Arhive etichete: tech

Sursa: PlaySafe ID.

Andrew Wailes, CEO and Co-founder of PlaySafe ID, speaker of MIRSANU PRIVATE EQUITY & VENTURE CAPITAL SUMMIT 2026

Andrew Wailes, CEO and Co-founder of PlaySafe ID, is one of the speakers of MIRSANU PRIVATE EQUITY & VENTURE CAPITAL SUMMIT 2026.

Andrew Wailes is the CEO and co-founder of PlaySafe ID, the identity and accountability layer for games that ties anti-cheat, fraud, and abuse penalties to a trusted, verified person rather than a disposable account.

Andrew’s background spans gaming-adjacent tech, including game economics and behavioural analytics, and he specialises in compliance and legislation around user data and age assurance, on which he has been interviewed by the BBC, Sky News, and LADbible. He is a lifelong competitive gamer with a particular love of first person shooters and MMOs, and an interest in speculative engineering and thought experiments.

On November 10, the transaction journal MIRSANU.RO is hosting MIRSANU PRIVATE EQUITY & VENTURE CAPITAL SUMMIT 2026, an exclusively ONLINE event for business leaders, Private Equity and Venture Capital fund managers, entrepreneurs, financial institutions, and other key stakeholders.

The agenda of this event will be as follows:

10:00 – 10:05 (EEST/GMT+2) Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder at the transaction journal MIRSANU.RO

10:05 – 10:50 Trends in Private Equity and Venture Capital

10:50 – 11:35 Fundraising

11:35 – 12:20 Investment strategies

12:20 – 13:15 Value creation & Portfolio management

13:15 – 14:00 Exit strategies

14:00 – 14:05 Conclusions

 

Supporting Partner of this event is Sancons Capital & Investment.

 

About MIRSANU.RO

The transaction journal MIRSANU.RO is the first Romanian media platform consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing corporate transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

Sursa: Profluo.

Bogdan Nafornita, Profluo: “Daca acum 6 – 12 luni, o companie care avea AI incorporat primea un premium la evaluare, acum primesti eventual un discount daca nu ai AI ”. Profluo este la o evaluare de peste 10 mil. Euro si la circa 2 ani distanta de o runda de finantare de serie A. In ce directie merge viitorul Profluo intre o listare pe bursa si o intrare in portofoliul unui jucator mare de tehnologie

 “Noi ne gasim in momentul acesta dupa ultima noastra runda de investitii de tip late seed, care a fost in noiembrie anul trecut cand am ridicat inca 850.000 Euro de la un consortiu format din BCR Seed Starter, Inspire Capital si cativa dintre investitorii existenti, ceea ce a dus totalul investitiilor de tip venture in Profluo la aproape 1,5 mil. Euro. Si acum suntem, evident, in faza de executie, in care ne executam, practic, ceea ce ne dorim, elementele care ne dau, pe urma, acea dimensiune de scalabilitate, ca sa ne putem indrepta spre o runda de tip serie A. Deci, in acest moment, ne gasim in aceasta etapa in care construim aceste semnale care spun ca o companie este pregatita pentru o runda mai mare”, a declarat Bogdan Nafornita, CEO si cofondator al startup-ului de tehnologie Profluo, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026, eveniment online organizat pe 30 septembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Iar aceste semnale sunt, esentialmente, despre ce inseamna o serie A pentru genul nostru de companie. Evident, dimensiunea seriei in milioane de euro poate sa difere de la industrie la industrie, pentru ca, de fapt, conteaza dimensiunea pietei in care evoluezi si viteza cu care evoluezi. Dar as spune ca exista cateva semnale – cheie care diferenteaza o companie aflata in stadiul seed de o companie care incepe sa semene a companie de serie A si anume, se intra intr-o faza de <<go to market fit>>. Adica vedem, pe partea de go-to-market, repetabilitate, si anume mai multi clienti din acelasi segment care au cumparat din acelasi motiv, in conditii si cu cicluri de vanzare similare. Exista deja o desprindere de modelul <<founder led sales>> (fondatorul aduce vanzarile, n.r.), adica se castiga contracte si fara contributia fondatorilor. Exista cel putin un canal care poate sa genereze pipeline, adica oportunitati care nu au fost generate sau genul care nu erau generate de fondatori”, a punctat cofondatorul Profluo.

“Pe ce ne focusam acum este un alt semnal important si anume sa gasim o a doua piata care functioneaza ca prima, ca de exemplu, o piata cu obligativitate de facturare care aduce clienti folosind acelasi playbook pe care l-am avut in Romania. Un alt element extrem de important este sa ai o echipa pregatita pentru scalarea aceasta internationala ceea ce inseamna ca vii cu angajari de seniori in zona de parteneriate, de vanzari, de implementare, oameni care pot prelua responsabilitati pentru regiuni intregi si, evident, in ultimul rand, ar fi si sa apara si interes din partea investitorilor, iar asta se cultiva in timp. Deci, cam astea sunt etapele”, a adaugat antreprenorul startup-ului specializat in procesarea de documente.

“As spune ca o serie A se gaseste la cel putin 24 de luni distanta in momentul de fata. Asta e dat cumva si de ritmul cu care evolueaza industria noastra. Noi operam intr-un sector extrem de mare, adica piata pe care evoluam noi e undeva la 600 mld. Euro. Dar exista foarte multi jucatori, exista un efort foarte mare de transformare care vine din aceste mandate de e-factura, care se varsa peste tot prin Europa si nu numai si care transforma complet piata procesarii de documente. Deci, vom construi treptat aceste tipuri de oportunitati. Probabil ne asteptam ca in 24 de luni sa vorbim de o companie care poate sa ajunga la o evaluare de cateva zeci de milioane de euro si in momentul acela evident si runda de tip serie A poate sa insemne 20% dintr-o asemenea valoare. Cam asa ar fi, sa spunem, orientativ un termen de marime”, a semnalat Bogdan Nafornita.

La ce evaluare post-money este Profluo dupa runda de finantare late seed din noiembrie 2025?

“Deja ne-am departat de <<valuation-ul>> (evaluarea, n.r.) acela pentru ca am crescut destul de important in acest an, cu contracte destul de semnificative, mai ales ca am creat cateva produse extrem de valoroase in zona de banking. Iar asta inseamna, evident, o piata extrem de importanta, dar cu o anumita dinamica, cu o dinamica foarte apasata si foarte atenta si extrem de bine guvernata, sa spunem. Probabil ne gasim in zona <<double digit>> (valoare formata din doua cifre, n.r.) adica vorbim de zeci de milioane de euro. Ma rog, sa spunem peste 10 mil. Euro in acest moment”, sustine cofondatorul Profluo.

“Avem cam toate semnalele timide pentru o companie de tip A. Adica avem cu siguranta un <<very strong product market fit>> si asta e evidentiat si de faptul ca la eficienta investitiilor suntem undeva la un raport de 1 la 1, adica la 1 Euro investit de catre actionarii nostri si 1 Euro angajat de catre clientii nostri suntem cam acolo. Adica sa spunem la cat aveam initial 650.000 Euro, sa spunem, investitia de pana la noiembrie 2025, eram pe acolo si cu veniturile anuale recurente, ceea ce e un raport foarte bun care indica ca, intr-adevar, exista un product market fit foarte bun. Din acel moment, evident, incepem sa cladim pentru go to market fit, care este urmatoarea etapa”, a precizat antreprenorul.

Care este impactul rundelor de finantare asupra actionariatului Profluo pana acum? Au devenit actionari majoritari investitorii in Profluo in raport cu fondatorii?

“Deocamdata e inca pachetul minoritar. Fondatorii sunt inca majoritari. Pe de alta parte, din punct de vedere al unei guvernante fair (corecte), noi intotdeauna ne consultam cu toata lumea. Chiar daca avem puterea statutara sa luam decizii de unii singuri, nu o facem. Intotdeauna ne consultam cu partenerii nostri, cel putin pe lucrurile foarte importante, cum ne extindem intr-o anumita piata, ce fel de oameni adaugam ca parteneri sau ca <<late founders>> in aceasta dinamica. Adica pe lucrurile majore evident ca ne consultam pentru ca asa este corect, suntem parteneri, avem acelasi interes si ne bazam pe ei pentru ca sunt oameni cu foarte multa experienta, ne ajuta de cate ori pot, adica avem o relatie foarte buna cu investitorii nostri si asta e cumva o chestie pe care toata lumea ar trebui sa o faca. Sa-si atraga investitorii care sunt intr-adevar compatibili cu ceea ce isi doresc ei sa faca. Un lucru foarte important in felul acesta si deciziile se iau mai usor si compania poate sa mearga mult mai sigur pe calea asta”, a spus Bogdan Nafornita.

In ce directie merge viitorul Profluo, catre o listare pe bursa sau catre o tranzactie ce ar urma sa integreze compania in structurile unui jucator mare din tehnologie?

“Cu siguranta cred ca a doua cale este mult mai probabila pentru noi. In sensul in care si piata este enorma, dar extrem de atomizata, cu foarte multi jucatori. Ce facem noi diferit este sa construim aceasta acuratete exceptionala si sa construim anumite capabilitati care sunt aditionale marilor jucatori din piata”, a raspuns cofondatorul Profluo.

Potrivit acestuia, jucatorii mari din zone precum BPO sau alte nise au nevoie de capabilitatile tehnologice oferite de catre Profluo.

“Deci, cumva, asta o vad ca si cale principala. E putin probabil listarea”, a completat reprezentantul startup-ului specializat in procesarea de documente.

Care sunt pasii urmatori in planurile de crestere ale Profluo?

“Ar trebui sa ajungem cel putin la un venit recurent de 1,5 mil. Euro undeva pe la mijlocul anului viitor si de acolo evident vom vedea. Nu putem sa facem o predictie pe un termen foarte lung evident. Cheia acestei cresteri va fi insa extinderea pe cateva piete europene importante. Romania este din pacate o piata relativ mica cu un apetit mai mic pentru cumparare de tehnologii noi. Si atunci evident ca trebuie sa crestem pe o piata foarte mare, care exista inafara, cu provocarile sale, in mod evident”, afirma Bogdan Nafornita.

Potrivit acestuia, expansiunea companiei vizeaza anumite piete externe.

“Este un criteriu geografic pentru ca noi avem doua directii mari de dezvoltare. O data, zona de AI, care este foarte clar stabilita, in care aducem orice tip de documente si le procesam profund cu AI, le intelegem, le <<match>>-uim si le validam. Si a doua zona este cea de e-factura, de e-invoicing. Si aici, evident, ne uitam la ritmul in care se dezvolta mandatele europene de e-invoicing. Si atunci, ca urmare a acestui ritm, ne-am fixat doua piete strategice. De ce? Pentru ca e-invoicingul vine cu o urgenta foarte mare, toate companiile care sunt supuse unui anumit mandat trebuie sa fie conforme in primul rand”, a detaliat cofondatorul Profluo.

“Si, ca atare, ne-am fixat doua bazine importante, si anume regiunea DACH formata din Germania, Austria si Elvetia, si zona Benelux”, a precizat antreprenorul din tehnologie.

Potrivit acestuia, compania are déjà clienti in Belgia, iar alte tinte sunt Olanda si Luxemburg, piete foarte mature din perspectiva invoicing-ului si care permit extinderea pe linia capabilitatilor tehnice de care dispune Profluo dispune déjà.

 

Impactul AI asupra evaluarilor startup-urilor de tehnologie: Acum 6 – 12 luni, un startup primea un premium de la investitori daca avea componenta AI, astazi valoarea este discountatat daca nu are AI incorporat

“In momentul de fata, daca sa spunem acum 6-12 luni, faptul ca aveai AI incorporat in business-ul tau sau in ideea ta de startup reprezenta un premium in ceea ce privea multiplul de evaluare, acum absolut toata lumea se asteapta sa ai ceva de AI. Deci, este cumva normalul. Eventual primesti un discount daca nu ai AI. Adica cumva cam toata lumea trebuie sa aiba asa ceva”, a subliniat Bogdan Nafornita.

“Mai exista o chestie. Romania este inca izolata fata de trendul acesta global, pentru ca exista aceste fonduri care au luat bani din PNRR si exista cumva un <<pool de cash>> (bazin de lichiditate, n.r.) care este alocat regiunii. Dar pe fondurile mari, pe ceea ce se intampla afara, foarte multe fonduri mari au alocat foarte multi bani in hyperscalers, adica in cei care deja scaleaza foarte tare, si s-au investit sume enorme de bani in sustinerea fizica a AI-ului, ca e vorba de GPU-uri, de data-centere, de energie, de real estate si asa mai departe Si atunci cumva au tras cam tot aerul din incapere si raman destul de putini bani. Adica trebuie sa fie cu adevarat o idee exceptionala si o executie exceptionala ca sa mai poti atrage bani in zonelele acestea unde hyperscalerii domina, sa spunem, pietele de investitii”, a nuantat cofondatorul Profluo.

Dincolo de impactul AI asupra evaluarilor din sectorul de tehnologie, cum evolueaza multiplii de evaluare ai companiilor in discutiile cu investitorii de venture capital?

“Cred ca au inceput sa se mai relaxeze. A fost o perioada cand ele (evaluarile, n.r.) au intrat intr-o contractie destul de puternica. Gandeste-te ca acum poate 2 ani, puteai sa obtii o evaluare la o crestere de business decenta de 20x la veniturile recurente. Apoi a urmat o perioada de contractie puternica, sa spunem unde puteai sa iei poate 6x la aceeasi companie, deci e foarte volatila perceptia aceasta a pietelor. Poate acum unde e undeva la 9 – 10x, cel putin pentru zona noastra de documente financiare, de AI”, estimeaza antreprenorul din sectorul de tehnologie.

“Deci, lucrurile evolueaza in afara putintei noastre, sa spunem. Si din cauza asta, in mod surprinzator, nu vorbim extrem de des despre aceste lucruri cu investitorii nostri. Noi suntem focusati pe business, sa aducem clienti platitori, sa putem sa-i servim cu atentie si sa facem tot ce putem sa rezolvam probleme reale ale clientilor nostri, pentru ca acesta e singurul lucru care conteaza la sfarsit. Exista si o vorba care este favorita – Veniturile spala orice pacate. Deci, daca avem venituri, cu siguranta, vom avea si evaluare buna si vom avea evident si clienti fericiti. De aici porneste totul.”, a sintetizat Bogdan Nafornita.

 

“AI nu inlocuieste oameni, ci ii potenteaza foarte mult pe angajatii existenti”

“Intr-o economie ca Romania, care este o economie in dezvoltare, cu toate provocarile sale macroeconomice, la nivel micro, Romania se dezvolta. Provocarea nu este ca avem prea multi oameni in companie, ci ca nu avem suficient de multi oameni buni. Iar treaba asta se suplineste foarte bine cu o tehnologie de tip AI”, sustine cofondatorul Profluo.

“Cam fiecare angajat ar trebui sa aiba cel putin un agent care il ajuta sa fie mai bun, sa fie mai productiv si sa faca lucruri la care nici nu visa acum 6 luni. Noi suntem un exemplu chiar pe zona aceasta. Desi folosim agenti AI care ne-au dublat sau ne-au triplat productivitatea individuala, continuam sa angajam. Deci, nu exista aceasta frica de tipul ca vine AI-ul si ne inlocuieste. Lucrul acesta nu e chiar adevarat”, a punctat antreprenorul din sectorul de tehnologie.

“Se vede si la toate companiile de tehnologie care au incercat sa dea afara foarte multi oameni din cauza ca vin cu tool-uri (instrumente, n.r.) de AI. Si-au dat seama ca este o greseala, cel putin pe termen scurt si au revenit la planurile initiale. Deci, eu nu cred in aceasta sperietoare si nici nu o vedem in practica cum ca AI-ul vine si inlocuieste oamenii, ci doar ii face mai buni”, a completat Bogdan Nafornita.

“Exista intr-adevar o provocare legata de implementarea in medii un pic mai sofisticate, unde este nevoie de precizie, de viteza foarte mare de executie, de repetabilitate a proceselor, de audit trail, de trasabilitate a tranzactiilor, de implementare in medii care necesita confidentialitate foarte mare. Si aici cumva se muta efortul dintr-o data si se vede chestia aceasta. Diferenta nu o mai face modelul in sine pe care il folosesti. Toate sunt cam pe acolo ca nivel de performanta. Diferenta o face ceea ce construiesti in jurul modelului ca acesta sa iti livreze acea performanta predictibila, ceea ce se numeste <<harness>> sau harnasament, ca sa spunem in termeni tehnici. Si acolo se muta cumva competitia”, a nuantat cofondatorul Profluo.

“Noi construim acest <<harness>> pentru zona financiara cu niste algoritmi specifici. In prima faza toata lumea trebuie sa experimenteze cu treaba asta, dar in a doua faza au nevoie de experti ca sa obtina acel rezultat care cu adevarat, sa spunem, disloca foarte multa valoare, care acum este blocata in procese manuale sau in procese neexplicate, cum se numesc ele in industrie acele <<dark processes>>, deci procese care se intampla, dar nimeni nu stie exact de ce se intampla sau cum se intampla”, a precizat acesta.

“In primul rand, AI este doar un concept, un vis frumos si anume faptul ca masinile gandesc ca oamenii. Focusul imediat al tehnologiei este pe zona de <<machine learning>>, adica masini care sunt in stare sa invete si sa performeze la un nivel din ce in ce mai elevat din cauza acestei invatari. Noi facem genul acesta de algoritm inca din 2021. Suntem focusati pe zona de documente financiare, deci pe zona financiara unde zona aceasta de AI vine cu niste provocari specifice legate de acuratete, de viteza de procesare, legate de confidentialitate, probleme tehnice care sunt foarte greu de rezolvat dealtfel”, a detaliat Bogdan Nafornita.

“Toata lumea vrea sa faca lucruri cel putin la nivelul de acuratete umana, pe care noi l-am atins deja cu un grad de 98%. Iar treaba asta schimba fundamental discutia. Dintr-o discutie clasica de automatizare, in care sa spunem ca 80% din proces e facut automatizat, de cati oameni mai avem nevoie ca sa facem restul de 20%, exceptiile, cazurile dificile, cand ajungi la 98%, discutia se schimba cu clientii nostri. Ei spun ce mai este acceptabil ca activitate umana in acest proces. Si treaba asta este foarte importanta pentru ca vedem asta la toti clientii nostri. AI-ul nu inlocuieste oameni. AI-ul ii potenteaza foarte mult pe cei existenti”, a mai spus CEO si cofondator al startup-ului de tehnologie Profluo, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Event Partner al MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026 este Agricover, iar Supporting Partner al celei de-a cincea editii anuale a acestui eveniment este Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA INTEGRALA MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

 

Mihaela Mihailescu, EBRD: In 2026 am semnat pana in prezent deja aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. In acest moment lucram pe tranzactii de 500 mil. Euro pe partea EBRD.  Depinde foarte tare de cum evolueaza negocierile si de disponibilitatea companiilor de a semna in acest an astfel ca ne asteptam pentru 2026 la un volum total de investitii de 800 – 900 mil. Euro. “Avem incredere ca economia Romaniei isi va reveni si ca putem sa contribuim putin la aceasta imbunatatire a situatiei economice prin investitiile pe care le furnizam in economie”

 

Richard Wilkinson, CTP: “Romania nu este o tara emergenta asa cum nicio tara din UE nu este o piata emergenta. Rata PIB per capita a Cehiei este mai mare decat cea a UK si nimeni nu se gandeste ca UK ar fi o tara in curs de dezvoltare”. In acest moment, este mai ieftin sa te imprumuti de pe piata obligatiunilor decat de pe piata bancara. Aproximativ 83% din mixul de finantare al CTP de peste 9,5 mld. Euro inseamna finantare verde sau cu obiective de sustenabilitate, iar acum 10 ani compania era finantata integral din imprumuturi bancare garantate

 

Vera Economou, ING Bank: “Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina pentru ca tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului”. Romania are o pondere relativ mica la scara Europei Centrale si de Est la nivelul cifrelor – cadru ale finantarii sustenabile. Imprumutul verde si cel cu obiective de sustenabilitate sunt cele mai populare forme de finantare sustenabila locala in timp ce obligatiunile verzi domina scena CEE si a EMEA

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management: In ultima perioada pipeline-ul local de oportunitati de investitii in obligatiuni verzi sau sustenabile s-a cam rarit. Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local. “Daca vom avea un guvern instalat in saptamanile sau lunile urmatoare s-ar putea pune problema unor noi deal-uri pe piata de capital, dar cred se cam inchide fereastra de oportunitate”

 

Liviu Dobre, Agricover: Finantam astazi 10% – 15% din portofoliul nostru in aceasta zona ESG. Vedem sustenabilitatea ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. Impactul CBAM si conflictul din Iran au produs in 2026 o crestere medie de 50% a preturilor de fertilizanti la poarta fermei

 

Horia Adrian, Titan Group: Sectorul de constructii, inclusiv materialele de constructii, contribuie cu peste 34% pe an la emisiile de carbon din lume. Grupul Titan isi propune investitii de peste 200 mil. Euro pana in 2030 in directii precum produse cu emisii de carbon reduse, folosirea combustibililor alternativi, materiale alternative cimentului sau eficienta energetica. “Legat de impactul CBAM, este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre producatorii de materiale din spatiul din afara UE sunt corecte si credibile”

 

Bogdan Nafornita, Profluo: “Daca acum 6 – 12 luni, o companie care avea AI incorporat primea un premium la evaluare, acum primesti eventual un discount daca nu ai AI ”. Profluo este la o evaluare de peste 10 mil. Euro si la circa 2 ani distanta de o runda de finantare de serie A. In ce directie merge viitorul Profluo intre o listare pe bursa si o intrare in portofoliul unui jucator mare de tehnologie

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Pietele CEE au atras in primele 9 luni din 2026 peste 8,3 mld. Euro prin 22 emisiuni de obligatiuni verzi si sustenabile, cu Polonia lider detasat care a luat bani de la investitori cat urmatoarele 3 tari din regiune la un loc. Investitorii institutionali asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti cu tichete minime de 100 mil. Euro pentru a evita lipsa de lichiditate a titlurilor. “Investitorilor nu prea le place sa vada la IPO doar exituri de actionari si trebuie sa ai o poveste, care in general e bine sa fie una de crestere”

 

 

Sursa: MIRSANU.RO

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

Imprumuturile verzi si cele cu obiective de sustenabilitate sunt instrumentele care domina finantarea sustenabila in Romania, in timp ce obligatiunile verzi inregistreaza cele mai mari volume de finantare sustenabila la nivelul pietelor din Europa Centrala si de Est, precum si la nivel de EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa), conform concluziilor MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026, eveniment online organizat pe 30 septembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, cu sprijinul Agricover in calitate de Event Partner, respectiv al Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

“Ceea ce vedem in regiunea EMEA este ca in 2026 emisiunile de finantare sustenabila au crescut. De ce? Pentru ca marile companii au planuri masive de investitii in decarbonizare si in tranzitia catre energia regenerabila. Cand ne uitam la Europa Centrala si de Est – iar aici sunt piete in care ING este prezent precum Austria, Romania, Bulgaria, Polonia, Ungaria si asa mai departe – observam o usoara incetinire in comparatie cu 2025. De ce? Pentru ca anul trecut am avut emisiuni din partea guvernului polonez, care a facut investitii masive in energia regenerabila offshore. Anul acesta, nu sunt planificate astfel de investitii (de catre guvernul polonez, n.r.) si nici in alte tari cum ar fi Romania, de exemplu”, a punctat Vera Economou,  CEE Regional Lead for the Sustainable Solutions Group in cadrul grupului bancar international ING.

Datele prezentate de catre bancherii ING indica volume de finantare sustenabila de circa 22 mld. USD in perioada ianuarie – mai 2026, in scadere de la aproximativ 25,8 mld. USD in perioada similara a anului anterior la nivelul pietelor din Europa Centrala si de Est.

Finantarea sustenabila acopera un spectru larg de instrumente in care intra imprumuturi verzi, credite cu obiective de sustenabilitate, obligatiuni verzi, obligatiuni sustenabile, obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate sau alte tipuri de imprumuturi ori de obligatiuni.

Piata regionala de finantare sustenabila este dominata de catre emitentii suverani, urmati de catre institutiile supranationale.

“Asta inseamna ca, in continuare, companiile raman in urma in ceea ce priveste initiativele si planurile lor de decarbonizare si, practic, au nevoie si de un anumit stimulent pentru a accesa mai mult pietele de capital, pentru ca, de asemenea, in regiunea noastra, atunci cand companiile au planuri de investitii, acestea prefera mai degraba sa apeleze la canalele de finantare oferite de sectorul bancar”, a semnalat Vera Economou din partea grupului bancar ING.

Potrivit acesteia, principalele directii de finantare sustenabila pe piata din Romania pentru care exista apetit din partea bancherilor vizeaza sectorul de cladiri verzi, tranzitia energetica si vehiculele electrice.

“Pietele de capital din Europa Centrala si de Est au inregistrat in perioada ianuarie – septembrie 2026 pe bursele din regiune un numar de 22 emisiuni in diferite formate sustenabile in valoare totala de peste 8,3 mld. Euro”, a spus Bogdan Campianu, Managing Director,  Head of SEE Investment Banking in cadrul bancii de investitii regionale WOOD & Company. Romania a inregistrat in aceeasi perioada de referinta un volum de 30 mil. Euro cu emisiunea de obligatiuni cu obiective de sustenabilitate a companiei antreprenoriale Autonom, conform datelor prezentate de catre Wood & Company.

Cererea de finantare verde si volumul de proiecte de investitii verzi sunt in crestere pe piata din Romania.

“In 2026 pana in prezent am semnat deja (finantari, n.r.) aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. Ne asteptam ca acest trend sa continue pana la finalul anului si sa ajungem intr-o zona similara cu cea din 2025, putin mai mult sau putin mai putin, nu pot sa estimez exact, dar oricum va fi aproximativ in aceeasi zona si la fel cu un procent probabil mai mare de investitii verzi decat anul trecut. Iar acest lucru se datoreaza foarte mult, uitandu-ma putin pe sectoarele pe care le-am acoperit, cresterii investitiilor in zona regenerabila, a proiectelor regenerabile de anul acesta, care sunt categorisite cumva intern ca fiind 100% verzi”, a subliniat Mihaela Mihailescu, Deputy Head Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

“Ca atare, la o crestere a investitiilor in zona regenerabilelor, a crescut si aceasta pondere a investitiilor verzi in Romania, care este foarte mare acum. La o pondere de peste 90% e posibil sa fim una dintre tarile cu cea mai buna performanta din aceasta perspectiva in cadrul organizatiei. Dar investitii sustenabile, verzi nu inseamna doar regenerabil, inseamna toate sectoarele. Inseamna si corporate. Si cand ma refer la corporate, ma refer la eficienta energetica, panouri solare pentru energie verde proprie, economie circulara s.a.m.d., adica sunt foarte multe componente de verde care pot fi dezvoltate, nu trebuie sa fie neaparat regenerabile pentru energia verde care va fi pusa in piata pentru vanzare. Ca atare, vedem aceasta componenta de investitii verzi in toate sectoarele noastre, inclusiv in sectorul corporate si sectorul financiar. Ceea ce vreau sa mentionez despre sectorul financiar este ca investim atat in bondurile emise de catre banci, dar oferim si finantari directe bancilor comerciale, dezvoltam instrumente financiare cu bancile comerciale pe care acestea mai departe sa le puna in piata. Ca atare, modul de diseminare, ca sa zic asa, de contributie la investitiile verzi in economie prin intermediul partenerilor nostri din sectorul financiar este mult mai pronuntat si in toate investitiile noastre aceasta componenta de verde este foarte.importanta”, a completat bancherul EBRD.

La celalalt capat al spectrului de finantare, pe langa energie si sectorul financiar, una dintre cele mai ridicate cereri recurente de finantare verde vine din partea sectorului real estate.

“Suntem in termeni de finantare totala la aproximativ 9,5 mld. Euro, din care 83% inseamna finantare verde sau cu obiectiv de sustenabilitate. Toate obligatiunile noastre sunt obligatiuni verzi si, dupa cum puteti vedea, avem si cateva imprumuturi negarantate corelate cu obiective de sustenabilitate, denominate in yeni, USD si Euro. Avem, de asemenea, cateva imprumuturi garantate corelate cu obiective de sustenabilitate si avem si cateva imprumuturi garantate care nu sunt corelate cu obiective de sustenabilitate, acestea fiind ceva mai vechi. Sincer, daca am contracta imprumuturi garantate, bancile ne-ar solicita intotdeauna un anumit tip de componenta sau criteriu legat de sustenabilitate”, a transmis Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP – companie listata pe bursa Euronext Amsterdam si lider european pe segmentul de logistica si spatii industriale.

Vin obligatiunile verzi cu un cost de finantare mai avantajos pentru emitenti comparativ cu obligatiunile in format clasic?

“Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat atat de mult pentru ca noi credem ca este un mare avantaj de pret – nu cred ca este asa ceva – ci este mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi comparativ cu cei care pot investi in obligatiuni non verzi”, a concluzionat Richard Wilkinson din partea CTP, care a investit peste 1 mld. Euro pe piata imobiliara din Romania si detine pozitie de lider in logistica si spatii industriale.

“In viitor, cu siguranta, vom apela la aceste surse de finantare verde”, a spus Horia Adrian, General Manager South East Europe in cadrul grupului international de materiale de constructii Titan, companie listata pe bursa Euronext de la Bruxelles.

“Avem obiective la nivel de grup, care sunt obiective de decarbonizare, reducerea dioxidului de carbon cu 35% pana in 2030 si atingerea unui obiectiv de net zero emisii pana in 2050. In acest program de reducere de emisii de dioxid de carbon, grupul Titan isi propune sa investeasca mai mult de 200 mil. Euro pana in 2030. Anul trecut am avut investitii de peste 36 mil. Euro”, a precizat Horia Adrian din partea Titan Group, adaugand ca directiile de investitii vizeaza aici produse cu emisii reduse de carbon, folosirea combustibililor alternativi sau dezvoltarea de materiale inovatoare alternative cimentului si masuri de crestere a eficientei energetice.

 

Tehnologie.

“Daca, sa spunem, acum 6-12 luni, faptul ca aveai AI incorporat in business-ul tau sau in ideea ta de startup reprezenta un premium in ceea ce privea multiplul de valoare, acum absolut toata lumea se asteapta sa ai ceva de AI. Deci este cumva normalul. Eventual primesti un discount daca nu ai AI. Adica cumva cam toata lumea trebuie sa aiba asa ceva”, a punctat Bogdan Nafornita, CEO si cofondator al startup-ului de tehnologie Profluo.

“Romania este inca izolata fata de trendul acesta global, pentru ca exista aceste fonduri care au luat bani din PNRR si exista cumva un <<pool de cash>> care este alocat regiunii. Dar pe fondurile mari, pe ceea ce se intampla afara, foarte multe fonduri mari au alocat foarte multi bani in hyperscalers, adica in cei care deja scaleaza foarte tare, si s-au investit sume enorme de bani in sustinerea fizica a AI-ului, ca e vorba de GPU-uri, de data-centere, de energie, de real estate si asa mai departe Si atunci cumva au tras cam tot aerul din incapere si raman destul de putini bani. Adica trebuie sa fie cu adevarat o idee exceptionala si o executie exceptionala ca sa mai poti atrage bani in zonelele acestea unde hyperscalerii domina, sa spunem, pietele de investitii”, afirma antreprenorul Bogdan Nafornita din partea Profluo, companie care opereaza o platforma automatizata de procesare a documentelor financiare.

 

Agribusiness.

“Zona de sustenabilitate noi o vedem ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. In mod particular in agricultura, costul pe termen scurt tinde sa devina o problema mai mare decat pentru un business poate in alt sector din cauza unor unor deficite. Starea financiara a fermierilor nu este foarte sanatoasa si atunci, in contextul asta, costurile pe termen scurt devin o problema mult mai mare decat a unei companii care functioneaza intr-un sector in care avem un cost pe termen scurt pe care ni-l asumam versus un beneficiu Vedem fermieri, vedem producatori care se duc in zona aceasta, dar nu putem spune ca inca este un trend general in agricultura”, a semnalat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.

“Finantam astazi 10-15% din portofoliu in aceasta zona de ESG, mai degraba decat pura agricultura sustenabila, avem componente din ambele zone. Practic, avem astazi o buna parte din resursele financiare pe care le atragem din afara Romaniei vin cu alocari de fonduri catre anumite domenii precise”, a adaugat reprezentantul companiei antreprenoriale.

“Aplicarea taxei CBAM (Mecanismului de Ajustare la Frontiera pentru Carbon, n.r) pentru ingrasaminte, pentru ca acesta este unghiul de impact in agricultura, se face de la 1 ianuarie acest an. Am avut o perioada la inceputul anului in care au fost ceva probleme de disponibilitate a productiei pentru ca incertitudinea asta legata de CBAM a adus importatorii intr-o pozitie in care au fost un pic prudenti si atunci in prima parte a anului disponibilitatea a fost o problema. In ansamblu, Uniunea Europeana nu este astazi un mare producator de ingrasaminte pentru agricultura din simplul motiv ca la baza ingrasamintelor sta gazul si nu suntem foarte competitivi in productia de ingrasaminte, iar atunci marea majoritate a ingrasamintelor sunt importate din zone non-EU. Ceea ce inseamna ca CBAM-ul a avut un impact in sensul cresterii costului ingrasamintelor. Daca la astea mai adaugam si conflictul din Iran, cred ca anul asta in medie vorbim de o crestere cu 50% a preturilor pentru fertilizanti la poarta fermei”, sustine Liviu Dobre din partea Agricover.

 

Asset management.

“Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local”, a spus Horia Braun – Erdei, CEO si Presedinte al Directoratului in cadrul Erste Asset Management Romania, unul dintre cei mai mari jucatori din industria locala de asset management si parte a grupului financiar austriac Erste.

“Din perspectiva emitentilor, cred ca acel greenium (randamentul obtinut de obligatiuni in formate sustenabile, n.r.) in sensul in care emitentii poate sperau sa aiba un avantaj de pret si sa se poata imprumuta mai ieftin datorita faptului ca folosesc sumele respective pentru scopuri legate de sustenabilitate, din ce inteleg nu mai este atat de evident acest avantaj. Si, intr-adevar, cred ca in ultima perioada pipeline-ul de astfel de produse de finantare s-a rarit. Au fost mai putine emisiuni.  Ultimele emisiuni ale bancilor – bancile care de obicei revin an de an in piata pentru ca trebuie sa acopere acea nevoie de capital de tip MREL prin emisiuni de obligatiuni senior non-preferred in general – nu au fost cu componente de sustenabilitate, deci nu au existat astfel de oportunitati”, a precizat reprezentantul Erste Asset Management Romania, care are sub administrare active de peste 9 mld. RON.

“Noi, in general, ne uitam la orice oportunitate din piata, dar din pacate nu prea am avut din ce alege, ca sa spun asa. Emisiunile care au fost, cum a fost de exemplu cea de la  Autonom a fost o emisiune foarte mica, unde deja aveam expunere, Deci, nu prea poti sa construiesti, noi ne-am fi dorit sa putem construi un portofoliu de obligatiuni verzi sau obligatiuni sustenabile sau macar sustainability linked, dar in momentul de fata ne este foarte greu. Trebuie sa alocam pe un fond care este administrat tinand cont de criterii de sustenabilitate in mod explicit, un fond de articol 8, cum se spune, de obligatiuni, insa componenta de obligatiuni corporative este in mod covarsitor investita in fonduri internationale. Pentru ca doar acolo putem sa ne luam expunere cu adevarat semnificativa, sa spunem asa. Din pacate, nu avem prea multe de raportat din punctul acesta de vedere, dar interesul nostru este in continuare acolo”, a completat Horia Braun – Erdei.

 

Energie verde.

“Ce pot sa spun este ca la nivel de portofoliu EBRD in Romania, cam 40% este acoperit de catre sectorul corporate, 30% este infrastructura sustenabila, care include partea de infrastructura, de sector public si de energie, iar diferenta de vreo 25% sunt institutii financiare. La nivel de semnari anul acesta, am semnat in energie verde finantari de aproximativ 250 mil. Euro deocamdata.”, a punctat Mihaela Mihailescu, Deputy Head Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

“Modul in care ne uitam noi la aceste investitii este dincolo de acest numar, de cat am semnat. Ne uitam, mai degraba, la ce capacitati am sustinut pentru implementare si cred ca este bine sa prezint acest metric, pentru ca pentru prima data in acest an am finantat capacitati de stocare, Daca anul trecut am finantat in jur de 220 mil. Euro, cam 1,1 GW de capacitate de vant si solar in energie regenerabila, anul acesta pana in prezent, am sustinut implementarea a 930 MW de energie regenerabila si, pentru prima data, aproximativ 400 MW de capacitate de stocare. Ceea ce demonstreaza asta este ca incercam cumva sa ne aliniem la ceea ce are Romania nevoie pe partea de investitii. Asa cum stim, cu totii au fost aceste probleme in Romania in acest an, cu aceste dezechilibre foarte mari pe piata de energie si, intr-adevar, Romania are nevoie de capacitati de stocare”, a precizat bancherul EBRD.

“Asa cum mentionam legat de aceste investitii, de finantarea noastra in proiecte de stocare, am lucrat foarte mult pe ele si anul trecut numai ca sunt investitii mult mai greu de structurat, pentru ca veniturile sunt mult mai volatile si mai greu de prognozat si a fost mult mai greu sa gasim acea structura de finantare, care sa functioneze atat pentru investitori, cat si pentru noi. Deci, sunt proiecte care dureaza mai mult in faza de analiza si in cea de negociere. Dar ceea ce demonstreaza cumva asta este ca stocarea in sine devine un activ de sine statator, nu mai este un activ adiacent investitiilor in regenerabile, si asta vedem in investitiile pe care le avem si in pipeline. Adica nu mai avem investitii regenerabile fara capacitate de stocare, iar capacitatea de stocare pe care o avem in pipeline pentru restul anului este foarte mare”, a completat Mihaela Mihailescu din partea EBRD.

 

Finantare sustenabila.

“Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina, deoarece tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului. Insa, este important sa construim rezilienta pentru ca economia Romaniei este inca foarte dependenta de combustibilii fosili, in special in sectorul energetic. Asta inseamna ca este expusa la tot felul de socuri provenite din Orientul Mijlociu, care se reflecta in preturile petrolului si al gazelor. Este bine pentru o companie sa fie atat de dependenta? Nu prea. Iar acest lucru face ca argumentele economice (business case, lb. eng.) sa fie in jurul tranzitiei catre mai multa securitate energetica si dezvoltarea mai multor proiecte de energie regenerabila”, a semnalat Vera Economou, CEE Regional Lead for the Sustainable Solutions Group in cadrul grupului bancar olandez ING.

“Pot spune ca ponderea Romaniei la nivelul intregii regiuni a Europei Centrale si de Est este relativ mica. De exemplu, cand ne uitam, emitentii dominant vin, de regula, din Austria. Guvernul austriac are obligatiuni verzi emise emise de aproximativ 6 mld. Euro, iar pentru piata din Romania vedem doar 800 mil. Euro in primul semestru din 2026. Iar anul trecut, a fost finantare sustenabila emisa de 1 mld. Euro pe piata din Romania”, afirma bancherul ING Bank.

Printre tranzactiile locale de finantare sustenabila la care ING Bank a participat recent a fost imprumutul cu obiective de sustenabilitate in valoare de 3,1 mld. RON contractat de catre Delgaz Grid de la un sindicat de banci, tranzactie inchisa in iunie 2026 in cadrul careia banca olandeza a avut rol de Unic Coordonator, Bookrunner si Coordonator de Sustenabilitate.

 

Real Estate.

De ce companiile din sectorul imobiliar se numara printre cei mai mari emitenti recurenti de obligatiuni verzi de pe burse?

“Daca ne uitam la sectorul imobiliar, acesta este industrie foarte intensiva din punct de vedere a capitalului. Este unul dintre sectoarele din lume care functioneaza intotdeauna cu un nivel ridicat de indatorare. Asadar, cred ca este normal sa vezi companii imobiliare ca imprumuta sume mari (sizeable borrowers, lb.eng.) si cu cat compania este mai mare, cu atat va imprumuta mai multi bani”, afirma Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, unul dintre cei mai mari investitori straini de pe piata imobiliara din Romania.

“Este cel mai adanc bazin de lichiditate si cea mai buna cale pentru noi sa ne finantam la scara business-ului la care suntem acum – si suntem la jumatatea anului cu un bilant putin sub 20 mld. Euro. Piata obligatiunilor este in termeni de marime si adancime piata care poate raspunde nevoilor noastre de finantare”, a precizat CFO-ul grupului CTP.

 

Materiale de constructii.

“Resursele pe care planeta noastra le genereaza in fiecare an sunt din ce in ce mai rapid consumate. Sectorul de constructii contribuie la emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 34-37% pe an, in total, inclusiv materiale de constructii, dar in principal este modul in care cladirile sunt operate in sensul ca exista o eficienta energetica foarte mica in ce priveste cladirile care exista in momentul de fata in lume”, a semnalat Horia Adrian, General Manager South East Europe in cadrul grupului international de materiale de constructii Titan.

Ce impact are aplicarea CBAM pe piata in care activeaza Titan?

“Taxele acestea mi se par cat se poate de firesti, iar in ceea ce priveste sectorul materialelor de constructie au fost implementate incepand cu anul acesta. Ele sunt raportate anul acesta, in momentul de fata nu sunt inca incasate, sa spun asa. Exact, acesta este punctul de sensibilitate. Este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre cei care importa materialele, de catre producatorii de materiale din afara Uniunii Europene, sunt corecte, sunt credibile. Pentru ca nu ai sa spui, ok, asta cred eu ca sunt emisiile si alta este ca cineva sa se convinga ca intr-adevar raportarea este corecta. Deci, aici consider ca este putin de lucru pe partea aceasta administrativa. Nu exista niciodata o lipsa a unui cadru legal. Cea mai importanta, cea mai dificila problema este implementarea acelui cadru legal in mod corect si précis”, este de parere Horia Adrian din partea producatorului elen de ciment si materiale de constructii Titan.

 

Piete de capital.

“In ceea ce priveste obligatiunile emise pe pietele din Europa Centrala si de Est, vorbim numai de la inceputul acestui an de aproape 200 de emisiuni, cu peste 50 mld. Euro.”, a rezumat Bogdan Campianu, Managing Director & Head of SEE Investment Banking in cadrul bancii de investitii cehe WOOD & Company.

“Am incercat sa evidentiem din aceste bonduri pe cele verzi sau cu obiective de sustenabilitate (sustainability linked) si as remarca 22 de astfel de emisiuni, care reprezinta vreo 11-12% dintr-un total de 189 de emisiuni de obligatiuni, ceea ce este in linie cu proportia acestui tip de bonduri, in general. Nu e relevanta doar pentru regiunea noastra, ci chiar pentru Europa sau chiar global”, a nuantat Bogdan Campianu.

“La noi anul acesta, este doar acest Sustainability Link Bond de 30 mil. Euro de la Autonom. Dar nu ducem lipsa nici in Romania de astfel de instrumente. In poza asta de la inceputul anului nu stam asa de bine ca Polonia. Si Cehia a fost o piata destul de activa”, a completat reprezentantul WOOD & Company.

Evenimentul MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026 este sustinut de catre Agricover Holding in calitate de Event Partner, respectiv de catre Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

 

 

 

CITESTE SERIA INTEGRALA MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

 

Mihaela Mihailescu, EBRD: In 2026 am semnat pana in prezent deja aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. In acest moment lucram pe tranzactii de 500 mil. Euro pe partea EBRD.  Depinde foarte tare de cum evolueaza negocierile si de disponibilitatea companiilor de a semna in acest an astfel ca ne asteptam pentru 2026 la un volum total de investitii de 800 – 900 mil. Euro. “Avem incredere ca economia Romaniei isi va reveni si ca putem sa contribuim putin la aceasta imbunatatire a situatiei economice prin investitiile pe care le furnizam in economie”

 

Richard Wilkinson, CTP: “Romania nu este o tara emergenta asa cum nicio tara din UE nu este o piata emergenta. Rata PIB per capita a Cehiei este mai mare decat cea a UK si nimeni nu se gandeste ca UK ar fi o tara in curs de dezvoltare”. In acest moment, este mai ieftin sa te imprumuti de pe piata obligatiunilor decat de pe piata bancara. Aproximativ 83% din mixul de finantare al CTP de peste 9,5 mld. Euro inseamna finantare verde sau cu obiective de sustenabilitate, iar acum 10 ani compania era finantata integral din imprumuturi bancare garantate

 

Vera Economou, ING Bank: “Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina pentru ca tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului”. Romania are o pondere relativ mica la scara Europei Centrale si de Est la nivelul cifrelor – cadru ale finantarii sustenabile. Imprumutul verde si cel cu obiective de sustenabilitate sunt cele mai populare forme de finantare sustenabila locala in timp ce obligatiunile verzi domina scena CEE si a EMEA

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management: In ultima perioada pipeline-ul local de oportunitati de investitii in obligatiuni verzi sau sustenabile s-a cam rarit. Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local. “Daca vom avea un guvern instalat in saptamanile sau lunile urmatoare s-ar putea pune problema unor noi deal-uri pe piata de capital, dar cred se cam inchide fereastra de oportunitate”

 

Liviu Dobre, Agricover: Finantam astazi 10% – 15% din portofoliul nostru in aceasta zona ESG. Vedem sustenabilitatea ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. Impactul CBAM si conflictul din Iran au produs in 2026 o crestere medie de 50% a preturilor de fertilizanti la poarta fermei

 

Horia Adrian, Titan Group: Sectorul de constructii, inclusiv materialele de constructii, contribuie cu peste 34% pe an la emisiile de carbon din lume. Grupul Titan isi propune investitii de peste 200 mil. Euro pana in 2030 in directii precum produse cu emisii de carbon reduse, folosirea combustibililor alternativi, materiale alternative cimentului sau eficienta energetica. “Legat de impactul CBAM, este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre producatorii de materiale din spatiul din afara UE sunt corecte si credibile”

 

Bogdan Nafornita, Profluo: “Daca acum 6 – 12 luni, o companie care avea AI incorporat primea un premium la evaluare, acum primesti eventual un discount daca nu ai AI ”. Profluo este la o evaluare de peste 10 mil. Euro si la circa 2 ani distanta de o runda de finantare de serie A. In ce directie merge viitorul Profluo intre o listare pe bursa si o intrare in portofoliul unui jucator mare de tehnologie

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Pietele CEE au atras in primele 9 luni din 2026 peste 8,3 mld. Euro prin 22 emisiuni de obligatiuni verzi si sustenabile, cu Polonia lider detasat care a luat bani de la investitori cat urmatoarele 3 tari din regiune la un loc. Investitorii institutionali asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti cu tichete minime de 100 mil. Euro pentru a evita lipsa de lichiditate a titlurilor. “Investitorilor nu prea le place sa vada la IPO doar exituri de actionari si trebuie sa ai o poveste, care in general e bine sa fie una de crestere”

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: MIRSANU.RO

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: Lideri de business, antreprenori, finantatori si investitori vor dezbate despre impactul tendintelor economice si al politicilor ESG asupra sustenabilitatii companiilor si a sectoarelor

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026

Leadership. Sustainability. Impact.

Lideri de business, antreprenori, finantatori si investitori vor dezbate pe 30 septembrie la evenimentul MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026 ce strategii au companiile si care este impactul pe care tendintele economice, geopolitice si politicile ESG il au asupra sustenabilitatii afacerilor.

Continutul celei de-a cincea editii anuale a acestui eveniment se concentreaza sub tema Leadership. Sustainability. Impact. asupra liderilor de afaceri si a strategiilor cu care acestia raspund tendintelor ce isi pun amprenta asupra companiilor si a sectoarelor in care activeaza, precum si asupra evolutiei finantarii si a investitiilor aliniate tintelor de neutralitate climatica in raport cu finantarea in formate clasice.

Evenimentul lansat in 2022 urmareste evolutia finantarii verzi de la tranzactii de finantare bancara pana la emisiuni de obligatiuni cu componente de sustenabilitate, a investitiilor in proiecte cu amprenta redusa de carbon, tranzactii cu componente de sustenabilitate, impactul la nivel financiar, operational, al modelelor de afaceri cu care opereaza companiile si tendintele care modeleaza mediul economic.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO a lansat incepand din 2025 o noua structura a acestui eveniment sub forma unei suite concentrate de dialoguri 1:1 cu fiecare vorbitor.

 

ARGUMENT

Mediul economic si investitional international a acumulat intr-un timp relativ scurt experienta unei succesiuni de momente de presiune precum pandemia Covid 19, invazia Ucrainei de catre Rusia, majorarea tarifelor vamale sau criza militara declansata in stramtoarea Ormuz.

Acestea cuplate cu tendinte precum ascensiunea rapida a inteligentei artificiale, reconfigurarea lanturilor de aprovizionare, cresterea bugetelor de investitii in sectorul militar sau alinierea la tintele de neutralitate climatica au modelat intregul mediu corporativ.

Contextul general genereaza constant volatilitate pentru companii, care se confrunta cu o crestere a costurilor de finantare, in timp ce perspectivele de crestere economica devin incerte si se ingusteaza.

Dincolo de cadrul general, tranzitia catre o economie verde a devenit un catalizator major pentru investitiile si finantarile cu componente de sustenabilitate.

Bancile multilaterale de dezvoltare – din care fac parte inclusiv grupul Bancii Mondiale (World Bank), grupul Bancii Europene de Investitii (EIB) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD) – au angajat in 2025 un volum total de finantare climatica de peste 162 mld. USD la nivel global, din care peste 102 mld. USD au mers catre economii cu venituri mici si mijlocii, respectiv aproape 60 mld. USD au avut ca destinatie economiile cu venituri mari. Pietele care fac parte din Uniunea Europeana – inclusiv Romania – au fost de departe cea mai mare destinatie a finantarii climatice, atragand anul trecut peste 53 mld. USD, adica o treime din totalul acestui tip de finantare.

Pe categorii de instrumente, finantarea climatica este dominata de catre imprumutul de investitii cu o valoare care a totalizat in 2025 peste 110 mld. USD.

Platformele de investitii in energie regenerabila, investitorii in sectorul real estate, bancile si din ce in ce mai multe corporatii alimenteaza cu tranzactii recurente asa – numita economie verde.

Valul de investitii in energie regenerabila din Romania este in crestere, ceea ce ridica si calibrul tichetelor de finantare verde, care la randul lor au devenit o componenta importanta in ansamblul marilor tranzactii de finantare sindicalizata.

Investitori imobiliari majori precum CTP, VGP sau NEPI au integrat finantarea verde ca o componenta principala a mixului lor de finantare a planurilor de investitii, atat sub forma de imprumuturi, cat si de emisiuni de obligatiuni.

Criteriile ESG si politicile de sustenabilitate au inceput sa modeleze si procesele de ridicare de noi fonduri de private equity, iar politicile de investitii ale managerilor de fond au ajuns la tinte de investitii asumate in mod transparent.

Practic, banii noi indiferent de vehiculul prin care circula – fond de investitii, credite, obligatiuni – sunt orientati in masura tot mai mare catre asa – zisa finantare verde.

Finantarea verde se confrunta insa si cu provocari. Investitorii din industria de asset management se uita mai ales catre randamentele si lichiditatea instrumentelor de investitii. Bancile locale prefera acum emisiuni de obligatiuni pe ruta obligatiunilor in format conventional.

Asa – numitul randament greenium la obligatiunile in formate sustenabile emise pe pietele emergente a disparut in 2025, in sensul ca avantajul de pret pentru emitentii care emit obligatiuni in formate sustenabile a scazut sub 1 punct de baza, fata de o medie de aproximativ 2,4 puncte de baza in perioada 2019 – 2024, semnaleaza un studiu realizat de catre IFC si Amundi, lider in sectorul european de asset management. Greenium este diferenta de randament pe care emitentul unor obligatiuni in format sustenabil o obtine fata de varianta in care emite obligatiuni in format clasic.

Alinierea la tintele de neutralitate climatica este insotita si de obligatii de conformare pentru companii, cea mai urmarita amprenta in 2026 este aplicarea Mecanismului de Ajustare la Frontiera pentru Carbon (CBAM), care a intrat in vigoare de la inceputul acestui an. In noul cadru aplicat costului carbonului pentru importurile cu emisii ridicate, importatorii au obligatia sa cumpere certificate CBAM, ceea ce va conduce la cresterea costurilor pentru anumite produse provenite dinafara spatiului Uniunii Europene. Incepand cu aprilie 2027 este asteptata publicarea preturilor certificatelor CBAM aferente primului trimestru din 2026.

 

  • FORMAT Online (pe Zoom)
  • CATEGORIE DE INTERESE leadership, corporate, finantare, investitii, antreprenoriat, ESG
  • DATA 30.09.2026

 

 

AGENDA actualizata a evenimentului este  urmatoarea:

09:55 (EEST) – 10:00  Cuvant de introducere din partea fondatorului jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

10:00 – 10:20 Q&A Tendinte finantare verde & energie verde

10:20 – 10:40 Q&A Asset Management

10:40 – 11:00 Q&A Banci

11:00 – 11:20 Q&A Materiale de constructii

11:20 – 11:40 Q&A Agribusiness

11:40 – 12:00 Q&A Real Estate

12:00 – 12:20 Pauza

12:20 – 12:40 Q&A Antreprenoriat & Tehnologie

12:40 – 13:00 Q&A Piete de capital

13:00 – 13:05 Concluzii

 

Pana acum, ne-au confirmat participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

 

Richard Wilkinson, CFO CTP Group

Mihaela Mihailescu, Deputy Head Romania EUROPEAN BANK FOR RECONSTRUCTION AND DEVELOPMENT

Vera Economou, CEE Regional Lead for the Sustainable Solutions Group ING

Horia Adrian, General Manager South East Europe TITAN Group

Horia Braun – Erdei, CEO & President of the Board of Directors ERSTE ASSET MANAGEMENT ROMANIA

Liviu Dobre, CEO AGRICOVER HOLDING

Bogdan Campianu/ Managing Director & Head of SEE Investment Banking WOOD & Company

Bogdan Nafornita/ CEO & Co-founder PROFLUO

 

Dezbaterile din cadrul evenimentului vor urmari topicuri precum: 

  • Ce tendinte au impact asupra evolutiei sectoarelor economice si asupra sustenabilitatii companiilor
  • Ce strategii si planuri de actiune au liderii pentru a-si conduce companiile in contextul economic si investitional actual
  • Ce companii mizeaza pe finantarea verde pentru a-si sustine planurile de investitii
  • Cine si de ce apeleaza la contractarea de credite verzi sau in format sustenabil si ce tip de companii prefera finantarea in format clasic
  • Care este dinamica si impactul criteriilor ESG asupra portofoliilor de investitii din industria de asset management
  • Cum aplica fondurile de investitii criteriile ESG in politica lor de investitii si care este impactul asupra tranzactiilor
  • Ce obstacole au companiile in aplicarea CBAM
  • De ce emisiunile de obligatiuni verzi sau in alt format sustenabil raman concentrate doar in anumite sectoare din economie
  • Ce arata evolutia tranzactiilor din domeniul energiei verzi
  • Ce dinamica are evolutia finantarii verzi in raport cu finantarea clasica

 

 

Event Partner  AGRICOVER HOLDING

Supporting Partner VETIMEX CAPITAL

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 530 RON (100 Euro). Cei interesați să participe sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro

Pentru MASS MEDIA FREE PASS, va invitam sa ne contactati la office@mirsanu.ro

 

 

Despre MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media din Romania dedicat exclusiv pietei de tranzactii corporative. Ofera incepand din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care vizeaza tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore, valorificand astfel o experienta de aproape 25 de ani in domeniul jurnalismului financiar de top.
  • Continutul sau este pozitionat in spatiul B2B si B2P prin orientarea catre segmentul format din lideri de afaceri, executivi din companii, antreprenori, proprietari de afaceri, respectiv catre comunitatea activa pe piata de fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative si tranzactii pe pietele de capital formata din institutii financiare internationale, fonduri de investitii din industria de asset management, fonduri de pensii, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, fonduri de private debt,fonduri de infrastructura, fonduri suverane de investitii, birouri de familie, investitori real estate, investitori NPL, banci de investitii, banci comerciale, firme de consultanta, firme de avocatura, firme de brokeraj si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma independenta de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022 sub titulatura initiala THE SUSTAINABILITY CHALLENGE) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte evenimente si proiecte de continut dedicate jucatorilor activi pe pietele din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

 

 

Sursa: MIRSANU.RO.

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

Valul de presiuni generate de tendintele internationale si de catre ultimele trenduri inregistrate la nivel local are impact direct asupra companiilor care opereaza in sectoare precum retail, productie de bunuri de larg consum, sectorul componentelor auto, utilitati si pe segmentul rezidential al pietei imobiliare, conform concluziilor MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Fenomenul investitiilor in energie verde si asa – numita finantare verde – care inglobeaza atat tranzactiile cu emisiuni de obligatiuni verzi sau cu obiective de sustenabilitate, cat si imprumuturile verzi sau cu obiective de sustenabilitate – isi continua avansul in economia reala, sustinute fiind de catre institutiile de finantare internationale si de catre banci.

“Electrificarea este esentiala pentru ca Europa si, implicit Romania, sa-si reduca dependenta de combustibilii fosili si sa decarbonizeze transportul, sistemele de incalzire si industria. Electricitate ieftina inseamna o sansa data industriei de a deveni mai autonoma. Dar trecerea rapida la energiile regenerabile, cu alte cuvinte cresterea capacitatilor de productie, in momentul in care vorbim nu este acompaniata de o modernizare pe masura a infrastructurii si de aceea focusul atat al Bancii Europene de Investitii (EIB), cat si la nivelul UE, este pe modernizarea retelelor, pe interconectivitate, pe a face piata energetica din UE o piata cu adevarat functionala”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

“Romania are nevoie de investitii masive in infrastructura, si din cauza asta, sectorul public va ramane, probabil, in <<pole position>>. Aici vorbim de investitii care continua sa fie prioritare pentru autostrazi, pentru modernizarea cailor ferate, si aici intram si in zona de transport strategic, deci coridoare cu relevanta pentru zona militara. BEI va continua sa sprijine Romania pe această directie, care este de natura sa aduca si volumele mari. Dar in acelasi timp, cautam diversificare. Stim ca spatiul fiscal al Romaniei este limitat, deci trebuie sa ne uitam si mai mult pe zona privata, pe zona corporate, zona care nu adauga la deficit. Deci, ramanem prezenti si sprijinim economia Romaniei atat din perspectiva privata, cat si la nivelul investitiilor strategice ale statului”, a semnalat seful reprezentantei locale a grupului European Investment Bank.

Un alt investitor institutional – cheie pentru promovarea sectorului de economie verde in Romania si in celelalte piete in care activeaza la nivel global este International Finance Corporation, care face parte din grupul Bancii Mondiale.

“Astazi nu se mai pune problema despre finantarea verde ca despre o moda sau un curent trecator pentru ca recentele evenimente ne-au aratat ca, de fapt, vorbim despre securitate energetica. Tot mai mult cand se vorbeste despre energii regenerabile, se vorbeste despre independenta de importuri de combustibili fosili. Asa ca tema a devenit mult mai importanta si, deci, este in continuare o necesitate sa investim in energii regenerabile pentru ca asta ne duce la independenta energetica”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation.

“Anul trecut, de exemplu, am investit, am adus in economia Romaniei 2,6 mld. USD in total, din care au fost 300 mil. USD investitii proprii si 2,3 mld. USD sume atrase. Noi calculam ceea ce se cheama mobilizare de fonduri si raportul de mobilizare la noi in Romania a ajuns 1 la 8 de la banci care participa in proiecte in care noi avem un rol important sau mai avem o componenta care reprezinta tranzactii de M&A pe care IFC le-a intermediat prin echipa de advisory M&A. De asemenea, speram sa facem in continuare si mai mult in ceea ce priveste PPP-urile pentru ca si astea vor aduce o mobilizare semnificativa de proiecte”, a subliniat Cristian Nacu din partea IFC.

Pentru Ministerul Finantelor, emiterea de obligatiuni suverane verzi pe pietele externe este o ruta luata in calcul pentru planul de finantare al statului roman in 2026.

“Pentru o noua emisiune de obligatiuni verzi va trebui sa avem aceasta conditie esentiala indeplinita, si anume sa avem o discutie foarte clara cu ministerele de linie ca sa identificam cheltuielile verzi pentru perioada 2025 – 2026 cand, practic, va fi suportul pentru o noua emisiune de obligatiuni”, a semnalat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor.

Insa Ministerul Finantelor se pregateste sa revina foarte curand pe piata nipona cu o noua emisiune de titluri Samurai, dupa emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro din 2024 cand titlurile au fost emise in format verde.

“Da, Samurai este o tranzactie care va fi realizata anul acesta. Insa aici noi ne angajam sa fim prezenti pe piata nu neaparat din perspectiva finantarii volumelor pe care le vom imprumuta, ci mai degrabă din perspectiva diversificarii”, a punctat Diana Popescu din partea Trezoreriei Statului.

“In toamna acestui an, probabil in octombrie – noiembrie vom avea noua emisiune. A fost o emisiune inaugurala anul trecut de 200 mil. Euro, nu a fost un volum foarte mare, insa ne asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Sigur este un proces mai lent, ei sunt un alt stil de investitori, au o alta abordare in strategia lor, in schimb trendul este unul in crestere. Ne asteptam la o participare buna din partea lor, dar si a nerezidentilor pentru ca au acces, practic, si investitorii non – japonezi. Este posibil (sa fie peste 200 mil. Euro, nivelul emisiunii Samurai din 2024 – n.r). Speram. Sa vedem. Acum in octombrie vom avea un <<market sounding>>, un <<soft sounding>> cu investitorii si vom vedea care este feedback-ul”, a precizat reprezentantul Ministerului Finantelor.

Modificarea recenta a tintei de deficit bugetar pentru 2025 de la 7% la 8,4% inseamna ca, desi planul de finantare al statului pe primele noua luni ale acestui a ajuns la un grad de executie de 92%, nevoia de finantare creste de la nivelul de 232 mld. RON aprobat initial cu inca 27 mld. RON, bani atrasi preponderent de pe piata externa.

Pentru reducerea tintei de deficit, guvernul condus de catre premierul Ilie Bolojan a aprobat recent un plan de masuri fiscale, din care o parte au intrat deja in vigoare printre care si cresterea cotei de TVA de la 19% la 21%.

Ce impact au aceste masuri fiscale recent anuntate asupra sectoarelor din economie?

“In primul rand, cand vorbim de majorarea ratei de TVA ne ducem cu impactul direct pe ceea ce inseamna zona de consum, deci tot ce inseamna parte de retail, productie de bunuri de larg consum. Toata zona aceasta este direct impactata de aceasta majorare. Si nu doar majorarea de TVA, ci toata reasezarea cotelor de TVA. Se vede, se simte deja un impact in zona de imobiliare, in special pe zona de rezidential. Dupa aceea, cred ca pe zona a ceea ce inseamna partea de utilitati, avem si acolo un impact semnificativ, care este cauzat, pe de o parte de masurile fiscale, dar si de masurile care tin de partea sociala, de suport pe care statul il acorda pe partea de preturi la energie”, a spus Alin Negrescu, Tax Partner &  Head of Indirect Tax la firma de consultanta si audit KPMG Romania.

“Cresterea de TVA si sa nu uitam de cresterile de accize care s-au dus in combustibili si care se reflecta dupa aceea in lant pe absolut orice domeniu pentru ca avem un efect de propagare si eu, sincer, sper ca aceste masuri de crestere a fiscalitatii sa se diminueze sau sa se stabilizeze cumva pentru ca din punctul meu de vedere marea problema a Romaniei este in zona de cheltuieli bugetare si de colectare. Trebuie sa ne axam pe masuri de imbunatatire a colectarii, trebuie sa ne concentram, din punctul meu de vedere, in prima parte a anului viitor pe masuri de relansare a motorului economiei pentru ca avem nevoie de asa ceva”, a precizat Alin Negrescu din partea KPMG Romania.

„Avem nevoie de o absorbtie extraordinar de buna pe ceea ce inseamna fonduri europene, sa investim foarte tare in infrastructura pentru ca, fara aceste lucruri, toate aceste masuri fiscale, nu cred ca vor da rezultatul scontat si anume acela de reducere a deficitului bugetar. Am vazut acum tinta declarata de catre premier care este acum undeva la 8,4%. Din punctul meu de vedere, e foarte dificil sa il tinem (deficitul, n.r.) sub 9% la finalul anului”, a adaugat acesta.

Cum vad investitorii straini impactul acestor masuri asupra operatiunilor lor si asupra atractivitatii Romaniei ca si destinatie de investitii?

“Cred ca Romania are un potential foarte bun si cred ca modul in care investitorii straini vad tara este mult mai pozitiv decat cei la nivel local. Este un fenomen destul de ciudat, dar stii, este o tara de 20 milioane de oameni si orice industrie iei are un consum sub media europeana, deci aceasta poveste de convergenta se va intampla. Sunt si provocari, iar cel mai mare risc este geopolitic, dar este la fel si in tarile baltice. Insa suntem cu totii membri ai Uniunii Europene si ai NATO si ce avem nevoie ca sa ramanem puternici este sa investim in economiile locale pentru ca ceea ce incearca masina de propaganda sa realizeze este ca fiecare sa fie speriat si sa nu investeasca”, a subliniat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management, manager baltic cu interese de investitii in Europa Centrala si de Est care are sub administrare active totale de circa 2 mld. Euro.

„Cred ca pentru investitorii care vor sa cumpere, piata este astazi ceva mai buna  decat pentru cei care vor sa vanda. Insa tranzactii proeminente (high profile) precum Regina Maria, Profi, Pehart indica faptul ca pentru active bune intotdeauna vor fi cumparatori buni care sunt pregatiti sa accepte riscurile si care se asteapta ca proiectele noastre din Romania sa fie foarte bune pentru investitorii nostri”, a adaugat investitorul baltic de talie regionala.

INVL Asset Management este printr-unul din fondurile sale de private equity noul proprietar al platformei industriale Pehart si are o expunere totala in Romania estimata in jurul a 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul investit, cat si finantarea contractata pentru portofoliul local.

Perspectiva pe care piata locala o ofera pe termen lung investitorilor este cu mult mai importanta decat turbulentele de moment.

“Primul lucru pe care il facem este sa ne ascultam chiriasii. Vorbim cu ei si aflam ceea ce vor cu adevarat sa faca si, in functie de asta, decidem daca apetitul este in schimbare in mod pozitiv sau negativ. Acum este o cerere buna din partea chiriasilor si deci nimic nu se va schimba in Romania in opinia noastra. Asta se va schimba daca feedback-ul chiriasilor nostri se va schimba. Daca te uiti la CTP, a fost foarte bun sa se uite dincolo de zgomotul pe termen scurt pe care jurnalistilor le place sa il creeze pentru ca asta vinde ziarul sau povestea devine mai vizibila prin click-uri (clicking stories,lb. eng.)”, este de parere Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP.

„Dar, in realitate, trendurile pe termen lung sunt mai importante acolo. Daca te uiti la trendul pe termen lung, Romania ramane una dintre cele mai bune locatii din punct de vedere al costului pentru productia externalizata din Europa, in interiorul UE, in interiorul zonei Schengen, fara bariere in intreaga Europa, cu o forta de muncă tanara, dinamica, bine educata, cu niveluri in crestere ale venitului disponibil. Romania ar trebui sa aiba mai degraba un pic mai mult incredere in sine decat un pic mai putina”, sustine Richard Wilkinson din partea CTP, investitor imobiliar cu peste 1 mld. Euro investiti in Romania si lider pe piata spatiilor industriale si de logistica.

Care sunt cele mai apropiate tinte de conformare la politicile ESG pentru companii?

“ESG-ul devine din ce in ce mai important si chiar daca global si regional la nivelul UE asistam la o oarecare reducere a ritmului de implementare pe zona asta de transparentizare si raportare, sustenabilitatea devine limbajul comun al economiei si pana la urma este esentiala pentru sustenabilitatea unei afaceri. Pentru anul viitor avem tinte in ceea ce priveste CBAM-ul (taxa pe carbon, n.r.) si regulamentul in ceea ce priveste defrisarile, care este acum intr-o discutie legata de termen. Se incearca, este o presiune destul de mare la nivelul Comisiei Europene de a se amana termenul de implementare care este prevazut pentru anul viitor. Si aceasta presiune vine, pe de o parte, din nevoia de a acorda mai mult timp companiilor de a se pregati pentru acest tip de raportare si, pe de alta parte, vine si din ceea ce se intampla la nivel global si cu competitivitatea sau cu nevoia de a ramane competitivi in fata pietelor externe Uniunii Europene”, a spus Alin Negrescu de la KPMG Romania.

 

 

Topicuri

Impactul tendintelor internationale si locale in energie verde.

Impactul tendintelor internationale si locale in agribusiness.

Impactul tendintelor internationale si locale in finantare verde.

Impactul tendintelor internationale si locale in asset management & piete de capital.

Impactul tendintelor internationale si locale in imobiliare.

Impactul tendintelor internationale si locale in companii antreprenoriale.

Impactul tendintelor internationale si locale in retail.

Impactul tendintelor internationale si locale in sectorul componente auto si industrie.

 

 

Energie verde.

“La acest moment nu este ceva foarte clar conturat (impactul factorilor interni si externi asupra companiilor- n.r.) in sensul in care se poate vedea in costul cu principalele echipamente. Dar <<big money>> (banii multi, n.r.) sunt in momentul in care sumele foarte mari si cu impactul aferent apar in momentul in care discuti pretul unei tranzactii cu un investitor si constati ca poate pretul nu este cel pe care il doreai tu pentru ca sunt niste factori de risc pe care Romania ii are atasati. Si unul pana de curand era incertitudinea politica. Cred eu ca ne-am mai linistit un pic aici. Pe urma este legat de deficitul bugetar, care tine costul de finantare, deci acel risk free rate pe care il dau obligatiunile de stat, care inca sunt scumpe si automat ridica costul finantarii in Romania si este parte din discount rate-ul pe care il folosesti intr-un valuation, intr-un discounted cash flow”, a declarat Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania.

“Astfel incat face costul finantarii cu toate riscurile – ca vorbim de deficitul bugetar si obligatiuni, dar si faptul ca este perspectiva de crestere de inflatie si de crestere de taxe, toate se reflecta in acest factor de actualizare <<weighted average cost of capital>> (WACC), pe care il folosesti in orice exercitiu de evaluare. Cu cat acesta este mai mare atunci orice investitor care vrea sa aduca bani in Romania, sa investeasca in Romania va cere o rata de rentabilitate mai mare ca sa-si acopere acest cost mai mare decat in alte tari. Iar in competitia asta pentru capital, eu o vad in cadrul grupului, concuram cu Italia, cu Polonia sa atragem inclusiv decizia interna de a deveni si IPP (producator independent de energie) si in Romania, adica sa tinem investitiile pe bilantul nostru. Si daca in Romania este mai scump si, automat, asteptarea unui investitor este diferita fata de o alta tara, pierdem in competitia pentru capital. Si aici vad eu o ingrijorare pentru ca altfel daca este sa creasca pretul la materii prime – aluminiu, cupru, – nu creste doar in Romania, creste peste tot pe Glob”, a adaugat Lacramioara Diaconu – Pintea de la OX2.

“La nivelul anului trecut, grupul BEI a investit in Romania 2,5 mld. Euro. Din suma asta, cam 968 mil. Euro au mers explicit pe actiune climatica si sustenabilitate de mediu, adica circa 40% din totalul investitiilor. Circa 780 mil. Euro au mers fix pe energie verde. Si aici, am pus mare accent pe modernizare de retele, am avut doua tranzactii mari de cate 200 mil. Euro fiecare cu Electrica si cu Delgaz, care au mers pe modernizarea si automatizarea retelelor”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

 

Agribusiness.

“Suntem intr-o situatie oarecum fericita. Faptul ca economia Romaniei creste mai mult sau mai putin ne afectează pe toti, dar baza aceea a lantului – fermierul roman – cred ca este impactat destul de putin. Marea majoritate a productiei agricole a Romaniei este exportata. Cerere pentru produse agricole primare va exista. Suntem intr-o zona geostrategica importantă, avem un port la Marea Neagra, iar acest lucru ne ajuta in sensul in care atata vreme cat fermierii produc, au productivitatea de care au nevoie, pot sa vanda si sa desfaca relativ usor catre zone ca Orientul Mijlociu, Asia. Nu ne asteptam la derapaje majore (asupra business-ului Agricover, n.r.). Sigur ca o crestere de TVA mai pune putin de presiune pe costurile fermierilor, dar cred ca ne vom misca in directia corecta. Planurile noastre sunt de crestere si, probabil, in orice criza exista si oportunitati”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.

“Sustenabilitatea este ceva care este probabil in mintea tuturor si in actiunea fiecaruia dintre noi, dar variaza foarte mult de la sector la sector. Este un subiect destul de contondent la nivelul UE intre conservatori si progresisti. Marele semn de intrebare asupra competitivitatii in Europa ridicat de raportul Draghi se aplica si in agricultura. Agricover se pozitioneaza cumva in tabara progresistilor, dar militeaza pentru eliminarea extremelor, a exagerarilor, a exceselor”, a punctat Liviu Dobre din partea Agricover.

“Au fost multe efecte. Cand s-a declansat razboiul in Ucraina in 2022, stim cu totii ce s-a intamplat cu preturile produselor agricole, au crescut pana in ceruri, dupa aceea au urmat si ingrasamintele, inputurile agricole ale fermierilor. De aici oarecum s-a creat un bulgare pentru ca multi au ramas intr-o pozitie nefavorabila tinand de stocuri, care dupa aceea foarte repede au si scazut in pret, dar costurile le-au asumat cand au fost la cel mai inalt nivel. Si, oarecum, s-a creat acest “gap” (gol, n.r.) in P&L (contul de profit si pierdere al companiei, n.r.) care s-a transformat intr-un gap de finantare. Gap-ul acesta de finantare a fost temporar amanat cu anumite programe guvernamentale cu garantii cu IMM Invest, cu Agro IMM Invest, cu toate acestea, care au ajutat cu putine credite subventionate, dar acelea expira in perioada asta. Si aici as adauga ca au venit si factorii climatici, care din ultimii 4 ani, 3 ani au fost cu seceta destul de serioasa”, a spus Tamas Vincze, CEO al East Grain, companie care face parte din conglomeratul ceh Agrofert.

„Asa nici fermierii nu au avut oportunitatea de a-si reveni din punct de vedere financiar. Acum este presiunea dubla – a rezultatelor proaste din ultimii 3 ani plus datoriile acumulate si aici este si o chestie macroeconomica pentru ca dobanzile la care s-au imprumutat, chiar daca dobanda aia o fi fost subventionata o perioada – 9 luni sau cat o fi fost, dar, dupa aceea, a fost o dobanda mare, iar noi aici in Romania platim oarecum cele mai mari dobanzi din UE”, a adaugat CEO East Grain.

“Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata. Tot lantul este subcapitalizat. Noi suntem intr-o pozitie in care ne-am capitalizat si ne uitam la oportunitati”, a precizat Tamas Vincze.

 

Finantare verde.

“Companiile mai mari, de obicei, lucreaza cu institutii financiare mai mari. Cu cat este mai mare finantatorul tau, cu atat el este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”, a subliniat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management.

“In cazul Pehart, avem un pachet de finantare de la IFC, care este o subsidiara a Bancii Mondiale, Banca Transilvania si ING, iar din pachetul de 150 mil. Euro circa 125 mil. Euro este finantare corelata cu obiective de sustenabilitate. Am fost de acord ca parte a finantarii sa investim in reducerea emisiilor, si in special investitii noi vor fi directionate catre reducerea utilizarii de gaze, electricitate, a scurgerilor de agent frigorific. Vom incerca sa crestem ponderea ambalajelor reciclate post-consum atunci cand ambalam produsele noastre si vom lucra pentru a creste diversitatea de gen la toate nivelurile organizației. Cred ca fara componenta de finantare sustenabila, aceast tranzactie ar fi fost cu mult mai dificil de finantat”, sustine Vytautas Plunksnis de la INVL Asset Management.

“Sincer, practic, tot ce am facut in ultimii 3 – 4 ani este sustenabil, fie ca vorbim despre emisiuni cu obligatiuni verzi ori credite bancare cu componenta ESG. Tot ce facem acum este verde sau are un link ESG. In ceea ce priveste baza totala de finantare, probabil ca este peste 80% la acest moment (nivelul finantarii cu componenta ESG din totalul finantarii grupului, n.r.), deci in jurul a 7 mld. Euro”, a punctat Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, liderul pietei de logistica din Europa continentala.

“In Romania, noi am investit cred ca peste 1 mld. USD in ultimii ani numai in obligatiuni bancare verzi sau cu o tematica de incluziune. Iar asta a reprezentat aproape 20% din totalul obligatiunilor lansate in Romania in perioada respectiva, deci o contributie semnificativa”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation.

 

Asset management & Piete de capital

“Anul acesta a fost un an cu provocari, dupa cum bine stim. In prima parte a anului am fost si noi afectati sa zicem intr-o anumita masura de tumultul politic, de reticenta unor investitori de a face pasul catre noi subscrieri intr-un context mai incert, insa dupa luna mai am inceput sa vedem un interes crescand in ceea ce priveste fondurile noastre si in ceea ce priveste piata de capital. A si performat bine piata de capital. Anul acesta, practic, nu exista niciun fond pe care sa il administram si sa nu aiba crestere de la inceputul anului. Si cred ca asta se intampla pentru al treilea an la rand, deci este un istoric destul de favorabil”, a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management, unul dintre cei mai mari jucatori din industria locala de asset management.

Ce pondere au in portofoliile administrate obligatiunile verzi si in format sustenabil emise recnet pe piata de catre jucatori precum Banca Transilvania sau Electrica?

“Pentru un singur fond, un fond de obligatiuni in Euro, acolo avem o pondere ceva mai mare, as zice undeva intre 10% si 20% din portofoliu, dar probabil ca va creste. Acolo este palpabil. In rest, mai putin”, a raspuns Horia Braun – Erdei din partea Erste Asset Management.

“Am vazut in transa de 12 ani in emisiunea lansata anul trecut o participare foarte importantă din partea investitorilor nordici. Ei au aceste mandate dedicate, deci, practic, nu investesc in alte tipuri de active decat active ESG. Si, practic, 45% din aceasta transa pe care noi am emis-o a fost alocata acelor investitori. Ca o distributie geografica, se mentine Marea Britanie si Irlanda cu 48% in alocare, Europa are un procent bun de alocare cam 19 – 20%. Si investitorii calificati romani, deci nu persoane fizice, au participat in aceste obligatiuni, dar si din Germania, Austria, si alte jurisdictii. SUA au avut o pondere mai mica pentru ca noi stim ca ei nu au aceste obiective foarte bine evidentiate in alocarile lor pe portofoliu”, a punctat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor.

 

Real Estate.

“Cred ca veti vedea o compresie rezonabila a yield-ului (randamentului, n.r.) in urmatoarele 12 pana la 18 luni pe cele mai multe dintre pietele central – europene, in mod similar cu ceea ce s-a intamplat in Cehia in urma cu cativa ani”, a spus Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP – lider pe piata de logistica din Europa continentala.

„In Romania, am fost un cumparator activ in ultimii si ne asteptam ca asta sa continue si sa securizam terenuri atractive in special, dar si active pentru dezvoltare. Daca le vedem, le putem securiza”, a punctat investitorul imobiliar.

„Ma astept ca asta sa continue, adica sa incercam sa fim achizitivi in pietele din Europa Centrala, dar, de asemenea, si in Europa de Vest”, sustine CFO-ul grupului CTP.

 

Companii antreprenoriale.

“Sunt mai multi factori (care au impact asupra companiilor, n.r.) si ce putem vedea noi ca si trend este ca, datorita inteligentei artificiale (AI), lucrurile se misca mult mai accelerat decat se miscau inainte in zona de tech. Totul este mult mai accelerat. Rundele se pot inchide mai repede. Produsele cresc mai repede. Baza de clienti poate sa creasca mult mai usor in functie de viralitate. Deci, as spune ca produsele sunt mult mai avansate decat piata in momentul asta. Inainte putea sa existe un echilibru. Acum sunt produse foarte avansate, insa piata nu este pregatita sa le adopte in zona asta de AI”, a spus Dan Huru, Fondator si CEO al startup-ului MeetGeek, care activeaza pe nisa AI.

Care este impactul inteligentei artificiale (AI) asupra sectoarelor din economie? “In primul rand, cred ca tine de nivelul de competitie intr-un anumit domeniu. Daca competitia este scazuta atunci exista mai putine motive de a reflecta asupra operatiunilor tale ca si companie si atunci nu te uiti neaparat intr-o zona de automatizare. Unde este competitie, de obicei, companiile cauta sa se diferentieze intr-un anumit fel, ba printr-un serviciu mai bun, ba prin operatiuni mai eficiente si atunci cauta solutii de digitalizare, inclusiv pe noi”, a punctat Dan Huru de la MeetGeek.

“La noi primul punct pe lista este sa capturam oportunitatile pe care ni le ofera piata. Punctul doi pe lista este de eficientizare. Avem departamente in business unde facem <<downsizing>> (reduceri, n.r.), rationalizare. Nu neaparat vrem sa avem crestere de volum, dar fara marja. Oarecum este si aceasta tot o rationalizare. Adica privim catre oportunitati, dar si sa rationalizam ceea ce nu functioneaza. Deci este o dualitate la noi si cred ca multi se uita in acest fel”, a spus Tamas Vincze, CEO al companiei agricole East Grain.

 

Retail.

“Traim un timp al cresterilor de taxe, al vestilor ingrijoratoare, al repozitionarilor, toate acestea dupa pandemie. Cand zic repozitionari ma refer nu numai la materii prime, ci si la zona de procesare, unde nu neaparat costurile devin elementul principal, dar si accesibilitatea in conditii geopolitice noi in care s-ar putea ca accesul la aceste materii prime sau procesare cu costuri scazute sa nu mai fie posibil si atunci ele se relocheaza. Exista clar această tendinta de relocare a productiei in anumite zone, mai ales alimentara. Deci, nu este deloc o veste buna si, in general, un mediu care sa fie foarte infestat cu vesti ingrijoratoare care, practic, creeaza o atitudine defensiva a consumatorilor, de prudenta”, a spus George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania  (AMRCR).

“Pe de alta parte, nu as maximiza impactul acestor cresteri de taxe neaparat in ceea ce priveste zona alimentara. Nu avem doar cresterea de TVA. Din pacate, zona de retail are si alte taxe chiar semnificative – pe cifra de afaceri, taxa pe stalp, ca sa nu mai vorbim de plafonari ale marjelor si multe alte suprareglementari. Toate aceste lucruri au facut ca aceasta industrie care avea un aport foarte important in PIB sa inregistreze o incetinire accentuata a cresterii, a valorii reprezentate in PIB si toate acestea credem noi ca genereaza un efect nu neaparat negativ, dar care pune sub presiune si alte business-uri colaterale, transversal”, afirma reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

„S-a vorbit mult inainte ca e o crestere bazata pe consum, insa nu stiu daca o scadere bazata pe consum este o veste buna. Eu, personal, cred ca nu. Cresterile sunt cresteri, chiar daca sunt bazate pe consum sau pe productie. Deci, exista un impact, insa pe de alta parte, aceasta industrie este bine consolidata in Romania. Exista o expertiza la nivel de resurse umane care reuseste si din această perspectiva a expertizei, a experientei sa atenueze aceste influente”,  a adaugat George Badescu. Investitiile vor continua in sectorul de retail? “Nu la nivelul anterior, dar probabil exista in continuare spatiu”, a raspuns reprezentantul AMRCR.

 

Componente auto & industrie.

“Sectorul automotive (componente auto), pe langa faptul ca este un sector extrem de important pentru economia romaneasca unde are peste 10% din PIB, este conectat la ceea ce inseamna exporturi pentru ca in jur de 85% – 90% din ceea ce se produce in Romania se exporta fie ca vorbim despre exporturi inafara UE, fie ca vorbim de livrari catre UE. El trece prin aceste zbateri, nu este strain de ceea ce se intampla la nivel global. Pentru ca tot ceea ce vorbeam cu razboaiele comerciale, cu ceea ce se intampla pe zona de repozitionare geopolitica in economia globala, au un impact indirect si asupra sectorului romanesc si, in special, asupra sectorului automotive. El este conectat direct la ceea ce inseamna economia si fluxurile globale si automat avem niste presiuni foarte mari. A scazut foarte mult cererea. Avem aceasta presiune care vine din zona de tranzitie catre economia verde, catre partea de electrificare si toata zona aceasta poate nu a fost foarte bine administrata la nivel de UE, daca ne uitam la ceea ce se intampla cu competitivitatea, respectiv concurenta cu piata chineza si la ceea ce se intampla cu producatorii de automobile din China”, a spus Alin Negrescu, Head of Automotive & Industrial Markets in cadrul KPMG Romania.

„Sunt presiuni foarte mari si, probabil, ca in perioada urmatoare ne vom astepta si la restructurari in ceea ce priveste personalul si la restructurari in ceea ce priveste business-ul acestor companii. Vedem deja in zona automotive in Romania in randul marilor companii anumite reorganizari, anumite vanzari, anumite splitari de companii. Probabil ca o sa urmeze si in perioada imediat urmatoare pana vom avea o anumita stabilizare pentru ca noi depindem de ceea ce se intampla la nivel global. Romania este un pion important in ceea ce priveste sectorul auto in Europa. Suntem in top 5 – 6 economii cu industrie automotive extrem de dezvoltata si avem si doi mari producatori de automobile in Romania”, a adaugat consultantul KPMG.

“Deci, cu siguranta, vom avea in perioada urmatoare cateva zbateri pe acest sector, inclusiv pe sectorul industrial – de industrial markets (piete industriale). Cred ca lucrurile vor fi destul de tulburi in perioada urmatoare. Acest lucru vine alimentat cumva si de ceea ce se intampla la nivelul economiei locale, si ma refer aici la măsurile fiscale. Vedem o presiune care vine din zona asta de fiscalitate, care sper ca se vor incheia, se vor stabiliza si nu vom mai avea niste cresteri de taxe in perioada urmatoare pentru ca toate aceste schimbari pun o presiune foarte mare pe sectorul de business in general, nu doar pe automotive si piete industriale”, a punctat Alin Negrescu din partea KPMG Romania.

Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital sunt Supporting Partners ai celei de-a patra editii anuale a evenimentului MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE.

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”