Arhive etichete: SocGen

François Bloch, șeful BRD: Am avut anul trecut o cotă de piață de 9% pe piața finanțărilor corporate. BRD spune că a câștigat 15 mil. Euro din tranzacția Iris de vânzare de credite neperformante. A treia bancă locală a decis să distribuie 83% din profitul net istoric de peste 300 mil. euro, obținut de pe urma veniturilor din activitatea de bază și a reducerii costului riscului

BRD Groupe Société Générale, subsidiara locală a grupului financiar francez Société Générale, a raportat pentru anul 2017 o creștere de 85% a profitului net la nivel de grup bancar local până la 1,415 mld. Lei (309,7 mil. euro), avans obținut de pe urma veniturilor solide din activitatea de bază şi a costului de risc pozitiv.

Banca a afișat pentru 2017 un profit net de 1,38 mld. Lei (302 mil. euro), depășind câștigul obținut în 2007 înainte de declanșarea crizei financiare globale, ceea ce echivalează cu un rezultat istoric pentru BRD. Factorul – cheie care a determinat recordul raportat de bancă este reprezentat de către evoluția costului net al riscului, care a trecut de la minus 461,17 mil. lei în 2016 la un plus de 375,68 mil. lei la finele anului trecut, pe fondul reducerii substanțiale a expunerii neperformante și, implicit, a provizioanelor alocate pentru acoperirea acestora.

În acest context, conducerea BRD a aprobat alocarea a 83% din câștiguri pentru dividende acordate acționarilor.

Creditele nete au crescut în perioada raportată la 30,3 mld. lei, cu un plus de 5,3% în comparație cu sfârşitul lui 2016, susţinute de creşterea robustă atât pe segmentul persoanelor fizice cât şi pe portofoliul mari clienţi, au explicat reprezentanții băncii.

“Producţia de credite pentru persoane fizice a continuat sa fie dinamică, ajungând la 6,4 miliarde RON (+13,8% faţă de anul trecut), fiind reconfirmată poziţia de lider a BRD pe piaţa creditelor pentru persoane fizice, cu o cotă de piaţă de 16,9% la sfârşitul lui 2017”, afirmă oficialii BRD.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este cota de piață a BRD în 2017, respectiv cota de piață pe segmentul corporate (companii) de către banca pe care o conduce, François Bloch, Directorul general al BRD Groupe Société Générale a spus: “Cota de piață pe segmentul corporate a fost de 9%. Portofoliul nostru este mai concentrat pe corporații mari față de cel de IMM-uri“.

Pe piața creditelor corporative, BRD luptă cu subsidiarele locale ale altor grupuri internaționale precum Erste, UniCredit, Raiffeisen, ING Bank și Citi.

Dacă pe retail, BRD a înregistrat o rată de creștere de 6,6%, pe piața finanțărilor corporative avansul a fost marginal, de 0,9%, în contextul în care a fost implicată în câteva tranzacții mari printre care și împrumutul de 177 mil. euro acordat alături de UniCredit către grupul A&D Pharma. La nivelul finanțării companiilor mari, portofoliul de credite a avansat cu 3,1% în 2017 față de 2016.

La nivelul bilanțului BRD, creditele retail au o pondere de 65%, în timp ce finanțarea dedicată companiilor înseamnă numai o treime din portofoliul de credite.

Șeful BRD nu a răspuns ce cotă de piață a obținut BRD la nivelul întregii piețe bancare locale, unde ocupă poziția a treia după BCR – subsidiară a grupului austriac Erste – și după Banca Transilvania, aflată în plin proces de achiziție a Bancpost și a altor operațiuni locale ale grupului elen Eurobank. De asemenea, întrebat dacă strategia băncii pe 2018 se va concentra asupra profitabilității sau asupra unei creșteri a cotei de piață, acesta a răspuns: “Asupra satisfacției clienților”.

BRD a marcat în 2017 una dintre cele mai mari tranzacții pe piața locală a creditelor neperformante, prin tranzacția Iris, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 19 octombrie 2016.

În mai 2017, firma poloneză Kruk a făcut public că a plătit prețul de achiziție pentru un portofoliu bancar cu o valoare nominală de circa 1,25 mld. Lei (circa 272 mil. euro). Părțile nu au făcut public atunci prețul de achiziție, surse din piața de profil estimând în jurul a 24 mil. euro valoarea tranzacției.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, câți bani a încasat BRD în 2017 din vânzarea de credite neperformante, în special din tranzacția Iris, François Bloch a răspuns: ”15 mil. euro (pentru portofoliul Iris – n.r.)“. Cifra de aproximativ 15 mil. euro se referă la câștigul (impactul asupra contului de profit și pierderi) realizat din tranzacția menționată, au precizat reprezentanții BRD.

Ca urmare a acestor vânzări de credite neperformante, rata acestora în portofoliul băncii a scăzut de la 10,5% în decembrie 2016 la 6,6% în decembrie 2017, cifre calculate potrivit metodologiei Autorității Bancare Europene (EBA). Banca a urmat astfel tendința generală a sectorului bancar local, în care rata creditelor neperformante (NPL) la nivel de sistem era de 7,3% în noiembrie 2017, fiind pe o curbă de scădere.

Banca – mamă din Franța, Société Générale, a prezentat în noiembrie 2017 un plan financiar și strategic de dezvoltare până în 2020 “Transform to grow (transformă pentru a crește – n.r.)“, potrivit căruia, BRD își propune să își consolideze poziția în top 3 local și să își mențină poziția de lider în segmentul de retail (persoane fizice). Potrivit acestui document, banca locală a înregistrat cu succes un proces de revenire și ar trebui să captureze mai departe potențial de creștere în România.

Pe lista de măsuri a BRD din planul prezentat de SocGen intră astfel adaptarea modelului de distribuție în retail către comportamentul clienților și accelerarea procesului de digitalizare, consolidarea poziției de lider în finanțarea marilor corporații și creșterea portofoliului IMM, precum și modernizarea modelului operațional, între altele prin creșterea eficienței în back office.

BRD dispune de lichiditate semnificativă, ca și alte bănci mari locale, cu un raport între credite și depozite de 69%.

Pe lângă bancă, și alte linii de afaceri au înregistrat creșteri. Astfel, activele sub administrare ale BRD Asset Management au avut o creștere de 9% în 2017 față de anul anterior, iar cota de piață la nivelul pieței de fonduri mutuale administrate a înregistrat o creștere de 0,6 puncte procentuale.

SocGen, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa, deține 60% din BRD, care pe bursa de la București are o capitalizare bursieră de 9,29 mld. Lei (1,99 mld. euro). De la intrarea în 1999 în acționariatul BRD, grupul francez a preferat un model de dezvoltare organică în contextul în care alți jucători mari au abordat și cartea achizițiilor pentru a-și crește cota de piață dacă ne uităm la evoluția Băncii Transilvania, a UniCredit Bank și a Raiffeisen Bank România.

RCS & RDS se pregătește să-și refinanțeze obligațiunile emise în 2013 cu o nouă emisiune în euro și în lei în valoare de minim 500 mil. euro cu scadență pe termen mediu. Din consorțiul de intermediere fac parte nume precum JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, SocGen, UniCredit și Banca Transilvania

Lasă un răspuns

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, se pregătește să își refinanțeze emisiunea de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013 printr-o nouă emisiune de obligațiuni a cărei valoare minimă pleacă de la aproximativ 500 mil. Euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Planul pentru noua emisiune vizează, de asemenea, o scadență pe termen mediu, de la 5 ani până la 7 ani, și are în vedere titluri în euro și în lei, susțin surse din piață.

Mandatul pentru noua emisiune de obligațiuni a fost primit de către un consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, Societe Generale, UniCredit și Banca Transilvania, potrivit surselor citate.

Reprezentanții RCS & RDS și ai băncilor nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Avantajul unei noi emisiuni de titluri ar fi că RCS&RDS se poate împrumuta la o dobândă mai mică la cotațiile actuale ale pieței și prin împrumutarea unor bani mai ieftini poate plăti anticipat obligațiunile emise în euro care au scadența în 2020, vândute investitorilor acum trei ani la o dobândă anuală de 7,5%. Atunci mandatul aparținea, de asemenea, unui consorțiu în frunte cu JP Morgan, din care mai făceau parte Erste Bank, Societe Generale și UniCredit.

Ratingul acordat de Standard & Poor’s este B+.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Reprezentanții RCS & RDS și ai consorțiului de intermediere nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect. Reprezentanții companiei conduse de Zoltan Teszari sunt dealtfel cât se poate de discreți în ceea ce privește deciziile sau mișcările strategice pe care le fac.

RCS&RDS a mai încercat în 2007 o listare a acțiunilor companiei pe bursa de la Londra, mandatul pentru tranzacție aparținând atunci bancherilor de investiții Morgan Stanley, al cărei reprezentant pe regiune era Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziția de membru în Consiliul de administrație al RCS&RDS. Atunci, compania de cablu TV s-a reorientat către contractarea unui împrumut de 500 mil. Dolari aranjat de către Citi și ING și luat de la un sindicat de bănci.

Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Harta operațiunilor RCS & RDS s-a modificat recent prin vânzarea operațiunilor din Serbia, Croația, Slovacia și Cehia, firma concentrându-și resursele asupra piețelor din România și Ungaria.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Afacerea RCS & RDS a fost fondată în 1994. Originile sale ajung însă în 1992 când Teszari, care împreună cu alți asociați pune bazele firmei de cablu TV TVS Holding Brașov, care în 2005 avea să fuzioneze cu RCS & RDS.

Din 1997, afacerea de cablu TV a început să se extindă spre piața de internet fix. În 2003, compania a lansat operațiuni pe piața de telefonie fixă, iar în 2005 are loc fuziunea RCS (cablu TV) cu RDS (internet, date) și ia naștere RCS & RDS. În același an, americanii de la UPC cumpără afacerea Astral Telecom, printre ai cărei fondatori era și Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania. Urmează apoi lansarea de operațiuni pe piața de telefonie mobilă și DTH – televiziune digitală prin satelit.

Pe plan extern, RCS intră pe piața din Ungaria în 1998, apoi urmează Slovacia în 1999 și treptat și alte țări din regiune. Din 2013 încoace, RCS începe exitul din piețele regionale, axându-se pe România și Ungaria. România înseamnă peste 60% din afacerile RCS & RDS, iar Ungaria aproape 18%. În paralel, RCS investește în piața de media prin lansarea și achiziția de televiziuni specializate pe nișe – sport (Digisport), muzică (UTV), știri (Digi 24), film (Digi Film) și altele, iar în 2014 cumpără rețeaua de stații radio ale CME într-o tranzacție estimată în jurul a 4 mil. euro.

O bancă din top 15, cu active de 1 mld. Euro și o cotă de piață de 1,3%, a fost scoasă la vânzare: Italienii de la Veneto Banca caută cumpărători pentru subsidiara din România. Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen, KPMG și avocații de la Wolf Theiss

Lasă un răspuns

Grupul italian Veneto Banca a început procesul de vânzare al subsidiarei sale din România, care cu un activ net bilanțier de 1,03 mld. Euro și o cotă de piață aferentă de 1,3% intră în topul primelor 15 bănci locale la finele anului 2014, conform ultimului raport anual făcut public de către BNR.

Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen și KPMG, în timp ce asistența juridică este asigurată de către casa austriacă de avocatură Wolf Theiss, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Veneto Banca nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Contextul în care italienii au dat drumul tranzacției de exit din România este marcat, pe de o parte, de peisajul bancar local unde mai multe bănci au fost vândute în ultimii ani de bănci străine care se retrag (Volksbank, MKB, Millennium, RBS), iar pe de altă parte de strategia băncii – mamă.

Veneto Banca a anunțat pe 9 februarie acordarea unui mandat către banca elvețiană de investiții UBS ca și consultant alături de Rothschild pentru studierea și definirea opțiunilor strategice cu impact asupra viitorului grupului bancar italian, și în special pentru listarea acțiunilor pe bursa italiană concomitent cu o majorare a capitalului băncii cu 1 mld. Euro în cadrul proiectului Serenissima.

Ca urmare a unei evaluări realizate anul trecut, Veneto Banca a anunțat că Banca Centrală Europeană i-a cerut să-și îmbunătățească poziția de capital și solvabilitatea prin atragerea de fonduri proaspete până în iunie 2016. Pentru aceasta, acționarii băncii italiene au aprobat în decembrie 2015 atât planurile de listare și de majorare de capital, cât și un plan de afaceri actualizat pentru perioada 2016 – 2020.

La nivel de grup, Veneto Banca a înregistrat în 2015 o pierdere de 881,9 mil. Euro, iar în anul anterior pierderile ajungeau la 968,4 mil. Euro, conform ultimelor raportări ale băncii – mamă.

În România, pierderile Veneto Banca ajungeau la finele anului trecut la aproximativ 41,3 mil. Euro, potrivit sursei citate.

Veneto Banca a intrat în România în anul 2000 prin achiziția Banca Italo Romena, care avea sucursală la București îndă din 1997. În mai 2014, banca – mamă Veneto Banca a fuzionat prin absorbție cu Banca Italo Romena sub numele de Veneto Banca.

Sucursala București a băncii italiene operează o rețea formată din 22 de agenții, din care 5 în București, iar restul în celelalte orașe importante din țară.

În România, Veneto Banca are un personal format din 313 angajați.

La 31 decembrie 2015, Veneto Banca avea active financiare disponibile pentru vânzare în România de 13,2 mil. Euro.

Veneto Banca mai are în România și 100% din acțiunile Immobiliare Italo Romena SRL.

Veniturile consolidate ale băncii în România au fost anul trecut de 38,9 mil. Euro, mai arată raportul băncii – mamă.

La nivelul pieței locale, Veneto Banca este a doua operațiune bancară italiană ca mărime, după cea a UniCredit, dar cu puțin peste cea a celor de la Intesa SanPaolo România, care la finele lui 2014 aveau o cotă de piață de 1,2% cu active de 1 mld. Euro.

În acest moment, mai multe bănci sunt de vânzare în România. Piraeus Bank a încercat anul trecut exitul din piață, însă nu s-a înțeles cu fondul american de investiții JC Flowers. De asemenea, vânzarea Credit Agricole este un proces care s-a oprit. Carpatica a trecut în mâinile Nextebank, controlată de un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, și după fuziunea cu Nextebank va lua ființă Patria Bank. Grecii de la Eurobank au angajat banca de investiții HSBC pentru a evalua opțiunile strategice la Bancpost, iar proprietarul Banca Românească are ca termen până în 2018 vânzarea operațiunilor din România și din alte piețe, conform planului de restructurare aprobat de către Bruxelles în 2014. De asemenea, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu caută să vândă BRCI (ex – ATE Bank România, fostă Mindbank), iar băncile cipriote Bank of Cyprus și Marfin au, de asemenea, România, pe lista de exit.

La celălalt capăt al pieței, Banca Transilvania a anunțat că are apetit pentru noi achiziții, după integrarea Volksbank România, iar noul jucător Patria Bank, ce urmează să ia naștere din fuziunea Nextebank – Carpatica sub bagheta Axxess, are nevoie de achiziții pentru a ajunge la o masă critică necesară în viitor unui exit având în vedere profilul de fond de investiții al acționarului majoritar al noii bănci.

Într-un astfel de peisaj, exitul Veneto Banca va depinde mult nu doar de calitatea activelor scoase la vânzare, cât și de cât de mult va fi presată banca – mamă să facă rost rapid de lichidități și să-și redreseze bilanțul, ceea ce în consecință ar însemna o atitudine mai flexibilă în negocierile cu potențialii cumpărători.

Ultimul raport anual al băncii centrale indică sucursala din România a Veneto Banca drept instituția de credit cu cel mai mare minus din sistem în ceea ce privește fondurile proprii, care înregistrau un bilanț negativ la 31 decembrie 2014 în valoare de 112 mil. lei (25,2 mil. euro).

Raportat la celelalte sucursale de bănci străine de pe piață, Veneto Banca este a treia astfel de operațiune ca mărime după cea a băncii olandeze ING Bank, respectiv după subsidiara locală a gigantului american Citibank.

SocGen, care asigură serviciile de bancă de investiții la tranzacția locală de exit a Veneto Banca, lucrează și într-o altă importantă tranzacție locală, în care asistă grupul francez Carrefour la achiziția rețelei de supermarketuri Billa.

KPMG, membră a careului firmelor globale de consultanță și audit Big Four, este unul dintre cei mai puternici auditori din sistemul bancar local și mulți ani a supervizat în această calitate inclusiv bilanțurile băncii centrale. De asemenea, este activ ca și celelalte firme din segment – PwC, Deloitte și EY – pe mandatele de fuziuni și achiziții. Printre mandatele mai recente de vânzare, KPMG are pe listă Industrial Access, privatizarea Poștei Române, precum și tranzacția de vânzare a portofoliului neperformant Triton al UniCredit.

Avocații de la Wolf Theiss au pe listă cea mai mare tranzacție bancară locală și de pe piața de fuziuni și achiziții din 2015, când au asistat pe italienii de la UniCredit la achiziția pachetului minoritar de 45% al omului de afaceri Ion Țiriac. Anul trecut, lista de fuziuni și achiziții în care a fost implicat biroul local al Wolf Theiss a depășit nivelul de 1 mld. euro.

România a atras 1,5 mld. euro de pe piețele financiare la o dobândă de 2,97% pe an. HSBC, Raiffeisen, SocGen și UniCredit au avut mandatul de intermediere a tranzacției

Lasă un răspuns

Statul român a atras de la investitori 1,5 mld. euro prin vânzarea de obligațiuni pe 10 ani la o dobândă de 2,973% pe an, afirmă reprezentanții guvernului. Titlurile emise în euro au înregistrat un randament cu 0,72% sub nivelul de 3,701% pe an, obținut la ultima emisiune cu maturitate la 10 ani din luna aprilie a acestui an.

Banii atrași vor acoperi parțial din necesitățile de finanțare externe aferente anului viitor, consolidând nivelul rezervei financiare în valută.

Apetitul investitorilor pentru titlurile de stat româneşti ”a permis subscrierea rapidă, de 2,5 ori a volumului emis, ceea ce s-a reflectat în obţinerea unor condiţii financiare atractive, fără a plăti prima de emisiune”, precizează reprezentanții guvernului.

Emisiunea a fost administrată de către băncile HSBC, Raiffeisen Bank International, Societe Generale şi Unicredit Bank. Avocații de la Clifford Chance Badea au asigurat consultanța băncilor la tranzacția de finanțare.

Aproape un sfert dintre investitorii interesați de obligațiunile românești provin din Germajia și Austria, urmați de britanici (18%), investitori din țările Europei Centrale și de Est (12%), Italia (10%), România (10%), investitori nerezidenți din SUA (9%), restul Europei (9%), Benelux (5%), respective Asia și Orientul Mijlociu (4%).

Pe categorii de investitori, cea mai mare parte din obligațiuni au fost cumpărate de către administratorii de fonduri (62%), fondurile de asigurări și de pensii (21%), bănci (13%), bănci centrale și alte tipuri de investitori (4%).