“Mai mult de 10% din caloriile consumate in Egipt vin din Rusia sau Ucraina, acelasi procent este si in Mongolia. Daca te uiti la Turcia, mai mult de 10% din caloriile consumate local vin din tari cu restrictii de export. In Georgia, de asemenea, care este in topul tarilor afectate de conflict (conflictul ruso – ucrainean, n.r.), stocurile sunt scazute. Romania nu este expusa direct, dar preturile ridicate ale produselor agricole afecteaza economia si consumatorii”, a spus Beata Javorcik, economist – sef al Bancii Europene penrtru Recosntructie si Dezvoltare (BERD), la conferinta „Equality, Diversity and Inclusion in CEE Conference: Today and Tomorrow”, organizata la Bucuresti pe 29 iunie 2022 de catre BERD si Camera de Comert Romana pentru Diversitate (RDCC).
Tarile cu cea mai mare cota de exporturi alimentare aflate sub restrictii sunt Indonezia, Algeria si Rusia, ultima pe fondul agresiunii militare asupra Ucrainei, care i-a adus mai multe valuri de sanctiuni internationale si embargouri de export.
Pe lista tarilor cu restrictii la exporturile alimentare se afla Ucraina, Kazahstan, Serbia, Egipt si Turcia, potrivit datelor International Food Policy Research Institute, prezentate de catre economistul – sef al BERD.
Pe harta celor mai afectate tari de razboiul Rusiei in Ucraina si de restrictiile de export existente, tari ca Tadjikistan si Uzbekistan sunt in top, in conditiile in care importa 90% din grau din Kazahstan, tara cu restrictii de export , sau Georgia, care isi asigura 70% din consumul de grau si 90% din uleiul de floarea-soarelui din Rusia si Ucraina. Importul Romaniei de calorii este afectat in proportie de 20% de catre restrictiile de export impuse, in linie cu celelalte tari din regiunea Europei Centrale si de Est, mai arata datele BERD.
Cheltuielile cu hrana in raport cu cosul de consum au avut in 2021 o pondere de 30% in Romania, cea mai ridicata medie inregistrata de un stat membru al UE si peste media de 25% a tarilor din aria de actiune a BERD care acopera state din Europa, Africa si Asia. Comparativ, state precum Cehia, Polonia, Slovacia, statele baltice, Croatia sunt la un nivel in jurul a 20%, iar in Germania ponderea cheltuielilor de hrana ajung la 15% din cosul de consum, adica undeva la jumatate fata de media inregistrata in Romania, mai arata datele prezentate de BERD.
Pe piata internationala, s-au inregistrat cresteri mari atat ale pretului din energie precum petrol, gaze naturale, energie electrica, dar si la grau, porumb si alte produse agricole, pe fondul razboiului ruso-ucrainean si a restrictiilor de export aducand tot mai multe riscuri pentru siguranta alimentara.
“Piata se asteapta ca preturile ridicate la grau vor persista pana in decembrie 2023”, a punctat Beata Javorcik de la BERD.
In contrast, pietele se asteapta ca pretul pretrolului sa scada in acelasi interval de timp, a mai precizat Beata Javorcik.
Daca impactul cotatiei la titei este unul global, pretul la gaze naturale este unul regional si a ajuns la niveluri istorice in Europa.
In ceea ce priveste ponderea cheltuielilor cu utilitatile in raport cu venitul per gospodarie, Romania inregistra in 2016 un raport de 25%, cel mai ridicat la nivelul statelor UE, depasita doar de tari precum Armenia (27%) si Moldova (28%), ceea ce indica o puternica vulnerabilitate a consumatorilor din Romania la cresterea preturilor la energie, care se traduce in facturi mai mari.
In ceea ce priveste cresterea inflatiei, datele din aprilie 2022 prezentate de BERD indica Romania in linie cu celelalte state din regiune si sub media statelor in care activeaza BERD, dar peste media de inflatie inregistrata in zona Euro.
Toate aceste cresteri, inclusiv a costurilor de finantare a statelor si a datoriei publice, indica o presiune si mai mare asupra cheltuielilor bugetului de stat, a carui marja de manevra este din ce in ce mai mica in alte arii de cheltuieli publice.
Pe de alta parte, intreruperile din lanturile de alimentare aduc si oportunitati, considera Beata Javorcik, in contextul in care companiile incep sa se gandeasca la diversificarea surselor, si deci a furnizorilor. Astfel, 29,5% din randurile producatorilor germani intentioneaza sa isi creasca numarul de furnizori, ceea ce devine o oportunitate pentru regiunea Europei Centrale si de Est in conditiile in care aici se produc multe dintre produsele importate din China de firmele germane.
Ceea ce ar insemna o oportunitate pentru Romania si alte tari din regiune sa isi creasca exporturile catre piata germana, noteaza Beata Javorcik. Romania ar putea sa isi valorifice astfel potentialul in zona comenzilor de echipamente, panouri de bord, cabluri, scaune si alte piese de mobilier, mai arata datele BERD.
La conferinta organizata de catre BERD si RDCC au mai participat, printre altii, si Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei la Bucuresti, Shane Dixon din partea ambasadei SUA la Bucuresti, Charlotte Ruhe – Managing Director BERD pentru regiunea Europei Centrale si de Sud-Est si Igor Ostrowski, Partener si Co-Coordonator la nivel global al practicii de tehnologie, media si telecomunicatii in cadrul firmei de avocatura Dentons.