costin Tărăcilă, Managing Partner al firmei de avocatură RTPR Allen & Overy care asigură consultanța juridică pentru fond la aceste tranzacții.

“Nu suntem în perioada de exit. Anul viitor vom avea companii pentru primele exituri“, a precizat Marius Ghenea, Director de investiții al 3TS Catalyst România.

Potrivit acestuia, există discuții pentru exit, cât și pentru creșterea companiei la VectorWatch.

În acest moment, Catalyst România are în portofoliu firmele 123ContactForm SRL (dezvoltator de soft pentru formulare și chestionare online), Vola.ro, Elefant.ro, Simartis Telecom, Inteligo Media (care administrează portalul de informație legislative și juridică Avocatnet.ro), GreenHorse Games, VectorWatch, SmartBill (administrată de Intelligent IT), Marketizator Friends și Smartdreamers.

Fondul este administrat de către 3TS Capital Partners, una dintre cele mai importante companii de private equity şi venture capital din Europa Centrală şi de Est.

Din echipa 3TS responsabilă de investițiile Catalyst fac parte Marius Ghenea – partener Catalyst România, Sever Totia – partener Catalyst România, Jozsef Kover – partener 3TS Capital Partners și Alina Georgescu, Office Manager.

Sever Totia, investitor cu experiență pe piața americană, intră în echipa de administrare a fondului și va ajuta la dezvoltarea companiilor din portofoliu către exit, cu predilecție către investitorii din SUA.

3TS Capital Partners este unul dintre cei mai focusați manageri de capital pe investiții în zona de Tehnologie Media și Telecom. 3TS Capital Partners investește acum și dintr-un fond de investiții de talie mult mai mare, a cărui capitalizare depășește 100 mil. Euro și unde tichetul de investiții este de circa 5 – 7 mil. Euro.

“3TS are cu fondul de investiții cel mare un proiect de achiziție în zona TMT în România “, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Pe piața de private equity, Catalyst România este un fond de investiții cu capital de creștere care se adresează companiilor tinere din domeniul tehnologiei, sector care este vizat și de alți manageri de fond cum este cazul Earlybird, care a investit recent în afacerea DCS Plus.

Braas Monier preia o capacitate de producție de țiglă a CRH de la Craiova într-o tranzacție totală de 8 mil. Euro. Achim Schreck, Braas Monier: “Am lucrat în tranzacție cu echipe românești ale unor firme internaționale de consultanță”. Cumpărătorul a cheltuit la nivel de grup 50 mil. Euro pe achiziții în 2015 și se simte “confortabil” cu un nivel similar și în acest an

Grupul german Braas Monier, proprietarul producătorului de ţiglă ceramică  și din beton Bramac – Sisteme de Învelitori,  a semnat un acord pentru achiziția unei fabrici de țiglă din beton din Craiova, pentru o sumă de aproximativ 33 de milioane de lei (aprox. 8 mil.euro), potrivit unui anunț al grupului. Capacitatea de producție aparținea Elpreco Craiova, companie aflată în portofoliul grupului irlandez de material de construcții CRH.

Investiția totală include prețul de achiziție, costurile legate de achiziție, inclusiv de integrare, finanțarea nevoilor suplimentare de capital de lucru și cheltuieli suplimentare de capital.

“Achiziția a fost finanțată din surse interne ale Braas Monier Building Group. Am fost sprijiniți de echipe românești ale unor firme internaționale de consultanță”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck, director de comunicare și pentru relația cu investitorii al grupului german.

Produsele fabricii achiziționate vor fi vândute în viitor sub numele de marcă Getica.

Managementul Braas Monier se așteaptă ca această tranzacție să genereze în 2019 venituri de aproximativ  22 de milioane de lei si un EBITDA de aproximativ 7,5 milioane de lei, ceea ce ar conduce la un puternic aflux de numerar.

Prin preluarea fabricii, BRAMAC își consolidează poziția pe piața locală și câștigă o bază de clienți mai largă.

Achiziția este de așteptat să se închidă la începutul celui de-al patrulea trimestru din 2016.

“Nu comentăm referitor la potențiale viitoare achiziții. La nivel de grup, am cheltuit aproximativ 50 mil. Euro pe achiziții în 2015 și ne-am simți confortabili cu un nivel similar în 2016 și mai departe”, a mai spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck din partea Braas Monier.

Pentru CRH, vânzarea capacității de producție de țiglă de la Elpreco Craiova face parte din procesul intern de reorganizare a operațiunilor locale, care s-au extins puternic după achiziția în urmă cu un an a companiilor Lafarge din România în cadrul unei tranzacții transfrontaliere.

Astfel, grupul irlandez a renunțat la producția de țiglă de la Craiova în contextul în care liniile sale de afaceri sunt concentrate pe producție de ciment, betoane, agregate, producție de feronerie și de alte materiale de construcții, respectiv distribuție de materiale de construcții.

Producția de țiglă este însă aria principală de afaceri pentru Bramac, companie care până în urmă cu câțiva ani era controlată în ponderi egale de către producătorul austriac de cărămizi Wienerberger și gigantul francez de materiale de construcții Lafarge. Din 2011, afacerea Bramac are ca unic proprietar grupul german Braas Monier.

 ”Activitatea de construcție în diferite părți din sud-estul Europei a început să-și revină după mai mulți ani de declin constant. În România, Bulgaria și Serbia, care sunt potențiale zone de vânzare ale fabricii achiziționate, numărul de locuințe în 2015 era încă aproape un sfert sub nivelul din 2009, dar este de așteptat să crească din nou cu până la 20% până în 2017”, a explicat motivul tranzacției, Pierre-Marie De Leener, CEO și președinte al board-ului Grupului Braas Monier.

Compania austriacă Bramac a devenit în anul 2004 producător local de tiglă din beton, în urma unei investiții de 6 mil. euro în construirea de la zero a unei fabrici de profil la Sibiu.

Grupul Braas Monier Building avea la 30 iunie operațiuni în 36 de țări  și 118 fabrici de producție, și un număr de aproximativ 7.700 de angajați.

În anul 2015, grupul Braas Monier a raportat venituri de 1,256 mld.euro. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa de la Frankfurt. Principalii săi acționari sunt investitori instituționali și bănci. 40 N Latitude SPV – F Holdings Sarl are 29,11% din acțiunile companiei, Wellington Management Group are 9,89%, Monier Holdings SCA 10,77%, iar Lucerne Capital Management 5,05%.

RCS & RDS pregătește ridicarea plafonului pentru contractarea de finanțări noi până la un nivel record de 1,6 mld. Euro. Compania își creează spațiu de manevră pentru refinanțarea datoriei prin emisiune de obligațiuni și credite bancare, precum și pentru “alte scopuri” corporative

Grupul de comunicații RCS & RDS, unul dintre jucătorii majori din piața locală de profil, și-a majorat plafonul – țintă pentru contractarea de finanțări noi în perioada următoare până la un nivel total de până la 1,6 mld. Euro, potrivit completărilor aduse convocatorului adunării generale a acționarilor pentru data de 3 octombrie.

Astfel, convocatorul inițial, publicat săptămâna trecută, stabilea aprobarea uneia sau mai multor finanțări, care include și o posibilă emisiune de obligațiuni, cu o valoare totală de până la 600 mil. Euro și cu rambursare pe o perioadă de până la zece ani. Acest plafon a fost acum majorat până la 800 mil. Euro, conform convocatorului adunării generale extraordinare a acționarilor.

De asemenea, compania a modificat în mod similar și plafonul pentru contractarea a unul sau a mai multor credite cu o valoare totală de până la 800 mil. Euro de la bănci, fonduri de investiții, alte instituții de credit, față de 600 mil. Euro anterior. Un plafon de finanțare de asemenea anvergură cu expunere pe un singur client se pretează, în mod obișnuit, structurării unor sindicalizări bancare, model de finanțare prin care băncile își împart expunerea în cadrul împrumutului. O astfel de tranzacție este de așteptat să se coaguleze în jurul băncilor care au finanțat și refinanțat RCS & RDS în ultimul deceniu, adică un grup de finanțatori din care fac parte ING Bank, UniCredit, Citi sau BRD. În grupul de finanțatori ai RCS & RDS a intrat și Banca Transilvania, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Până acum, cel mai mare împrumut sindicalizat accesat de către RCS & RDS a fost în 2007, când compania s-a reorientat de la planul de listare pe bursa de la Londra către un credit de 500 mil. dolari de la un consorțiu de bănci cu Citibank și ING Bank în rol de aranjori, din care făceau parte atunci ABN Amro Bank România, ABN Amro Bank NV, Allied Irish Banks PLC, Bank Austria Creditanstalt AG, Citibank Europe PLC, Commerzbank AG Poboc Praga, Commerzbank Zrt, EFG Privatebank Luxemburg, ING Bank NV, Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG, Raiffeisenlandesbank Niederoesterreich Viena AG și Raiffeisenlandesbank Oberoesterreich AG.

Această “putere de foc” mărită, de până la 1,6 mld. euro, va fi folosită de către RCS & RDS pentru refinanțarea datoriilor societății, precum și pentru “alte scopuri ale Consiliului de administrație”, după cum se arată în convocatorul adunării generale a acționarilor. Acționarii vor putea astfel pe 3 octombrie să dea mandat pentru un spațiu mai larg de manevră Consiliului de administrație, care dincolo de plata datoriilor actuale, valoarea obligațiilor de plată situându-se la aproximativ 1,15 mld. Euro, ar putea viza alte scopuri corporative, inclusiv posibile noi investiții sau achiziții.

RCS & RDS, compania controlată de omul de afaceri Zoltan Teszari, are la îndemână posibilitatea redeschiderii la începutul lunii noiembrie a emisiunii de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013 cu scadența în 2020. Obligațiunile emise de compania – mamă a RCS & RDS din Olanda, Cable Communications Systems NV, au fost plasate la o dobândă anuală de 7,5% în 2013, iar acum compania are ocazia de a ieși pe piețele financiare internaționale cu o nouă emisiune la o dobândă mult mai mică.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Pentru noua emisiune de obligațiuni, RCS & RDS a mandatat un consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutsche Bank, dar și bănci locale precum ING Bank, UniCredit și BRD. De asemenea, firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuțiile pentru noua emisiune de titluri au pus pe masa varianta unei vânzări de obligațiuni emise în euro și în lei.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie. Ținta majoră a RCS & RDS în ultimii ani a devenit piața de energie, unde încearcă să-și asambleze primul profil de furnizor multiplu de utilități la nivel local prin adăugarea în portofoliul său de clienți de internet fix, internet mobil, cablu TV, telefonie mobilă și de furnizor de electricitate.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Polonezii de la Asseco și norvegienii de la Visma, pe lista investitorilor care și-au exprimat interesul pentru TotalSoft, proaspăta achiziție a turcilor de la Logo

Pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de procesul de vânzare al TotalSoft s-au aflat investitori strategici precum Asseco din Polonia și Visma din Norvegia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ambele companii sunt déjà active pe piața românească de profil și au făcut anterior achiziții locale.

Compania turcească Logo a semnat pe 2 septembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile TotalSoft pentru care a plătit vineri 30,2 mil. Euro către fondul de investiții Global Finance (cu un pachet de peste 88%), Liviu Drăgan (cu o participație de circa 10%) și Florin Manea (cu un pachet de peste 1%).

Procesul de vânzare al TotalSoft a fost pornit în 2015 de către banca de investiții britanică Clearwater, mandatată să se ocupe de tranzacția de exit a fondului elen de investiții Global Finance.

Asseco și-a construit poziția pe piața de IT din România printr-o serie de achiziții. În 2007, firma poloneză a cumpărat la pachet 70% din acțiunile Net Consulting și Fiba Software, valoarea tranzacțiilor fiind de 13,5 mil. Euro.

În 2009, Asseco a plătit 7,7 mil. Euro pentru achiziția furnizorul de soluții IT Professional Bank Systems & Software (Probass), conform Bloomberg. Ulterior, toate companiile cumpărate au fost fuzionate în cadrul Asseco SEE SRL.

Întrebată dacă Asseco este interesată de achiziția TotalSoft, Monika Perek, Chief Marketing Officer la Asseco South Eastern Europe SA răspundea pe 23 februarie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO: “Referitor la solicitare, vă informăm că noi nu comentăm orice speculație cu privire la achizițiile noastre”.

Asseco SEE SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 106,98 mil. Lei și un profit net de 3 mil. Lei la un număr mediu de 145 angajați.

Visma este o companie norvegiană, cu venituri anuale de circa 900 mil. Euro pe an și EBITDA de aproape 190 mil. Euro.

Visma a intrat în România în 2006 prin deschiderea centrului de cercetare și dezvoltare de la Timișoara. În 2007, Visma devine acționarul firmei Multimedia Capital Romania din Sibiu, fondată în anul 1999, având un număr de 39 de angajați. În anul 2009 Visma Software Timișoara și Visma Software Sibiu fuzionează, devenind Visma Software SRL cu sediul social în Sibiu și punct de lucru în Timișoara.

În anul 2008 Visma își lărgește activitatea deschizând o nouă firmă, Visma Software Romania SRL, aceasta activând în domeniul serviciilor de natură economică, deservind clienți din Scandinavia.

A urmat o creștere organică, la sfârșitul anului 2014 având un număr de 232 de angajați in divizia de software și peste 200 de angajați în divizia de servicii.

Reprezentanții Visma nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Logo, cumpărătorul TotalSoft,a precizat pe 2 septembrie că achiziția a fost finanțată în proporție de 57% în numerar, iar restul de 43% prin credit bancar.

Logo Software Investment SA, subsidiară deținută integral de compania turcească, este cumpărătorul acțiunilor TotalSoft în baza acordului încheiat cu Ferabosco Investments Limited și fondul de investiții South Eastern Europe Fund LP, administrat de către Global Finance.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră tranzacția de exit a fondului de investiții Global Finance din TotalSoft pe 26 octombrie 2015.

De asemenea, pe 1 septembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat, de asemenea, în premieră că Logo semnează achiziția TotalSoft pentru un preț de aproximativ 30 mil. Euro, informații confirmate prin anunțul oficial de astăzi al cumpărătorului.

Potrivit informațiilor făcute publice de către cumpărător, Logo Yazilim Sanayi ve Ticaret a cumpărat pachetul integral de acțiuni la TotalSoft pentru o valoare de întreprindere de 30 mil. Euro.

Prețul plătit reflectă o evaluare a companiei la un multiplu de 8,6 aplicat EBITDA înregistrat în 2015, când valoarea acestui indicator a fost de 3,48 mil. Euro. Raportat la EBITDA bugetat pentru acest an, de peste 4 mil. Euro, prețul plătit evaluează TotalSoft în jurul unui multiplu de 7 EBITDA.

Vânzătorii au fost asistați pe zona de consultanță juridică de către casa de avocatură RTPR Allen & Overy, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că Logo intenționează să acopere o parte din achiziția TotalSoft cu un împrumut de la ING Bank România. Reprezentanții Logo și cei ai ING Bank nu au putut fi contactați până la momentul publicării articolului pe marginea acestui subiect.

Cu această tranzacție, Global Finance își face exitul din afacerea TotalSoft la 11 ani după ce a cumpărat un pachet de 88%.

Fondul elen de investiții a realizat în vară și exitul din afacerea de reciclare Green Group astfel că Global Finance mai are în acest moment în România portofoliul de proprietăți imobiliare, unde investițiile s-au derulat printr-un fond special dedicat pieței imobiliare din regiune.

Liviu Drăgan, fondator al TotalSoft și unul dintre vânzătorii companiei în tranzacția încheiată, își păstrează poziția de conducere, ca și alți membri ai echipei de management, potrivit declarațiilor lui Liviu Drăgan făcute pe 2 septembrie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzările pe piețele internaționale au avut o pondere de 23% în vânzările totale ale TotalSoft din 2015. Anul trecut, TotalSoft a înregistrat venituri de 21,3 mil. Euro, iar pentru primul semestru al acestui an a raportat venituri de 10,65 mil. Euro. Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost în primele șase luni ale anului de 1,97 mil. Euro.

Potențialul de creștere al pieței locale de IT a fost miza achiziției pentru compania turcească Logo, care urmărește o creștere a expunerii sale pe piețele internaționale.

rsz_pantazescu_main_de_prelucr(1)

Marian Pantazescu, președintele Direct One: “Structura tranzacției implică achiziția a 100% din acțiunile Netcity și plata împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung. O parte din prețul tranzacției va fi acoperit din surse proprii Direct One și ale acționarilor, iar restul cu o sindicalizare bancară”

Achiziția Netcity de către Direct One cuprinde plata prețului pentru pachetul de 100% din acțiuni și rambursarea împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung.

“Structura tranzacției implică achiziția a 100% din acțiunile Netcity si plata împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marian Pantazescu, președintele Consiliului de administrație al Direct One.

Astăzi a fost anunțată semnarea contractului de achiziție al Netcity, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 24 februarie. Vânzătorii afacerii Netcity Telecom sunt grupul UTI, în care acționar majoritar este familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar acționar minoritar fondul de investiții PineBridge. Un pachet de 40% din afacerea Netcity a fost vândut de către grupul israelian Elbit Systems.

Valoarea tranzacției este confidențială și nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Întrebat cum va fi finanțată achiziția Netcity, Marian Pantazescu a precizat: “O parte din prețul tranzacției va fi acoperit din surse proprii ale Direct One și acționari urmând ca restul sa fie acoperit de o sindicalizare bancară cu o puternică prezența pe piața românească”.

Pentru dezvoltarea rețelei de fibră optică a Bucureștiului, compania Netcity Telecom a contractat credite bancare, finanțatori fiind bănci precum Raiffeisen și OTP.

Potrivit lui Marian Pantazescu, indicatorul EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) “nu a fost folosit ca bază de calcul a tranzacției din motive pe care le considerăm confidențiale”.

Tranzacția așteaptă aprobarea Consiliului Concurenței.

„În acest moment, lucrăm împreună cu vânzătorii și consultanții ambelor părți la documentația ce va fi înaintată către Consiliul Concurenței în cel mai scurt timp. Estimăm însă că răspunsul final va fi primit într-un interval de 3-4 luni de la notificare”, a mai precizat Marian Pantazescu.

Discuțiile privind achiziția Netcity au început la jumătatea anului trecut, explică reprezentantul cumpărătorului.

Mandatul pentru vânzarea Netcity l-a avut firma de consultanță KPMG, unde rolul de coordonare l-a avut Bogdan Văduva, partener responsabil de aria de fuziuni și achiziții în cadrul firmei din Big Four.

Vânzarea Netcity a atras mai mulți investitori, printre cei interesați numărându-se RCS & RDS, UPC, precum și fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În cursul derulării tranzacției, directorul general al Netcity Telecom, Adrian Florea a părăsit poziția în ianuarie 2016, pe care o ocupa încă din septembrie 2011. Acesta a fost o perioadă scurtă de timp consultant, iar după trei luni, în luna aprilie a acestui an a intrat în echipa Direct One pe poziția de director general adjunct, iar din iulie a preluat postul de director general al Direct One. Marian Pantazescu a urcat din poziția de CEO al DirectOne în cea de președinte al Consiliului de administrație al companiei.

“Discuțiile privind tranzacția au început cu mult timp înainte de cooptarea lui Adrian Florea în echipa Direct One, cooptare care a venit pe fondul planurilor noastre de dezvoltare locală și regională respectiv a largii sale expertize în proiecte complexe de telecomunicații în țară și în regiune. De altfel, Adrian nu a participat la tranzacție pentru niciuna dintre părți”, a explicat Marian Pantazescu.

Pentru aspecte financiare și de taxe, cumpărătorii au fost asistați de către PwC.

Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat la achiziția Netcity cu o echipă formată din partenerii Cătălin Băiculescu și Vlad Cercel, de partea vânzătorului casa de avocatură Leaua & Asociații oferind asistență cu o echipă din care a făcut parte partenerul Gina Gheorghe și Alexandru Codescu, Of Counsel.

Până în prezent, investiția în rețeaua Netcity, asigurată exclusiv de UTI Grup și UTI Netcity Investments, a depășit 40 milioane de euro, au precizat reprezentanții UTI. . Reţeaua măsoară peste 900 de kilometri de canalizație și acoperă zona centrală a Bucureștiului, fiind racordate aproximativ 12.000 de clădiri. Valoarea redevenței plătite către municipalitate a depășit 4 milioane de Euro până la data tranzacției.

Netcity Telecom este operatorul rețelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea și operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului București pe o perioadă de 49 de ani. Rețeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziția operatorilor de telecomunicații care oferă servicii pe teritoriul Municipiului București.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Pentru realizarea, operarea şi administrarea reţelei NetCity, compania UTI Systems a înfiinţat o companie de proiect dedicată, Netcity Telecom SA. Pe durata contractului, pentru dreptul de concesiune primit, Netcity Telecom s-a angajat să plătească Primăriei Municipiului Bucureşti, o redevenţă de 12% raportată la veniturile obţinute din serviciile de bază.

Reţeaua metropolitană de fibră optică este una dintre cele mai mari investiţii din Bucureşti, investiţia iniţială necesară realizării proiectului, suportată în întregime de UTI Systems SA, fiind estimată la peste 300 mil. Euro. Investiţia urmează să fie recuperată pe perioada concesiunii de 49 de ani din veniturile obţinute ca urmare a exploatării reţelei Netcity.

Raportul anual al Primăriei Generale a Bucureștiului din 2014 indică faptul că din proiectul Netcity au fost realizate etapa inițială, adică 16 km de canalizație, respectiv etapa I, care a adăugat încă 877 km de rețea. De asemenea, la cererea operatorilor de comunicații electronice, compania a mai executat încă 4,5 km de rețea.

Contractul dintre Netcity Telecom și Primăria Bucureștiului mai are de bifat etapele a II -a și a III- a de extindere a rețelei de fibră optică.

Netcity Telecom a obținut în 2015 un profit net de 14,5 mil. lei (3,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 40,38 mil. lei (peste 9 mil. euro), ceea ce înseamnă că firma operează cu o marjă netă de aproximativ 37%.

Direct One este unul dintre jucătorii tineri de pe piața telecomunicațiilor. Compania condusă de către Marian Pantazescu operează a patra rețea de fibră optică din țară, de aproximativ 5.000 km. De asemenea, Direct One deține și prima rețea de distribuție de conținut din regiune, Seenow.

În 2014, Direct One a obținut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,6 mil. euro și un număr mediu de 45 de angajați. Pentru 2015, compania a raportat o cifră de afaceri de 42,4 mil. lei (9,5 mil. euro) și un profit net de 12,7 mil. lei (2,9 mil. euro), adică o marjă netă de 30%.

Direct One este o afacere pornită în 2008 de către antreprenorul Marian Pantazescu, 47 ani, care are o experiență de peste 22 de ani în industria de telecomunicații și new media. Pantazescu a absolvit în 1993 Academia Tehnică Militară Secția Telecomunicații și a lucrat apoi pentru Ericsson și apoi Connex, operatorul de telefonie mobilă care astăzi activează sub numele de Vodafone România.

La începutul acestui an, Direct One a preluat în propriul său patrimoniu elementele de rețea de fibră optică ale Electrogrup Cluj – Napoca, companie controlată de frații Teofil și Simion Mureșan.

După majorare, acțiunile Direct One sunt împărțite de către Teofil și Simion Mureșan, fiecare având o cotă de 32,195%, Marian Pantazescu cu 30,618%, respectiv Mihai Dobrescu cu 4,992%, conform proiectului de divizare parțială al societății clujene.

netcity main

Direct One a semnat contractul de cumpărare a 100% din acțiunile Netcity Telecom. KPMG și Leaua & Asociații de partea vânzătorului, avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații de partea cumpărătorului. Mutare importantă în cursul tranzacției: Directorul general al Netcity a plecat în ianuarie din companie, iar în aprilie a venit la Direct One, unde de două luni este noul director general

Direct One S.A. va prelua controlul asupra Netcity Telecom, operatorul rețelei subterane pentru fibră optică a Municipiului București, în urma acordului semnat cu UTI Netcity Investment BV și UTI Grup SA, companiile care dețin 100% din acțiunile operatorului.

Tranzacția presupune achiziția pachetului integral de acțiuni de către Direct One S.A., furnizor independent și neutru de infrastructură de fibră optică pentru telecomunicații, controlat de antreprenorii români Teofil Mureșan si Simion Mureșan. Direct One operează o rețea aeriană națională de fibră optică în lungime de peste 5.500 km și care asigură exclusiv conexiuni între orașe. Finalizarea tranzacției urmează etapele legale și face obiectul aprobării Consiliului Concurenței.

“Suntem entuziasmați de perspectiva achiziției Netcity care permite unei companii 100% românești să se extindă pe piața locală a infrastructurii de telecomunicații, dorința noastră fiind să servim nevoile tuturor operatorilor telecom într-un mod echidistant și transparent. Sperăm de asemenea că vom putea extinde rețeaua existentă în condiții de fezabilitate economică, cu respectarea legislației aplicabile”, a declarat Marian Pantazescu, Președintele Consiliului de Administrație Direct One.

Tranzacția a fost anunțată în premieră pe 24 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții până în jurul a 30 – 35 mil. euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate în tranzacție.

În perioada derulării tranzacției de vânzare a Netcity Telecom, directorul general al companiei, Adrian Florea a părăsit poziția în ianuarie 2016, pe care o ocupa încă din septembrie 2011. Acesta a fost o perioadă scurtă de timp consultant, iar după trei luni, în luna aprilie a acestui an a intrat în echipa Direct One pe poziția de director general adjunct, iar din iulie a preluat postul de director general al Direct One. Marian Pantazescu a urcat din poziția de CEO al DirectOne în cea de președinte al Consiliului de administrație al companieil potrivit informațiilor făcute publice.

Mutarea lui Florea la DirectOne a avut loc chiar în contextul în care DirectOne se afla în negocieri exclusive pentru achiziția Netcity Telecom. Negocierile între cele două părți erau în derulare încă de la începutul acestui an.

Vânzătorii sunt grupul UTI, al cărui acționar majoritar este familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar acționar minoritar fondul de investiții PineBridge, respectiv grupul israelian Elbit. Astfel, Elbit Systems Ltd deține un pachet de 40% din acțiunile UTI Investments BV SA, restul de 60% aparținând grupului UTI.

KPMG a avut mandatul de vânzare al afacerii Netcity, pentru care și-au mai arătat interesul în faze anterioare UPC, RCS & RDS sau fondul de investiții CEE Equity Partners, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bogdan Văduva, Partner M&A la KPMG, a spus: “Suntem mândri că am condus cu succes procesul de vânzare al companiei întrucât este una dintre cele mai importante tranzacții din sectorul local telecom din ultimul deceniu.”

Pentru aspecte financiare și de taxe, cumpărătorii au fost asistați de către PwC.

Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat la achiziția Netcity cu o echipă formată din partenerii Cătălin Băiculescu și Vlad Cercel, de partea vânzătorului casa de avocatură Leaua & Asociații oferind asistență cu o echipă din care a făcut parte partenerul Gina Gheorghe și Alexandru Codescu, Of Counsel.

Până în prezent, investiția în rețeaua Netcity, asigurată exclusiv de UTI Grup și UTI Netcity Investments, a depășit 40 milioane de euro, au precizat reprezentanții UTI. . Reţeaua măsoară peste 900 de kilometri de canalizație și acoperă zona centrală a Bucureștiului, fiind racordate aproximativ 12.000 de clădiri. Valoarea redevenței plătite către municipalitate a depășit 4 milioane de Euro până la data tranzacției.

Pentru dezvoltarea rețelei, compania s-a împrumutat la Raiffeisen și OTP Bank.

Netcity Telecom este operatorul rețelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea și operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului București pe o perioadă de 49 de ani. Rețeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziția operatorilor de telecomunicații care oferă servicii pe teritoriul Municipiului București.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Pentru realizarea, operarea şi administrarea reţelei NetCity, compania UTI Systems a înfiinţat o companie de proiect dedicată, Netcity Telecom SA. Pe durata contractului, pentru dreptul de concesiune primit, Netcity Telecom s-a angajat să plătească Primăriei Municipiului Bucureşti, o redevenţă de 12% raportată la veniturile obţinute din serviciile de bază.

Reţeaua metropolitană de fibră optică este una dintre cele mai mari investiţii din Bucureşti, investiţia iniţială necesară realizării proiectului, suportată în întregime de UTI Systems SA, fiind estimată la peste 300 mil. Euro. Investiţia urmează să fie recuperată pe perioada concesiunii de 49 de ani din veniturile obţinute ca urmare a exploatării reţelei Netcity.

Raportul anual al Primăriei Generale a Bucureștiului din 2014 indică faptul că din proiectul Netcity au fost realizate etapa inițială, adică 16 km de canalizație, respectiv etapa I, care a adăugat încă 877 km de rețea. De asemenea, la cererea operatorilor de comunicații electronice, compania a mai executat încă 4,5 km de rețea.

Contractul dintre Netcity Telecom și Primăria Bucureștiului mai are de bifat etapele a II -a și a III- a de extindere a rețelei de fibră optică.

Netcity Telecom a obținut în 2015 un profit net de 14,5 mil. lei (3,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 40,38 mil. lei (peste 9 mil. euro), ceea ce înseamnă că firma operează cu o marjă netă de aproximativ 37%.

Direct One este unul dintre jucătorii tineri de pe piața telecomunicațiilor. Compania condusă de către Marian Pantazescu operează a patra rețea de fibră optică din țară, de aproximativ 5.000 km. De asemenea, Direct One deține și prima rețea de distribuție de conținut din regiune, Seenow.

În 2014, Direct One a obținut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,6 mil. euro și un număr mediu de 45 de angajați. Pentru 2015, compania a raportat o cifră de afaceri de 42,4 mil. lei (9,5 mil. euro) și un profit net de 12,7 mil. lei (2,9 mil. euro), adică o marjă netă de 30%.

Direct One este o afacere pornită în 2008 de către antreprenorul Marian Pantazescu, 47 ani, care are o experiență de peste 22 de ani în industria de telecomunicații și new media. Pantazescu a absolvit în 1993 Academia Tehnică Militară Secția Telecomunicații și a lucrat apoi pentru Ericsson și apoi Connex, operatorul de telefonie mobilă care astăzi activează sub numele de Vodafone România.

La începutul acestui an, Direct One a preluat în propriul său patrimoniu elementele de rețea de fibră optică ale Electrogrup Cluj – Napoca, companie controlată de frații Teofil și Simion Mureșan.

După majorare, acțiunile Direct One sunt împărțite de către Teofil și Simion Mureșan, fiecare având o cotă de 32,195%, Marian Pantazescu cu 30,618%, respectiv Mihai Dobrescu cu 4,992%, conform proiectului de divizare parțială al societății clujene.

Firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton și avocații londonezi Freshfields Bruckhaus Deringer din Magic Circle coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni RCS & RDS de până la 600 mil. Euro

Firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton și casa londoneză de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni RCS & RDS, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În proiect sunt implicate și firme de avocatură care activează pe piața locală. Peli Filip asigură asistența juridică pentru RCS & RDS, fiind de mai mulți ani avocații de casă ai firmei de comunicații.

RCS & RDS are în plan o emisiune de obligațiuni de până la 600 mil. Euro, care ar putea fi plasată pe piețele financiare internaționale la începutul lunii noiembrie pentru a-și plăti anticipat vechea emisiune de titluri în valoare de 450 mil. Euro, emisă de către Cable Communications Systems (compania – mamă a RCS & RDS) și contractată în noiembrie 2013 în euro la o dobândă anuală a cuponului de 7,5%. Acum, dobânzile la care se împrumută companiile din regiune de la investitori prin obligațiuni emise în euro se situează în jurul a 2 – 4%.

Grupul de comunicații și media, al cărui acționar majoritar este Zoltan Teszari, intenționează să-și restructureze datoriile și chiar să-și plătească anticipat aranjamentele financiare existente printr-un mix de instrumente prin care să atragă până la 1,2 mld. Euro, suficient cât să-și ramburseze datoriile la un cost mai avantajos decât la cel la care a atras finanțările aflate acum în derulare.

Astfel, acționarii RCS & RDS sunt convocați pentru 3 octombrie să aprobe o posibilă emisiune de titluri pe piețele financiare al cărei plafon este de până la 600 mil. Euro. De asemenea, același plafon este stabilit și pentru atragerea de noi împrumuturi de la bănci, instituții financiare și fonduri de investiții, potrivit datelor făcute publice în convocatorul adunării generale a acționarilor.

Consorțiul format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutsche Bank, respectiv ING Bank, BRD și UniCredit a primit mandat pentru noua emisiune de obligațiuni, care ar putea fi emisă în euro și lei pentru o perioadă de 5 până la 7 ani, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În consorțiul de finanțatori ai RCS & RDS a intrat și Banca Transilvania, care se alătură astfel clubului clasic de creditori ai companiei, care refinanțează constant compania și în care se regăsesc bănci precum Citi, ING Bank, UniCredit și BRD.

Perioada maximă pentru rambursarea unei noi emisiuni de obligațiuni, cât și pentru plata unor noi credite bancare, este de până la 10 ani, după cum a făcut public deja compania în convocatorul adunării generale a acționarilor.

Firma de avocatură americană Cleary Gottlieb Steen & Hamilton a coordonat și în 2013 activitățile de consultanță juridică pentru emisiunea de titluri de 450 mil. Euro. Printre firmele de avocatură implicate în tranzacția din 2013 s-au mai numărat Allen & Overy și PeliFilip, respectiv firma ungară de avocați Orban & Perlaki (pentru aspectele de drept ungar ale tranzacției), Houthoff Buruma Cooperatief pentru aspectele de drept olandez, firma spaniolă Uria Menendez pentru aspectele de drept spaniol, PRK Partners pentru aspectele de drept ceh. De asemenea, firma americană Cravath Swaine & Moore LLP a oferit acum trei ani asistență pentru aspecte privind legislația federală americană și a statului New York.

Reprezentanții RCS & RDS, ai Clear Gottlieb Steen & Hamilton și ai Freshfields Bruckhaus Derringer nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Clear Gottlieb Steen & Hamilton este o firmă de avocatură fondată în SUA în 1946 și acoperă în prezent cu aproximativ 1.200 de oameni activitățile de profil din peste 50 de țări. Firma nu are birou la București.

Cleary Gottlieb Steen & Hamilton a înregistrat în 2015 venituri brute de 1,212 mld. Dolari, respectiv un venit de 1,01 mil. Dolari per avocat, potrivit publicației The American Lawyer. Conform sursei citate, cu veniturile din 2015 firma s-a clasat pe locul 18 în rândul celor mai mari firme de avocatură din SUA. O cercetare globală la nivelul pieței de avocatură indica în 2014 că firma se afla pe locul 21 în lume după venituri.

Freshfields Bruckhaus Derringer face parte din cercul select al marilor case de avocatură din Londra, cunoscute sub numele de Magic Circle. Istoria firmei începe în 1743 în Marea Britanie și are un moment de cotitură în anul 2000, când a avut loc fuziunea dintre firma britanică Freshfields, firma germană Deringer Tessin Hermmann & Sedemund, respectiv Bruckhaus Westrick Heller Lober, activă în Germania și Austria. Astfel, a luat naștere Freshfields Bruckhaus Deringer, care a raportat pentru ultimul an fiscal venituri brute de 1,7 mld. Dolari și un profit per partener de 1,57 mil. Dolari, conform datelor publicate de către Legal Week. Nici Freshfields nu are un birou deschis în România.

Peli Filip este una dintre cele mai mari firme din România după numărul de avocați, cu un număr de 53 de avocați înscriși pe listele baroului București. RCS & RDS este unul dintre clienții aflați în portofoliul Peli Filip, în proiectele firmei de telecomunicații fiind implicat pe zona de asistență juridică Alexandru Bîrsan, unul dintre partenerii fondatori ai firmei de avocatură.

Acesta are experiență în tranzacții de tip fuziuni și achiziții, dar și în structurarea de finanțări de anvergură, inclusiv tranzacții pe piețele de capital. Pe lista sa de tranzacții se află asistență pentru un grup de 4 bănci privind facilități în sumă totală de 550 mil. Dolari pentru RCS & RDS, asistență pentru sindicatul de bănci care a acordat 930 mil. Euro către OMV Petrom sau asistență juridică pentru o bancă de investiții globală care s-a ocupat de listarea A&D Pharma pe bursa de la Londra.

RCS & RDS a încercat și ea o listare pe bursa de la Londra în 2007, dar s-a reorientat către atragerea unui împrumut de 500 mil. Dolari pentru a-și acoperi la acea vreme nevoile de finanțare pentru programul de investiții și campania de achiziții de operatori locali în piața de profil.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Grup Servicii Petroliere intenționează să contracteze o nouă facilitate de credit de până la 12 mil. dolari de la BCR

Grup Servicii Petroliere (GSP), compania de foraj petrolier maritim controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, intenționează să contracteze o nouă facilitate de credit in numerar la termen în valoare de 12 milioane de dolari de la BCR, potrivit unei hotărâri a adunării generale extraordinare a acționarilor companiei .

În iunie 2011, Grup Servicii Petroliere și filialele acesteia au încheiat un contract de credit în valoare de 37 milioane de dolari cu BCR.

Noua facilitate va fi garantată prin cesionarea către bancă a polițelor de asigurare cu privire la platforma de foraj ”GSP Jupiter”, precum și prin cesionarea veniturilor și a creanțelor legate  de aceasta. Va fi constituită o ipotecă mobiliară asupra anumitor conturi bancare deschise la BCR și una asupra navei Granit.

În luna iulie, Grup Servicii Petroliere, membră a GSP Holding, a anunțat încheierea unui contract pentru furnizarea de servicii de foraj marin pe platforma continentală a Tunisiei. Operațiunile de foraj vor fi efectuate de platforma mobilă de foraj GSP Jupiter.

Grup Servicii Petroliere a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri netă de 934 milioane de lei (210,3 mil. euro) și o pierdere de 185,52 milioane lei (41,7 mil. euro), după profitul net de 151,78  milioane lei (34,1 mil. euro) obținut în 2014, ca urmare a prăbușirii prețului la țiței pe piețele internaționale. Numărul de angajați la finalul anului 2015 era de 325.

Anul trecut, prin intermediul vehiculului investițional GVC Investment BV, Gabriel Comănescu a cumpărat două concesiuni petrolifere în Marea Neagră de la firma irlandeză Petroceltic, care s-a retras din România.

Comănescu deţinea deja o cotă de 20% şi 30% din perimetrele Muridava şi, respectiv, Est-Cobălcescu, iar de la Petroceltic a preluat restul participaţiilor.

Compania, specializată în forajul marin, are o flotă formată din opt platforme petroliere la care se adaugă nave utilizate în construcţiile offshore.

Sursă foto: Soravia.

Fondul ceh de investiții PPF se pregătește să semneze pentru aproximativ 48 mil. Euro achiziția proiectului de birouri Metropolis Center de la firma austriacă Soravia. Intrarea pe piața imobiliară din România duce portofoliul de profil al celui mai bogat ceh spre o valoare de 2 mld. Euro

Fondul ceh de investiții PPF, controlat de către Petr Kellner – cel mai bogat om din Cehia, se pregătește să semneze contractul de achiziție al proiectului de birouri Metropolis Center, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Grupul austriac Soravia vinde Metropolis Center în cadrul unei tranzacții, a cărei valoare se situează în jurul a 48 mil. Euro, afirmă surse din piață.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Reprezentanții PPF și ai Soravia nu au făcut niciun comemntariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Metropolis Center din București este prima achiziție a PPF pe piața imobiliară din România.

PPF Real Estate Holding BV, parte a grupului PPF, are sub administrare active a căror valoare se apropie de 1,9 mld. Euro și asigură servicii specializate pentru peste 60 de proiecte imobiliare. Holdingul imobiliar al lui Petr Kellner este organizat în două entități – PPF Real Estate, cu biroul la Praga, care se ocupă de activele din anumite piețe din Europa – Cehia, Germania, Olanda, Marea Britanie și Ucraina, respectiv PPF Real Estate Rusia – destinat exclusiv pieței rusești.

PPF Real Estate Holding BV și gigantul american al investițiilor imobiliare Hines, cu active de 89,1 mld. Dolari sub administrare, au cumpărat în iulie 2015 două imobile de birouri din cadrul proiectului Metropolis din Moscova, cu o suprafață închiriabilă de 56.000 metri pătrați de birouri de clasa A.

Metropolis Center din București dispune de birouri de clasa A și 5.500 de metri pătrați de birouri B+, respectiv spații de retail. Spațiul alocat pe nivel este de 19.000 metri pătrați, conform datelor făcute publice de către Soravia.

Printre chiriașii proiectului se află Mega Image, BERD, casa de avocatură DLA Piper, biroul local al firmei de brokeraj și investment banking Wood & Co, Parexel, biroul local al producătorului de medicamente Bohringer Ingelheim, Citroen sau ING Bank. Investiția pentru construirea proiectului Metropolis Center, ridicat pe locul unei vechi tipografii, a fost de aproximativ 38 mil. Euro. Proiectul, finalizat în 2010, dispune de un spațiu util de 19.000 de metri pătrați, iar volumul total al proiectului este de 54 mil. Euro, conform datelor prezentate de către Soravia.

În octombrie 2009, proiectul devenea operațional cu un stoc de aproape 11.000 de metri pătrați de birouri clasa A și 2.000 de metri pătrați cu destinație de retail. Ulterior, din mai 2014, au fost livrați încă 5.500 de metri pătrați de birouri clasa B+. În cacdrul Metropolis Center funcționează și un apart – hotel, operat de compania austriacă Starlight Suiten.

Compania austriacă fondată de frații Erwin și Hanno Soravia  a raportat pentru 2015 venituri anuale de 200 mil. Euro și proiecte de 1,2 mld. Euro în curs de dezvoltare. În România, compania austriacă a început operațiunile în 1999. În afara Metropolis, mai are în portofoliul local și proiectele Ștefănești Shopping Center, respectiv proiectele de birouri Casa Moșilor și Smart Office din București.

Soravia Management, subsidiara locală a grupului austriac, este constituitor terț în cadrul unui contract de credit de până la 55 mil. Euro acordat de către banca rusească VTB Bank în luna februarie a acestui an către mai multe subsidiare din regiune ale Soravia.

PPF Holding este un investitor care cunoaște piața românească. Este proprietarul distribuției de gaze locale Gaz Sud și a cumpărat în 2013 Petrom Distribuție Gaze de la Petrom.

De asemenea, PPF a investit în 2007 în lanțul hotelier Continental, condus de Radu Enache, de unde a făcut exit în 2011 prin vânzarea unei participații de 30% din companie către GED Capital.

De asemenea, PPF a fost activ pe piața asigurărilor indirect prin intermediul Generali. În 2015, PPF și-a făcut exitul din GPH, prin vânzarea ultimei participații deținute, de 24% din companie pentru 1,245 mld. Euro.

Grupul ceh de investiții PPF a avut în România și PPF Home Credit IFN SA, radiată în octombrie 2015.

Grupul ceh de investiții PPF, fondat în 1991, are active sub administrare de peste 21,6 mld. euro în Europa, Rusia, SUA și Asia. PPF Group NV a realizat un profit net de 352 mil. euro la venituri de 6,29 mld. euro, conform datelor făcute publice de către companie.

Acționarul majoritar este Petr Kellner, 52 de ani, a cărui avere este cotată de către Forbes la 11,4 mld. dolari.

Pe piața imobiliară locală, cea mai mare tranzacție de până acum a fost achiziția unui proiect de retail din Sibiu de către fondul sud – african de investiții NEPI în cadrul unei tranzacții de 100 mil. euro.

Hiperdia dispune de o rețea de 23 de centre de imagistică. Sursă foto: Hiperdia.

Regina Maria și Affidea au depus oferte neangajante pentru achiziția lanțului de centre de imagistică Hiperdia. Tranzacția de exit a fondului american de investiții Bedminster Capital, așteptată să ajungă în faza ofertelor angajante peste o lună

Regina Maria și Affidea se află pe lista investitorilor care au depus oferte neangajante pentru cumpărarea afacerii Hiperdia, principala rețea de centre de imagistică medicală din România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este așteptată să ajungă în faza ofertelor angajante peste o lună, afirmă surse din piață.

Fondul american de investiții Bedminster Capital a început tranzacția de exit la nouă ani după ce a preluat pachetul de 65% din Hiperdia, companie cu sediul la Brașov, informație publicată în premieră pe 5 mai de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Hiperdia, ai Regina Maria și ai Affidea nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea acestui subiect.

Regina Maria a trecut în urmă cu un an de la managerul de capital privat Advent International la administratorul de fonduri de investiții Mid Europa Partners. De asemenea, Affidea International are ca unic acționar grupul de investiții Waypoint Capital.

Vânzarea Hiperdia este cotată ca una dintre cele mai mari tranzacții de pe piața serviciilor medicale private.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil. Lei (peste 17 mil. Euro) și un profit net de 7,9 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un personal format din 368 de angajați.

Vânzarea pachetului majoritar al afacerii care operează o rețea de 23 de centre medicale în București și în alte orașe mari din România este o oportunitate de achiziție atât pentru Regina Maria, cât și pentru alți operatori locali de servicii medicale private care au planuri de creștere.

Regina Maria a trecut la o campanie de achiziții în acest an, având un capital puternic la dispoziție după venirea Mid Europa Partners. Au urmat pe rând spitalul Ponderas specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. euro, achiziția centrului medical Helios din Craiova și a centrului medical Dr. Grigoraș din Timișoara, prima sub 1 mil. euro, a doua peste 1 mil. euro ca valoare.

Pe piața lanțurilor de centre de imagistică, Affidea România, parte a grupului internațional Affidea, a cumpărat în iulie 2015 trei centre SANMED în Oltenia, iar în septembrie a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix.

Affidea demonstrează că are apetit de achiziții pe acest segment de piață, unde are o rețea formată din 18 centre medicale.

Printre operatorii de profil care au anunțat recent planuri de achiziții se mai află MedLife și Medicover.

Medlife, cel mai mare operator după cifra de afaceri, este angajat, de asemenea, într-o campanie de achiziții la nivel național. Din 2015 încoace a preluat centrul Sama și laboratoarele Ultratest din Craiova, centrul de imagistică Prima Medical din Craiova în 2016, lanțul de clinici stomatologice Dent Estet – o tranzacție estimată la circa 4 mil. euro, cea mai recentă mișcare anunțată fiind achiziția a 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri.

Bedminster Capital a intrat în afacerea Hiperdia prin fondul de investiții SEEF II.

Printre investitorii în fondul SEEF II se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), respectiv Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

În 2005, BERD a semnat un acord prin care își exprima intenția de a investi până la 50 mil. dolari în fondul de investiții Southeast Europe Equity Fund II, fond regional cu o capitalizare – țintă de 200 mil. dolari.

Firma Hiperdia a fost înființată la Brașov în februarie 1997 și are acum o poziție de lider local în furnizarea de servicii de imagistică și analize de laborator.

Industria medicală privată este în centrul interesului investitorilor cu apetit de achiziții pentru că este un sector creditat cu o creștere rapidă și cu potențial de dezvoltare în continuare, iar campaniile de achiziții sunt favorizate de fragmentarea pieței de profil. Principalii jucători pe acest segment sunt Medlife, Regina Maria, Sanador și Medicover.

Grupul austriac Hirsch după două tranzacții în România în ultimele două luni: “Nu avem deocamdată în plan o altă achiziție”. O mare parte din achiziții au fost finanțate din propriul cashflow, iar restul din credite bancare. Austriecii au lucrat la achiziția celor trei fabrici cu BDO, avocatul Răzvan Neamțu și firma de avocatură CHSH Gilescu Văleanu Nathanzon & Partenerii

Grupul austriac Hirsch își finanțează achizițiile de fabrici de materiale de construcții din România în cea mai mare parte din propriul cashflow, iar restul banilor vin din împrumuturi bancare, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Michaela Andritsch, director pentru comunicare corporativă și relația cu investitorii în cadrul Hirsch Servo Group.

Compania austriacă a anunțat pe 17 august preluarea a două fabrici de polistiren de la compania românească Arcon. Tranzacția trebuie avizată de către Consiliul Concurenței.

Pe 12 iulie, Hirsch Porozell SRL – subsidiara locală a grupului austriac – a anunțat achiziția unei fabrici de la Timișoara aparținând Energoterom. Valoriile tranzacțiilor încheiate de către Hirsch Porozell nu au fost făcute publice.

Astfel, grupul Hirsch care până acum era activă cu o fabrică la Cluj – Napoca își trece încă trei fabrici în portofoliu – Timișoara, București și Sfântu Gheorghe.

Întrebat dacă Hirsch are în vizor o nouă achiziție pe piața românească, reprezentantul grupului austriac a răspuns: „Nimic în plan încă”.

“Nu am făcut due – dilligence în aceste cazuri (tranzacții – n.r.), dar consultantul nostru este BDO. Ne-au ajutat în aceste cazuri”, precizează Michaela Andritsch.

Potrivit acesteia, în cazul tranzacției încheiate la Timișoara, cumpărătorul a lucrat cu avocatul Răzvan Neamțu. La tranzacția cu Arcon, grupul Hirsch a fost asistat de către Zizi Popa, partener al firmei de avocatură CHSH Gilescu Văleanu Nathanzon & Partenerii.

„Pentru orice companie care dorește să fie performantă pe piața românească de polistiren, în contextul actual al pieței, o acoperire teritorială cât mai bună este vitală. A fost dificil pentru noi să avem o strategie națională de vânzări, cu prețuri competitive, indiferent de distanța față de clienții noștri, cu doar două fabrici. Sunt convins că, prin această achiziție, Hirsch Porozell, care deține facilități de producție în Cluj și de curând în Timișoara, va avea o acoperire națională și va putea să-și consolideze poziția pe piață”, spunea directorul general al grupului Arcon, Ioan Țițeiu la momentul anunțării tranzacției cu Hirsch Porozell.

Piața românească de polistiren are o evoluție bună, apreciază Harald Kogler, Director General Executiv al Hirsch Servo.

Arcon a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 28 de milioane de euro, înregistrând un profit brut de circa 2 milioane de euro. Arcon a fost înființată în 1994 la Sfântu Gheorghe și este unul dintre principalii furnizori din România de membrane bituminoase cu elastoplastomeri pentru hidroizolații, având în portofoliu și o unitate de producție de tencuieli decorative și vopsele.

De cealaltă parte, grupul Hirsch a raportat pentru primele nouă luni din anul său fiscal (1 iulie 2015 – 31 martie 2016) venituri de 64 mil. Euro, EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 5,2 mil. Euro la un număr de 607 angajați. Compania a înregistrat în perioada raportată un cash flow (fluxuri de numerar) din activități operaționale de 5,2 mil. Euro și investiții de 2,7 mil. Euro. Datoria netă a grupului austriac se ridica la 31 martie la 16,9 mil. Euro, potrivit datelor făcute publice.

Hirsch Porozell SRL, subsidiara locală a grupului austriac, a raportat o cifră de afaceri de 47,3 mil. Lei (10,6 mil. euro) și un profit net de 2,97 mil. Lei (0,67 mil. Euro) la un număr de 59 de angajați.

EximBank împrumută Poșta Română cu 60 mil. Lei pe 3 ani pentru asigurarea capitalului de lucru

EximBank, instituție de credit aflată în portofoliul statului, a câştigat licitaţia organizată de compania de stat Poşta Română şi va acorda societăţii un credit în valoare de 60 de milioane de lei (13,3 mil. Euro), cu o perioadă de rambursare de 36 de luni, destinat finanţării capitalului de lucru, informează reprezentanții băncii.

”Acordarea acestei finanţări, în urma câştigării procesului competitiv organizat de Poşta Română, reprezintă o confirmare a faptului că produsele şi serviciile pe care EximBank le oferă se ridică la standarde de calitate care ne poziţionează ca un competitor puternic pentru băncile comerciale active pe segmentul corporate. Vom continua să fim o prezenţă activă în zona finanţărilor şi consider acest lucru drept un argument solid pentru companiile locale, în sensul de a le convinge că nu trebuie să aştepte apariţia unor condiţii perfecte pentru afacerile lor, ci că ne pot aborda oricând pentru a le susţine, indiferent că vorbim despre parteneri care exportă sau nu, au proiecte cu fonduri europene sau au nevoie de capital de lucru ori pentru investiţii”, a spus Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank.

Acesta este al doilea parteneriat pe care operatorul naţional de servicii poştale şi EximBank îl derulează după ce, în 2013, banca a mai acordat un credit în valoare de 100 de milioane de lei (22,6 mil. Euro, calculat la cursul mediu anual de schimb din 2013) pentru acoperirea parţială a sumelor restante din activitatea de colectare de numerar, împrumut pe care Poşta Română l-a returnat integral în prima parte a acestui an.

”Închiderea liniilor de finanţare anterioare, precum cea de 100 de milioane lei obţinută de la EximBank, demonstrează că, din perspectiva disciplinei de plată, suntem un deal bun pentru orice bancă. Ne ajută contractarea acestei a doua linii de finanţare şi, prin ea, ne atingem scopul de a reduce şi mai mult datoriile istorice din trecut, generate de decizii mai puţin inspirate de echipele de management anterioare. Din păcate, plusul de valoare obţinut de companie, în ultimii trei ani, se transferă în acoperirea acestor datorii, şi nu către investiţii, de care Poşta Română are mare nevoie în prezent”, a spus Alexandru Petrescu, Directorul General al Poştei Române.

Poșta Română este una dintre ultimele mari companii aflate în portofoliul statului român. Este unul dintre companiile cu cel mai mare personal la nivelul întregii economii. Poșta Română parcurge un proces de restructurare, menit să-i reducă costurile operaționale și să-i îmbunătățească indicatorii financiari. Statul român a eșuat recent în eforturile de a găsi un cumpărător pentru Poșta Română, în contextul în care procedurile de negociere din cadrul procesului de privatizare derulate cu compania belgiană de profil bpost nu au ajuns la niciun rezultat.

Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informaţională deține 75% din pachetul de acţiuni, iar Fondul Proprietatea  restul de 25% din pachetul de acţiuni.

Compania Națională Poșta Română a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 1,078 mld. Lei (242,8 mil. Euro) și pierderi de 33 mil. Lei (7,4 mil. Euro) la un personal mediu format din 24.814 angajați.

IKEA plătește peste 40 mil. Euro în numerar pentru achiziția a 12.800 hectare de pădure de la firma germană Prokon. Avocații Wolf Theiss au asistat cumpărătorul, iar Dentons a lucrat de partea vânzătorului

Grupul suedez IKEA cumpără 12.800 de hectare de pădure în județele Iași și Neamț în cadrul unei tranzacții în numerar de peste 40 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Vânzătorul este compania germană Prokon, intrată în insolvență în 2014, asupra căreia principalii creditori au pretenții în valoare de peste 1,5 mld. Euro.

Firma de avocatură austriacă Wolf Theiss a asistat cumpărătorul în tranzacție, în timp ce casa de avocatură Dentons a reprezentat interesele vânzătorului. Dentons este implicată, dealtfel, în procedurile de insolvență ale companiei germane.

„Ca parte a Strategiei IKEA Group de Independență a Resurselor, IRI Investments SRL continuă investițiile în România, prin achiziția unei noi suprafețe de pădure. Noua suprafață este de 12.800 de hectare și se află în județele Iași și Neamț. La acest moment, suprafața totală deținută de companie este de aproximativ 46.700 de hectare”, au precizat reprezentanții IRI Investments SRL într-un comunicat de presă, citat de HotNews. Ieri, cumpărătorul nu a făcut public numele vânzătorului.

Reprezentanții Prokon au spus, ieri, la Hamburg că se așteaptă în decembrie să încaseze cel puțin 50 mil. Euro de pe urma a două tranzacții de vânzare de păduri încheiate în România, potrivit cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Plățile urmează să ajungă la creditorii care nu și-au convertit pretențiile în acțiuni ale noii companii Prokon, înființate după falimentul vechii cooperative. Peste 75.000 de investitori privați au căzut pradă intrării în insolvență a Prokon în 2014, ceea ce a dus la schimbări în legislația germană pentru a întări protecția investitorilor.

Compania dispune sub supravegherea aferentă derulării unui plan de ieșire din insolvență de activele care nu fac parte din activitatea de bază de acum a Prokon, adică din sfera administrării parcurilor eoliene. Anterior, Prokon a investit într-o fabrică de biodiesel și în achiziția de terenuri din România, afirmă cotidianul german.

IKEA este la a doua achiziție majoră de suprafețe de pădure în România, după ce a anunțat în iunie 2015 cumpărarea a 33.600 de hectare de pădure de la fondul suedez de investiții GreenGold, condus de românul Sorin Chiorescu. Nici valoarea acestei tranzacții nu a fost făcută publică. Surse din piață, citate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, susțin că prețul plătit anul trecut de către IKEA a fost de aproximativ 125 mil. Euro.

Prokon Hit Timber SRL, subsidiara producătorului eolian german Prokon, a cumpărat pe 28 iunie 2011 de la moștenitorii familiei Sturdza 5.428 hectare de pădure pe raza comunelor Popești, Dumești, Madarjac și Horlești din județul Iași, potrivit contractului de vânzare – cumpărare făcut public de către publicația Bună Ziua Iași (BZI). Conform contractului, firma germană a plătit în urmă cu cinci ani 3.500 euro pe hectare, adică un preț de 18.963.460,25 euro. Vânzătorii au fost la acea vreme Elena Sturdza, Mihai Sturdza, prințul Dimitrie Sturdza, Ioan Eric Sturdza, Gheorghe Sturdza, Neculai și Mihaela Bujor, respectiv Marius – Florin și Mihaela Pavel.

Ulterior, Prokon Hit Timber SRL a făcut o ofertă de vânzare a suprafeței de 5428,1313 hectare pentru un preț total de numai 17 mil. Euro, cu intenția de a semna un contract de vânzare – cumpărare și de a primi plata nu mai târziu de 17 noiembrie 2014, conform documentelor făcute publice de către sursa citată.

Prokon operează acum în noua sa formă 57 de ferme eoliene în Germania și Polonia și vinde electricitate către 30.000 de consumatori.

Prokon Hit Timber SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 8,8 mil. Lei și pierderi de 21,4 mil. Lei la un număr de 12 angajați.

De cealaltă parte, gigantul IKEA, fondat de către suedezul Ingvar Kamprad, este un investitor strain care continuă să-și crească expunerea pe piața locală. Astfel, în 2010, IKEA a cumpărat magazinul de mobilă din Băneasa deținut în franciză de către omul de afaceri Puiu Popoviciu și a anunțat că are planuri de investiții pentru noi unități la nivel local. În paralel, grupul IKEA a intrat în piața imobiliară, prin achiziția terenului fostei fabrici Timpuri Noi din București, unde în prezent ridică un proiect imobiliar. În ultimul an, IKEA a intrat pe segmental achizițiilor de păduri, fiind cel mai mare investitor cu un portofoliu total în administrare de 46.700 hectare de pădure.

IRI Investments SRL avea la 31 decembrie 2015 capitaluri totale de 586 mil. Lei (circa 131 mil. Euro), venituri totale de 3,2 mil. Lei și un profit net de 0,9 mil. Lei, potrivit ultimului bilanț făcut public.

EximBank împrumută pe 5 ani cu 15 mil. Euro pe Raiffeisen Leasing pentru finanțarea activității IMM-urilor

 

EximBank și Raiffeisen Leasing au încheiat ieri un acord de parteneriat în cadrul căruia banca aflat în portofoliul statului a acordat companiei un credit de 70 mil. Lei (circa 15,5 mil. Euro), potrivit unui comunicat de presă al EximBank.

Banii sunt destinați alocării de finanțări în lei pe termen scurt și mediu pentru activitatea curentă a clienților Raiffesisen Leasing din categoria  întreprinderilor mici și mijlocii.

Facilitatea a fost acordată pentru o perioadă de 60 de luni, cu o perioadă de utilizare de 12 luni, iar pentru a garanta creditul, dobânda şi comsioanele aferen­te, Raiffeisen Bank International, ac­ţionarul Raiffeisen Leasing, a emis o scrisoare de garanţie, cu o scadenţă de 30 de zile de la data de expirare a faci­lităţii. Totodată, a fost constituită o ipo­tecă asupra contului în lei al Raiffeisen Leasing deschis la EximBank.

”Anul acesta ne-am propus o adordare strategică mult mai dinamică pe segmentul întreprinderilor mici și mijlocii și de aceea încercăm să identificăm și să valorificăm toate oportunitățile care ne permit să distribuim cât mai multe fonduri către această importantă zonă a economiei. Parteneriatul cu Raiffeisen Leasing completează competențele EximBank, această colaborare permițându-ne o finanțare indirectă semnificativă a IMM-urilor în condiții de maximă eficiență”, afirmă Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

“Suntem bucuroși să încheiem acest parteneriat cu EximBank, care ne permite să sporim accesul la finanțare pentru IMM-uri, piesa centrală a agendei de creștere economică, printr-o nouă facilitate care completează foarte bine gama noastră de produse existente în lei. Este încă un demers pe care îl facem pentru susținerea dezvoltării pieței de leasing în moneda locală, pentru a oferi clienților o mai bună predictibilitate, siguranță și confort, prin reducerea considerabilă a riscului și a incertitudinii legate de o finanțare în monedă străină”, a declarat Felix Daniliuc, directorul general al Raiffeisen Leasing.

IMM-urile reprezintă una din principalele direcții de creditare ale EximBank, care a acordat în 2015 acestei categorii de firme produse în valoare de 478 mil. lei, ceea ce reprezintă o treime din vânzările totale ale băncii, arată raportul anual al instituției de credit.

EximBank SA a fost înființată în 1992 și are ca acționari statul român prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice cu 95,374%, SIF Oltenia cu 3,27%, SIF Muntenia cu 0,423%, în timp ce SIF Banat – Crișana, SIF Moldova și SIF Transilvania are fiecare o participație de 0,311%, conform datelor făcute publice de către bancă.

La nivelul pieței bancare locale, EximBank ocupa la 31 decembrie 2015 poziția 18 în rândul celor 32 de instituții de credit locale, cu o cotă de piață de 1%, arată raportul BNR pentru anul trecut.

 

Avocații bpv Grigorescu Ștefănică au consiliat grupul financiar leton 4Finance la achiziția TBI Bank. Prețul plătit la finalizarea tranzacției regionale este de circa 69 mil. euro

Firma de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică a asistat grupul financiar de origine letonă4Finance, unul dintre cele mai mari grupuri din Europa care acordă împrumuturi rapide prin intermediul platformelor online și mobile, la achiziția grupului financiar TBIF Financial Services, care include banca TBI Bank EAD, cu sedii în Bulgaria și România, precum și entitățile TBI Credit și TBI Leasing.

După un proces care a durat circa un an, tranzacția a fost finalizată pe 11 august 2016, alte etape și proceduri post-closing fiind în desfășurare. Valoarea totală plătită la closing a fost de aproximativ 69 mil. euro, la care s-ar putea adăuga o valoare de ajustare în funcție de performanța confirmată a entităților achiziționate, precizează reprezentanții casei de avocatură.

Cumpărătorul anunța într-un comunicat în luna iunie că tranzacția are o valoare de aproximativ 75 mil. euro.

Prin această achiziție, grupul 4Finance își extinde prezența pe piața din România, adăugând în portofoliul său sucursala București a TBI Bank EAD, precum și două instituții financiare nebancare (IFN) TBI Leasing și TBI Credit, în plus față de Zaplo IFN, care activează pe piață din 2015. TBI Bank EAD este activă în România și Bulgaria în special pe sectorul de IMM-uri și de retail și a raportat active de 272 mil. euro la finalul lunii iunie și credite de consum în valoare de 175 mil. euro.

4finance, cu sediul la Riga, Letonia, a devenit activ în România prin intermediul societății financiare nebancare Zaplo IFN. Grupul este controlat de către miliardarul rus Oleg Boiko, potrivit informațiilor publicate de presa rusă, preluate apoi în media din Letonia.

Echipa de avocați care a consiliat 4Finance pentru componenta din România a achiziției a fost coordonată de Cătălin Grigorescu, Managing Partner al bpv Grigorescu Ștefănică, Cristina Mihai (Managing Associate) și Andreea Cărare (Associate) și a inclus în diversele etape ale tranzacției un număr de până la 12 avocați.

Tranzacția a fost coordonatăla nivel global de biroul de la Moscova al societății internaționale de avocatură Akin Gump, asistența pe drept bulgar fiind asigurată de societatea de avocați bulgară Penkov, Markov &Partners.

Prima parte a anului 2016 a marcat o accelerare considerabilă a activității departamentului de fuziuni și achiziții din cadrul bpv Grigorescu Ștefănică, avocații fiind implicați în încheierea unor tranzacții relevante la nivel regional și internațional, printre care achiziția pachetului majoritar din rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet de către liderul pieței de servicii medicale private MedLife, achiziția de 920 milioane de dolari a KeySafety Systems de către conglomeratul chinez Joyson Electronics sau tranzacția prin care compania americană de IT Riverbed Technology a preluat compania germană Ocedo.

Tranzacția 4Finance marchează a doua achiziție realizată în acest an de către un investitor strategic din Letonia, după ce Food Union, a anunțat în mai cumpărarea unui pachet de circa 70% din acțiunile producătorului local de înghețată Alpin 57 Lux din Sebeș (județul Alba). Food Union este controlat de către milionarul rus Andrey Beskhmelnitski.

Consiliul Concurenței a aprobat preluarea Petrofac Solutions & Facilities Support de către Expert Petroleum

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a autorizat tranzacţia prin care Expert Petroleum SPV SARL Luxemburg a preluat Petrofac Solutions & Facilities Support SRL România.

Autoritatea de concurenţă a evaluat această operaţiune din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice.

Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia.

Expert Petroleum SPV SARL, cu activități de servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale, este membră a grupului internațional GMS Holdings, prezent în România prin Expert Petroleum SRL.

Petrofac Solutions & Facilities Support SRL, membră a grupului britanic Petrofac, este furnizor de servicii petroliere pentru industria ţiţeiului și gazelor naturale.

Petrofac Solutions & Facilities Support SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 115,9 mil. Lei (26,1 mil. Euro) și o pierdere de 455,7 mil. Lei (102,6 mil. Euro) la un număr de 922 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual făcut public.

Scăderea prețului țițeiului în ultimii ani, cu efect în lanț asupra reducerii investițiilor din programele de explorare și producție ale producătorilor de petrol și gaze, a dus la decizii de restructurare a operațiunilor și de reducere a personalului în industria serviciilor pentru petrol și gaze, inclusiv la nivelul companiilor mari precum Halliburton, Schlumberger sau Petrofac.

Consiliul Concurenței analizează tranzacția de 5,5 mil. euro prin care fondul de investiții EEAF va prelua 30% din retailerul Elefant Online

Consiliul Concurenței analizează intrarea în acționariatul retailerului online Elefant.ro a fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund Cooperatief (EEAF), administrat de către Axxess Capital, potrivit unui comunicat de presă emis de către autoritatea de concurență.

”Autoritatea de concurență va evalua concentrarea economică din punct de vedere al compatibilității acesteia cu un mediu concurențial normal, în conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice”, se precizează în comunicat.

Fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de către Axxess Capital,  intenționează să preia un pachet de 30% din acțiunile retailerului online Elefant.ro, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Intrarea fondului de investiții a avut loc pe fondul unei runde de finanțare în valoare de 5,5 mil. Euro, realizată prin majorare de capital, la care a participat și fondul de investiții Catalyst România, care și-a majorat participația minoritară deținută în companie. În noiembrie 2014, Catalyst a anunțat preluarea unui pachet de peste 10% din Elefant.ro, afacerea controlată de omul de afaceri Ion Sturza.

Investiția are ca obiectiv accelerarea ritmului anual de creștere de peste 50% pe care Elefant.to îl are în prezent. Retailer-ul online va beneficia de expertiza specifică a noului investitor.

În decursul celor 6 ani de activitate, Elefant.ro a atras mai multe runde de investiții, în acționariat intrând, alături de Fribourg Capital, acționar fondator majoritar și fondurile Catalyst Romania, consiliat de 3TS Capital Partners și acum EEAF.

Retailerul online a fost lansat ca o librărie online în 2010. În 2014 – 2016, compania a cunoscut o extindere puternică prin dezvoltarea rapidă a ofertei sale de produse și prin diversificarea modalităților de livrare, prin înființarea a 18 puncte de livrare în 6 orașe din țară. Un alt pas important în dezvoltarea afacerilor a fost extinderea prezenței în Republica Moldova.

Avocații Țuca Zbârcea & Asociații au asistat EEAF în tranzacție cu o echipă coordonată de către Dragoș Apostol, Partener în cadrul firmei de avocatură, secondat de avocatul Veronica Aman. Alături de cei doi, în proiect s-au mai implicat Roxana Pană, Avocat Senior, Ciprian Săraru, Avocat senior,  și avocatul Gabriela Dinu.

De cealaltă parte, avocații RTPR Allen & Overy au lucrat alături de compania Elefant Online și de acționarii săi cu o echipă  coordonată de către Alina Stăvaru, Counsel în cadrul firmei, și din care au mai făcut parte Laurențiu Tisescu (Associate), Evelin Grigore (Junior Associate) pentru documentele tranzacției, respectiv Roxana Ionescu (Counsel), Andrei Mihul (Associate) și Andrei Lupu (Junior Associate) pentru aspecte de concurență.

Elefant Online (fost Universal Online Promotion) este deținut de fondul de investiții Fribourg Investments, controlat de omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova, prin Millennium Gold Resources Limited (Cipru).

Axxess Capital, condus de către veteranul industriei locale a fondurilor de investiții Horia Manda, este cel mai activ administrator de pe piața fondurilor de investiții și are cea mai puternică schimbare de portofoliu local dintre jucătorii locali de private equity, având în vedere seria de achiziții, respectiv de exituri realizate în ultimul an.

Axxess Capital face achiziții în ultimii ani din capitalul fondului de investiții EEAF, în timp ce fondurile mai vechi pe care le are sau le-a avut în administrare (RAEF – Romanian American Enterprise Fund, BAF  – Balkan Accession Fund) își fac pe rând exitul din afacerile aflate în portofoliu, pe măsură ce durata lor de viață se apropie de sfârșit.

Politica de investiții a Axxess Capital vizează tichete de achiziție de regulă cuprinse între 5 și 15 mil. Euro fie pentru preluarea de pachete majoritare de acțiuni, fie participații minoritare în companii – țintă.

Szalma Botond, director general și acționar al Plimsoll:  Nu există niciun vânzător al Plimsoll. Valoarea tranzacției cu TTS București este de 2 mil. Euro și s-a realizat printr-o majorare de capital în urma căreia acesta a preluat 51% din Plimsoll. Negocierile au început în iunie 2015

Grupul Transport Trade Services (TTS) a preluat pachetul de 51% din acțiunile Plimsoll Kft, operator fluvial și una dintre cele mai mari companii de logistică din Ungaria, în cadrul unei tranzacții în valoare totală de 2 mil. Euro, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Szalma Botond, director general al Plimsoll Kft și unul dintre acționarii minoritari ai companiei.

“Nu este vorba despre niciun vânzător al Plimsoll. TTS București a majorat capitalul social al Plimsoll și a devenit acționar cu 51%. Restul pachetului de 49% este în mâinile a patru persoane private din Ungaria, practic managementul Plimsoll Co. Ltd. Majorarea de capital este de 2 milioane de euro și aceasta este valoarea finală a tranzacției”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Szalma Botond.

Szalma Botond, director general și unul dintre acționarii minoritari ai Plimsoll după tranzacția cu TTS. Sursă foto: Plimsoll.

Szalma Botond, director general și unul dintre acționarii minoritari ai Plimsoll după tranzacția cu TTS. Sursă foto: Plimsoll.

Acesta a rămas ca acționar minoritar în companie cu un pachet de 13%, conform propriilor declarații. Ceilalți acționari minoritari, cu participații în jurul a 11 – 12% fiecare, sunt Bela Szalma, Andras Kiss și Jozsef Kiss.

Tranzacția a fost semnată pe 20 iunie.

Din cele 2 milioane de euro aport de capital adus de către noul proprietar, 400.000 euro vor merge sub formă de majorare de capital la armatorul fluvial de nave autopropulsate Fluvius Kft, subsidiară a Plimsoll.

Grupul Plimsoll a avut în 2015 o cifră de afaceri consolidată de circa 10 mil. Euro, a mai spus Szalma Botond.

“Negocierile cu TTS au început în urmă cu un an, în iunie 2015. Ne cunoaștem de peste 30 de ani”, explică directorul general al Plimsoll Kft.

Investiția are ca obiectiv întărirea și dezvoltarea poziției TTS ca jucător regional în zona Dunării.

“Tranzacția deschide drumul către piețele din Vest, Germania, Olanda”, mai spune Szalma Botond.

Deloitte a asigurat servicii de consultanță pentru cumpărător, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații de la Zamfirescu Racoți & Partners (ZRP) au asistat grupul Transport Trade Services (TTS), casa de expediții ce controlează CNFR Navrom S.A., potrivit unui comunicat al firmei de avocatură.

Noul proprietar a fost asistat de către o echipă de avocați din cadrul ZRP, sub coordonarea lui Cătălin Micu (Managing Associate) și a Larisei Popoviciu (Senior Associate), care au asigurat negocierea și finalizarea cu succes a acestui proiect transfrontalier.

Tranzacția a presupus o etapă de due diligence, continuând cu structurarea tranzacției și redactarea și negocierea contractelor. În acest sens, ZRP a colaborat cu avocați din Ungaria, respectiv Kende, Molnár-Bíró, Katona Attorneys-at-Law (KMBK), responsabili cu îndeplinirea formalităților juridice pe teritoriul ungar.

”A fost un proces complex având în vedere specificul activității clientului nostru, dar experiența echipei de avocați și colaborarea tradițională cu TTS ne-a ajutat să acomodăm toate cerințele tehnice și strategice ale investitorului. Tranzacția consolidează poziția TTS pe cursul superior al Dunării și deschide totodată noi oportunități în business”, a declarat Cătălin Micu, Managing Associate ZRP.

Afacerea Plimsoll a fost fondată în 1992 și s-a dezvoltat până la nivelul unui mic grup de firme format din Plimsoll Ltd, Centroport Ltd și Fluvius Ltd.

TTS a fost înființată în 1997 și este o afacere al cărei principal acționar este Mircea Mihăilescu. În 2012, International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, a alocat până la 12 mil. Euro (16 mil. Dolari) pentru a intra ca acționar cu un pachet de 10% în TTS. Banii au fost atrași pentru a finanța activitățile subsidiarelor TTS – armatorul fluvial CNFR Navrom, Canopus Star – care operează un terminal de cereale în portul Constanța și Trans Europa Port SA – compania care administrează terminalele din porturile de la Dunăre.

Transport Trade Services (TTS) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 72,5 mil. Euro și un profit net de 3,3 mil. Euro și un număr de 70 de angajați.

Cemacon produce cărămizi la fabrica din Recea (județul Sălaj) și la Zalău. Sursă foto: Cemacon.

Producătorul de cărămizi Cemacon Cluj intenționează să contracteze o facilitate de credit de până la 13 mil. euro de la BCR. Banii sunt destinați refinanțării și suplimentării capitalului de lucru al companiei

Producătorul de materiale de construcții Cemacon Cluj intenționează sa contracteze o facilitate de credit în valoare maximă de 60 milioane lei de la Banca Comercială Română (BCR), pentru refinanțarea unui alt împrumut și pentru suplimentarea capitalului de lucru, potrivit convocatorului consiliului de administrație al Cemacon.

Consiliul de administrație al Cemacon convoacă adunarea generală extraordinară a acționarilor societății pentru data de 5 septembrie 2016 pentru aprobarea contractării creditului.

O sumă de 55 milioane de lei din facilitatea de credit ce urmează a fi supusă aprobării de către acționarii Cemacon, va fi folosită pentru refinanțarea unui alt credit încheiat de către societate cu BCR în anul 2015, iar o sumă de 5 milioane de lei va fi folosită pentru suplimentarea capitalului de lucru.

Durata maximă a facilității va fi de 10 ani pentru refinanțare și un an pentru capitalul de lucru, de la data semnării contractului, se menționează în convocator.

Creditul va avea o dobândă de nu mai mult de trei puncte procentuale peste dobânda aplicabilă conform contractului de credit din data de 19 martie 2015, încheiat cu BCR.

Vor fi constituite ipoteci imobiliare asupra mai multor terenuri și ipoteci mobiliare pe echipamente, utilaje, stocuri, instalații, conturi și gaj asupra polițelor de asigurare ale Cemacon.

Cemacon Cluj  a încheiat primul trimestru din 2016 cu o cifră de afaceri de aproximativ 11 milioane de lei.

Pentru anul 2015, producătorul de cărămizi Cemacon a raportat o cifră netă de afaceri de 67,9 milioane de lei și un profit net de 9 milioane de lei, la un număr mediu de 184 de salariați.

Pentru Cemacon, anul 2015 a stat sub semnul finalizării procesului de restructurare de business, demarat în 2010. În luna martie 2015, prin semnarea noilor contracte de credit care au restructurat datoria de peste 33 milioane euro, şi apoi, în septembrie, prin conversia din datorie în acţiuni a peste 13 milioane euro, Cemacon a finalizat cu succes prima restructurare de anvergură a unei datorii bancare în afara insolvenţei în România.

În noiembrie 2013, Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) au semnat un acord de principiu privind restructurarea pachetului de credite de aproximativ 30 milioane de euro, contractat de Cemacon la BCR.

Restructurarea creditului a reprezentat ultima etapă a procesului de reabilitare operaţională şi financiară a companiei, conceput şi demarat în 2010.

Cemacon a fost înfiinţată în 1969, la Zalău, iar în 2011 fabrica veche a fost închisă, la un an după ce compania a inaugurat o unitate mai modernă la Recea, judeţul Sălaj.

Cemacon SA este o companie listată la Bursa de Valori București (BVB) și are o capitalizare bursieră de 36,5 milioane de lei.

Cei mai mari acţionari ai Cemacon sunt fondul de investiții Bussines Capital for Romania – Opportunity Fund Cooperatief (Olanda), în spatele căruia se află BCR – principalul creditor al companiei, şi KJK Cărămida Bucureşti – entitate controlată de fondul de investiții finlandez KJK, fiecare dintre cei doi acționari având 27,9% din acţiuni.

Wienerberger, Ceramica Iași (Brikston) și Cemacon  dețin cele mai puternice poziții pe piața cărămizilor (blocuri ceramice), unde activează și alți producători precum Euro Poroton, Siceram Sighișoara, Soceram și Macofil Târgu Jiu.

UrsaNPLMain

Kruk și International Finance Corporation vor plăti prețul de achiziție al portofoliului neperformant Ursa prin intermediul unei emisiuni de obligațiuni senior de până la 57 mil. Euro. IFC va veni în tranzacție cu până la 19 mil. euro, iar restul de până la 38 mil. Euro va fi plătit de către firma poloneză de administrare a creanțelor. Titlurile vor avea maturitate de șase ani și vor fi emise de către subsidiara Kruk din Luxemburg

Prospero Capital, subsidiara Kruk înregistrată în Luxemburg, urmează să lanseze o emisiune de obligațiuni senior în valoare de până la 255 mil. Lei (56,6 mil. Euro) pentru a plăti prețul de achiziție al portofoliului neperformant Ursa, cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, cumpărat de la Eurobank. De asemenea, emisiunea de obligațiuni acoperă și alte costuri ale Prospero Capital în legătura cu emisiunea de obligațiuni.

Investitorii vor subscrie în cadrul acestei emisiuni astfel încât International Finance Corporation va investi în proporție de 33% în cadrul vânzării de titluri, iar InvestCapital Malta – un vehicul de investiții al Kruk – va prelua restul de 67% din obligațiuni.

Emisiunea obligațiunilor senior este condiționată de îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute în acordul pentru vânzarea unor astfel de titluri, semnat de către ProsperoCapital, International Finance Corporation, și InvestCapital Malta Ltd.

Perioada de maturitate a obligațiunilor senior emise de Prospero Capital este de 72 luni.

Obligațiunile senior au un rang superior altor titluri de împrumut și dă dreptul investitorilor de a-și recupera investiția înaintea creditorilor negarantați.

Dobânda aferentă titlurilor va fi plătită lunar investitorilor, IFC și InvestCapital Malta. Atât dobânzile, cât și principalul ce va fi rambursat de către emitent va depinde de fluxul net de numerar rezultat din colectarea creanțelor care fac parte din portofoliul preluat și care va fi calculat potrivit unei formule stipulate în acordul privind emisiunea de obligațiuni a ProsperoCapital.

ProsperoCapital a încheiat un acord cu Kruk România, care se va ocupa de administrarea portofoliului și de colectarea creanțelor.

Pe 20 mai 2016, Kruk și IFC au semnat acordul de transfer pentru pachetul de creanțe constituit din trei portofolii aparținând Bancpost, ERB Retail Services IFN, respectiv cu subsidiara olandeză a grupului elen, ERB New Europe Funding II B.V.

Kruk a anunțat atunci că va investi în această tranzacție 46 mil. euro, conform părții poloneze. Partenerul investitorului polonez, IFC a anunțat pe propriul său site că a alocat acestei tranzacții un împrumut de 22,78 mil. dolari (circa 20 mil. euro) pentru plata parțială a prețului de achiziție.

Pachetul de creanțe cumpărat este format din credite neperformante negarantate acordate persoanelor fizice din România, au precizat părțile implicate în tranzacție.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale și unul dintre cei doi cumpărători, lucrează în această tranzacție cu avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații. Echipa condusă de către partenerul Mihai Dudoiu, șeful practicii de Bănci și Finanțe din cadrul firmei de avocatură, are o experiență importantă în domeniul tranzacțiilor locale cu credite neperformante, asistând Deutsche Bank într-o serie de achiziții de astfel de active de la BCR.

Celălalt cumpărător, firma poloneză Kruk, a lucrat cu structurile sale interne în tranzacția Ursa. Vânzătorul, banca elenă Eurobank, a mizat pe serviciile de consultanță juridică ale firmei de avocatură CMS Cameron McKenna, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații Cameron McKenna au asistat proprietarul Bancpost la tranzacția recentă prin care Eurobank a vândut un pachet de 80% din acțiunile Eurolife ERB către grupul financiar canadian Fairfax Financial.

Achiziția portofoliului de circa 600 mil. euro al Eurobank de către Kruk și IFC, a doua tranzacție ca mărime din istoria pieței locale de profil, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția Ursa face parte din Programul IFC privitor la Recuperarea Datoriilor și Activelor (PRDA), care constituie o reacție strategică în fața numărului tot mai mare de credite neperformante. La nivel global, PRDA se axeazã pe achiziția și rezolvarea problemei creditelor neperformanter și pe restructurarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Pe piața din România, Kruk este lider pe segmentul administrării portofoliilor de datorii ale persoanelor fizice, în timp ce pe segmentul destinat companiilor, poziții puternice au APS (Cehia), Kredyt Inkaso (Polonia). Recent, fondul de investiții Waterland a lansat pe bursa de la Varșovia o ofertă publică de preluare a unui pachet de 66% din acțiunile Kredyt Inkaso.

Kruk a cumpărat până acum portofolii cu o valoare nominală totală de 6,5 mld. euro. Firma poloneză administrează acest gen de active pe piețele din Polonia, România, Cehia, Slovacia, Germania, Italia și Spania. Kruk este listată pe Bursa de Valori din Varșovia. Veniturile consolidate ale grupului Kruk în 2015 au fost de 611 milioane de zloți (circa 135 mil. euro).

După două tranzacții eșuate de exit, Axa a semnat ieri la Paris vânzarea afacerii de asigurări din România către liderul pieței locale de profil, Vienna Insurance Group. O echipă de avocați Schoenherr din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Monica Cojocaru a asistat VIG la achiziție, de cealaltă parte grupul francez a fost asistat de casa de avocatură Cameron McKenna

Gigantul francez din sectorul asigurărilor Axa a anunțat astăzi semnarea unui acord de vânzare a operațiunilor sale din România către grupul austriac Vienna Insurance Group (VIG).

Tranzacția a fost semnată de cele două părți pe 3 august la Paris, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Conform termenilor acordului, Vienna Insurance Group va cumpăra 100% din acțiunile Axa Life Insurance SA prin intermediul subsidiarelor sale locale BCR Life (activă pe segmentul asigurărilor de viață) și Omniasig (jucător pe piața asigurărilor generale).

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Finalizarea tranzacției de exit a Axa din România urmează să aibă loc după îndeplinirea anumitor condiții, inclusiv a avizelor de aprobare din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), respectiv a Consiliului Concurenței.

Firma austriacă de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică pentru Vienna Insurance Group la achiziția afacerii Axa din România, cu o echipă din care au făcut parte Markus Piuk, Partener, respectiv Monica Cojocaru, Partener în cadrul biroului din București.

Markus Piuk a coordonat o echipă de avocați Schoenherr și la achiziția afacerii Axa din Serbia pe 7 iulie de către același cumpărător, grupul austriac Vienna Insurance Group.

De cealaltă parte, Axa a lucrat în dosarul tranzacției de exit din România cu avocații Cameron McKenna, pe care i-a avut alături și la celelalte două încercări eșuate de a-și vinde afacerea locală către Astra Asigurări (afacere patronată de Dan Adamescu, aflată în faliment) în 2013, respectiv acordul semnat în decembrie 2014 cu consorțiul format de SAI Certinvest și SIF Transilvania, care urmau să preia fiecare 70%, respectiv 30% din acțiunile Axa Life Insurance SA. Ambele încercări de exit ale Axa au fost oprite de către ASF, care a considerat că acești cumpărători nu au capacitatea de a prelua această afacere.

Axa Life a înregistrat prime brute subscrise de peste 4,5 mil. Euro în 2015, mai ales de pe urma operațiunilor sale tradi