Vanzarea intregii participatii de 19,94% din Hidroelectrica pentru 1,9 mld. Euro va plasa Fondul Proprietatea in postura de a face cea mai mare vanzare in cash din istoria pietei de energie din Romania, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Daca luam in considerare preturile incasate de catre vanzatori facute publice in tranzactiile M&A din Romania de pana acum, exitul Fondului Proprietatea prin IPO-ul Hidroelectrica pe bursa de la Bucuresti urca pe pozitia a doua, dupa privatizarea BCR, incheiata in 2006. Atunci, grupul bancar austriac Erste Bank a platit 3,75 mld. Euro pentru preluarea unui pachet de 61,885 din actiunile BCR, la acea vreme liderul pietei bancare din Romania, pretul fiind incasat de catre statul roman pentru pachetul majoritar, printre vanzatori numarandu-se atunci institutiile financiare internationale EBRD si IFC.

Analiza realizata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO dupa marimea pretului incasat de catre vanzatori per tranzactie arata ca exitul Fondului Proprietatea din companie de stat Hidroelectrica rivalizeaza cu vanzarea pachetului de 79% din operatorul de telefonie mobila Connex de catre canadienii de la TIW in 2005 catre grupul britanic Vodafone, valoarea totala a tranzactiei fiind estimata atunci in jurul a 2 mld. USD.

Pe piata de energie, vanzarea pachetului Hidroelectrica de catre Fondul Proprietatea lupta pentru cea mai mare vanzare facuta per tranzactie cu vanzarea pachetului de 75% din actiunile The Rompetrol Group catre grupul kazah de stat KazMunaiGas in 2007, vanzator fiind atunci Rompetrol Holding din Elvetia, un vehicul de investitii controlat de catre omul de afaceri Dinu Patriciu, decedat in 2014. Pretul vanzarii de atunci este estimat de unele surse din piata la aproximativ 1,6 mld. USD. Tranzactia lui Dinu Patriciu cu grupul kazah a fost urmata in 2009 de exitul complet din The Rompetrol Group.

Vanzarea operatiunilor grupului italian Enel din Romania, semnata in martie 2023, cu grupul elen Public Power Corporation (PPC) pentru un pret de 1,26 mld. Euro in schimbul pachetelor de actiuni la companiile locale din perimetrul tranzactiei este asteptata sa fie finalizata in septembrie 2023, cand pretul ar putea suferi ajustari ulterioare. Paradoxal, tranzactia de exit a grupului italian Enel din Romania intareste pozitia de cel mai mare vanzator al Fondului Proprietatea de pe piata de energie din Romania.

Fondul Proprietatea a semnat pe 19 aprilie 2023 un contract de vanzare pentru participatiile sale in companiile Enel din Romania cu grupul elen PPC in schimbul unui pret de 650 mil. RON (circa 130 mil. Euro). Asta inseamna ca Fondul Proprietatea va incasa in total in 2023 peste 2 mld. Euro de pe urma IPO-ului Hidroelectrica si a exitului din companiile Enel din Romania.

Exitul din Hidroelectrica aduce Fondului Proprietatea aproape la fel de multi bani cat au incasat la un loc gigantul american ExxonMobil, respectiv grupul ceh CEZ de pe urma exiturilor din Romania. In 2022, ExxonMobil a finalizat vanzarea participatiei de 50% din proiectul Neptun Deep din Marea Neagra pentru un pret de 1 mld. Euro (aproape 1,1 mld. USD), in timp ce grupul CEZ a materializat in 2021 vanzarea unui set de active din Romania pentru un pret de 24,643 mld. coroane cehe (943 mil. euro, calculat la cursul de schimb CZK/EUR din 31 martie 2021).

Pretul obtinut de catre Fondul Proprietatea pe actiunile Hidroelectrica scoase la vanzare in IPO-ul de pe bursa de la Bucuresti depaseste cu mult pretul obtinut per tranzactie de catre statul roman care a vandut direct un pachet de 33,34% din Petrom pentru 669 mil. Euro (circa 0,9 mld. USD la acea vreme) la privatizarea din 2004. De asemenea, pretul obtinut in cash de catre statul roman per tranzactie a fost mai mic la privatizarea Electrica Muntenia Sud, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord in valul de privatizari care au avut loc in deceniul 2000 – 2010.

IPO-ul Hidroelectrica este cel mai mare IPO din istoria bursei de la Bucuresti, depasind astfel recordul stabilit de IPO-ul Electrica in 2014 de vanzare de actiuni de circa 444 mil. Euro. De asemenea, IPO-ul Hidroelectrica de pe bursa de la Bucuresti este mai mare decat IPO-ul realizat in aprilie 2021 pe bursa Nasdaq de la New York de catre start-up-ul UiPath pornit din Romania, care a atras 1,34 mld. USD din vanzarea unui pachet minoritar de actiuni.

Analiza ia in calcul cele mai mari tranzactii din Romania prin prisma pretului pe care il incaseaza vanzatorul dintr-o singura tranzactie. Nu sunt luate in calcul la aceasta analiza si vanzarile unor companii sau banci care au fost vandute in tranzactii succesive. Astfel, dupa modelul vanzarii grupului Rompetrol prin doua tranzactii catre grupul kazak KazMunaiGas exista si alte companii unde pretul de achizitie cumulat a urcat fie in urma unor mecanisme de ajustare ulterioara sau chiar a unor proceduri de arbitraj, cum a fost cazul platilor cumulate facute de catre Enel pentru pachetul de actiuni preluat la fosta Electrica Muntenia Sud de la statul roman sau vanzarea fostei Banci Tiriac de catre omul de afaceri Ion Tiriac prin doua tranzactii – una catre grupul german HVB (preluat ulterior de catre UniCredit), iar apoi ultima vanzare a participatiei ramase in banca a fost cedata catre grupul UniCredit.

Daca vorbim insa de cele mai mari achizitii in cash facute in Romania per companie achizitionata, topul este condus aici de catre grupul austriac Erste Bank (cu un pret platit de 3,75 mld. Euro pentru achizitia BCR), urmat de achizitiile facute de grupul britanic Vodafone cu pretul platit pentru achizitia fostei Mobifon (companie care se numeste acum Vodafone Romania), respectiv de achizitia pachetului majoritar in 2007 a grupului Rompetrol de catre KazMunayGas – companie controlata de catre statul kazah, respectiv achizitia in curs realizata de catre grupul elen PPC. Privind la tabloul celor mai mari vanzari in cash per tranzactie, se observa pe partea de cumparare investitori strategici in care cel mai important actionar este statul de origine al companiei – KazMunayGas (Kazahstan), Public Power Corporation (Grecia), Romgaz (Romania), respectiv OMV (Austria).