Ultima emisiune de euroobligatiuni a statului roman, in valoare de aproximativ 4,7 mld. Euro, plasata pe 9 iulie 2025 a fost suprasubscrisa de aproape 2,8 ori de cererea din partea investitorilor, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Investitorii institutionali au plasat ordine de cumparare in valoare de peste 9,5 mld. USD pentru transele in dolari și peste 4,5 mld. pentru transa in Euro, sume care nu includ cererea din partea bancilor intermediare, a precizat emitentul.

Datele facute publice de catre Ministerul Finantelor la mai bine de o saptamana dupa tranzactie indica faptul ca Europa de Vest este cel mai important bazin de investitori cu o pondere care a variat de la 68% la transa de titluri denominate in USD cu maturitatea la 5 ani mergand pana la o expunere de 73% pe titlurile emise in Euro cu scadenta in iulie 2039.

Al doilea bazin major de investitori pentru obligatiunile externe ale Romaniei este America, ce a luat o expunere de 25% la transa titlurilor emise in dolari cu maturitate pe 5 ani, respectiv 21% pe transa cu maturitate mai lunga, de 10 ani, la titlurile emise in dolari.

Pe transa titlurilor emise in euro cu maturitate de 14 ani, Europa Centrala si de Est este a doua sursa de lichiditate pentru obligatiunile romanesti, depasind America.

Pe categorii de investitori, fondurile de active administrate privat – care fac parte din categoria asa numitilor investitori de tip “real money” – au primit cele mai mari alocari care au mers pana la 80% la titlurile in USD cu maturitate pe 10 ani, in timp ce fondurile de pensii si asiguratorii au primit aceeasi alocare cu cea a fondurilor speculative la transa de obligatiuni in euro cu scadenta in 2039, adica 15% pentru fiecare dintre cele doua categorii.

 

Costurile de imprumut ale Romaniei sunt pe un trend de scadere, insa mai ridicate fata de 2024

Emisiunea de euroobligatiuni a Romaniei de pe 9 iulie 2025 a fost structurata in 3 transe – doua pentru titluri emise in dolari si una pentru tiluri denominate in euro.

Defalcat, emitentul suveran a plasat pe pietele financiare internationale o transa de 2 mld. USD cu maturitatea de 5 ani, la un randament de 5,772% si o rata de dobanda de 5,750% pe an, in timp ce pe cealalta transa emisa in dolari pe maturitate mai lunga a vandut obligatiuni de 1,75 mld. USD cu maturitatea de 10 ani, la un randament de 6,642% si o rata de dobanda de 6,625% pe an.

Pe transa titlurilor in euro, statul roman a atras 1,5 mld. Euro prin redeschiderea seriei scadente in iulie 2039, la un randament de 6,530% si o rata de dobanda de 6,750% pe an.

Astfel, emisiunea de euroobligatiuni a Romaniei din 9 iulie 2025 marcheaza o scadere a costurilor de imprumut fata de tranzactii anterioare derulate in 2025, insa raman la valori ridicate, dupa cum a observat emitentul.

In cadrul procesului, in baza cresterii accelerate a ordinelor de cumparare venite din partea investitorilor, Romania a reușit sa scada costurile initiale ale imprumutului, sustin reprezentantii Ministerului Finantelor.

Potrivit acestora, marjele de risc (spread-urile) fata de referintele avute in vedere (obligatiunile SUA la maturitati similare respective nivelul ratelor swap in euro) au fost reduse cu 40 de puncte de baza (0,4%) pentru toate transele.

De asemenea, pentru obligatiunile in USD pe 5 ani, statul nu a platit nicio prima suplimentara, iar pentru cele pe 10 ani și pentru tranșa in euro s-au inregistrat prime negative de 3 puncte de baza (bps), respectiv 10 puncte de baza, ceea ce inseamna ca Romania s-a imprumutat la un cost mai mic decat cel aferent pietei secundare.

„Acest succes al Romaniei pe pietele internationale de capital reconfirma increderea investitorilor in capacitatea Romaniei de a implementa și lua in continuare masurile necesare in vederea corectarii dezechilibrelor actuale. Realizarea emisiunii dupa o perioada marcata de incertitudini politice și economice și intr-un context geopolitic provocator a reconfirmat perceptia pozitiva a investitorilor fata de primul pachet de masuri aprobat, cat și fata de capacitatea de a continua implementarea reformelor necesare care vor contribui la sustenabilitatea fiscala a Romaniei”, a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finantelor.

Analistii Moody’s notau, de asemenea, ca emisiunea statului roman din 9 iulie 2025 a obtinut o scadere a costurilor de imprumut, insa continua sa fie mai mare fata de nivelurile inregistrate in prima parte a lunii noiembrie 2024.

 

Cum s-au impartit investitorii pe transe si pe maturitati

 

Din punct de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele transe denominate in USD se distinge preponderenta fondurilor de active administrate privat, care au avut o pondere 76% la maturitatea de 5 ani, ajungand la 80% pe titlurile cu maturitate de 10 ani. Fondurile speculative au luat expuneri mai mari de 12% pe maturitatea de 5 ani si au avut o pondere de 9% la titlurile cu maturitatea pe 10 ani.

Fondurile de pensii si firmele de asigurari au primit alocare de 8% la obligatiunile in dolari cu maturitate pe 5 ani, si una apropiata de 7% la maturitatea mai lunga.

De asemenea, fondurile suverane si institutiile oficiale au luat expuneri de 2% la maturitatea de 5 ani, si de 1% la cea de 10 ani, in timp ce bancile comerciale si private au avut o alocare inversa, cu expunere mai mica de 2% pe maturitatea de 5 ani si ceva mai mare, de 3% la obligatiunile emise in dolari pe 10 ani.

Structura investitorilor se modifica semnificativ pentru seria de titluri denominate in Euro, unde fondurile de active administrate privat au primit o alocare de 67%, mai mica fata de transele cu titluri in dolari, in timp ce fondurile speculative au luat 15%, la fel ca si fondurile de pensii si companiile de asigurari, in timp ce bancile comerciale si private au primit o cota de 2% din transa, iar fondurile suverane si institutiile oficiale au primit 1%.

Distributia geografica a investitorilor, pentru maturitatea de 5 ani la titlurile in USD a fost dominate masiv de catre Europa de Vest cu 68%, urmata de catre America cu 25%, in timp ce Orientul Mijlociu 5%, iar regiunea Asia – Pacific (APAC) 1% si CEE 1%.

Pentru maturitatea de 10 ani la titlurile in USD, a crescut alocarea catre Europa de Vest, care a avut o pondere de 70%, a scazut usor America la o cota de 21% si Orientul Mijlociu pana la 3%, in timp ce au crescut expunerile APAC 3% și CEE 3% fata de titlurile cu maturitate mai scurta in USD.

Oarecum firesc, investitorii europeni au luat aproape 90% din transa alocata pentru redeschiderea seriei denominate in Euro scadenta in iulie 2039, unde Europa de Vest cu 73%, si CEE cu 16% si-au majorat substantial expunerile fata de titlurile in dolari, concomitent cu o alocare substantial mai mica pentru America cu 9%, in timp ce Orientul Mijlociu si regiunea APAC au luat fiecare 1%. Din regiunea APAC fac parte piete investitionale precum Japonia, Hong Kong, Singapore, Australia sau Coreea de Sud.

Tranzactia a fost intermediata de un consortiu format din bancile de investitii BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, J.P. Morgan SE, Raiffeisen Bank International AG si Societe Generale.

Aceasta tranzactie face parte din strategia Romaniei de a se finanta extern in 2025, asigurand atat acoperirea necesarului de finantare, cat și consolidarea rezervei de valuta a statului.

Emisiunea de euroobligatiuni a Romaniei a fost lansata la o zi dupa reuniunea ECOFIN (Consiliul Afaceri Economice si Financiare, n.r.), dupa ce Romania a validat pachetul sau de masuri fiscale cu Comisia Europeana, pe care intentioneaza sa il puna in aplicare in perioada imediat urmatoare pentru a reduce deficitul bugetar, care a depasit tinta de 7% in 2024 si este pe o traiectorie similara si in 2025.

Un raport al agentiei internationale de evaluare Moody’s din 9 iulie 2025 aprecia ca pachetul fiscal asumat de catre guvernul roman va genera o consolidare de aproximativ 0,6% din PIB pentru 2025, contributia semnificativa venind din majorarea cotelor TVA incepand cu 1 august 2025, iar pentru 2026, asteptarile Moody’s sunt catre o consolidare bugetara de circa 3% din PIB, ca efect cumulat al masurilor adoptate in 2025 si al celor care se vor aplica din 2026, care includ majorarea impozitelor pe dividend, respectiv plafonarea indexarii salariilor si a pensiilor din sectorul public.

Riscul suveran al Romaniei este evaluat pe termen lung la BBB- in valuta si in moneda locala, insotit de perspectiva negativa de catre agentia de rating Standard and Poor’s, acelasi rating fiind acordat si de catre agentia Fitch. In martie 2025, si agentia de evaluare Moody’s a a schimbat perspectiva rating-ului Romaniei de la „stabila” la „negativa”.

Una din tintele Ministerului Finantelor ramane revenirea in partea a doua a acestui an pe piata japoneza cu o noua emisiune de titluri Samurai, care este posibil sa fie tot obligatiuni verzi ca si cele emise la emisiunea inaugurala Samurai din 2024, dupa cum a declarat Stefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Planul de finantare al statului roman anuntat pentru 2025 vizeaza atragerea a 232 mld. RON, din care 147 mld. RON de pe piata interna si a altor 85 mld. RON de pe pietele internationale, potrivit datelor facute publice de catre Ministerul Finantelor.