Arhive etichete: retail Romania

Investitorul strategic canadian de talie globala Alimentation Couche – Tard achizitioneaza ultimul jucator de pe piata de retail din Romania aflat sub controlul unui fond de private equity. Cumparatorul lanseaza pe bursa de la Varsovia o oferta publica de preluare la un pret de 8,6 mld. USD pentru preluarea retelei poloneze Zabka, al carei principal actionar este managerul global de fonduri de investitii CVC. EBRD, aproape de al treilea exit din piata de retail locala, dupa vanzarile retelelor Profi si La Cocos

Investitorul strategic canadian de talie globala Alimentation Couche – Tard a anuntat pe 31 iulie 2026 ca intentioneaza sa preia intregul pachet de actiuni al retelei poloneze Zabka in cadrul unei oferte publice de preluare voluntara lansate pe bursa de la Varsovia, tranzactie care ar avea ca efect preluarea ultimului jucator de pe piata de retail din Romania aflat sub controlul unor investitori de private equity, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Alimentation Couche – Tard ofera un pret de 8,48 USD (32 Zloti) per actiune, ceea ce corespunde unui pret de achizitie de 8,6 mld. USD (32,62 mld. Zloti) pentru 100% din actiunile Zabka (equity value) si duce intreaga tranzactie la o valoare totala de intreprindere (enterprise value) de circa 11 mld. USD, potrivit cumparatorului.

Tranzactia este sprijinita pe partea de vanzare de catre managerii – cheie din conducerea companiei poloneze si de un grup de actionari, care impreuna detin aproximativ 57% din actiunile Zabka, care include investitorii de private equity CVC Capital Partners si Partners Group ce au incheiat separat acorduri irevocabile ca isi vor vinde integral participatiile in cadrul ofertei publice de preluare.

Cei mai mari actionari ai Zabka sunt CVC Capital Partners care controleaza prin intermediul vehiculului de investitii Heket Topco Sarl o participatie de 37,624%, respectiv Partners Group care are o detinere directa de 10,013% prin intermediul PG Investment Company 1113B Sarl, potrivit ultimelor date publice disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO .

Compania canadiana se asteapta sa isi finanteze achizitia prin facilitati de finantare aranjate de catre banca americana J.P. Morgan in calitate de Lead Arranger, respectiv National Bank of Canada Capital Markets si The Bank of Nova Scotia in calitate de joint bookrunners.

Din punct de vedere al impactului financiar al tranzactiei, cumparatorul se asteapta ca la finalizarea tranzactiei, estimata sa aiba loc in trimestrul 4 din 2026, datoria neta pro forma a Alimentation Couche – Tard sa ajunga in jurul a 3x raportat la EBITDA ajustata.

Tranzactia agreata de catre cumparatorul canadian pentru achizitia Zabka are ca referinta un multiplu de circa 7,5x aplicat la EBITDA ajustata de 1,2 mld. USD, care ia in calcul si sinergiile rezultate, in conditiile unei achizitii graduale a participatiei de 100% din Zabka in urmatorii 3 ani dupa incheierea ofertei publice de preluare voluntara.

Oferta publica de preluare voluntara a Zabka de catre Alimentation Couche – Tard este asteptata sa fie lansata in jurul datei de 26 august 2026 pe bursa de la Varsovia, perioada de derulare a ofertei fiind de 30 de zile.

Impactul achizitiei Zabka pentru Alimentation Couche – Tard ar propulsa compania canadiana la vanzari anuale combinate de circa 83,9 mld. USD si EBITDA ajustata totala de circa 7,8 mld. USD, pe baza rezultatelor financiare inregistrate in ultimele 12 luni pana la 26 aprilie 2026 in cazul companiei canadiene, respectiv pana la 31 martie 2026 in cazul Zabka.

Comparativ, veniturile anuale ale cumparatorului sunt de circa 10 ori mai mari decat cele obtinute de catre Zabka, compania care face obiectul achizitiei.

“Aceasta este o investitie transformatoare pentru Couche – Tard si un moment de referinta in parcursul nostru de crestere”, a declarat Alex Miller, presedinte si CEO al Alimentation Couche-Tard. „Żabka a construit una dintre cele mai impresionante afaceri din sectorul comertului de proximitate din Europa, bazata pe o propunere de valoare puternica pentru clienti, un model antreprenorial de franciza, o platforma operationala riguroasa si dovedita, precum si un istoric solid de crestere. Avem un respect deosebit pentru realizarile echipei Żabka si ale francizatilor sai. Ne angajam sa sprijinim dezvoltarea in continuare a afacerii Żabka, valorificand in acelasi timp punctele sale forte in domenii precum oferta de produse alimentare, interactiunea digitala cu clientii, programele de fidelizare, marcile proprii, lantul de aprovizionare, logistica si inovatia. Astfel, vom accelera si mai mult implementarea strategiei noastre <<Core + More>>. Impreuna, vom fi bine pozitionati pentru a crea valoare durabila pentru clienti, francizati, angajati, parteneri de afaceri si actionari.”, a declarat acesta.

Zabka a inregistrat in ultimele 12 luni pana la 31 martie 2026 venituri de aproximativ 7,4 mld. USD, EBITDA ajustata de 1,1 mld. USD si profit net de circa 0,3 mld. USD.

„Tranzactia anuntata astazi marcheaza inceputul unui capitol complet nou si deosebit de interesant pentru Grupul Żabka. Couche-Tard impartaseste angajamentul nostru fata de inovatie, confortul oferit clientilor si orientarea catre nevoile acestora si recunoaste forta brandului, a comunitatii de francizati si a echipei care au transformat Żabka intr-una dintre principalele platforme europene de comert de proximitate. Impreuna, vom fi si mai bine pozitionati pentru a accelera cresterea, a continua investitiile in oamenii si capacitatile noastre si a crea o valoare si mai mare pentru clienti, francizati si comunitatile in care activam.”, a spus Tomasz Blicharski, Chief Strategy and Development Officer al grupului Zabka si CEO desemnat al companiei poloneze.

CVC, principalul actionar al Zabka, a intrat in companie in urma cu 9 ani.

„Suntem extrem de mandri de tot ceea ce am realizat in cadrul parteneriatului nostru cu Żabka. Impreuna cu o echipa de management exceptionala, am construit cea mai importanta platforma europeana de comert de proximitate, prin inovare tehnologica, excelenta operationala și o executie disciplinata, generand valoare durabila pentru clienti, francizati, angajati și actionari. Le multumim tuturor membrilor echipei Żabka pentru angajamentul și colaborarea lor și suntem convinși ca Couche-Tard va fi un administrator (steward, lb. eng.) excelent pe termen lung, pe masura ce compania incepe un nou capitol al dezvoltarii sale”, a declarat Istvan Szoke, Managing Partner al CVC.

Din punct de vedere operational, cumparatorul canadian preia o retea a carei amprenta principala este in piata de retail din Polonia, cu o prezenta in crestere accelerata pe piata din Romania si cu operatiuni marginale in piata din Germania.

Ce impact are vanzarea Zabka pe piata de retail din Romania

Compania poloneza Zabka a intrat pe piata din Romania in 2024 prin achizitia DRIM Daniel Distributie FMCG – un distribuitor din top 10 al pietei de profil din Romania, pariind pe potentialul de crestere al pietei de retail, fiind atrasa de anumite tipare de consum si de unele similitudini de comportament intre consumatorii romani si cei polonezi.

Pe 29 februarie 2024, grupul polonez a finalizat tranzactia prin achizitia directa a unei participatii de 36% din DRIM Daniel Distributie FMCG pentru care a platit in cash un pret de peste 11,75 mil. Euro. De asemenea, vanzatorii companiei – Radu Trandafir, Marcela Trandafir si Ioana Ioanitescu – au agreat sa participe cu participatia ramasa de 64% din compania DRIM Daniel Distributie FMCG, evaluata la 21,39 mil. Euro, la capitalul Froo Romania Holding SA – subsidiara infiintata de Zabka in Romania, primind in schimb impreuna un pachet total de 39,96% din Froo Romania Holding SA, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Astfel, mecanismul tranzactiei de preluare a 60,04% din DRIM Daniel Distributie FMCG a inclus plata unui pret de peste 11,7 mil. Euro pentru achizitia directa a unei participatii de 36% din companie, la care s-au adaugat ajustari de pret in valoare de 278.000 Euro, respectiv un pachet de actiuni la Froo Romania Holding SA cu o valoare contabila de peste 7,95 mil. Euro.

Miscarile de majorare a participatiei in operatiunea locala au continuat astfel ca pe 26 februarie 2026, Zabka a facut o conversie de creante si un aport de numerar pentru Froo Romania Holding pentru o suma totala de 43,107 mil. Euro, majorandu-si participatia in subsidiara locala cu 7,27% pana la 84,78%.

Dupa intrarea pe piata de retail din Romania, Zabka a inceput un plan ambitios de crestere organica, anuntand tinte cu deschideri de 1.000 de magazine pe an pentru a ajunge pana la 4.400 de unitati pe termen mediu. Ulterior, tinta a devenit si mai ambitioasa, avand in vedere ca la reteaua locala Froo a Zabka opereaza déjà in circa 240 de locatii, iar potentialul de crestere al retelei a fost revizuit de la 4.400 de unitati la 7.500 de unitati si are in plan intrarea in alte piete internationale, dupa experienta sa de 2 ani pe piata din Romania, potrivit datelor disponibile la 30 iunie 2026.

Impactul achizitiei Zabka pe piata de retail din Romania este unul semnificativ, avand in vedere ca operatorul polonez a mizat pe o crestere organica rapida si are in continuare planuri de crestere accelerata.

Mai mult, preluarea Zabka de catre Alimentation Couche – Tard inseamna achizitia ultimului jucator din piata de retail din Romania aflat sub controlul unor investitori financiari. In 2025, investitorul strategic Ahold Delhaize a finalizat achizitia retelei Profi marcand exitul managerului regional de private equity MidEuropa in cadrul unei tranzactii de 1,3 mld. Euro valoare de intreprindere.

In 2026, a urmat un alt exit din piata locala de retail prin vanzarea unui pachet de 56% din actiunile retelei La Cocos de catre consortiul format de fondurile de private equity ale CEECAT Capital si Morphosis Capital, alaturi de EBRD, cumparatorul fiind investitorul strategic german Schwarz, proprietarul hipermarketurilor Kaufland si al supermarketurilor Lidl.

Vanzarea Zabka catre Alimentation Couche – Tard inseamna exitul unui investitor precum managerul global de fonduri de investitii CVC Capital Partners de pe piata locala de retail, inchizand, practic, piata pentru investitorii de private equity si transformand piata locala intr-un teren de lupta exclusiv pentru investitorii strategici straini la care se adauga ca o exceptie familia Paval, fondatoarea Dedeman, care a inchis recent preluarea retelei Carrefour Romania ca urmare a exitului investitorului francez.

In 2021, compania canadiana Alimentation Couche Tard a facut o oferta pntru achizitia companiei franceze Carrefour pentru 16,2 mld. Euro, insa a renuntat la achizitie dupa opozitia ferma venita din partea statului francez.

De asemenea, alti antreprenorii locali activeaza in piata de profil in cadrul unor retele mai mici de nivel regional sau local.

EBRD, investitor direct in retelele Profi, La Cocos si Zabka, toate active pe piata de retail din Romania

De asemenea, EBRD – o institutie financiara internationala foarte activa in rol de co-investitor sau investitor indirect pe piata din Romania se apropie odata cu vanzarea Zabka de al treilea sau exit de pe piata locala de retail.

Anterior, EBRD a fost implicata ca investitor in retelele Profi si La Cocos.

In 2024, EBRD a aprobat o investitie de capital de pana la 15 mil. Euro pentru a intra ca actionar minoritar direct in reteaua de retail La Cocos, insa in cadrul unui consortiu de investitori financiari alaturi de investitorii de private equity CEECAT Capital si Morphosis Capital, care au preluat 56% din companie.

Exitul investitorilor financiar din reteaua La Cocos a fost finalizat in 2026.

De asemenea, anterior, EBRD a investit 25 mil. Euro in reteaua de magazine Profi alaturi de MidEuropa in 2017 la momentul preluarii companiei de la un alt investitor regional de private equity, Enterprise Investors.

Investitia EBRD de 25 mil. Euro in Profi din 2017 a fost un proiect in portofoliul Equity Participation Fund, fond in care pe langa institutia financiara internationala erau si alti investitori precum statul chinez prin SAFE si statul azer prin SOFAZ, fond petrolier din Azerbaidjan.

In ianuarie 2025, MidEuropa si-a finalizat exitul din Profi catre Ahold Delhaize, care a preluat 100% din companie.

O alta oportunitate de investitie pentru institutia financiara internationala a fost Zabka, a carei poveste de crestere aduce aminte pana la un punct de cazul Profi, unde tranzactia oferita de investitorul canadian Alimentation Couche – Tard ofera o noua oportunitate de exit pentru bancherii EBRD.

Afacerea Zabka a fost fondata in 1998 de catre antreprenorul polonez Mariusz Switalski, de numele caruia sunt legate si infiintarea altor retele alimentare poloneze precum Eurocash si Biedronka.

In 2007, reteaua Zabka a fost vanduta platformei regionale de investitii Penta Investments, care are in portofoliul sau din Romania reteaua de farmacii Dr.Max, precum si alte afaceri pe piata pariurilor sportive.

In 2010, Penta a vandut operatiunile Zabka din Cehia catre investitorul strategic englez Tesco. In 2011, investitorul financiar Penta Investments a facut exitul complet din afacere prin vanzarea pachetului de 100% din actiuni a retelei Zabka Polonia catre managerul londonez de fonduri de private equity cu focus regional MidEuropa, cel care mai tarziu a devenit proprietarul retelelor Profi (retail) si Regina Maria (servicii medicale private) din Romania. Vanzarea Zabka din 2011 de catre Penta catre MidEuropa a fost realizata in cadrul unei tranzactii de aproape 400 mil. Euro.

In februarie 2017, MidEuropa se pregatea sa inchida achizitia retelei Profi din Romania, proaspat achizitionata de la un alt manager de private equity regional, Enterprise Investors. Si in acelasi timp, isi finaliza exitul din reteaua poloneza de retail Zabka prin vanzarea acesteia catre managerul global de private equity CVC Capital Partners alaturi de alti investitori.

Valoarea tranzactiei de exit a MidEuropa din Zabka din 2017 este estimata in jurul a circa 1,055 mld. Euro, conform unor date facute publice.

MidEuropa si CVC s-au reintalnit in rolurile de vanzator – cumparator si in 2025 pe piata din Romania la tranzactia de vanzare a retelei de servicii medicale private Regina Maria catre platforma finlandeza Mehilainen, sustinuta de catre sponsorii private equity CVC si Hellman & Friedman.

EBRD, un investitor institutional – ancora in peisajul fondurilor de private equity, a sustinut grupul polonez Zabka atat ca actionar minoritar, alaturi de CVC, cat si ca furnizor de finantare.

EBRD a intrat actionar in reteaua poloneza Zabka in urma unei investitii de 25 mil. Euro, adica cu un tichet de aceeasi marime cu cel alocat pentru investitia in reteaua romaneasca Profi.

Pe 10 octombrie 2024, ca parte a unui proces de exit partial, un pachet de circa 30% din Zabka a fost listat pe bursa de la Varsovia in cadrul unui IPO in valoare de 1,5 mld. Euro, unul dintre cele mai mari realizate in istoria bursei poloneze.

Inainte de IPO, actionariatul Zabka era impartit de catre CVC Capital Partners cu o participatie de 76,89%, Partners Group (un manager global de private equity cu active sub administrare de 185 mld. USD) cu 18,02%, EBRD cu 3,33% si alti actionari minoritari cu 1,76%.

Dupa IPO-ul din 2024, actionariatul Zabka s-a modificat substantial, avand in vedere ca un pachet de 30% este listat pe bursa de la Varsovia, iar detinerea a coborat la 45,14%, Partners Group a ramas cu 12,64%, iar alti actionari minoritari isi imparteau o participatie de 12,22% din companie, intre care se afla si EBRD cu un pachet mai redus dupa ce a facut un exit partial prin intermediul IPO-ului. Ulterior, participatiile principalilor actionari ai Zabka au continuat sa scada usor.

CVC Capital Partners controleaza prin intermediul vehiculului de investitii Heket Topco Sarl o participatie de 37,62% din Zabka, respectiv Partners Group cu o participatie directa de 10,01% prin intermediul PG Investment Company 1113B Sarl, alaturi de care este EBRD in calitate de actionar minoritar al companiei.

Atat la Profi, cat si la Zabka, EBRD s-a implicat atat ca investitor direct in companie in rol de co-investitor pe langa fondurile de private equity, cat mai ales ca finantator de crestere, participand atat la imprumuturi bancare, cat si ca investitor in obligatiuni. In 2025, EBRD a investit 140 mil. zloti in emisiunea de obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate de 1 mld. zloti a Zabka, derulata pe bursa de la Varsovia.

Metoda preluarii prin oferta publica de preluare voluntara – prin care Zabka urmeaza sa fie achizitonata de catre Alimentation Couche – Tard – a fost testata cu succes de investitorii polonezi de 2 ori in ultimul an pe bursa de la Bucuresti, unde Polpharma a preluat recent Biofarm in sectorul productiei farma, iar Maspex a preluat in 2025 producatorul de vinuri Purcari.

Alimentation Couche – Tard are o capitalizare bursiera de peste 84 mld, USD pe bursa de la Toronto. Zabka are o capitalizare bursiera de aproape 8,4 mld. USD pe bursa de la Varsovia.

Tiberiu Danetiu, Auchan: “Never say never”. Ne vom continua ritmul de crestere organica, dar suntem deschisi daca apar oportunitati de achizitii M&A. Zona de expansiune in retail s-a mutat in timp din zona de hipermarketuri si cash & carry catre segmentele de proximitate si ultraproximitate. Dupa atacul lansat pe formatul hard discount, urmatorul pariu al Auchan vizeaza dezvoltarea francizei cu formate medii de supermarketuri

“Grupul Auchan a investit pana acum 750 mil. Euro in ceea ce avem ca infrastructura de magazine – atat magazine in proprietate, cat si partea de investitii efectiv in cadrul retelei noastre. Si continuam investitiile pentru ca Romania este o tara pe care o care consideram ca este cu un bun potential de dezvoltare. Densitatea comerciala din Romania este printre cele mai mici din Europa”, a declarat Tiberiu Danetiu, Member of the Executive Board si Director of Institutional Affairs & Retail Media in cadrul Auchan Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, eveniment online organizat pe 30 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Continua dezvoltarea. Sigur ca s-a mutat zona de expansiune mai degraba din zona de hipermarket,. Segmentul cash & carry s-a inchis acum multi ani. Pe urma a fost epoca hypermarket-urilor. In prezent, dezvoltarea se face pe segmentele de proximitate si ultraproximitate”, a punctat reprezentantul investitorului francez de pe piata de retail din Romania.

“Si aici noi avem franciza pe care o dezvoltam si in magazinele noastre si de tip supermarketuri si pe urma segmentul de discount. O tara in care noi romanii facem gamele cu producatorii romani pentru consumatorii din Romania, o companie perfect integrata si in sustinerea ecosistemului national socio-economic”, a completat Tiberiu Danetiu.

““In primul rand, Auchan sarbatoreste 20 de ani de existenta in Romania. Imi aduc aminte ca in 2006 am deschis primul magazin, incepusem compania cu un an inainte pentru ca trebuia sa ne pregatim conditiile. Si iata ca dupa acesti 20 de ani avem un portofoliu de peste 500 de magazine, un parteneriat solid cu OMV Petrom pentru magazine Auchan in statiile Petrom. Suntem o companie multiformat. Avem magazine pe toate segmentele de hipermarketuri, supermarketuri, magazine discount, magazine de proximitate si ultraproximitate, magazine online. Am creat in Romania primul magazin complet autonom in premiera Auchan Go, echivalentul lui Amazon Go din SUA. Intri si iesi cu cumparaturile si esti debitat automat la iesire. Deci, toate lucrurile astea sunt un exemplu concret al investitiei pe care grupul Auchan a facut-o in Romania, pe care am realizat-o noi romanii aici, pentru ca Auchan Romania este o tara quasi-autonoma in cadrul grupului Auchan, iar deciziile pe care noi le luam aici si directiile de dezvoltare sunt construite de noi si suntem in acord cu grupul astfel incat sa le putem pune in practica”, a subliniat reprezentatul Auchan Romania.

Cum se pozitioneaza Auchan Romania in ceea ce priveste optiunile de crestere organica si optiunile de crestere prin achizitii de tip M&A de jucatori de profil in contextul de piata marcat recent de achizitia retelei Profi de catre grupul Ahold Delhaize, preluarea retelei Carrefour din Romania de catre Paval Holding si extinderea organica ampla a retelei poloneze Zabka?

“Never say never (niciodata sa nu spui niciodata, n.r.). Ceea ce este cert este ca dezvoltarea organica este ceea ce facem si o vom continua cu mare seriozitate si in ritmul cu care am obisnuit si pana acum. Pe de alta parte, desigur ca, daca apar oportunitati, suntem cu totii deschisi pentru ele”, a raspuns Tiberiu Danetiu din partea Auchan.

A facut Auchan demersuri pentru achizitia retelei de magazine Profi sau pentru achizitia operatiunilor Carrefour din Romania, ultimele doua tranzactii majore inchise pe piata locala de retail?

“Daca n-am spus-o atunci, nu o s-o spunem nici acum, dar ramanem cu totii deschisi oportunitatilor care exista”, a spus reprezentantul investitorului strategic francez.

“Parteneriatele sunt la fel forme de oportunitati. Nu trebuie sa faci doar M&A (fuziuni si achizitii, n.r.”, a completat Tiberiu Danetiu.

Potrivi acestuia, valorile mari ale tranzactiilor Profi – Ahold Delhaize si Carrefour – Paval Holding inregistrate pe piata de retail si care au fost “varfuri” ale pietei de M&A din Romania sunt legate de o realitate.

“Valoarea, cifrele de afaceri ale acestor companii sunt dintre cele mai mari din piata. Trebuie sa consideram lucrul asta, si anume ca ei sunt in top 10 companii ca si cifra de afaceri. Si atunci M&A -urile la valorile acestea reflecta si valoarea comerciala, valoarea de piata a companiilor respective. Este normal. Noi suntem in niste domenii in care discutam de miliarde de euro de cifra de afaceri”, este de parere reprezentantul Auchan Romania.

“Auchan, care nu este printre primii plasati (dupa cifra de afaceri inregistrata in sector, n.r.), dar e printre cei mai buni din perspectiva comerciala, a terminat anul trecut cu 8,3 miliarde RON cifra de afaceri, ceea ce oricum ne da o anumita talie”, sustine Tiberiu Danetiu.

“Pozitionarea noastra este de a fi in apropiere, bine implantati in orase, cu o diferentiere clara pe axa pret vizavi de ceea ce exista in piata. Dealtfel, asta ne-a si adus performanta si perspectiva ultimilor ani, pentru ca am facut o schimbare a strategiei noastre comerciale acum cativa ani si am investit sistematic in preturi si atunci asta ne-a permis dezvoltarea, cresterea”, a semnalat acesta.

Auchan Romania, unul dintre jucatorii majori de pe piata locala de retail, face parte din grupul de firme aflat in proprietatea familiei fondatorului francez Gerard Mulliez, din portofoliul caruia fac parte si alte retele active direct pe piata locala precum Leroy Merlin sau Decathlon.

Dupa intrarea pe formatul hard discount cu magazinele Atac, alt pariu Auchan este pe franciza de formate medii de supermarketuri

“Am deschis si formatele hard discount Atac, hipermarketul respectiv si primul supermarket a fost anul trecut, si apoi anul acesta. Iata ca dezvoltarea noastra se produce multiformat in sensul ca in hipermarket-uri, acolo ne uitam pe oportunitati. Deschidem anul asta un hipermarket in Sun Plaza. La supermarketuri, potentialul este mai dedicat de dezvoltare. Este un format pe care noi mizam in cresterea noastra – supermarket-urile de mare dimensiune Auchan, deschidem un One Gallery, un supermarket din punctul asta de vedere. Si, vizavi de marca Atac, pe langa axa pret, trebuie sa spunem ca hipermarketurile sunt in principal o destinatie pentru descoperire, explorare de cumparaturi, game largi, rezolvare complexa, dar intr-o maniera simpla a nevoilor de consum ale consumatorilor si, pur si simplu, descoperire”, a completat Tiberiu Danetiu.

“Pe de alta parte, am creat marca Atac. Atac vine cu o promisiune clara, unica, pretul imbatabil, astfel incat diferentiatorul nostru principal este dat de pretul pe unitate si pretul care scade odata cu volumele cumparate. Si am ajuns la 10 unitati Atac, noua hipermarketuri si primul supermarket. Foarte bune rezultate pe supermarketul pe care l-am avut, la fel ca si pe hipermarketurile Atac. Reprezinta o solutie pe care noi am propus-o in piata, care este specifica atat acestor perioade, dar, in general, specifica Europei, pentru ca noi am venit cu un format de discount cu Atac-urile astea si vreau sa va spun ca liderul pietei, Lidl are un format de discount, astfel incat atat in Romania cat si in alte tari din regiune, formatul discount castiga teren foarte mult, iar unul dintre ele este chiar liderul pietei Deci, noi ne-am facut dezvoltarea aici si continuam sa facem dezvoltarea in directia asta”, a transmis reprezentantul Auchan.

“Suntem calibrati si in dezvoltarea de model, ne imbunatatim. Avem pana acum 70 de parteneriate semnate si in functiune si continuam ritmul de dezvoltare, vom creste mult mai mult anul acesta si mai ales anul viitor. Suntem in ecuatia asta”, explica Tiberiu Danetiu.

“Vrem sa facem in franciza un pic mai mult decat ceea ce este obisnuit pentru ca franciza asa cum este cunoscuta in Romania este pe formatul de magazine mici. Stiti ca si concurentii nostri au inceput cu mult timp in urma si sunt la un numar foarte mare de magazine sunt pe segmentul de ultraproximitate. Vrem sa integram cu siguranta acest format. Este in centrul dezvoltarii noastre. In schimb vom testa si formatele medii. Credem ca antreprenorii romani deja au ajuns la un nivel de maturitate si de dezvoltare economico-financiara, astfel incat sa investeasca in francize in formate medii, de tip supermarketuri mai mari, care, cu siguranta, reprezinta oportunitati pentru ei”, semnaleaza Tiberiu Danetiu una din directiile de dezvoltare pe care pariaza investitorul francez pe piata din Romania.

Cum isi finanteaza planurile de investitii Auchan Romania, de la compania – mama sau din piata locala?

“Ce stiu este ca avem finantare din ambele directii. Investitiile pe care noi le-am facut in ultimii trei ani au fost de peste 60 mil. Euro. Anul acesta suntem tot acolo, chiar un pic mai mult. Si depinde de oportunitati. Ele sunt pentru dezvoltarea infrastructurii, nu sunt pentru M&A”, a precizat Tiberiu Danetiu.

Strategia de adaptare a Auchan la schimbarile de consum din piata merge pe firul Amazon de integrare a mai multor servicii intr-un singur loc

“Exista o schimbare a pietei care s-a produs in ultimii 10-20 de ani in sensul de maturizare a consumatorilor, cresterea exigentelor. Este o dezvoltare in acelasi timp a comertului per ansamblu. Cu totii ne-am dezvoltat si ne-am educat progresiv. Sunt niste tendinte de fond. Vrem sa stim ce cumparam. Consumatorii citesc eticheta. Dorim produse romanesti si retailerii sustin producatorii si produsele romanesti le promoveaza. Noi suntem unii dintre cei mai activi in zona asta. Vrem sa ne fie simplu la cumparaturi si atunci exista formate de viteza. Organizarea modului in care sunt construite magazinele prioritizeaza simplitatea parcursului de cumparaturi si viteza si, ma rog, ambianta in ansamblu depinde de la un format la altul. Noi suntem in toate zonele acestea si fiecare format are specific, dar transversal avem niste elemente commune. Adica preturile noastre cele mai bune sunt in fiecare format, in parte, linia fir rosu-producator”, a semnalat reprezentantul retelei de comert Auchan.

Potrivit acestuia, producatorii romani si produsele romanesti sunt o prioritate pentru operatorul francez de retail, peste 90% din gamele de produse din Auchan provenind de la companii din Romania, iar cu tot cu fructe, legume, produse proaspate, lactate, carne, ponderea ajunge intre 90% si 100% ca si tendinta de fond.

“O alta componenta este partea de digitalizare. Cu totii folosim telefonul fiecare zi, dam mai mult sau mai putin comenzi, dar, cu siguranta, ne informam in intreaga activitate pe care o facem. Experienta pe care o cream consumatorilor si beneficiile si promisiunea de branch de fiecare format in parte incercam sa o respectam. Vreau sa va spun ca noi functionam ca un ecosistem, adica avem pe de-o parte componenta comerciala cu formatele pe care le-am amintit inainte in diverse etape ale ciclului de viata a formatelor in piata din Romania. Pe de alta parte, de ani, de zile, am dezvoltat o componenta non-retail, care este B2B – B2C, din perspectiva serviciilor”, sustine Tiberiu Danetiu.

“De exemplu, in 2021 am creat, in premiera in Romania, in premiera pentru intreaga piata, prima regie de retail media. Asta inseamna ca oferim brandurilor posibilitatea, accesul la o infrastructura digitala si fizica de comunicare pe care noi avem, bazata pe date din programul de fidelitate. Avem doua milioane de clienti detinatori de carduri de fidelitate in cadrul programului My Club Auchan, care este unul dintre cele mai eficiente, mai bine de jumatate din vanzarile noastre zilnice se intampla cu cardul. Putem comunica cu ei, oamenii isi doresc sa comunicam pe subiecte foarte precise, adica bine determinate, de interes”, a adaugat acesta.

“Noi avem o infrastructura media astazi, de asta si poarta denumirea de retail media, in magazinele fizice, in magazinele in zona online digitala si CRM, care concureaza linistit si complementar in acelasi timp cu ale acelor medii clasice sau digitale pe care brand-urile folosesc in comunicarea lor. Si am dezvoltat aceasta activitate. Am fost pionieri si suntem una dintre retelele poate cele mai mature si cu performante din Romania aleasa de retail media”, sustine reprezentantul Auchan.

“De asemenea, avem o investitie pe care am facut-o in 2023 intr-o companie numita Auchan Renewable Energy. Este o companie pe care noi furnizam energie electrica si astazi majoritatea magazinelor noastre sunt aprovizionate, cumparam energie pentru magazinele noastre prin aceasta companie pe care o detinem noi. A fost fondata de Auchan. Si facem si servicii pentru terti, francizati si alte centre comerciale. Din punctul asta de vedere, suntem un cumparator si un furnizor de solutii de energie pe piata, inclusiv intreaga echipare cu panouri fotovoltaice de pe magazinele noastre este realizata de Helexia, o companie din cadrul grupului extins, care este gestionata de catre Auchan Renewable Energy”, afirma Tiberiu Danetiu.

“Recent, am lansat si un parteneriat cu un start-up, Security Retail Technologies, care este o companie ce dezvolta un sistem de AI pentru securizarea parcursului la casele de marcat, dar si pe partea de monitorizare de fluxuri de clienti in cadrul magazinelor noastre. Este facuta nu numai pentru noi, ci deja am exportat prima licenta in Franta, un magazin Auchan Franta care va prelua licentele de la noi, deci este o dezvoltare 100% locala si este adresata unui sector cu un numar mai larg de companii din retail, indiferent ca sunt legate de Auchan sau nu, pentru ca este o initiativa diferita, separata, specifica retailului si care este localizata in cadrul premiselor fiecarui retailer in parte”, a detaliat acesta.

“Suntem in dezvoltare de servicii non-retail – New Value Creation, daca doriti asa – dar sunt niste servicii, la fel cum facea Amazon acum 20 de ani, cand au creat comertul, dar si partea de gestiune de spatiu, de retele si, pe urma, partea de advertising, au integrat mai multe tipuri de servicii in acel loc. In directia asta ne indreptam si noi”, a semnalat Tiberiu Danetiu.

Ce indicatori de performanta urmareste Auchan atat in ceea ce priveste crearea de valoare, cat si la evaluarea unei potentiale achizitii in sectorul de retail?

“In primul rand, noi suntem centrati pe indicatorii comerciali – numarul de clienti, evolutia, progresia numarului de clienti, cifra de afaceri, stocuri, rata de rotatie a stocurilor. Si tot ceea ce este in zona asta de gestiune comerciala sunt indicatorii nostri principali. Si, bineinteles, dupa aceea avem EBITDA si alti indicatori de performante precum return on investment (ROI, rentabilitatea investitiei, n.r.)”, a mai spus Tiberiu Danetiu, Member of the Executive Board si Director of Institutional Affairs & Retail Media in cadrul Auchan Romania, la panelul Investitori strategic si Antreprenori in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026 este sustinut de catre Auchan Romania in calitate de Event Partner si de Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026: “Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”. Oportunitatile din energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare intaresc pozitia Romaniei ca a doua optiune de investitii dupa Polonia din regiune, insa pietele CEE isi pierd din atractivitate, iar capitalul se muta catre pietele mai mature din Europa de Vest si SUA. Circa 6 – 8 companii pregatesc IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Bancile lucreaza la aproximativ 10 tranzactii de finantare de peste 500 mil. Euro. Ce asteptari au investitorii strategici, antreprenorii, investitorii din venture capital, private equity, private debt, piete de capital si real estate

Volker Raffel, E.ON: Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil. E.ON Romania isi finanteaza investitiile in proportie de 100% din piata financiara locala si nu se imprumuta de la compania – mama

Andrei Svoronos, EBRD: Ne asteptam pentru 2026 sa avem un volum de investitii de circa 800 – 900 mil. Euro, usor mai mic fata de anul trecut, pentru ca e si o anumita corelatie cu evolutia economiei, unde vedem o scadere de 0,2% din PIB in acest an. Vrem sa fim un accelerator de crestere pentru jucatori din Romania, care au ganduri de expansiune regionala. Circa 6 – 8 companii sunt in diferite stadii de pregatire pentru IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti

Tiberiu Danetiu, Auchan: “Never say never”. Ne vom continua ritmul de crestere organica, dar suntem deschisi daca apar oportunitati de achizitii M&A. Zona de expansiune in retail s-a mutat in timp din zona de hipermarketuri si cash & carry catre segmentele de proximitate si ultraproximitate. Dupa atacul lansat pe formatul hard discount, urmatorul pariu al Auchan vizeaza dezvoltarea francizei cu formate medii de supermarketuri

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Tranzactiile au incetinit in spatiul Europei Centrale si de Est, iar piata inclina catre tichetele M&A mai mari. Ne uitam la achizitii add-on in regiune pentru Pehart pentru ca vrem la exit sa avem o companie mai mult regionala, si mai putin locala. Urmatoarea achizitie M&A pe piata din Romania ar putea fi in sectorul de productie. Maib este interesata sa ia cat mai repede o licenta in Romania pentru acordarea de credite de consum si ar putea viza achizitii M&A in acest scop, iar grupul INVL Invalda vizeaza cu un fond de private debt de 55 mil. Euro piata locala

Cosmin Calin, Banca Transilvania: Pe piata finantarilor sindicalizate, sunt aproape 10 tranzactii cu un tichet fiecare de peste 500 mil. Euro. Vedem tranzactii in sectoare precum energie, servicii medicale private sau retail. Expunerea maxima pe care o avem fata de un singur grup depaseste cu putin jumatate de miliard de euro. Ne uitam la oportunitatile de extindere in regiune, atat pe pietele din jur, cat si in Europa

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Pentru companiile care pregatesc IPO pe bursa de la Bucuresti, daca sunt companii bune si vin la un multiplu P/E intre 10x si 15x, succesul IPO-ului este aproape garantat si vor intalni cerere solida din partea investitorilor institutionali. Raiffeisen Asset Management pregateste lansarea unui fond de investitii care sa capitalizeze oportunitati din sectorul european de aparare. “Sa vedem cu totii cam cata prima de risc politica exista in cotatiile bondurilor suverane, care daca se permanentizeaza, se poate transforma in miliarde de euro anual dobanzi platite in plus sau in minus”

Florentin Cotorobai, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene: Prin bugetul alocat din PNRR s-a vazut clar apetitul fondurilor de investitii si se va cunoaste o evolutie a instrumentelor de finantare pentru entitatile private in noul cadru financiar multianual 2028 – 2034. Cati bani a produs primul exit complet al unui fond de investitii capitalizat prin PNRR: “Efectul de multificare a fost undeva de trei ori valoarea investita”

Constantin Damov, Green Group: “Speram sa fim printre pionierii europeni in a obține fibra sintetica din textile”. Vizam pentru extindere pietele din Republica Moldova, Grecia, Albania, unde se prefigureaza sisteme de colectare precum Returo si ne gandim la un mod combinat de intrare pe piata care include M&A. Orizontul de exit al investitorului private equity Abris Capital Partners din Green Group, estimat la circa 2 ani

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Romania si, poate Ungaria sunt tarile cu cel mai scazut volum de investitii venture capital si cu cel mai mic numar de startup-uri, chiar si calitatea acestora nu iese la nivelul celor din Polonia si Bulgaria. Asistam la o usoara schimbare intre private equity si venture capital ca si greutate a claselor de active. In 2026 si in 2027 vom vedea companii care ating valori poate aproape de 1 mld. Euro, unele dintre acestea fiind poate chiar in Romania unde BibleChat si Druid se pregatesc sa atraga noi runde de investitii. Cel mai bun exit realizat de catre EGV la 4,5x

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii a incetinit partial din cauza recesiunii si a instabilitatii politice. Mozaik Investments anunta o noua achizitie din noul sau fond de private equity, care va prelua o participatie majoritara intr-o companie din Romania pe modelul “buy and build”. Din capitalul strans de 51 mil. Euro de la investitori, aproape jumatate a fost alocat pentru achizitia primelor trei companii de portofoliu. De ce este dificil pentru fondurile de private equity din Romania sa intre pe piata din Polonia

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vom anunta foarte curand noul nostru fond de private credit pentru Europa Centrala si de Est, care ne asteptam sa aiba o dimensiune dubla fata de primul nostru fond de 100 mil. Euro. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime, insa mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Care sunt diferentele in universul de investitori LP dintre un fond de private credit si un fond de private equity

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Tranzactiile de la Regina Maria si La Cocos arata ca atractivitatea pietei romanesti pentru investitori este ca fondurile de investitii sa gaseasca acele companii care la final merg catre vanzari destinate unui anumit tip de consolidare, fie locala, fie regionala. De ce nu listeaza fondurile de investitii din Romania companii pe bursa de la Bucuresti si ce alternative de investitii au antreprenorii. Exiturile fondului 1 al Catalyst Romania, realizate la multipli cash on cash intre 3-4x si 20x. Care sunt cifrele – tinta pentru noul fond al Catalyst

Dan Lupu, Earlybird: “Fondatorii de companii din diaspora au devenit o sursa mai importanta de startup-uri la nivel global decat piata din Romania, ceea ce este valabil pentru toate pietele din Europa Centrala si de Est”. Activitatea in piata regionala de venture capital este foarte valurita, cateodata e Polonia pe val ca acum, altadata Romania sau tarile din fosta Iugoslavie. Earlybird investeste din fondul sau regional de 360 mil. Euro tichete initiale de pana la 12 mil. Euro in runde de finantare pre-seed, seed si serie A. Noul fond Earlybird cu un capital de circa 500 mil. Euro dedicat investitiilor in sectorul de aparare va deveni functional in curand

Cristina Cosman, ING Bank: Piata de sindicalizari bancare este in crestere, iar energia si sectorul real estate sunt predilecte pentru finantarile foarte mari. Ne uitam cu tot mai mult interes catre infrastructura, constructii si proiectele din sectorul de aparare

Magdalena Sniegocka, CVI: Romania este o piata – cheie pentru noul nostru fond de private debt. Avem in plan sa investim in Romania pana la 100 mil. Euro in urmatorii 2 – 3 ani. Cele mai avansate tranzactii sunt in real estate si pe piata de energie, dar asteptam sa incheiem si pe piata serviciilor medicale private. Cum se pozitioneaza finantarile private debt comparativ cu finantarea bancara si investitiile de capital de tip venture capital si private equity

Mihai Patrulescu, CBRE: Investitiile din piata de real estate au ajuns in primul semestru la 500 mil. Euro si estimez ca vor ajunge pana la finele lui 2026 intre 800 mil. Euro si 1,1 mld. Euro. Yield de 7,75% pe toate clasele de active imobiliare cu o evolutie asteptata la 7,5% in retail. Polonia si Cehia sunt pietele real estate cu cea mai mare adancime din CEE. “Romania este pe acelasi fascicul cu Polonia, insa Cehia ar putea fi pentru noi modelul cu acea piata domestica de investitori institutionali”

Ioana Filipescu Stamboli, Alvarez & Marsal: S-a schimbat modul in care sunt alocati banii si suntem intr-o faza a unui realism structural al pietei de M&A din Romania. Cumparatorii nu mai cauta sa cumpere doar cota de piata sau promisiuni speculative, iar investitorii strategici vor sa se integreze vertical, securizandu-si lantul de valoare. Piata locala de M&A, dominata de tranzactiile mid – market. Dupa retail si servicii medicale private, ce sector este urmatorul pariu pentru o tranzactie de 1 mld. Euro

Florian Teleaba, Kearney: Romania este a doua piata mare din Europa Centrala si de Est si atrage atentia investitorilor in peisajul regional pe zona de energie, infrastructura, nearshoring si sectorul de aparare. Regiunea CEE incepe sa-si piarda atractivitatea la nivel de investitii, iar capitalul se duce catre piete mai mature spre Europa de Vest, SUA sau anumite piete emergente. “Nu prea se vorbeste inca de infrastructura pentru zona de AI, infrastructura digitala si de procesare, care in timp foarte indelungat ar trebui sa aiba niste perspective nu doar de investitii, bani si randament, ci si de independenta din anumite puncte de vedere ale statului”

Bogdan Campianu, Wood & Company: Peste tot in regiune, exista cerere pentru listari, dar este cumva o lipsa de companii pregatite pentru piata, ceea ce este favorabil companiilor. Sunt placute de catre investitori companiile care sunt lideri regionali, adica mai mult decat un lider local. “Revolutia AI si reinarmarea Europei sunt cele doua transformari structurale care vor modela piata de capital in urmatorii ani si care schimba prioritatile industriale si investitionale in regiune”

Peter Mathe, Portfolion: Piata fondurilor de growth equity din Europa Centrala si de Est este inca subdezvoltata fata de Europa de Vest, iar Romania vine mereu pe pozitia a doua piata in regiune dupa Polonia privind volumul de investitii. Fondul de growth equity al Portfolion este interesata de investitii in Romania in sectoare precum servicii medicale private, wellness sau productie, cu tichete intre 5 mil. Euro si 30 mil. Euro. “Unul dintre motivele pentru care analizam industrii mai traditionale este sa ne protejam impotriva potentialelor investitii care pot fi in teritoriul unei bule speculative”

Grupul francez Carrefour ar putea obtine in jurul a 1,1 mld. Euro – 1,3 mld. Euro dintr-o vanzare potentiala a operatiunilor sale din Romania. Laurentiu Stan, Kapital Minds: Valoarea de intreprindere a operatiunilor Carrefour din Romania, estimata in intervalul 1,2 – 1,5 mld. Euro, la un calibru comparabil cu tranzactia Ahold Delhaize – Profi de 1,3 mld. Euro finalizata la inceputul anului. Carrefour raspunde zvonurilor de vanzare ca “grupul continua implementarea planului strategic in Romania”. Schwarz Group: Nu suntem interesati de achizitia operatiunilor Carrefour din Romania

Grupul francez Carrefour ar putea vinde operatiunile din Romania, in cadrul unei strategii mai largi care vizeaza pietele in care activeaza, si ar fi angajat bancherii de investitii de la BNP Paribas pentru a coordona un astfel de proces de exit, sustin surse citate de presa franceza, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Carrefour a angajat banca de investitii BNP Paribas pentru vanzarea operatiunilor din Romania, sustine publicatia franceza L’Informe.

O eventuala vanzare a operatiunilor pe care grupul francez Carrefour le are acum in Romania i-ar putea aduce un pret pe participatiile detinute la nivel local in jurul a 1,1 – 1,3 mld. Euro la o valoare de intreprindere totala (pret pe actiuni cumulat cu datoria neta) intre 1,2 mld. Euro si 1,5 mld. Euro, conform unei analize realizate in exclusivitate de catre evaluatorul Laurentiu Stan pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Grupul continua implementarea planului strategic in Romania, care vizeaza deschiderea a peste 30 de magazine noi in 2025, dezvoltarea segmentului de comert online și consolidarea parteneriatelor locale cu producatorii romani, avand deja o retea puternica de 1.500 de parteneri locali. De altfel, la nivelul intregii retele de furnizori, 93% sunt companii romanești, sprijinind economia locala”, au declarat reprezentantii Carrefour intr-o declaratie de presa ca raspuns la zvonurile privind o vanzare a operatiunilor locale.

“La jumatatea procesului de implementare a planului strategic Carrefour 2026, și ca raspuns la schimbarile din piata, Grupul a desfașurat o analiza a portofoliului de activitati, a tuturor verticalelor de business și modelelor organizationale”, au precizat reprezentantii Carrefour.

Potrivit acestora, in primele noua luni ale anului, Carrefour Romania a inregistrat vanzari de 2,29 mld. euro, in creștere cu 1,9% in termeni comparabili, raportat la perioada similara din 2024.

“Carrefour iși mentine in continuare pozitia solida pe piata și sa atraga clienti prin ofertele și politicile sale adaptate contextului economic. De la inceputul acestui an, compania a continuat programul de reduceri pe termen lung, care include pana la 2.000 de articole la pret redus, consolidandu-și astfel pozitia de partener de incredere pentru clienti. Initiativele recurente, precum Bucuria incepe cu preturi mici, cataloagele saptamanale de oferte și reducerile constante din platforma de loialitate Act for Good sunt concepute pentru a aduce valoare și accesibilitate fiecarui client. Un alt exemplu concret este și initiativa de sprijinire a clientilor in contextul modificarilor masurilor fiscale, prin care aceștia pot primi inapoi de doua sau chiar trei ori valoarea TVA-ului pentru produsele ale caror preturi au fost majorate. In prezent, compania deruleaza o noua campanie exclusiva in platforma Act for Good, cu pana la 1.000 de produse la pret redus intre 10% și 20%, accesibile prin scanarea codului AFG din aplicatie”, au adaugat reprezentantii Carrefour.

Laurentiu Stan, Kapital Minds: La un multiplu mediu de 0,48x aplicat la vanzari, valoarea medie de intreprindere a operatiunilor Carrefour in Romania ar fi in jurul a 1,35 mld. Euro, iar pretul incasat din vanzarea participatiilor ar fi in jurul a 1,2 mld. Euro

Vanzarea operatiunilor grupului Carrefour din Romania ar putea ajunge la o valoare de intreprindere intre 1,2 mld. Euro si 1,5 mld. Euro, cu o valoare medie in jurul a 1,35 mld. Euro, conform estimarilor lui Laurentiu Stan, fondatorul si directorul firmei de consultanta Kapital Minds.

Evaluarea are in vedere un multiplu mediu de 0,48x aplicat la vanzarile de 2,8 mld. Euro raportate de catre grupul francez Carrefour in Romania pentru 2024. Intervalul de evaluare mai larg luat in calcul se situeaza intre 0,43x si 0,53x, avand ca referinta un grup de 7 companii din acelasi sector de activitate, precum si tranzactia recent incheiata Ahold Delhaize – Profi, a precizat expertul in evaluare.

De asemenea, potrivit acestuia, pretul de vanzare (equity value) pe care Carrefour l-ar putea obtine de pe urma operatiunilor sale din Romania ar putea ajunge in jurul valorii de 1,1 mld. Euro – 1,3 mld. Euro, in functie de datoria neta luata in calcul.

Daca am aplica multiplul de vanzari obtinut la tranzactia Ahold Delhaize – Profi de 0,52x, vanzarea operatiunilor Carrefour in Romania ar ajunge la o valoare de intreprindere in jurul a 1,46 mld. Euro, respectiv un pret pe actiuni incasat de catre vanzator in jurul a 1,31 mld. Euro.

Estimarile au fost realizate pe baza cifrei de afaceri raportate pentru 2024 de grup pentru Romania, precum si a situatiilor financiare din 2024 ale Carrefour Romania, Romania Hypermarche (fosta Cora) si Supeco Investment, companii detinute 100% de catre grupul francez si care concentreaza operatiunile derulate in diferite formate fizice pe piata de retail. Pe langa acestea, grupul Carrefour mai detine si alte companii, al caror impact asupra rezultatelor la nivel local este marginal.

Toate calculele au ca referinta cursul mediu de schimb din 2024, de 4,974 RON/ Euro, si au in vedere vanzarea integrala a participatiilor detinute de catre Carrefour in companiile sale din Romania.

Grupul Carrefour a raportat pentru 2024 vanzari de peste 2,8 mld. Euro in Romania.

Carrefour activeaza cu mai multe formate pe piata de retail alimentar din Romania, pe segmentele de hypermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, dar si pe canale de vanzare online sau alte tipuri de operatiuni.

Pilonul central al operatiunilor Carrefour la nivel local este compania Carrefour Romania, care a inregistrat in 2024 o cifra de afaceri de 12,54 mld. RON (2,52 mld. Euro) si EBITDA de aproape 382 mil. RON (aproape 76,8 mil. Euro).

A doua afacere locala ca marime este reprezentata de catre Romania Hypermarche, care opera fostele hipermarketuri Cora, cu o cifra de afaceri de aproape 1,27 mld. RON in 2024. In 2023, Carrefour a semnat achizitia hipermarketurilor Cora din Romania in cadrul unei miscari de consolidare pe piata.

O alta companie proeminenta a Carrefour in Romania este Supeco Investment, care a raportat o cifra de afaceri de peste 802 mil. RON si EBITDA de 64 mil. RON.

Toate cele 3 companii locale sunt detinute 100% de catre grupul francez Carrefour. Pe langa acestea, Carrefour mai detine participatii de 100% din Bringo Magazin, 100% din Columbus Active si 51% din Unlimitail Romania.

Proprietarul Kaufland: Companiile din grupul Schwarz nu iau in considerare preluarea Carrefour Romania. Carrefour si-a vandut operatiunile din Italia la un multiplu de 8,7x EBITDA

De la intrarea sa pe piata in 2001, Carrefour a combinat in cadrul strategiei sale de expansiune cresterea organica cu achizitii M&A oportuniste. Astfel, semnarea achizitiei hipermarketurilor Cora din Romania in 2023 a fost a treia achizitie de marca a Carrefour in Romania dupa preluarea lantului de supermaketuri Artima in 2007, respectiv cumpararea operatiunilor Billa din Romania de la concernul german REWE in 2015 in cadrul unei tranzactii in jurul de circa 96 – 97 mil. Euro, anuntate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Principalii competitori din Romania pe segmentul hipermarketurilor sunt reteaua franceza Auchan – care a preluat in 2012 hipermarketurile Real din Romania si pietele Europei Centrale si de Est in cadrul unei tranzactii de 1,1 mld. Euro, si Kaufland – retea din cadrul grupului german Schwarz. Auchan este una dintre afacerile imperiului familiei fondatorului sau francez Gerard Mulliez, iar miliardarul german Dieter Schwarz este proprietarul grupului care ii poarta numele si care include retelele Kaufland si Lidl.

Grupul Schwarz a anuntat in acest an un acord de preluare a retelei antreprenoriale La Cocos, insa afirma ca nu este interesat de achizitia Carrefour Romania.

“Companiile din cadrul Schwarz Group nu sunt implicate in niciun proces de vanzare al Carrefour Romania, si, prin urmare, nu iau in considerare preluarea Carrefour Romania”, au precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii grupului german Schwarz.

In cadrul strategiei sale la nivel de grup, Carrefour a anuntat recent vanzarea operatiunilor sale din Italia si interesul de a-si majora expunerea pe piata uriasa din Brazilia, ceea ce indica o repozitionare a grupului francez pe pietele sale secundare din Europa si un focus in crestere pe pietele emergente din America de Sud.

Pe 24 iulie 2025, grupul francez Carrefour a anuntat vanzarea pachetului sau de 100% din actiunile Carrefour Italia catre grupul italian NewPrincess in cadrul unei tranzactii la valoare de intreprindere de 1 mld. Euro, care corespunde unui multiplu de evaluare de circa 8,7x EBITDA, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

O tranzactie recenta de referinta pentru sectorul de retail alimentar din Romania este vanzarea retelei Profi de catre managerul regional de private equity MidEuropa catre investitorul strategic Ahold Delhaize la o valoare de intreprindere stabilita la 1,3 mld. Euro in octombrie 2023.

Tranzactia finalizata in ianuarie 2025 a stabilit un pret de achizitie de 1,253 mld. Euro pentru Ahold Delhaize, dupa cum a informat in premiera pe 20 mai 2025 jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO. In august 2025, Ahold a vandut mai departe 87 de magazine catre lantul romanesc Annabella, in cadrul unui angajament luat la momentul achizitiei Profi fata de Consiliul Concurentei pentru a elimina eventuale distorsiuni ale pietei de profil.

Aprobarea conditionata a achizitiei Profi de catre concernul Ahold Delhaize, care avea deja o prezenta solida locala in portofoliu cu reteaua Mega Image, si multitudinea de formate locale operata de catre Carrefour ar putea sugera, in cazul unei tranzactii de vanzare, un potential cumparator care nu este inca prezent direct pe piata.

De asemenea, dupa profilul afacerilor Carrefour Romania, care inregistreaza o rata mica de crestere, spre deosebire de ritmul rapid de crestere inregistrat de catre reteaua Profi, profilul unui cumparator ideal ar contura mai degraba un investitor strategic atras de o afacere matura cu greutate in piata locala decat un fond de investitii interesat de o afacere in crestere accelerata pentru a largi spatiul de exit pe termen mediu.

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

“Fara indoiala, orice crestere de taxe, si putem vorbi ca nu este vorba despre o anumita crestere de taxe punctuala, traim un timp al cresterilor de taxe, al vestilor ingrijoratoare, al repozitionarilor, toate acestea dupa pandemie. Cand zic repozitionari, ma refer nu numai la materii prime, ci si la zona de procesare, unde nu neaparat costurile raman elementul principal, dar si accesibilitatea in conditii geopolitice noi in care s-ar putea ca accesul la aceste materii prime sau procesare cu costuri scazute sa nu mai fie posibil si atunci ele se relocheaza”, a declarat George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Exista clar această tendinta de relocare a productiei in anumite zone, mai ales cea alimentara”, a punctat reprezentantul AMRCR.

“Nu este deloc o veste buna si, in general, un mediu care sa nu fie foarte infestat cu vesti ingrijoratoare ce, practic, creeaza o atitudine defensiva a consumatorilor, de prudenta. Pe de alta parte, nu as maximiza impactul acestor cresteri de taxe neaparat in ceea ce priveste zona alimentara. Nu avem doar cresterea de TVA. Din pacate, zona de retail are si alte taxe chiar semnificative – pe cifra de afaceri, taxa pe stalp, ca sa nu mai vorbim de plafonari ale marjelor si multe alte suprareglementari”, sustine George Badescu.

“Toate aceste lucruri au facut ca aceasta industrie care avea un aport foarte important in PIB sa inregistreze o incetinire accentuata a cresterii, a valorii reprezentate in PIB si toate acestea credem noi ca genereaza un efect nu neaparat negativ, dar care pune sub presiune si alte business-uri colaterale, business-uri transversale”, a adaugat acesta.

“S-a vorbit mult inainte ca este o crestere bazata pe consum. Nu stiu daca o scadere bazata tot pe consum este o veste buna. Eu, personal, cred ca nu. Cresterile sunt cresteri, chiar daca sunt bazate pe consum sau pe productie. Deci, exista un impact, insa pe de alta parte, aceasta industrie este bine consolidata in Romania. Exista o expertiza la nivel de resurse umane care reuseste si din aceasta perspectiva a expertizei, a experientei sa atenueze poate aceste influente”, a concluzionat reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

“Ramane insa de vazut cum vor fi afectate investitiile”, a atras atentia directorul executiv al AMRCR.

Investitiile vor continua in retail?

“Nu la nivelul anterior, dar probabil ca exista in continuare spatiu”, a nuantat George Badescu.

“Industria de retail ramane intr-o zona consolidata. Sunt anumite tendinte, dar, deocamdată, efectele lor nu sunt atat de disruptive in raport cu potentialul care exista in continuare atat in zona de consum, cat si in comportamentul consumatorului”, a subliniat reprezentantul AMRCR.

Potrivit acestuia, sectorul de retail are o pondere in jurul a 18% din PIB, cu o cifra de afaceri consolidata de 150 mld. RON (circa 30 mld. Euro) si mizeaza pe o crestere anticipata de 1% in 2025 fata de 2024.

Care investitori vor fi mai activi – cei romani sau cei straini si unde sunt asteptate miscari – in retailul alimentar sau cel non – alimentar

“Aici trebuie sa ne uitam si la elementul regional, ca sa spun asa. Nu cred ca vor fi atat de mari schimbari in perioada imediat urmatoare”, estimeaza George Badescu.

“In general, in retailul alimentar, acesti investitori internationali care lucreaza in domeniu se bazeaza in proportie de peste 90% pe expertiza si forta de munca romaneasca, sunt deja consolidati, familiari cu specificul pietei din Romania si, de aceea, cred ca vor ramane in continuare principalii jucatori cu investitii”, a semnalat acesta.

“Sigur nu la nivelul anterior, dar totusi la un nivel care sa fie unul semnificativ”, a precizat reprezentantul asociatiei marilor retele comerciale.

“In zona non-alimentara, cred ca vor fi noi intrari pe piata”, este de parere George Badescu.

Potrivit acestuia, existau si in anii anteriori semnale din partea unor investitori care doreau sa intre pe piata si chiar daca nu au intrat, nu inseamna ca nu este un astfel de interes.

“In general, in zona de non- alimentar, sunt investitii ale antreprenorilor locali, fie singuri, fie intr-o combinatie cu fonduri de investitii sau cu alti investitori privati nu neaparat europeni”, a spus reprezentantul AMRCR.

“Nu as vedea miscari de mare impact”, a adaugat el.

Antreprenorii romani vor marca noi achizitii de tip M&A, dupa tranzactia Altex – Kingfisher?

“Ar fi o mica surpriza daca acest lucru s-ar intampla pentru ca ceea ce vad totusi este ca acesti antreprenori locali, care incearca sa se profileze ca amploare a business-ului mai sus, incearca, de fapt, sa se asigure si prin implicarea in altfel de business-uri care sa nu fie poate intr-o zona de vulnerabilitate. Adica sa nu fie unilateral in businesss-ul care trebuie sa recunoastem totusi ca a inceput sa depinda destul de mult si de reglementari si nationale si europene intr-o masura care pune intr-adevar o presiune mare pe astfel de investitii”, afirma George Badescu.

Sunt asteptate noi tranzactii de vanzare sau de exit pe piata de retail in perioada urmatoare?

“Poate sunt si discutii despre reevaluarea anumitor piete (…) Pana la urma eu as merge pe stabilitate in perioada imediat urmatoare”, explica directorul executiv al AMRCR.

“Tranzactiile tin cont de mai multe lucruri. S-a mai vorbit despre intrarea in Romania a altor posibili mari jucatori pe zona de retail alimentar, insa sunt multe lucruri care sunt la mijloc. As da un exemplu, trebuie sa se calibreze si pe formatul magazinelor care exista. Deci, daca facem o analiza riguroasa, ar fi o surpriza ca in viitorul apropiat sa asistam la astfel de tranzactii, ci, mai degraba, la o reasezare putin in interiorul celor existente”, a concluzionat acesta.

“Din perspectiva asociatiei, au fost niste miscari pe piata de retail din Romania ceea ce nu s-a intamplat prea des in ultimii ani, ma refer in special la zona de food. In zona de non-food, au fost poate mai multe miscari. Avem si jucatori noi pe piata”, a adaugat George Badescu.

“As spune ca poate o alta tendinta importanta este aceea de a mari portofoliul formaturilor atat in ceea ce priveste relatia cu consumatorul, cat si in ceea ce priveste gestionarea managementului sau poate a riscului pana la urma”, afirma reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

“Cu alte cuvinte, avem toate aceste retele care si-au creat formaturi, nu erau atat de importante in trecut, ma refer la zona de convenienta. Acum fiecare are undeva un magazin intr-o zona sa spunem centrala a oraselor cu obiectivul de a oferi servicii consumatorilor care poate nu merg la hipermarketuri sau in zona de discount. Dar avem si aceste retele care practic intr-un sistem sa spunem de franciza ofera ocazia unor antreprenori locali, nu neaparat intr-o zona de mare capital, sa isi asume o afacere si sa fie in acest fel contributori la business-ul clasic al respectivului retailer. Avem <<La doi pasi>>, <<Shop and Go>> sau altii”, a mai spus acesta.

“Pe undeva ni se pare ca discutia poate este putin unilaterala in sensul ca da, exista un deficit comercial, insa acum cum este el structurat, putem observa ca daca ne referim strict la zona unde putem sa spunem ca e de competenta sau este legata cumva de zona industriei alimentare si a comertului din aceasta zona”, a atras atentia reprezentantul AMRCR.

“Putem vedea ca sunt anumite produse care cumva este dificil sa spunem ca ar putea fi rezolvate printr-un efort intern pentru ca sunt produse care, practic, nu sunt disponibile natural in Romania, sunt exotice – cafea, cacao, care culmea intr-un anume fel au si fost victima anumitor evolutii a costurilor foarte mari. Ma refer, de exemplu, la cacao, la cafea. Dar avem si alte situatii de produse care poate ar putea fi produse in Romania, dar, deomcamdata, nu exista productie de acest fel cum ar fi, de exemplu, hrana pentru animale. Exista perspective in acest sens”, sustine George Badescu.

“Abordarea catre acest deficit comercial trebuie sa tina cont de faptul ca indiferent ce s-ar face, alte produse cerute de consumatori vor ramane in continuare pe o cerere as zice substantiala. Pe de alta parte, productia interna in multe cazuri pe acele produse care ar putea fi produse pe piata romaneasca ramane destul de departe de zona de autosuficienta, si aici am putea avea si o alta discutie daca pana la urma este chiar economic in anumite produse care ar fi pe zona de autosuficienta, dar ca si costuri, nu ar putea sa se ridice la un nivel de competitivitate cu alte piete”, a adaugat el.

“Avem poate si o situatie legata de Ucraina, care este un jucator mare, in general, pe piata aceasta alimentara. Exista si alte situatii, s-a vorbit si de anumite directive si abordari la nivelul pietei comunitare. As spune ca, cel putin daca nu se vor mai mari taxele asa cum intelegem ca este chiar si pozitia oficiala a guvernului, care este acum in functie, as spune ca undeva este această stabilitate poate cu putin plus mai degraba decat altfel”, afirma Badescu.

Cum difera impactul TVA-ului si al masurilor fiscal in retailul alimentar fata de retailul non-alimentar

“In ultimii 10 ani, in zona alimentara, a fost o mare intensitate, agitatie. A fost subiectul unor suprareglementari nu doar la nivel national, ci si la nivel comunitar, si am senzatia in acest moment ca lucrurile vor capata mai multa amploare si in zona aceasta non-alimentara”, a nuantat reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

“Avem pe langa directiva europeana de deforestare, si una in textile si, in general, avem mai multa legislatie si primara, si secundara, chiar si tertiara, si in zona de reciclare, cu care aceasta parte a industriei, cea non-alimentara incepe sa se confrunte”, a adaugat George Badescu.

Potrivit acestuia in zona de retail non-alimentar este si o mai mare volatilitate pentru ca operatorii de profil nu au anvergura retelelor alimentare.

“Pe de alta parte, ca si consumatori, putem vedea ca poate nu mai exista acel consumator care era poate extrem de interesat in nevoile primare sau de asigurare a alimentelor. S-a vazut asta si in pandemie”, a continuat Badescu.

“Romania este, dupa cum se stie, una dintre tarile cu cei mai multi proprietari de locuinte. Exista o crestere masiva a acestei preferinte sau o actualizare a locuintelor in general, o actualizare a modului de viata, inclusiv pentru petrecerea de timp liber, ceea ce ofera si oportunitati pentru cresterea business-ului, in general. Dar la nivelul reglementarilor, anticipam si incercam sa ne conformam la reglementari care pun totusi presiune pe business”, afirma reprezentantul AMRCR.

“Cred ca trebuie vazuta si din aceasta perspectiva. Kingfisher (vanzatorul retelei locale catre Altex, n.r.) sa zicem ca era mai degraba intr-o zona britanica, ce nu mai este neaparat in UE, insa, cel putin, ca si tendinta, aici as vedea si antreprenoriatul romanesc ca fiind performant si cred ca acest lucru va continua, chiar daca pe piata au aparut si in ultimele luni jucatori atat in zona alimentara, dar si in zona nealimentara. In zona de mobilier, chiar am vazut zilele trecute noi jucatori pe aceasta piata. As spune ca aici este o oportunitate poate mai mare decat in zona alimentara, dar care, cu siguranta, va trebui sa se adapteze, sa se conformeze la o legislatie care deocamdata nu a fost nici atat implementata, nici atat de mult cunoscuta”, a mai spus George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

George Badescu, Executive Director of The Romanian Association of Large Retailers Networks (AMRCR), speaker of MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

George Badescu, Executive Director of The Romanian Association of Large Retailers Networks (AMRCR), is one of the speakers of MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025.

He is Executive Director of The Romanian Association of Large Retailers Networks (AMRCR) since 2016. Also, in 2025 he became Member of The European Economic and Social Committee.

He graduated from Faculty of Law in Bucharest in 1992, the National School of Political and Administrative Studies – International Relations in 1994 and the College of Europe in Bruges in 1995, where he obtained a Master’s degree in Community Law.

Later George Badescu was editor of Foreign News at Romanian Television – TVR – correspondent in Moscow and Rome. Between 1996 and 2000 he held the position of Corporate Affairs Executive at Philip Morris Romania and from 2000 to 2009 he was Legal Counselor of the US Embassy in Bucharest.

In 2003, he was awarded the Meritorious Honor Award by the US Embassy Romania and the following year, the US Department of Justice presented him with the International Certificate of Appreciation.

On October 2, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, an exclusively ONLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in sustainability, investments and real economy.

The final agenda of this event will be as follows:

08:55 (EEST) – 09:00 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

09:00 – 09:20 Q&A International sustainable financing IFI

09:20 – 09:40 Q&A Local portfolio of sustainable financing IFI

09:40 – 10:00 Q&A Public Debt & Sovereign bonds

10:00 – 10:20 Q&A Green Finance Private Equity

10:20 – 10:40 Q&A Agribusiness

10:40 – 11:00 Q&A Entrepreneurship

11:00 – 11:20 Q&A Green Energy

11:20 – 11:40 Break

11:40 – 12:00 Q&A Asset management & Capital Markets

12:00 – 12:20 Q&A Tech & AI

12:20 – 12:40 Q&A Real Estate

12:40 – 13:00 Q&A Tax & Advisory

13:00 – 13:20 Q&A Retail

13:20 – 13:30 Conclusions

The Supporting Partners of this event are Sancons Capital & Investment and Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Zabka Polonia: “Avem planuri ambitioase sa crestem pe piata din Romania, atat organic, cat si prin achizitii de retele mici de magazine. Monitorizam oportunitatile de crestere, inclusiv situatia pietei ca urmare a achizitiilor recente.” Reteaua poloneza de retail a intrat in Romania dupa ce a platit un pret de achizitie de aproape 12 mil. Euro catre familia Trandafir pentru a prelua direct o participatie de 36% din DRIM Daniel Distributie FMCG, evaluand pachetul de actiuni de 100% al companiei – tinta la aproape 33 mil. Euro. Cum arata structura tranzactiei prin care Zabka si-a majorat recent participatia la 73% in compania locala

Reteaua poloneza de magazine de proximitate Zabka, unul dintre cei mai noi investitori straini intrati pe piata de profil din Romania printr-o achizitie M&A, deruleaza analize aprofundate privind potentiale tinte de achizitie la nivel local, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Noi avem planuri ambitioase pentru a creste pe piata din Romania, atat organic, cat si prin achizitii de mici de retele mici de magazine”, au declarat reprezentantii companiei Zabka pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Magazine individuale ni se alatura deja sub brandul Froo si derulam analize in profunzime privind tinte potentiale de achizitie. Monitorizam oportunitatile de crestere, inclusiv privind situatia pietei ca urmare a ultimelor achizitii”, au precizat reprezentantii Zabka Polonia.

Intrebati despre potentialul tranzactiilor aflate in pregatire la nivel local, reprezentantii Zabka au raspuns: “Nu facem comentarii asupra altor chestiuni, inclusiv in ceea ce priveste detaliile de proiect sau valoarea pipeline-ului M&A (achizitii in pregatire, n.r.)”.

In acest moment, una dintre oportunitatile de achizitie de magazine de pe piata din Romania facute publice este vanzarea unei retele de 87 de magazine de catre Ahold Delhaize, dupa preluarea retelei Profi, care figureaza in bilantul grupului olandezo – belgian ca active detinute in vederea vanzarii, evaluate la 49 mil. Euro.

Compania poloneza Zabka, listata in prezent pe bursa de la Varsovia cu o capitalizare de piata curenta de peste 22,6 mld. zloti (circa 5,3 mld.Euro), a intrat pe piata din Romania in 2024 prin achizitia DRIM Daniel Distributie FMCG – un distribuitor din top 10 al pietei de profil din Romania – si a anuntat planuri masive la nivel local cu tinta de a deschide aproximativ 1.000 de magazine pe an pentru a ajunge pana la 4.000 de unitati pe termen mediu.

Un astfel de plan care combina cresterea organica cu achizitii M&A la anvergura anuntata ar avea un impact semnificativ asupra pietei de profil din Romania, inclusiv asupra configuratiei la nivelul jucatorilor de top.

Comparativ, investitorul strategic olandezo – belgian Ahold Delhaize a finalizat pe 3 ianuarie 2025 achizitia companiei Profi Rom Food, care opereaza o retea de aproximativ 1.700 de supermarketuri si magazine de proximitate Profi care au generat vanzari anuale nete de 2,7 mld. Euro in ultimele 12 luni incheiate in iunie 2024. Astfel, conform datelor facute publice de catre Ahold Delhaize, gigantul international miza pe o dublare a volumului sau de afaceri din Romania odata cu intrarea Profi in portofoliul sau local, alaturi de reteaua de circa 1.000 de magazine care opereaza deja sub brandul Mega Image.

Pariul Zabka pe capturarea unei parti din potentialul de crestere al pietei din Romania se bazeaza pe o serie de argumente cum ar fi – caracteristica de piata fragmentata, un profil al consumatorului roman apropiat de profilul consumatorului polonez, un buget de cheltuieli pentru cumpararea de alimente de 3.341 USD in 2023 cu o rata agregata de crestere anuala de 4,5% in perioada 2023 – 2028 in Romania fata de un buget de 3.253 USD in 2023 cu o rata de crestere agregata anuala (CAGR) de 2,3% in Polonia in acelasi interval, dar si o rata de crestere agregata anuala de 17% in intervalul 2019 – 2023 pe segmentul magazinelor moderne de convenienta, fiind unul dintre segmentele cu cea mai rapida crestere din retailul alimentar romanesc.

Datele furnizate de catre consultantii OC&C mai indica faptul ca piata din Romania este cu aproximativ 5 ani in urma Poloniei lasand asadar un spatiu de crestere potentiala pe termen mediu, cu o piata adresabila totala (total addressable market) estimata la 179 mld. zloti (42 mld. Euro) si o piata adresabila direct (direct addressable market) estimata la aproximativ 43 mld. zloti (10 mld. Euro).

Astfel, retailerul polonez Zabka isi pozitioneaza reteaua aflata in curs de dezvoltare sub brandul Froo pe segmentul de piata al magazinelor de convenienta unde concureaza cu formatele administrate de catre Carrefour Express (aflat in portofoliul investitorului strategic francez Carrefour), Profi Go si Shop & Go (magazine operate in regim de franciza de catre retelele Profi, respectiv Mega Image, ambele aflate acum sub controlul Ahold Delhaize).

Segmentul de piata de modern convenience, cu 1.176 de magazine, a avut in 2023 o pondere de numai 5% din vanzarile totale din retailul alimentar din Romania, cu mult sub alte etaje de piata precum comertul traditional (33% din total vanzari retail furnizate de 48.832 de unitati), hipermarketuri (24% din total vanzari retail alimentar furnizate de 263 de unitati), retelele de tip discounter cu o pondere de 19% din totalul vanzarilor din retailul alimentar furnizate de 745 de unitati, respectiv supermarketuri care au avut o cota de piata de 12% din total vanzari in piata de profil prin intermediul a 1.625 de unitati, conform datelor firmei de consultanta OC&C.

Potrivit acestora, rata de crestere agregata anuala de 17% din intervalul 2019 – 2023 a segmentului magazinelor de proximitate a fost dubla fata de ritmul inregistrat de catre supermarketuri si hipermarketuri – fiecare cu o rata CAGR de 8%, fiind depasita in schimb de segmentul retelelor de discounter operate de catre retele precum Lidl sau Penny, care au avut o rata CAGR de 21%.

Zabka a raportat la finele primului trimestru al anului, adica la sfarsitul lunii martie 2025 ca a ajuns la 87 de magazine pe piata din Romania.

Pe piata de retail din Romania, Zabka opereaza sub asa-numitul model de agent, in baza caruia magazinul din reteaua locala Froo este administrat de catre un asa-zis agent in numele si pe seama Froo Romania Retail SRL, companie aflata sub controlul Zabka, adica un model de business diferit fata de cel cu care opereaza reteaua pe piata din Polonia, unde francizatii administreaza magazinele sub umbrela marcii Zabka, insa in numele si pe seama lor, ceea ce inseamna ca vanzarile magazinului revin francizatilor, care platesc un anumit fee catre Zabka in baza francizei.

Zabka a preferat o achizitie M&A in mai multe trepte. Care este structura tranzactiei prin care reteaua poloneza a intrat pe piata din Romania

Spre deosebire de alti retaileri straini precum Lidl sau Delhaize Group (parte a Ahold Delhaize acum) care au intrat pe piata din Romania prin achizitia unor retele de retail deja existente, reteaua poloneza Zabka s-a orientat catre un distribuitor de bunuri de larg consum (FMCG) ca punct de start al unei expansiuni locale.

In decembrie 2023, grupul Zabka a semnat un acord de achizitie conditionat pentru preluarea DRIM Daniel Distributie FMCG de la familia Trandafir.

Froo Romania Holding SA este unicul actionar al DRIM Daniel Distributie FMCG si al Froo Romania Retail SRL.

Participatia de 39,96% din Froo Romania Holding SA pe care grupul polonez nu o controla imediat dupa tranzactie a fost obiectul unor clauze put option si call option din contractul intervenit intre parti, potrivit carora exista o simetrie in ceea ce priveste optiunea de achizitie a acestui pachet de catre cumparator, respectiv optiunea de vanzare a acestei participatii de catre familia Trandafir, care pot fi realizate in acelasi timp in termen de 6,5 ani de la data achizitiei, adica dupa 31 august 2030.

Totusi, cumparatorul are posibilitatea de a subscrie capital prin emiterea de actiuni noi la Froo Romania Holding pana la un plafon maxim de 85% din companie.

Polonezii au trecut deja la implementarea acestei clauze astfel ca la 18 decembrie 2024, Zabka a venit cu un aport de capital de peste 10,97 mil. Euro pentru a-si majora detinerea cu inca 6,97% pana la o participatie totala de 67% din companie, diluand corespunzator astfel pachetul controlat de catre familia Trandafir.

De asemenea, pe 20 februarie 2025, polonezii de la Zabka au venit cu un aport de capital proaspat de 14,5 mil. Euro la Froo Romania Holding SA, obtinand o noua majorare a participatiei lor de 6,18% pana la un pachet total detinut de 73,18% din compania locala, diluand participatia vanzatorilor DRIM Daniel Distributie FMCG cu putin sub pragul de 27%.

De unde vin banii Zabka pentru expansiune

Afacerea Zabka a fost fondata in 1998 de catre antreprenorul polonez Mariusz Switalski, de numele caruia sunt legate si infiintarea altor retele alimentare poloneze precum Eurocash si Biedronka.

Valoarea tranzactiei de exit a MidEuropa din Zabka din 2017 este estimata in jurul a circa 1,055 mld. Euro, conform unor date facute publice.

EBRD, un investitor institutional – ancora in peisajul fondurilor de private equity, a sustinut grupul polonez Zabka atat ca actionar minoritar, alaturi de CVC, cat si ca furnizor de finantare.

Inainte de IPO, actionariatul Zabka era impartit de catre CVC Capital Partners cu o participatie de 76,89%, Partners Group (un manager global de private equity cu active sub administrare de 152 mld. USD) cu 18,02%, EBRD cu 3,33% si alti actionari minoritari cu 1,76%.

In prezent, dupa IPO-ul din 2024, actionariatul Zabka s-a modificat substantial, avand in vedere ca un pachet de 30% este listat pe bursa de la Varsovia, iar CVC mai detine un pachet de 45,14%, Partners Group a ramas cu 12,64%, iar alti actionari minoritari isi impart o participatie de 12,22% din companie, intre care se afla si EBRD cu un pachet mai redus dupa ce a facut un exit partial prin intermediul IPO-ului.

Pe langa numerarul propriu si facilitatile de imprumut bancar, Zabka are acces din postura de companie listata si la banii investitorilor pe care ii poate atrage din emisiuni de obligatiuni.

EBRD continua sa sustina planurile de crestere ale Zabka, inclusiv cele de pe piata din Romania, dupa ce a subscris 140 mil. Zloti in mai 2025 in cadrul unei emisiuni de obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate a Zabka, care a atras 1 mld. zloti (circa 235 mil. Euro) de la investitori, bani care vor fi alocati pentru scopuri corporative, inclusiv investitii pe pietele din Polonia si Romania, cele doua piete care sunt in focusul grupului polonez.

Pentru 2024, grupul polonez Zabka a raportat vanzari anuale de 27,3 mld. zloti (in jurul a 6,3 mld. Euro), in crestere cu 20% fata de anul anterior, un profit net ajustat de 714 mil. Zloti (in jurul a 166 mil. Euro, mai mare cu 66% fata de anul anterior) si EBITDA ajustat de 3,5 mld. zloti (circa 0,8 mld. Euro, +24% an la an) la o retea formata din aproximativ 11.000 de magazine.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Ahold Delhaize, noul proprietar al retelei Profi: Am asteptat finalizarea achizitiei Profi pentru a incepe vanzarea celor 87 de magazine si vom lansa un proces oficial de vanzare in timp util. Cumparatorul a folosit banii atrasi dintr-o emisiune de obligatiuni plasata in prima jumatate a anului 2024 pentru a finanta pretul de achizitie al Profi si a rambursa imprumutul sindicalizat catre banci. “Ca urmare a achizitiei, Profi nu are nicio facilitate de imprumut extern restanta pentru ca are acces la structurile de finantare interna”. Pentru vanzatorul MidEuropa, exitul la o valoare de intreprindere de circa 1,3 mld. Euro din Profi a adus aproape jumatate din lichiditatile primite de catre investitorii sai LP din cele 6 exituri din 2023

Ca urmare a finalizarii achizitiei Profi la o valoare de intreprindere de circa 1,3 mld. Euro de catre gigantul international de retail Ahold Delhaize, compania Profi Rom Food si-a rambursat toate datoriile pe care le avea catre banci si isi schimba modelul de finantare avand de acum acces la structurile de finantare interna ale noului sau proprietar, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Profi si-a finantat masiv extinderea organica si achizitiile de tip add-on in mandatul managerului de private equity MidEuropa cu ajutorul unui imprumut sindicalizat contractat de la banci, a carui valoare depasea in 2021 pragul de 430 mil. Euro (peste 2,1 mld. RON), fiind unul dintre cele mai mari imprumuturi corporate contractate in ultimul deceniu de catre o companie din Romania. In ultimii ani, valoarea datoriei nete a Profi – rezultata din valoarea totala a imprumuturilor contractate de la banci mai putin lichiditatile companiei – a scazut sub pragul de 400 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Valoarea de intreprindere de aproape 1,3 mld. Euro la care a fost vandut Profi de catre MidEuropa catre Ahold Delhaize include atat pretul de achizitie al pachetului de actiuni, cat si datoria neta a companiei.

„Ahold Delhaize a finalizat o oferta publica de obligatiuni in prima jumatate a anului 2024, iar din banii obtinuti printre altele au fost folositi pentru a finanta pretul de achizitie si datoria relevanta a Profi. Ca urmare a achizitiei, Profi nu are nicio facilitate de imprumut extern restanta pentru ca are acces la structurile de finantare interna”, au precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii grupului Ahold Delhaize, noul proprietar al Profi.

Pe 30 octombrie 2023 la momentul semnarii achizitiei a 100% din actiunile Profi Rom Food, compania care administreaza reteaua de supermarketuri Profi, Ahold Delhaize a anuntat ca achizitia va fi finantata 100% cu instrumente de datorie.

Pe 23 noiembrie 2023, Ahold Delhaize, cumparatorul Profi, a contractat o facilitate de imprumut bancar sindicalizat negarantat de 1,2 mld. Euro cu maturitate de un an si cu doua optiuni de prelungire de cate 6 luni.

In aprilie 2024, Ahold Delhaize a lansat pe piata internationala de capital obligatiuni cu o valoare totala de 1,6 mld. Euro, din care o emisiune de titluri de 400 mil. Euro scadenta in 2026, o emisiune de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro cu un cupon anual de 3,375% cu scadenta in 2031, respectiv o emisiune de obligatiuni cu un cupon anual de 3,875% cu obiective de sustenabilitate de 700 mil. Euro cu scadenta in 2036.

Banii obtinuti din plasarea emisiunilor de obligatiuni in valoare cumulata de 1,1 mld. Euro – adica cei din emisiunea de titluri de 400 mil. Euro si cei incasati de pe urma emisiunii de obligatiuni de 700 mil. Euro – au avut ca destinatie finantarea unor scopuri generale corporative, inclusiv refinantarea datoriilor existente rezultate din achizitia Profi, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Finalizarea achizitiei Profi de catre Ahold Delhaize a fost anuntata pe 3 ianuarie 2025, ceea ce reprezinta intr-o tranzactie, de regula, data de referinta pentru transferul banilor catre vanzator si momentul in care compania trece in proprietatea cumparatorului.

„Este cu adevarat un moment important primirea unui nou brand in familia noastra de marci. Suntem incantati ca am finalizat aceasta tranzactie, marcand un pas considerabil al prezentei noastre in regiune. Achizitia Profi ne consolideaza angajamentul de a oferi clientilor din Romania o gama larga si diversificata de produse si servicii de inalta calitate. Asteptam cu nerabdare sa cream valoare pe termen lung pentru clientii, colegii si partenerii nostri si alte parti interesate”, a declarat Frans Muller, Presedinte si CEO al Ahold Delhaize.

Impactul tranzactiei se va resimti in 2025 in bilantul cumparatorului, care se asteapta sa isi adauge vanzari nete de 3 mld. Euro in acest an din partea Profi odata cu consolidarea achizitiei in situatiile sale financiare. Profi a obtinut vanzari nete de 2,7 mld. Euro in ultimele 12 luni incheiate in iunie 2024, a precizat Ahold Delhaize.

BofA Securities si Goldman Sachs au oferit consultanta financiara pentru Ahold Delhaize la achizitia Profi, in timp ce firmele de avocatura CMS Cameron McKenna Nabarro Olswang si GNP Guia Naghi & Partners au oferit servicii de consultanta juridica pentru cumparator.

De cealalta parte, managerul londonez de fonduri de private equity MidEuropa a fost consiliat de catre banca de investitii americana Citi, de catre consultantii EY (financiar si taxe), Beragua (commercial) si firmele de avocatura White & Case si RTPR.

Ahold – Delhaize are o valoare de piata de peste 29,6 mld. Euro pe bursa Euronext Amsterdam, cei mai mari actionari raportati fiind mari investitori institutionali globali precum Blackrock cu 5,63% din actiuni, Goldman Sachs Group cu 3,26%, Amundi Asset Management cu 3,04%, respectiv State Street Corporation cu 3,031%, conform ultimelor informatii disponibile.

Ce pasi face Ahold Delhaize in Romania dupa achizitia Profi – urmeaza vanzarea a 87 de magazine si un nou CEO al Profi pentru integrarea in grupul olandezo – belgian

Tranzactia de vanzare a Profi dintre Ahold Delhaize si MidEuropa a fost aprobata conditionat de catre Consiliul Concurentei, care a anuntat pe 4 decembrie 2024 o serie de masuri pe care cumparatorul s-a angajat sa le ia in perioada urmatoare pentru a limita impactul tranzactiei asupra mediului concurential de pe piata de retail din Romania.

Printre conditiile asumate de catre cumparator se afla si vanzarea unui numar de 87 de magazine din 44 de localitati, mare parte dintre acestea fiind parte a retelei Profi.

Intrebati in ce stadiu se afla procesul de vanzare al celor 87 de magazine care fac obiectul angajamentelor asumata fata de Consiliul Concurentei, reprezentantii grupului Ahold Delhaize au raspuns jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO: “Am asteptat inchiderea tranzactiei (anuntata vineri, 3 ianuarie 2024, n.r.) pentru a incepe procesul de vanzare. Aliniati cu legislatia concurentei din Romania, a trebuit sa incheiem tranzactia pentru a fi proprietarii magazinelor Profi pentru a putea sa adresam cesionarile necesare. Acum ca a avut loc inchiderea tranzactiei, vom lansa un proces de vanzare in timp util”.

Cel mai important efect al achizitiei Profi este insa la nivel operational, unde gigantul Ahold Delhaize isi dubleaza amprenta pe piata de retail din Romania. Tranzactia are impact pe segmentul de supermarketuri si magazine de proximitate al pietei de profil.

Ahold Delhaize, care administreaza déjà o retea de aproximativ 1.000 magazine sub brandul Mega Image, a preluat de pe 3 ianuarie 2024 o retea Profi de aproape 1.700 de unitati, care ofera o complementaritate puternica alaturi de reteaua Mega Image pentru ca adauga pe verticala segmente de clientela diferite, precum mediul rural si segmentul de retail economic, dar completeaza si pe orizontala o arie geografica urbana in care Mega Image nu era prezent anterior.

Pentru integrarea Profi in familia de branduri a concernului Ahold Delhaize, grupul olandezo – belgian a anuntat pe 8 ianuarie 2025 numirea lui Mihai Spulber, SVP Operatiuni si Supply Chain la Mega Image, pe pozitia de CEO al Profi.

Mihai Spulber va prelua pe 1 iulie 2025 pozitia ocupata in prezent de catre Gaetan Pacton, care va asigura timp de 6 luni procesul de tranzitie catre noua echipa de management. Gaetan Pacton urmeaza astfel sa paraseasca la jumatatea acestui an compania la a carui crestere a contribuit.

Pe piata de retail din Romania, Profi era singurul jucator aflat in portofoliul unui investitor financiar inainte de tranzactia cu Ahold Delhaize, concurand cu investitori strategici internationali precum Auchan, Schwarz Group – cu retelele sale Lidl si Kaufland, Carrefour, respectiv Rewe.

In vara anului 2024, tranzactia de succes a Profi a fost urmata de un nou pariu al unor investitori financiari pe potentialul de crestere exponentiala oferita de consumul intern dupa ce un consortiu format de catre fondurile de private equity administrate de catre CEECAT Capital, Morphosis Capital si EBRD a preluat pachetul majoritar in reteaua antreprenoriala locala La Cocos.

EBRD a obtinut déjà roadele investitiei in Profi, fiind unul dintre investitorii LP din spatele fondului administrat de catre MidEuropa ce a avut reteaua de retail in portofoliu, iar acum intra direct in piata de retail in calitatea sa de actionar al retelei La Cocos, in contextul in care este si investitor LP in noul fond administrat de catre Morphosis Capital, dar si un investitor – cheie in multe alte platforme de capital operationale sau in curs de strangere de fonduri din Europa Centrala si de Est.

Ce impact are vanzarea Profi asupra MidEuropa – al doilea exit de peste 1 mld. Euro pe piata de retail din Europa Centrala si de Est si evenimentul care a generat aproape jumatate din toata lichiditatea distribuita catre investitorii sai LP de pe urma celor 6 exituri din 2023

Pentru MidEuropa, vanzarea Profi reprezinta primul sau exit de peste 1 mld. Euro din Romania si al doilea sau exit de peste 1 mld. Euro de pe piata de retail din Europa Centrala si de Est, dupa vanzarea retelei poloneze Zabka in 2017.

Anul 2017 marcheaza nu doar momentul exitului din Zabka ci este si anul in care MidEuropa a devenit efectiv noul proprietar al retelei Profi pe piata din Romania. In toamna anului 2016, MidEuropa a anuntat achizitia pachetului de 100% din Profi Rom Food pentru un prêt de achizitie de 533 mil. Euro, vanzatorul fiind un alt manager relevant de private equity din Europa Centrala si de Est, Enterprise Investors.

La momentul achizitiei Profi de catre MidEuropa, valoarea de intreprindere a Profi se apropia de circa 600 mil. Euro, sustineau la acel moment surse din piata.

Exitul MidEuropa din Profi a fost facut la un multiplicator EBITDA “foarte aproape de <<double digit>> (10x EBITDA – n.r.)”, declara Andrei Bica, directorul financiar al Profi in decembrie 2023 in cadrul evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT, organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Surse apropiate tranzactiei sustineau, de asemenea, ca MidEuropa a obtinut din vanzarea Profi un multiplu de aproximativ 2,5 ori fata de investitia sa directa de capital in reteaua de retail.

De asemenea, exitul MidEuropa din Profi a generat aproape jumatate din distributia de lichiditate catre investitorii sai LP raportat la cele 6 exituri din 2023, potrivit lui Robert Knorr, Managing Partner al MidEuropa.

In 2023, MidEuropa a avut atat tranzactii de exit total, cat si exituri partiale din companii aflate in portofoliul sau.

In mandatul MidEuropa, reteaua Profi a adaugat inca aproximativ 1.200 de magazine si si-a majorat vanzarile de peste 3,5 ori, sustine vanzatorul.

Vanzarea Profi catre Ahold Delhaize este cea mai mare tranzactie din industria alimentara din Europa continentala care a implicat un fond de private equity, sustin reprezentantii MidEuropa.

Veniturile anuale ale Profi au crescut de la circa 800 mil. Euro pana la aproximativ 2,6 mld. Euro in cei 7 ani de administrare sub “umbrela” MidEuropa.

Reprezentantii MidEuropa afirma ca au investit peste 600 mil. Euro in expansiunea Profi, care a urmat atat planuri de crestere organica, precum si achizitia unor retele locale mai mici prin tranzactii de tip add-on.

Aceasta dezvoltare a fost finantata masiv din bani luati de la banci.

Astfel, imprumutul folosit de catre Mid Europa la achizitia Profi semnat in martie 20217 a fost ulterior modificat in anii urmatori, ajungand in septembrie 2021 la o suma principala de 2.146.680.843 RON (in jurul a 430 mil. Euro) plus o alta facilitate de credit in valoare de 30 mil. Euro, ceea ce insemna un pachet de finantare total de circa 460 mil. Euro, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Pe lista bancilor care au finantat expansiunea Profi printr-unul dintre cele mai mari credite corporate rulate recent de catre o companie din Romania s-au aflat institutii financiare precum Citi, ING Bank, Erste Group (inclusiv BCR), Banca Transilvania, Bancpost (acum parte a Banca Transilvania), CEC Bank, Eximbank, International Investment Bank (IIB), Intesa Sanpaolo Romania, Garanti Bank, Raiffeisen Bank, BRD (parte a grupului francez Societe Generale), UniCredit Bank, International Bank for Economic Co-operation, Alpha Bank Romania (banca intrata in portofoliul UniCredit), EBRD, IFC sau JP Morgan.

Robert Knorr, Managing Partner al MidEuropa, spunea in 2024 despre pozitionarea Profi in piata de retail din Romania ca si-a gasit propria nisa in concurenta sa cu retele de tip hard discount, respectiv jucatorii din zona de hypermarketuri si supermarketuri.

Potrivit sefului MidEuropa, piata de retail din Romania este mai apropiata la nivelul consumatorilor de tari latine precum Italia sau Franta unde exista o afinitate mai mare fata de branduri si sunt mai putine produse de tip private label la raft, in timp ce piata de retail din Polonia este mai sensibila la politici de discount si prêt, model care seamana mai mult cu piata de profil din Germania.

Ahold Delhaize va administra in Romania una dintre cele mai mari retele de retail din punct de vedere al cifrei de afaceri, cu un rulaj total anual ce va depasi 5 mld. Euro, marcand astfel o noua etapa de consolidare a pietei de profil prin crearea unei structuri in care au fost inglobate de-a lungul timpului mai multe afaceri antreprenoriale in frunte cu retelele Profi si La Fourmi – trecute ulterior prin mana unor fonduri de investitii de talie regionala precum Enterprise Investors, Global Finance si MidEuropa.

Investitorul strategic olandezo – belgian este astfel capat de linie pentru initiative antreprenoriale pornite in urma cu peste 30 de ani, cum este cazul La Fourmi – prima retea de supermarketuri pornita in Romania in anul 1993.

Intr-o privire mai larga asupra pietei de retail, achizitiile investitorilor strategici care au dus la o faza de consolidare a pietei de retail nu au vizat doar retele antreprenoriale si afaceri din portofoliile investitorilor de private equity, ci au vizat si portofolii sau jucatori detinuti de investitori strategici asa cum a fost preluarea hipermarketurilor Real de catre Auchan (2012), achizitia Billa Romania (2015) si a hipermarketurilor Cora de catre Carrefour (2023) sau achizitia retelei Plus Romania de catre Lidl (2010).

MidEuropa, unul dintre cei mai importanti manageri de fonduri private equity pentru Europa Centrala si de Est, ramane in portofoliul sau local dupa vanzarea Profi cu platformele Regina Maria (servicii medicale) si Cargus (curierat), pentru ambele fiind discutii cu investitori ce pot prefigura noi tranzactii de exit in perioada urmatoare.