Atractivitatea Romaniei ca destinatie de investitii a crescut in 2024 comparativ cu alte locatii din Europa Centrala si de Est, tendinta confirmata de cresterea volumului de investitii straine directe fata de prima parte a anului 2023, dar si de sentimentul investitorilor straini, in contextul geopolitic international, a reconfigurarii lanturilor de aprovizionare, respectiv a unui mediu local stabil, conform concluziilor evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment online organizat pe 27 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
„Investitorii tot spun ca Romania pierde competitivitate cand vine vorba de coerenta politicilor publice, regimul fiscal, birocratie si infrastructura. Stiu, si stim cu totii, ca guvernul si autoritatile au facut pasi semnificativi catre rezolvarea lor, insa acestea sunt inca semnalate de catre investitori. Pe de alta parte, comparand 2024 cu 2023, atractivitatea proiectelor din Romania a crescut semnificativ fata de alte locatii din Europa Centrala si de Est. Iar asta cred ca are la baza mai ales miscarile geopolitice si redesenarea lanturilor logistice, pe de o parte, dar sa nu uitam ca mediul stabil si cadrul politic stabil a dat incredere investitorilor si a reamintit, de asemenea, investitorilor ca statutul de tara NATO si de stat membru al Uniunii Europene este semnificativ”, a declarat Ramona Jurubita, Vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC) si Managing Country Partner al KPMG Romania si Moldova.
FIC sondeaza de doua ori pe an sentimentul investitorilor straini privind climatul de investitii oferit de catre Romania.
Potrivit Ramonei Jurubita, sentimentul investitorilor strategici straini este confirmat si de datele bancii centrale, care indica pentru primele trei luni din 2024 un flux al investitiilor straine directe (FDI) de 3,2 mld. Euro comparativ cu 2,4 mld. Euro in 2023.
Industria bunurilor de la larg consum (FMCG), retailul, energia regenerabila, piata serviciilor financiare, serviciile medicale private si sectorul de tehnologie capteaza cel mai mult din interesele investitorilor strategici.
„Cred ca atunci cand este vorba despre M&A (fuziuni si achizitii – n.r.), am vazut interes mare pentru sectoare precum energie sau agricultura. Daca m-as referi la obligatiuni guvernamentale, a fost interes mare din partea nerezidentilor anul trecut, mai ales pentru scadente mai lungi, am vazut si o diversificare a bazei de investitori ma refer la investitori straini din tari care poate nu erau neaparat in trecut investitori in obligatiuni guvernamentale si ma refer la cele in lei, nu la eurobonduri emise pe piata internationala. Probabil ca daca vorbim despre companii, este un pic de climat de asteptare nu stiu daca neaparat legat de mediul de dobanzi, cat poate legat de predictibilitatea pe care am putea-o avea anul viitor dupa alegeri pentru ca sunt elemente legate si de cadrul fiscal care ar putea sa se arate dupa potentiale ajustari ale deficitului si poate ca din punctul asta de vedere este un pic de asteptare”, sustine Mihail Ion, Vicepresedinte si Head of capital markets, investment banking and personal financial planning division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.
„Asteptarea este ca Romania sa creasca in continuare si sa se dezvolte si sa fie o destinatie atractiva pentru investitii, una suficient de puternica. Cred ca s-a vorbit mult si se constientizeaza tot mai mult ca Romania a avut o convergenta foarte buna dupa aderarea la UE, vorbim de un PIB per capita de aproape 80% din media UE masurata in paritatea puterii de cumparare fata de vreo 35% in 2005 – 2006. Romania a depasit multe tari din regiune din punctul asta de vedere. Pe de alta parte, in urmatorii ani ritmul de crestere ar trebui sa se mentina peste media regiunii, ca sa nu mai vorbim de tarile dezvoltate, pentru ca programele de investitii vor continua. Cred ca se vede usor ca Romania este un santier, sunt lucrari mari de infrastructura, vor fi investitii si in energie, inca sunt factori importanti care pot sa contribuie la crestere dupa cum si cred ca pozitia noastra geografica ne poate favoriza. Romania poate sa fie o platforma importanta pentru reconstructia Ucrainei dupa razboi atunci cred ca interesul pentru Romania ca destinatie de investitii este sus”, a adaugat bancherul Raiffeisen Bank la evenimentul online al MIRSANU.RO.
Chiar daca nu dispare, geografia se estompeaza insa pe radarele investitorilor din pietele de capital.
„Investitorii investesc in actiuni individuale, ei nu investesc in trenduri, ei nu investesc in altceva decat in indicatorii fundamentali ai afacerii”, a subliniat David Jennison, Cofondator si Vicepresedinte al firmei globale independente de investitii STJ Advisors – care a oferit servicii de consultanta pentru Hidroelectrica si Premier Energy la IPO-urile derulate in ultimul an pe bursa de la Bucuresti.
„Investitorii in actiuni (equity investors) cumpara story-uri de companii, ei nu cumpara generalitati”, a explicat David Jennison. Acesta a adaugat ca si investitorii in titluri cu venit fix precum obligatiunile se comporta la fel, fiind concentrati asupra lucrurilor specifice legate de o anumita investitie, iar locatia companiei analizate pentru o investitie este aproape secundara.
Cresterea capitalului domestic si regional in pietele din Europa Centrala si de Est este una dintre cele mai importante schimbari, masiv subestimate pana acum, a semnalat Richard Wilkinson, CFO al grupului imobiliar CTP, lider in Europa continentala pe segmentul de logistica si spatii industriale.
„Daca te uiti in urma, pentru o perioada foarte lunga de timp, singurii investitori mari au fost aici investitorii straini. Climatul de investitii si sentimentul au fost determinate de oameni care traiau la mii si mii de kilometri departare de piata. Iar acum sentimentul in sectorul proprietatilor este format in mare parte de oameni care traiesc si sunt activi in regiune, si poate ca acesta este un jucator regional precum CTP sau poate fi un jucator din Romania. Acesta este unul dintre lucrurile care creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung”, a spus Richard Wilkinson, care reprezinta o companie listata pe bursa Euronext de la Amsterdam ce a investit pana acum circa 1 mld. Euro pe piata imobiliara din Romania.
Potrivit acestuia, randamentele din pietele imobiliare ale Europei Centrale si de Est sunt inca foarte atractive pentru investitori precum CTP, in conditiile in care in Europa de Vest acestea au ajuns la un nivel «silly» (nebunesc, n.r.). Activele din pietele Europei Centrale si de Est sunt subevaluate pe termen lung, sustine Richard Wilkinson de la CTP.
La nivelul investitiilor totale pe pietele real estate din Europa Centrala si de Est, Polonia are o pondere de circa jumatate sau peste din volumul de tranzactii inregistrat in regiune, dupa cum arata datele consultantilor Colliers. Situatia se schimba insa pe alte segmente de investitii, unde Romania este deja un pol regional.
„In regiunea noastra, asta insemnand atat Europa centrala si de est (CEE), cat si Europa de sud – est (SEE), avem un portofoliu de bonduri «all in all» de 2,9 mld. Euro, din care Romania contabilizeaza circa 25%, ceea ce este un pic mai mult decat Polonia, lucru care poate fi un pic surprinzator avand in vedere marimea economiilor”, a spus Andrei Svoronos, Principal Banker in cadrul biroului de la Bucuresti al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).
De asemenea, alocarile de capital si pipeline-ul de tranzactii pe palierul fondurilor de private equity de talie regionala precum MidEuropa sau Integral Venture Partners, dar si al fondurilor de private credit precum ACP Credit, arata ca Romania este celalalt pol de interes regional pentru investitii, dupa Polonia, conform managerilor de fonduri de investitii regionale care au participat la evenimentul online MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024.
„As spune ca, per total, in Romania avem investit un portofoliu destul de mare, un capital destul de mare. Dupa Polonia, Romania ar fi urmatoarea in termeni de cat am alocat pentru investitii din capitalul nostru”, a punctat Aleksandar Dragicevic, Principal in cadrul MidEuropa, unul dintre cele mai mari fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est, care are in portofoliul sau din Romania retelele Profi, Regina Maria si Cargus.
Investitorii Private Equity din pietele CEE urmaresc oportunitati de investii in sectorul TMT (tehnologie, media si telecom), sectorul de consum, servicii medicale private sau infrastructura, energie.
Investitiile in piata din Romania realizate de catre toate fondurile de investitii focusate pe Romania sunt sub 300 mil. euro, estimeaza Camelia Dragoi, Senior Mandate Manager in cadrul Fondului European de Investitii (EIF), care adauga ca aceasta cifra va creste semnificativ odata ce fondurile de private equity si de venture capital care primesc bani din programul PNRR vor intra in plin in faza de investitii.
Mediul local prezinta insa si provocari pentru investitori, cu impact direct asupra duratei tranzactiilor.
„Contextul curent de piata ridica mai multe ingrijorari, insa doua reglementari mai noi au prelungit considerabil timing-ul pentru finalizarea tranzactiilor. In cazul unor anumite investitii realizate atat de catre investitori din UE, cat si dinafara UE, investitorii trebuie sa ia in considerare si autorizarea investitiei din perspectiva a sigurantei nationale. De asemenea, este o noua reglementare care solicita o revizuire din perpectiva subventiilor straine. Nu toate tranzactiile sunt subiect al unor astfel de revizuiri, insa oriunde avem o forma de control, trebuie sa luam in considerare proceduri aditionale, iar timingul acestora este primul pe lista investitorilor care vin in Romania.”, a declarat Adriana Gaspar, Senior Partner in cadrul casei de avocatura NNDKP.
„Dar asta nu este doar in Romania. Este la nivel de Europa, fiind deci ceva despre care investitorii stiu, insa sper sa avem intelegere si sprijin din partea autoritatilor pentru a urgenta aceste procese”, a adaugat avocatul NNDKP.
TENDINTE
- Investitori strategici
- Institutii financiare internationale
- Companii antreprenoriale
- Private Equity & Private Credit
- Venture Capital & Corporate Venture Capital
- Piete de capital
- Pensii private
- Asset Management
- Real Estate
- NPL & Debt management
Investitori strategici.
„Daca ne uitam la tendintele pe care le observam pe piata locala, vedem ca profitabilitatea companiilor locale fie s-a mentinut, fie a crescut beneficiind de trenduri (…) Vedem multa miscare in industria FMCG, retail, interese in energia regenerabila, piata de servicii financiare, sectorul de servicii medicale private si, bineinteles, tech. Daca ne uitam la industrie si faciitati de productie, vedem mai degraba focus pe investitii greenfield”, a punctat Ramona Jurubita, Vicepresedinte al Foreign Investors Council (FIC) si Managing Country Partner al KPMG Romania & Moldova.
„Interesul este ridicat in 2024.”, a adaugat ea.
„Daca ne uitam la investitorii strategici straini si asta este de asemenea conectata cu structura investitiilor straine directe (ISD) din Romania, putem spune ca Romania inregistreaza intarzieri semnificative in ceea ce priveste investitii in mediu, in sectoare high tech, in centre de cercetare & dezvoltare. Iar asta este o oportunitate. Este ceva la care investitorii se uita si cred ca atitudinea si abordarea autoritatilor catre atragerea de investitii in tara s-a schimbat incet si speram ca anul viitor dupa alegeri si strategia pentru industrie, dar si ritmul investitiilor pentru a fi atrase in tara, sa speram ca acest trend pozitiv va accelera”, a mai spus Ramona Jurubita de la FIC.
„Sunt cu greu surprinzatoare cifrele care arata cresterea unui apetit dens pentru sectoare de IT precum dezvoltarea de software si solutii digitale. Pe langa puterea lor transformatoare, Romania a continuat sa genereze si sa retina talente prevaland in fata altor concurenti in aceste sectoare”, a punctat Adriana Gaspar de la NNDKP, care avertizeaza ca aceasta tendinta ar putea sa se inverseze ca urmare a modificarilor fiscale adverse ce au aparut recent in acest sector.
Institutii financiare internationale (IFI).
„Suntem o banca de dezvoltare, suntem constienti de faptul ca suntem activi intr-o tara care nu mai este o tara in dezvoltare, ci este o tara clasificata potrivit standardelor noastre ca o tara cu venit ridicat. Pentru contributia noastra in astfel de tari este esential sa fim selectivi, sa aducem multa aditionalitate proiectelor noastre, actionarii nostri sunt foarte atenti sa vada care este contributia de dezvoltare a tarii, a pietei, a jucatorilor din piata.”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC).
„Speram sa facem mai mult in infrastructura, transport, in imbunatatirea conectivitatii fizice si digitale”, a declarat Cristian Nacu de la IFC.
„Suntem o banca de dezvoltare, avem mandatul nostru sa ne uitam la investitii sa fie verzi, incluzive, reziliente, bine administrate. In termeni de investitii de capital, ne uitam la unii parametri, in esenta criteriul este sa avem un tichet minim sa zicem de 10 mil. Euro, daca ne place foarte mult tranzactia, sectorul, echipa, putem merge putin mai jos. Apoi ne uitam intr-un mod foarte similar cu fondurile de private equity, avem nevoie sa urmarim un IRR (randament) al investitiei de capital, aici regula este de 15% in sectorul corporate, in alte sectoare poate fi putin mai mic cum este cazul utilitatilor sau in real estate.”, a punctat Andrei Svoronos, Principal Banker in biroul de la Bucuresti al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).
„Suntem investitori minoritari, in general luam pachete de 15 – 20%, chiar mai putin in unele tranzactii, dar putem merge si mai sus in anumite sectoare, insa nu peste 35%. Perioada tipica de investitie este de la 5 ani la 7 ani, nu avem presiune din partea unor investitori LP sa facem exit dintr-o anumita investitie, si daca suntem cu adevarat confortabili putem sta putin mai mult. Nu suntem sub presiunea unor cicluri de investitii catre exit intr-un anumit moment asa ca putem astepta momente mai bune pentru exit la investitiile noastre”, a adaugat Andrei Svoronos de la EBRD.
„Status-ul Recovery Equity Fund (facilitate din PNRR adresata fondurilor de private equity si venture capital – n.r.) asa cum numim instrumentul financiar finantat din programul PNRR al Romaniei este in grafic. Am semnat contractul cu guvernul Romaniei in decembrie 2021, iar in vara lui 2022 am lansat selectia managerilor de fonduri pentru a investi in fondurile lor. Pana acum dintr-un buget net investibil de 380 mil. Euro, am primit aprobari pentru 9 fonduri care totalizeaza o alocare din PNRR de 185 mil. Euro. Desigur, nu toate aceste fonduri de investitii opereaza pe piata, unele dintre ele le-ati vazut deja, sunt 4 sau 5, iar un numar de alte fonduri sunt inca in proces de a strange resurse private de finantare pentru a-si inchide fondurile”, a declarat Camelia Dragoi, Senior Mandate Manager in cadrul Fondului European de Investitii (EIF).
Potrivit acesteia, un numar de investitii a fost facut in 2023, suma totala a acestor investitii fiind de circa 70 mil. Euro in primul an de investitii printre investitiile noi numarandu-se cele atrase de Netopia, Medicales sau EMI Equipment.
„Fondurile care au inceput sa investeasca deja sunt mari fonduri regionale care sunt capabile sa securizeze participarea unor investitori privati. De aceea, avem in acest program un mix de fonduri mai mari cu fonduri locale mai mici pentru ca stim ca ritmul lor de strangere a fondurilor este diferit. Desigur ca avem multi bani de cheltuit pana in 2026 si noi credem ca inca 10 -12 fonduri vor primi angajamente din acest program pe care il administram. Dintr-un total de 40 de propuneri pe care le-am primit, am selectat 9 deja, care au fost aprobate de catre comitetul de investitii numit de catre guvern si lucram acum cu 4 sau 5 si speram sa ne atingem tinta finala pana la jumatatea anului 2026.”, a adaugat Camelia Dragoi din partea EIF.
Companii antreprenoriale.
„Valuation-ul (evaluarea – n.r.) companiei este important sa fie cat mai mare pentru ca procesul de dilutie care are loc pentru actualii investitori si pentru mine ca fondator, ca si pentru cofondatori, sa fie mai mic, asta este scopul. Orgolii de tipul sa obtinem o evaluare cat mai mare pentru eventualii bani pe care ii castig este firesc, exista undeva aceste ganduri, dar scopul nr. 1 este sa-mi ating targetul pentru ca odata atins targetul, VC-urile care imi sunt apropiate si sunt prieten cu ei vor sti sa ma sprijine sa obtin o evaluare cat mai mare”, a declarat Liviu Dragan, Fondator si CEO al start-up-ului de tehnologie DRUID AI.
„Cred ca intotdeauna va exista o problema intre asteptarile unui investitor si valoare, dar important este (ca fondatorul – n.r.) sa-si atinga targeturile propuse si atunci din problema evaluarii rezulta o consecinta pozitiva. Nu toate companiile isi pot atinge targeturile, iar atunci apar o gramada de probleme cu privire la evaluarea companiei”, a adaugat antreprenorul Liviu Dragan.
„In ceea ce priveste achizitiile, nu avem un buget anume, nu vom face o achizitie doar ca sa facem o achizitie. Fiecare achizitie trebuie sa creeze valoare pentru actionari si prefer mai degraba sa nu fac niciuna decat sa fac o achizitie care nu genereaza randamentele la care ne uitam”, a declarat Peter Stohr, CFO al companiei Premier Energy, recent listata pe bursa de la Bucuresti.
Private Equity & Private Credit.
„Mediul de strangere de noi fonduri (fundraising) este extrem de dificil, nu este niciun dubiu, si cred ca una dintre provocarile cu care se confrunta regiunea CEE in private equity este sa fii capabil sa mentii scara fondului, iar asta deoarece multi dintre investitorii din Europa de Vest care fac angajamente mari pentru unele dintre fondurile mari nu investesc in regiune in aceasta runda. Asta inseamna ca este un trend in jos in marimea rundei pentru aproape fiecare fond”, a punctat Bill Watson, Managing Partner al Value4Capital, fond de investitii cu acoperire regionala.
„Pentru un portofoliu private equity ca sa ajungi la un multiplu de 2,5 – 3x, la anumite tranzactii as spune in special in jurul unei strategii active de crestere, ne dorim randamente mai mari pana la peste 3x sau chiar peste 4x, dar in general pentru tranzactii care sunt mai traditionale pentru stilul unui fond de private equity cu achizitie de pachet majoritar si chiar cu contractarea de finantare suntem mai mult in jurul standardului pentru aceasta industrie, care este in jurul a 2,5 – 3x”, a declarat Evtim Chesnovski, Partner al fondului de investitii Integral Venture Partners cu operatiuni in Europa Centrala si de Est.
Potrivit acestuia, fondul de investitii Integral Venture Partners urmareste sa obtina un IRR (randament) de 25 – 30% pentru capitalul investit, care este de asemenea un standard in industria de private equity.
„Vedem o incetinire a volumului de tranzactii in toate pietele, inclusiv in Europa Centrala si de Est, insa Europa de Vest incepe sa se ridice semnificativ in termeni de noi tranzactii in special in sectorul de tehnologie, ceea ce nu vedem inca in regiune (…) Cred ca elementul – cheie este ca asteptarile dintre vanzatori si cumparatori sunt suficient de apropiate pentru cele mai bune active din Europa de Vest, dar nu suficient de aprapiate pentru activele bune din CEE”, subliniaza Tomasz Mrozowski, Investment Partner la MCI Capital, fond de investitii de talie regionala, focusat pe active din sectorul de tehnologie.
„Cred ca trendurile de consum pe care le vedem in Romania, Cehia si Polonia vor ajuta pentru ca este un numar de companii care sunt foarte dependente de pietele de consum, iar rezultatele din 2023 si 2024 ar trebui sa sustina o crestere a evaluarii si speram deci sa se deschida o fereastra pentru tranzactii”, a spus Tomasz Mrozowski de la MCI Capital, care a adaugat ca se asteapta ca tranzactiile in sectorul tech sa se intoarca in piata in a doua jumatate a acestui an sau anul viitor.
„Vedem cerere de capital in raza tichetului nostru minim de circa 10 mil. euro pentru lucruri precum dividend recap unde avem acea nepotrivire intre asteptarile vanzatorilor si cumparatorilor si este una dintre situatiile in care putem face un bridge pana cand asteptarile acestora converg si ar putea fi o vanzare dupa acel criteriu. «The bread and butter» pentru investitiile noastre vine din castigarea oportunitatilor din piata create de constrangerile privind imprumuturile din sistemul bancar asa ca noi putem sa ne desfasuram in spatiul dintre banci si private equity”, a spus Ciprian Nicolae, Managing Partner al ACP Credit, fond de private credit care opereaza in pietele din Europa Centrala si de Est.
Venture Capital & Corporate Venture Capital.
„Piata de VC bineinteles ca este afectata de conditiile generale din pietele financiare, ma refer aici la ratele dobanzilor care sunt relativ crescute fata de istoricul imediat si in acelasi timp perspectiva macro care afecteaza cererea. Pana la urma toate astea se traduc in incertitudini legate de cererea de business cat si de posibilitatile de finantare. Practic, piata de IPO-uri este inchisa de 2 ani ceea ce inseamna ca fondurile nu genereaza lichiditate, iar incertitudinile macro afecteaza cumparatorii corporativi, deci corporatiile ori nu fac achizitii, ori daca le fac in termeni care sunt nefavorabili celor care vor sa vanda”, a punctat Dan Lupu, Partner la Earlybird, manager de fonduri de venture capital de talie internationala.
„Nu cred ca vorbim de un volum de tranzactii suficient de mare incat sa putem sa vorbim de o tendinta clara. In continuare, deal-urile care sunt hot probabil ca vor comanda un premiu fata de o medie a pietei, daca putem vorbi de o medie a pietei. Pana la urma valorile la care se fac finantarile nu au nicio baza teoretica legata de activitatea firmei din momentul respectiv, este strict o negociere intre cel care ofera finantarea si cel care o cere. Nu putem vorbi in stadiul asta al firmelor de modele de evaluare, nu putem vorbi de free cash flow, ca multe dintre ele au venituri minime, deci este strict o chestiune de negociere intre doua parti.”, a mai spus Dan Lupu de la Earlybird.
„Am facut in prima parte a anului deja doua investitii follow on si anticipam sa facem cel putin inca 2 in partea a doua a anului. Sunt evident companiile cu cea mai mare crestere si dezvoltare care ridica runde uneori nu suficient de mari incat sa fie anuntate in piata, dar totusi in agregat noi anticipam intre 1 si 2 mil. Euro vom investi in cadrul anului 2024 din fondul 1. Putem spune ca in acest moment avem cam 15% dry powder (capital de investit – n.r.) ceea ce este o cifra cu care suntem foarte confortabili”, a declarat Florin Visa, Partner la Early Game Ventures (EGV), manager de capital de risc care a anuntat recent lansarea celui de-al doilea fond de venture capital cu o geografie Romania plus alte piete din regiune.
„Unul dintre riscurile in venture capital este ca fondul nu reuseste sa faca deployment (investire – n.r.) de sumele angajate pentru ca nu sunt oportunitati sau nu sunt oportunitati de follow on. Pe de alta parte, celalalt risc este sa se termine banii si sa ramana oportunitati foarte interesante. Cumva, cu 15% consideram ca este suficient pentru inca 2 ani, poate chiar 3 ani, sa putem face follow on-uri acolo unde are sens si urmand ca apoi sa ne concentram pe exit”, a precizat Florin Visa politica de follow on a fondului 1 al EGV, care si-a incheiat in decembrie faza de investitii in noi start-up-uri, de care se ocupa acum insa al doilea fond proaspat ridicat.
„Exista diferente de principiu intre un corporate VC si un VC. Daca pentru un VC tipic, obiectivul principal este maximizarea randamentului pentru investitori la noi nu este obiectivul principal. Si pentru noi este important sa obtinem un randament in conformitate cu aceste clase, insa pe langa obiectivul financiar, si obiectivele strategice sunt foarte importante, adica ceea ce tine de valoarea adaugata pentru banca sau pentru clienti. Pentru fiecare investitie, pe langa analiza standalone a business-ului si potentialul asteptat de randament sa avem si un business case care sa sustina partea de valoare adaugata pentru banca”, a spus Adrian Rosoaga, CIO la BCR Seed Starter, fond de corporate venture capital recent lansat de catre BCR, una dintre cele mai mari banci locale care face parte din grupul bancar austriac Erste Bank.
„Nu avem un target anume (privind IRR – n.r.), evident ca double digit (din doua cifre – n.r.). Pentru clasa asta de active, randamentele sunt foarte mari. Cu cat sunt mai early companiile, cu atat sunt mai mare randamentele. Ideal, ti-ai dori ca in principiu sa ajungi sa iti recuperezi cel putin banii din nou, adica valoarea in intregime a fondului, din una – doua investitii”, a spus Adrian Rosoaga de la BCR Seed Starter.
Piete de capital.
„Cred ca apetitul investitorilor pe partea de cumparare (buy side) este mult inaintea pipeline-ului de pe partea de vanzare (sell side) creat in piata si cred ca fiecare poate simti asta. Nu avem multe oportunitati pentru a acoperi acest apetit. Trebuie sa muncesti sa creezi oportunitati si sa aduci tranzactii pe piata. Nu pot sa va dau nume, dar cred ca sunt mai multe discutii si pregatiri atat pe partea de equity, cat si de obligatiuni care sa vina in piata in perioada urmatoare, unele dintre ele sunt publice, altele nu sunt”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti. El a adaugat ca vede acum apetit din partea investitorilor pentru ambele categorii de titluri, actiuni si obligatiuni, si nu sunt diferente semnificative in ceea ce priveste interesul investitional.
„Piata IPO din Europa a scazut semnificativ de unde era in 2021 cand atingea 57 mld. Euro, apoi in 2022 la 12,6 mld. Euro, in 2023 a ajuns la 7,2 mld. Euro, iar de la inceputul anului este la 9,5 mld, deci incepe sa se ridice. Totusi, este interesant cum performeaza pietele din Europa Centrala si de Est. Ponderea CEE a fost de 15% in 2021, iar in 2023 cu tot cu IPO-ul Hidroelectrica a insemnat 28% din volumul IPO din Europa. Este cea mai mare cifra de care imi aduc aminte de ceva vreme si ceea ce ne spune este ca investitorii iau foarte in serios cazul atunci cand se uita dupa un activ”, a punctat David Jennison, Cofondator si Vicepresedinte al firmei globale independente de consultanta STJ Advisors.
„Un alt lucru cu care Romania a mers inainte diferit dintr-o perspectiva internationala si, sincer, cred ca este inainte in fata multor piete din Europa, categorie in care as include chiar si piata din Marea Britanie, este combinatia dintre o cerere puternica a fondurilor de pensii locale care sunt dispuse sa investeasca in actiuni si sa se implice si investitorii de retail”, sustine David Jennison de la STJ Advisors.
Pensii private.
„Cred ca in viitorii ani putem sa vedem un trend global de atentie crescuta in zona economisirii pentru pensie. Si spun asta pentru faptul ca s-a investit destul de mult si cu rezultate foarte bune in imbunatatirea standardului de viata, cresterea sperantei de viata s.a.m.d. Asta inseamna ca astazi si in viitor, populatia traieste mai mult decat in trecut. Insa s-a economisit mai putin in finantarea unei perioade de dupa retragerea din viata activa, asta inseamna ca vom avea nevoie de mai multi bani pentru o perioada mai lunga in care vom beneficia de pensie. Si atunci de asta cred ca global vom asista la un trend care sa insemne o atentie mult mai mare pentru economisirea pe perioada vietii active ca sa sustina o perioada dupa retragere mult mai indelungata.”, a declarat Mihail Ion, Vicepresedinte si Head of capital markets, investment banking and personal financial planning division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.
„In Romania, cred ca situatia este una si mai critica in sensul in care probabil nu peste foarte multi ani, 5 – 7 ani, o sa asistam la o crestere masiva a numarului de pensionari. Stim ca numarul oamenilor care se vor retrage creste semnificativ atunci cand acea populatie a decreteilor ajunge sa se pensioneze, probabil in 2030 – 2032, deci vom avea mult mai multi pensionari decat avem astazi. In acelasi timp, presiunea pe bugetul de stat va fi una mult mai mare decat astazi, desi vorbim de o situatie a finantelor publice care arata un deficit bugetar mare care trebuie corectat relativ rapid sau pe o traiectorie care sa inceapa sa se corecteze foarte repede”, a punctat Mihail Ion de la Raiffeisen Bank Romania.
„Si atunci solutia este sa economisim cat mai mult pe perioada cat suntem activi si daca vorbim de un orizont nu prea indepartat, de 5 – 7 ani, atunci cred ca stim ce avem de facut. Din punctul meu de vedere, orice salariat ar trebui sa economiseasca lunar pentru o pensie facultativa. Asa incat, cred ca pe de o parte, ar trebui cand vorbim despre pensii private sa vedem mai departe o consolidare a Pilonului II de pensii. Asta inseamna ca ar trebui sa vedem in continuare o crestere a contributiei care merge catre Pilonul II si, in acelasi timp, ar fi bineinteles potrivita si ar merge in corelatie cu sumele din ce in ce mai mari largirea universului investitional pentru fondurile de pensii Pilon II si nu doar”, puncteaza reprezentantul Raiffeisen Bank Romania, care este administrator de fonduri de pensii private in Pilonul III al fondurilor de pensii private facultative.
„Trebuie crescut ritmul pe piata primara si trebuie creat un pipeline de oportunitati asa ca sper ca autoritatile trebuie sa fie foarte atente si trebuie sa foloseasca piata de capital mult mai intensiv decat pana acum pentru ca este un potential imens (de investitie din partea fondurilor de pensii – n.r.) (..) Asteptarile noastre sunt ca guvernul sa foloseasca piata de capital si sunt optimist ca o vor folosi mai intensiv decat pana acum. Pe de alta parte, trebuie sa cream alte instrumente, lucram la infiintarea Real Estate Investment Trusts pentru a le aduce pe piata astfel incat fondurile de pensii sa poata lua o astfel de expunere in Romania (…) Legea a fost initiata in Parlament, speram ca va fi aprobata”, a punctat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.
Potrivit acestuia, exista un potential de investitii de pana la 15% din activele pe care le au in administrare fondurile de pensii private, ceea ce inseamna un pol de lichiditate investitionala de circa 5 mld. Euro.
Asset Management.
„Cand vine vorba despre industria de asset management, depnde din ce unghi observi ce se intampla. De exemplu, daca aplicam clasic matematica si impartim portofoliul intre instrumente cu venit fix si actiuni, actiunile au acum o pondere de peste 50% in portofoliu. As spune ca majoritatea oamenilor incearca sa investeasca in actiuni, desigur ca apare acel efect cunoscut al diversificarii de portofoliu, care se vede nu doar in regiune, ci si la nivel global, pentru ca sectorul de tehnologie conduce la nivel global cresterea in ultimii ani.”, a punctat Ivan Kurtovic, CEO al InterCapital Asset Management, administrator independent de fonduri de asset management din Croatia.
„Cateva motive in spatele acestor decizii (de investitii – n.r.) – primul este acela ca economia globala se imbunatateste si creste in esenta mai repede decat ar fi anticipat sau s-ar fi asteptat cineva, inflatia scade treptat si asta este aliniat cu bancile cnetrale in special in Europa BCE ainceput sa taie ratele dobanzii chiar daca primul pas a fost de 0,25%, credem ca va fi urmata de alte reduceri de dobanda pana la finele anului. Ne asteptam ca si Fed din SUA sa se alature clubului”, a adaugat Ivan Kurtovic de la InterCapital Asset Management.
„Paleta de randamente este suficient de larga, probabil ca este undeva intre 5% – 6% pentru fondurile cu plasamente in instrumente purtatoare de dobanda catre zeci de procente daca ne uitam si la fondul de piata de actiuni din Romania pentru ca stim cu totii performanta foarte buna a bursei din ultimul an atunci sunt multe argumente legate de randamente care cresc atractivitatea pietei de investitii, a fondurilor de investitii. Cred ca, pe de o parte, interesul pentru diversificarea plasamentelor personale a fost ajutat si de emisiunile de titluri de stat pentru populatie. Cu siguranta, vedem si un interes mult mai mare catre bursa, mai ales dupa impulsul pe care l-a generat in piata listarea Hidroelectrica”, a spus Mihail Ion, Mihail Ion, Vicepresedinte si Head of capital markets, investment banking and personal financial planning division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.
„Totalul activelor administrate de compania noastra de asset management a depasit 1 mld. Euro fata de vreo 700 mil. Euro cat aveam cam in aceeasi perioada a anului trecut, deci o crestere foarte mare. Interesul pentru diversificare vine din contextul de piata favorabil, in egala masura vine si din interesul pe care il au grupurile financiare in a-si ghida clientii catre diversificarea plasamentelor si cred ca e o tendinta pe care o sa o vedem accentuata in viitor. In Romania, este inca un stadiu incipient sau destul de departe si comparativ cu tarile din regiune. Apetenta pentru fonduri de investitii este undeva de 5 ori mai mare in tari din Europa Centrala fata de Romania. Atunci intelegem usor ca potentialul de dezvoltare este imens aici”, a precizat Mihail Ion de la Raiffeisen Bank.
Real Estate.
„Daca privim catre sectorul comercial de real estate din Europa la evolutia volumelor de investitii trimestriale, vedem ca este o distanta mare intre un varf de 149 mld. Euro in T4 2021, care a coborat apoi pana sau chiar sub o treime din aceasta valoare. Pietele CEE arata mai bine. Ce a condus la asta? A inceput cu criza Covid, apoi conflicte, cresterea inflatiei, reducerea ratelor de dobanda care au lovit frontal in yield-uri (randamente) si in lichiditatea pietelor imobiliare. Tiparele de folosire a spatiilor a ridicat semne de intrebare la spatiile de birouri, in timp ce sectorul de logistica si spatii industriale a fost marele beneficiar al acestei perioade. Apoi efectul clasei de active alternative pentru ca atunci cand randamentele urca la bonduri (obligatiuni), sectorul real estate devine mai putin atractiv. Asta este ceea ce a condus volumele de investitii”, a punctat Robert Miklo, Director Investment Services la firma de consultanta imobiliara Colliers Romania.
Potrivit acestuia, regiunea CEE a devenit nu doar o destinatie semnificativa de investitii, dar si o sursa de capital de investitii semnificativa pentru investitiile din aceste piete.
„Ne asteptam ca 2024 ss fie similat cu 2023 la nivel regional. Totusi, Romania are sanse bune sa fie unde eram anul trecut cu ajutorul tranzactiei realizate de CTP (achizitia unui portofoliu de active de la Globalworth – n.r.). Anul trecut, a fost o tranzactie foarte mare in retail. (…) Este posibil sa se dubleze volumul de investitii in Romania comparativ cu anul trecut? In mod clar as spune asta. Este un pipeline bun de tranzactii in lucru in piata de investitii din Romania”, estimeaza Robert Miklo de la Colliers.
„Yield-ul (randamentul) pe piata din Romania este in scadere”, a punctat Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, lider de piata pe segmentul de logistica si spatii industriale.
„Stocul de spatii industriale per capita in Romania este la 0,3 – 0,4 metri patrati, in timp ce in Vest se situeaza in jurul a 1 – 1,1 metri patrati pe cap de locuitor. Este mult spatiu de recuperat in Romania, dar ma astept sa ajungem acolo (la nivelul Europei de Vest – n.r.) destul de repede pentru ca aveti unul dintre cele mai rapide cresteri ale venitului disponibil din Europa, sprijinit de regimul fiscal”, a spus Richard Wilkinson de la CTP.
NPL.
„In ceea ce priveste evolutia NPL (credite neperformante – n.r.), cel putin la momentul de fata, la inceputul anului acesta 2024, valoarea ratei era sub 3%, iar acum la finalul lunii mai – inceputul lunii iunie aceasta rata a creditelor neperformante este undeva la 2,41%, iar in corelatie uitandu-ne un pic cu 2023, aceasta valoare a oscilat intre 2,3% si 2,7%. Deci, cumva observam ca exista o oarecare liniaritate, nu exista discrepante majore si ar fi interesant de vazut fiind un grup Kruk care actioneaza in Europa pe mai multe piete, as vrea sa va spun ca in comparatie Romania cu Polonia, Spania, Italia, unde noi suntem prezenti, Romania are valoarea cea mai mica a ratei creditelor neperformante”, a spus Cosmina Marinescu, CEO al Kruk Romania.
„Ca si trend, este clar un trend crescator din punct de vedere al pricing-ului, al pretului, al investitiilor facute chiar daca preturile mai mari de achizitie conduc automat la un randament mult mai scazut. Este foarte importanta informatia primita pe portofolii pentru ca preturile nu sunt general valabile. Exista o plaja sau o medie. Din punctul meu de vedere, media despre care putem sa vorbim pe unsecured portfolio (portofolii negarantate – n.r.) este de peste 40% ca si pret de achizitie, tinand cont de toate informatiile care se gasesc in portofoliu”, a punctat Cosmina Marinescu. Ea adauga ca, in functie de detaliile portofoliului, pretul de achizitie poate depasi 60% din valoarea nominala a acestuia.
„Din punctul meu de vedere cuvantul – cheie pentru perioada urmatoare, termen scurt – mediu, va fi flexibilitate. Cine are flexibilitate, va fi in masura sa implementeze strategiile necesare dezvoltarii. Ne vom uita alaturi de partenerii si investitorii nostri la orice oportunitate fie ca este vorba despre private lending, fie ca este vorba de achizitionarea de alti jucatori din aceasta piata pe care activam atata timp cat intr-adevar randamentul o justifica si pana la nivelul la care consideram noi ca acesta este acceptabil si digerabil intr-un sens placut pentru investitori. Pot sa confirm ca vom fi activi in continuare pe piata si ca ne vom uita la aceste oportunitati si vedem ce aduce viitorul apropiat”, a declarat Radu Dobre, CEO al APS Romania.
„Daca cumva ar fi sa fac o trecere si catre regiunea CEE, unde suntem destul de prezenti, cred ca o diferenta destul de important de subliniat ar fi faptul ca aceasta rata NPL din Romania este condusa si de bancarizarea foarte redusa in Romania comparativ cu celelalte piete. In continuare, fiscalitatea reprezinta un impediment substantial pentru vanzatori. Cu toate acestea, daca ar fi sa privim piata romaneasca in ansamblu o pot categorisi ca o piata care este de marime medie raportata cu Croatia, Bulgaria, piete in care discutam de un volum al tranzactiilor mult mai redus sau despre jucatori – cheie care practic detin, din pacate pentru noi, un cvasi monopol si sunt greu de patruns”, a precizat Radu Dobre de la APS Holding.
Partenerii evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt Raiffeisen Bank Romania si NNDKP.
Citeste aici seria de articole MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024
