Arhive etichete: privatizare

Transgaz întoarce roata istoriei. Firma controlată de statul român a depus în consorțiu ofertă angajantă la privatizarea transportatorului elen de gaze DESFA al cărui acționar este Hellenic Petroleum, compania care depunea în 2003 scrisoare de interes la privatizarea Petrom

Reganosa, Transgaz și BERD au anunțat că împreună, ca părți ale consorțiului condus de Reganosa, au depus o ofertă angajantă pentru achiziția operatorului elen de transport de gaze DESFA.

Pe 16 februarie 2018, Fondul pentru Dezvoltarea Activelor din Republica Elenă a anunțat că a primit două oferte angajante pentru achiziția unei participații de 66% din DESFA în cadrul procesului de privatizare.

Pachetul scos la vânzare de statul grec este format dintr-o participație de 31% din DESFA deținută de Fondul pentru Dezvoltarea Activelor din Republica Elenă și încă 35% cotă parte deținută de HELPE (Hellenic Petroleum).

Au depus oferte angajante consorțiul compus din Snam S.p.A., Enagas Internacional S.L.U. și Fluxys S.A., respectiv consorțiul compus din Regasificadora del Noroeste S.A., Reganosa Asset Investments S.L.U., S.N.T.G.N. Transgaz S.A. și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Procesul de evaluare va începe imediat și se va desfășura în conformitate cu termenii specificați în scrisoarea privind procedura de licitație.

Transgaz, una dintre cele mai puternice companii controlate de statul român, dispune de lichidități și este deja implicată într-un alt proces de privatizare derulat în Republica Moldova, unde vizează preluarea companiei care va opera gazoductul Iași – Ungheni, un proiect al cărui principal finanțator este BERD.

Tot BERD, acționar minoritar în Banca Transilvania, a facilitat băncii din Cluj – Napoca procesul de preluare a Victoriabank, una din băncile de top din Republica Moldova, astfel că BERD a devenit un catalizator pentru expansiunea regională a companiilor cu capital românesc.

Transgaz, companie controlată de statul român, participă la privatizarea DESFA, în contextul în care unul dintre Hellenic Petroleum, unul dintre proprietarii DESFA, a depus în septembrie 2013 scrisoare de interes la privatizarea Petrom de către statul român.

Transgaz a depus alături de firma franceză GRTgaz o scrisoare de interes pentru achiziția a 66% din acțiunile transportatorului elen de gaze DESFA. Vânzătorul a primit șase expresii de interes, pe lista investitorilor potențiali fiind Gasunie, Snam și Macquarie

Lasă un răspuns

Transportatorul român de gaze Transgaz a anunțat, astăzi, că a depus o scrisoare de interes alături de compania franceză GRTgaz pentru achiziția a 66% din acțiunile firmei elene de transport a gazelor DESFA.

“În ansamblul planurilor sale de dezvoltare, SNTGN Transgaz SA și-a exprimat interesul de a participa, împreună cu GRTgaz din Franța, la privatizarea operatorului de transport gaze naturale DESFA din Grecia. În acest sens, consorțiul format de Transgaz și GRTgaz a depus o scrisoare de intenție pentru achiziția a 66% din acțiunile DESFA care fac obiectul privatizării organizate de Fondul Republicii Elene pentru Dezvoltarea Activelor (HRADF)”, au precizat reprezentanții companiei românești.

Vânzarea pachetului majoritar de acțiuni al DESFA face parte din măsurile convenite de autoritățile de la Atena cu Comisia Europeană și cu creditorii internaționali, în cadrul programului mai amplu de redresare a economiei elene, fiind confirmată ca un element cheie al pachetului de reforme în cuprinsul celei de a doua revizii a Raportului de conformare întocmit de Comisia Europeană.

Vânzătorul a anunțat pe 7 august că a primit 6 expresii de interes din partea Macquarie Infrastructure and Real Assets (Europe) Limited, a consorțiului format din Snam S.p.A., Enagás Internacional S.L.U.,Fluxys S.A. și N.V. Nederlandse Gasunie, a consorțiului dintre Transgaz și GRTgaz, din partea Regasificadora del Noroeste S.A, din partea Integrated Utility Services Inc. (INTUS) și, respectiv, din partea Powerglobe LLC.

Gigantul australian Macquarie a depus în toamna anului trecut ofertă pentru achiziția unui pachet de circa 30% din E.ON Distribuție România, tranzacție adjudecată pentru un preț în jurul a 250 mil. euro de către grupul financiar german Allianz, potrivit informațiilor publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 septembrie 2016.

Consultanții HRADF vor evalua expresiile de interes depuse și vor înainta board-ului de directori HRADF recomandările privind candidații care se califică în faza următoare a licitației.

Pentru vânzarea DESFA, partea elenă a angajat un consorțiu de consultanți financiari și juridici din care fac parte Alantra Greece Corporate Advisors S.A., Alpha Bank A.E., Koutalidis Law Firm și Clifford Chance LLP.

Pachetul de 65% din DESFA scos la vânzare de către partea elenă este format dintr-un pachet de 31% aparținând HRADF, în timp ce alte 35% sunt deținute de către compania petrolieră grecească Hellenic Petroleum.

În septembrie 2003, Hellenic Petroleum a depus scrisoare de interes pentru preluarea a 51% din Petrom în cadrul procesului de privatizare lansat de statul român, tranzacție finalizată în 2004 de către OMV (Austria).

Contextul regional s-a schimbat însă puternic în ultimul deceniu, companiile energetice din România având acum o poziție financiară și operațională mai puternică decât firmele de profil din Grecia sau din alte piețe ale Europei de Sud – Est.

Astfel, mari companii românești din energie se uită acum după ținte din regiune pentru a-și plasa lichiditățile așa cum în urmă cu peste un deceniu erau la rândul lor ținte de achiziție pentru alte companii mari din regiune precum OMV sau CEZ (Cehia).

Electrica, o altă “perlă” aflată ca și Transgaz în portofoliul statului român, și-a exprimat recent interesul pentru tranzacția prin care CEZ tatonează vânzarea distribuției de electricitate din Bulgaria.

Transgaz, companie care deține monopolul transportului și tranzitului de gaze din România, este listată pe bursa de la București, principalul acționar fiind statul român cu 58,5% din acțiuni.

Compania este una dintre cele mai profitabile firme aflate în portofoliului statului român și dispune de lichidități importante.

Transgaz a raportat pentru anul trecut un profit net de 594,5 mil. Lei (circa 132 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 1,75 mld. Lei (0,39 mld. Euro), disponibilitățile în conturile bancare ajungând la 949,3 mil. Lei (circa 211 mil. Euro), potrivit raportului anual al companiei. Marja EBITDA raportat la vânzări a fost anul trecut de 48,2%.

Valoarea bursieră a Transgaz este de peste 1 mld. Euro (4,6 mld. Lei).

DESFA operează rețeaua de transport a gazelor din Grecia și dispune de un terminal de gaze natural lichefiate (LNG) pe insula Revythoussa.

Vânzarea DESFA face parte dintr-un program al Greciei de vânzare de active pentru a-și onora obligațiile angajate în fața Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional (FMI), proces în cadrul căruia recent National Bank of Greece a anunțat vânzarea Banca Românească către grupul ungar OTP, iar Eurobank este în fază avansată cu vânzarea Bancpost și a altor active din piața românească.

DESFA a raportat pentru 2016 vânzări de 169,6 mil. Euro și un profit net de 34,3 mil. Euro.

Statul elen și Hellenic Petroleum au ajuns anterior la un acord pentru vânzarea a 66% din acțiunile DESFA către compania petrolieră SOCAR din Azerbaidjan pentru 400 mil. Euro, însă tranzacția a picat după ce Atena a majorat tarifele companiei sub așteptările SOCAR, iar companie azeră a solicitat la rândul său reducerea prețului de achiziție convenit anterior, potrivit Reuters.

Enel a finalizat astăzi achiziția pachetului de circa 13,6% din E-Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia pentru care a plătit circa 400 mil. Euro. Italienii ajung la o participație de 78% din fosta perlă Electrica Muntenia Sud pentru care au plătit în total circa 1,25 mld.euro. Vânzarea fostei subsidiare Electrica a adus cei mai mulți bani în contul privatizărilor statului român, după cea a BCR. Achiziția Enel este cea mai mare tranzacție locală de la începutul anului și dă un impuls major pieței de fuziuni și achiziții din România

Lasă un răspuns

Gigantul italian din domeniul utilităților Enel a anunțat, astăzi, că a finalizat achiziția unui pachet de aproximativ 13,6% din capitalul E-Distribuție Muntenia și a Enel Energie Muntenia pentru un preț total de circa 400 mil. Euro. Vânzătorul este Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), care are în portofoliu pachete de acțiuni la companii care au fost privatizate, dar în care încă a rămas acționar.

După tranzacție, Enel Investment Holding BV, vehiculul de investiții controlat de Enel, și-a majorat participația în cele două companii de la 64,4% la aproximativ 78%.

Pe parcursul acestei tranzacţii, Enel a fost asistat de echipa Suciu Popa coordonată de Miruna Suciu şi Luminita Popa (Managing Partners), din care au mai facut parte avocaţii Dan Ciobanu (Partner), Roxana Fercală, Bogdan Ghera şi Mihai Cărăgui. „În acest proiect au participat aceiaşi avocati-cheie iniţial implicaţi în procesul de privatizare început în 2005 şi în separarea funcţională a activităţilor (conducând la dobândirea participaţiei majoritare de 64,4% a Enel in E-Distribuţie Muntenia S.A. şi Enel Energie Muntenia S.A.), precum şi în procedurile arbitrale în faţa ICC Paris”, precizează reprezentanții casei de avocatură Suciu Popa.

Prețul plătit în total de către Enel de la câștigarea licitației de privatizare în anul 2006 pentru fosta Electrica Muntenia Sud până acum se ridică la circa 1,25 mld. Euro, din care o parte au mers într-o majorare de capital, vânzarea fostei subsidiare Electrica aducând cei mai mulți bani în contul statului român până acum din istoria privatizărilor, după recordul obținut la BCR în urmă cu 12 ani, de 3,75 mld. Euro, din care la stat au ajuns peste 2,2 mld. euro pentru participația sa.

Statul român a încasat în anul 2004 o sumă de 669 mil. Euro pentru vânzarea direct a unei participații de 33% din Petrom, liderul pieței petroliere, și circa 440 mil. Euro din vânzarea unui pachet majoritar de acțiuni de peste 50% din acțiunile Electrica în 2014 prin intermediul unei listări duale pe bursele de la București și Londra.

Achiziția de astăzi este consecința exercitării clauzei put option de către SAPE în noiembrie 2012. Prin exercitarea clauzei put option, SAPE a cerut Enel să-I plătească circa 520 mil. Euro, sumă contestată de către grupul italian. După ce discuțiile dintre părți s-au încheiat cu un eșec în privința agreării unui preț pentru pachetul de acțiuni respectiv, SAPE a început în 2014 procedurile de arbitraj în fața Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris, cerând pe lângă suma respectivă și circa 60 mil. Euro cu titlu de dobândă.

Pe 3 februarie, Tribunalul arbitral de la Paris a stabilit prețul de achiziție al participației aferent exercitării clauzei de put option la circa 400 mil. Euro, reducând suma cerută de către SAPE cu peste 100 mil. Euro și respingând cererile privind plata unei dobânzi.

Prețul stabilit de instanța de arbitraj este mai mic decât valoarea de 448 mil. Euro, recunoscută până acum în bilanțul consolidat al grupului Enel.

Achiziția majorează datoria financiară netă cu suma aferentă de 400 mil. Euro.

Tranzacția este compatibilă cu planul strategic 2017 – 2019 al grupului italian, prin care sunt prevăzute în jurul a 2 mld. Euro pentru achiziția pachetelor minoritare din companiile sale, pe lângă opțiunea unei posibile răscumpări de acțiuni.

În anul 2008, Enel a preluat un pachet de 64,4% din Electrica Muntenia Sud ca urmare a unui contract de privatizare semnat în iunie 2007. Apoi, ca urmare a separării operațiunilor de furnizare de electricitate de funcția de distribuție de energie electrică, afacerile Electrica Muntenia Sud au fost transferate pe două companii noi. Plata cu tot cu ajustările ulterioare de preț pentru pachetul de 64,4% a fost de aproximativ 850 mil. euro.

În contextul disputelor dintre Enel și statul român, compania italiană a demarat în 2014 un proces de vânzare la nivelul companiilor sale locale de distribuție și furnizare de energie pentru a-și putea reduce datoriile la nivel de grup, tranzacție la care a renunțat însă în anul 2015 după ce a ajuns la un acord cu bancherii pentru reducerea datoriilor grupului.

În România, Grupul Enel are în portofoliul său 2,8 milioane de clienţi prin reţeaua sa de furnizare şi distribuţie, iar Enel Green Power deţine şi operează centrale de producţie a energiei din surse regenerabile. A intrat în anul 2005 pe piața locală și acum are un set divers de operațiuni de la distribuție și vânzare de energie electrică până la producție de energie regenerabilă.

Pe piața de energie din România, Enel concurează cu Electrica, companie al cărei acționar principal este statul român, precum și cu concernul german E.ON, grupul francez Engie (ex-GDF Suez) și cehii de la CEZ.

Achiziția pachetului de 13,6% din cele două companii locale de către Enel pentru circa 400 mil. euro este cea mai mare tranzacție locală pe piața de fuziuni și achiziții din România de la începutul anului și cea mai mare tranzacție din piața locală de energie locală din ultimii trei ani, adică de la vânzarea pachetului majoritar al Electrica în vara anului 2014 încoace. În 2016, Allianz Capital a cumpărat un pachet de 30% din E.ON Distribuție România într-o tranzacție estimată în jurul a 250 mil. euro.

Piața de fuziuni și achiziții din România a fost în 2016 în medie de aproximativ 3,5 – 3,6 mld. euro, conform estimărilor firmelor de consultanță din cadrul Big Four.

Statul român a acceptat oferta neangajantă a belgienilor de la bpost pentru achiziția a 51% din Poșta Română

Lasă un răspuns

Ministerul pentru Societatea Informațională a anunțat astăzi că a acceptat oferta neangajantă a belgienilor de la bpost în cadrul procesului de privatizare a Poștei Române, unul din ultimele mari active din portofoliul statului.

”Statul român, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), a acceptat oferta neangajantă depusă de operatorul belgian de servicii poştale bpost pentru achiziţionarea pachetului de 51% din acţiunile deţinute la Compania Naţională Poşta Română. Acordul înseamnă trecerea la următoarea etapă a procesului de privatizare, cea de due diligence, premergătoare depunerii unei oferte angajante”, afirmă reprezentanții ministerului de resort.

În urma analizei detaliate a documentelor depuse de compania belgiană bpost, Comisia de Privatizare a concluzionat că aceasta răspunde cerinţelor din caietul de sarcini.

”Operatorul naţional de servicii poştale a încheiat anul 2014 cu un profit substanţial, după şase ani de pierderi consecutive, şi a demonstrat că poate fi un activ valoros pentru un investitor strategic”, afirmă Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională.

Admiterea ofertantului bpost în etapa de due diligence a procesului de privatizare presupune, în principal, acces la camera de date, întâlniri operaţionale cu managementul companiei şi negocierea contractului de privatizare. La finalul acestei etape, bpost va putea depune o ofertă finală fermă pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Poşta Română.

Operatorul belgian de servicii poştale bpost a avansat, la finalul lunii septembrie a anului trecut, o ofertă neangajantă pentru achiziţionarea pachetului de 51% din acţiunile Companiei Naţionale Poşta Română. În paralel cu etapa de due diligence, MSI intenţionează să finalizeze conversia datoriilor Poştei Române către stat în acţiuni, decizie care va creşte atractivitatea companiei.

Guvernul României a decis, în 12 decembrie 2012, demararea procedurii de privatizare a Poştei Române prin metoda majorării de capital prin aport de capital privat. Aceasta presupune dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, inclusiv cel rezultat ca urmare a conversiei în acţiuni a creanţelor statului faţă de companie.

Poşta Română este deţinută de statul român, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională, în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea (FP) în proporţie de 25%. Compania deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, însemnând peste 80% din totalul subunităţilor poştale care operează, în prezent, în România și deservește peste 19 milioane de locuitori și acoperă peste 7,5 milioane de adrese prin reţeaua poştală proprie.

Românii de la Blue Air, în luptă cu irlandezi, greci, israelieni, spanioli la privatizarea companiei naționale aeriene din Cipru. În total, circa 20 de companii au depus scrisori de interes pentru achiziția Cyprus Airways

Lasă un răspuns

Compania de transport aerian Blue Air a anunțat astăzi că este interesată să participe alături de banca de investiții Renaissance Capital la privatizarea companiei Cyprus Airways, scoase la vânzare de guvernul cipriot, potrivit unui comunicat de presă al Blue Air, citat de Mediafax. Aproximativ 20 de companii au depus scrisori de interes până la 23 iulie, termenul fixat de guvernul cipriot.

Astfel, reprezentanții Blue Air au călătorit în Cipru și au avut întâlniri cu mai multe agenții guvernamentale din Cipru, inclusiv cu reprezentanți ai Autorității Aeronautice, unde a fost prezent şi consultantul KPMG, administrator desemnat pentru structurarea procedurilor de privatizare, conform sursei citate.

Vânzarea companiei aeriene cipriote a stârnit interesul mai multor companii europene, printre care Arkia din Israel, Ryanair, cea mai mare companie aeriană low cost din lume, Aegean din Grecia, dar și a operatorilor aerieni din afara Europei, interesați să aibă acces prin intermediul Cyprus Airways la cele mai mari terminale ale Europei, după cum observă cotidianul financiar elen Kathimerini.

Președintele liniilor aeriene cipriote, Tony Antoniou, spunea la începutul acestei luni că găsirea unui investitor este crucială pentru supraviețuirea pe termen lung a companiei de transport național aerian.

Guvernul cipriot doreşte privatizarea companiei Cyprus Airways întrucât aceasta a întâmpinat dificultăți financiare în ultimii ani. Compania nu a reuşit să iasă din impas în ciuda faptului că statul cipriot i-a acordat un ajutor de stat de 102,9 milioane de euro. Din acest pachet 31,3 mil. euro au fost destinate unei majorări de capital, iar alte 73 mil. euro au fost resurse utilizate pentru salvarea companiei. Compania este obiectul unui amplu plan de restructurare ce se derulează în perioada 2012 – 2017.

Ajutorul de stat acordat companiei de către statul cipriot și notificat către Bruxelles în decembrie 2013 a determinat Comisia Europeană să declanșeze o anchetă prin care să stabilească dacă au fost sau nu respectate reglementările comunitare în materia acordării ajutorului de stat.

Înfiinţată în anul 1947, Cyprus Airways este compania naţională a Republicii Cipru şi operează 6 aeronave Airbus 320 către 19 destinaţii în Europa şi Orientul Apropiat. Cyprus Airways are încheiate parteneriate cu mai multe companii aeriene, printre care şi Tarom, potrivit Mediafax.

Activele companiei au înregistrat în 2011 valoarea de 141,7 milioane de euro. Compania a înregistrat în 2011 venituri totale de 212,9 milioane de euro. Grupul a realizat o pierdere pentru anul 2011 de 23,9 milioane euro, în comparație cu un profit de 232 mii euro realizat în 2010, potrivit raportului anual din 2011 al companiei.

Blue Air, companie fondată de omul de afaceri Nelu Iordache, a intrat pe piață în decembrie 2004. Compania a achiziționat în primul său an de activitate o aeronavă Boeing 737-300.
În anul 2013, compania Airline Management Solutions cu capital românesc, a preluat activitatea Blue Air printr-o tranzacţie în sumă de aproximativ 30 milioane de euro, care include asumarea unor obligaţii în valoare de 28 milioane de euro, potrivit avocatului Arthur Flieger, reprezentantul Airline Management Solutions, noul acţionar majoritar.

Airline Management Solutions a fost înfiinţată pe 17 aprilie 2012 şi are ca acţionari patru persoane fizice din Bucureşti, respectiv Teodor Cristian Rada (33%), Marius Mihail Puiu (33%), Tudor-Zamfir Constantinescu (17%) şi Luciana Păunescu (17%), potrivit ZF.

Compania a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 140,2 milioane lei (31,7 milioane euro), iar pierderea netă înregistrată de companie a fost de 76,3 (17,2 milioane euro). Numărul mediu de salariaţi a fost de 437 în anul 2013. Directorul General Blue Air, Gheorghe Răcaru, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că pentru perioada 2014-2015 obiectivul noilor acţionari este creşterea cifrei de afaceri consolidate cu 3-5%.

Renaissance Capital, partenerul ales de Blue Air pentru participarea la privatizarea companiei cipriote, este o bancă de investiții, în spatele căreia se află unul dintre cei mai bogați oligarhi ruși, Mihai Prohorov, cu o avere estimată de Forbes la 10,7 miliarde de dolari. Pe piața românească, Renaissance Capital a avut în 2011 mandat din partea statului român să vândă pe bursă printr-o ofertă publică secundară un pachet de 10% din OMV Petrom, tranzacție eșuată în condițiile în care cererile de subscriere nu au atins pragul necesar.

Cel mai mare M & A din Slovenia a fost finalizat. Avocații de la Schoenherr au asistat vânzătorii într-o tranzacție de 106 milioane de euro

Lasă un răspuns

Firma austriacă de avocatură Schoenherr, din rețeaua căreia de birouri face parte și România, a anunțat astăzi încheierea tranzacției de vânzare a pachetului majoritar al companiei slovene Helios către grupul industrial austriac Ring International Holding (RIH).

Vânzătorii primesc 106 milioane de euro în urma preluării a 77,93% din acțiunile Helios de către Remho Beteiligungs Gmbh, subsidiara grupului austriac RIH.

Tranzacția este cea mai mare din categoria fuziuni și achiziții (M & A) din Slovenia și prima privatizare încheiată cu succes din ultimii ani, susțin avocații Schoenherr, care au asigurat asistență pe partea de vânzare.

Echipa Schoenherr a fost formată în dosarul acestei privatizări din avocații specializați în fuziuni și achiziții Vid Kobe și Bojan Brezan de la biroul din Ljubljana, respectiv Roman Perner, partener al firmei austriece.

Ei au asigurat consultanța juridică a consorțiului de vânzători – un grup de instituții financiare din Slovenia – în ceea ce privește structurarea tranzacției și negocierea contractului de achiziție. Cristoph Haid, partener la Schoenherr specializat în practicile de concurență și legislație a Uniunii Europene, a contribuit la încheierea tranzacției prin asistență pentru obținerea aprobărilor necesare în procesul de control al acestei operațiuni în jurisdicțiile relevante.

Ring International Holding este unul dintre grupurile cele mai mari în sectorul produselor de papetărie și a vopselelor. Divizia de vopsele a RIH este organizată ca o afacere separată și produce o gamă largă de vopsele pulbere și lichide. Grupul industrial austriac mizează pe potențialul sinergiilor ce vor rezulta din combinarea operațiunilor diviziei proprii de vopsele și cele ale companiei slovene Helios pentru a deveni unul dintre jucătorii dominanți din industria de vopsele în Europa.