Compania petrolieră irlandeză Petroceltic International a anunțat, ieri, vânzarea operațiunilor din România către GVC Investment BV, un vehicul de investiții care poartă inițialele lui Gabriel Valentin Comănescu, proprietarul grupului de firme Upetrom și cel care deținea deja participații în cele două perimetre care fac obiectul tranzacției.
Seria de tranzacții din perimetrele de explorare petrolieră din Marea Neagră, blocul 27 Muridava și blocul 28 Est Cobălcescu, marchează exitul din România a trei companii străine – Petroceltic (Irlanda), Sterling Resources (Canada) și Beach Energy (Australia) după ce au pierdut bani în căutarea de rezerve de hidrocarburi în timp ce omul de afaceri Gabriel Comănescu rămâne încă în această afacere. La aceasta se adaugă impactul căderii cotației țițeiului în ultimul an pe piețele internaționale, care afectează planurile de investiții ale mai multor firme din sectorul de explorare.
Anterior tranzacțiilor de exit, harta mișcărilor companiilor implicate în cele două perimetre arăta pe dos : Petroceltic cerea aprobarea Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM) pentru preluarea unor participații de la Petromar Resources, companie din grupul de firme controlat de Comănescu, iar apoi un transfer către Beach Petroleum, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.
Pe 12 iunie, Petroceltic, operator cu o participație de 40% în perimetrul 27 Muridava, a preluat și participația de 40% a Sterling Resources. Prețul tranzacției nu a fost făcut public. Partea canadiană a precizat însă că ”va fi primită o plată non – materială în cadrul tranzacției plus acceptarea de către cumpărător a tuturor obligațiilor restante”.
În paralel, în blocul 28 Est Cobălcescu, irlandezii care aveau tot poziția de titular de acord de concesiune și o cotă de 40% în perimetru, au preluat și pachetul de 30% deținut de Beach Petroleum SRL a australienilor de la Beach Energy. Nici aici valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Compania australiană a anunțat că transferul participației către Petroceltic s-a făcut la ”valoare nominală” și că tranzacția a fost aprobată de ANRM.
Restul participațiilor de 20% în blocul 27 Muridava, respectiv de 30% în blocul 28 Est Cobălcescu, sunt deținute de către Petromar Resources, firmă controlată de Gabriel Comănescu.
După ce au strâns și participațiile canadiene și australiene din cele două perimetre, irlandezii și-au făcut și ei exitul prin vânzarea Petroceltic România BV, compania care deține cele două licențe de explorare în sectorul românesc al Mării Negre.
Nici valoarea acestei tranzacții nu a fost făcută publică. Publicația Irish Times afirmă că tranzacția dintre Petroceltic și GVC Investment BV nu a implicat plăți materiale și înseamnă preluarea datoriilor și obligațiilor aferente de către cumpărător. Într-un astfel de scenariu, tranzacțiile ar indica dorința vânzătorilor de a-și limita pierderile înregistrate de pe urma operațiunilor din România.
Tranzacțiile de exit au primit aprobarea ANRM, precizează reprezentanții companiei irlandeze.
”Aceasta pune capăt implicării noastre în sectorul românesc al Mării Negre. Acest proces de dezangajare este parte a strategiei noastre de a ne concentra eforturile pe producția noastră și dezvoltări de active și să ieșim din asocieri de explorare cu risc mare. Acum, ne-am retras din România și Kurdistan și ne concentrăm eforturile viitoare de explorare pe Egipt și Italia”, a spus Brian O’Cathain, CEO al Petroceltic.
Presiuni pentru un exit al Petroceltic din România au venit încă de la începutul anului din partea principalului său acționar, elvețienii de la Worldview Capital Management, care dețin 28,14% din acțiuni. Aceștia au cerut în Adunarea Generală a acționarilor de pe 25 februarie înlocuirea lui Brian O’Cathain din poziția de CEO, pe care l-au acuzat că aduce prejudicii afacerilor companiei, și numirea lui Angelo Moskov, CEO al Worldview Capital Management, și a unui alt om susținut de elvețieni pe poziții de directori ai Petroceltic, propunere însă respinsă în final la vot.
Cererea Worldview Capital Management de vânzare a operațiunilor din România a prins însă contur câteva luni mai târziu.
Exitul a fost o opțiune strategică și pentru celelalte două firme străine cu interese locale.
Astfel, australienii de la Beach Energy afirmă că exitul din România înseamnă încă un pas din planul de a-și restrânge operațiunile mai aproape de țara de origine, unde se pot concentra pe resursele de creștere a afacerii.
De asemenea, canadienii de la Sterling Resources spun că afacerea pe care o au în România depășește calibrul companiei, care preferă să-și investească banii și resursele pe piețele din Marea Britanie și Olanda.
La nivel local, exitul Sterling Resources a fost un proces început încă din 2014 cu transferul unei participații de 65% din sectorul de apă adâncă al blocului Midia din Marea Neagră către compania americană ExxonMobil și OMV Petrom. Tranzacția cuprinde plăți de 29,25 mil. dolari până la descoperirea unui zăcământ exploatabil comercial și încă 19,5 mil. dolari după pornirea producției.
Pe 26 martie, canadienii au anunțat vânzarea a 4 licențe de explorare ale subsidiarei din România către fondul de investiții Carlyle, care vor plăti 42,5 mil. dolari. La finalizarea tranzacției în luna iunie, Sterling va plăti la rândul său 10 mil. dolari către Gemini ca urmare a unui acord de investiții încheiat în 2007 cu Gemini Oil & Gas Fund II, la care se adaugă o plată în acțiuni cu o valoare de 7,5 mil. dolari. Canadienii ies din România și pregătesc aceeași mișcare în Franța.
Tranzacțiile dintre Petroceltic, Beach Energy și Comănescu care nu au trecut de ANRM
Cele două licențe ale Petroceltic din România au un termen inițial de explorare de 3 ani începând cu octombrie 2011 și au fost prelungite de ANRM cu încă 18 luni, deci până în aprilie 2016, datorită unor întârzieri cu lucrările de foraj de sonde. În fiecare din cele două perimetre, irlandezii au forat în perioada 2013 – 2014 câte o sondă, însă rezultatele testelor nu au indicat existența unor zăcăminte ce pot fi exploatate comercial astfel că sondele au fost abandonate. Au continuat însă lucrările de seismică și cercetare în vederea găsirii de rezerve de țiței.
În acest context, autoritățile române au fost solicitate în februarie 2014 să aprobe transferuri de participații în cele două perimetre. Astfel, Petroceltic Romania B.V., care deține poziția de operator cu cote de participație de 40% în fiecare perimetru, a solicitat ANRM aprobarea achiziției a încă 15% în blocul 28 și a altor 10% din blocul 27 de la Petromar Resources, care ulterior urmau să ajungă la Beach Petroleum (CEE) SRL, subsidiara locală a australienilor, conform informațiilor făcute publice pe site-ul Petroceltic.
În dosarul privind transferul de participație din blocul 27, ANRM a fost notificată printr-o adresă din 27 februarie de către titularul acordului de concesiune și firma Beach Petroleum.
”A.N.R.M. nu a aprobat transferul solicitat, prin urmare, a notificat titularul prin adresa cu nr. 7304 din 10 iulie 2014. Ulterior, titularul, respectiv compania Beach Petroleum au solicitat retragerea documentației”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.
În celălalt caz, potențiala tranzacție s-a finalizat tot cu un eșec.
”Prin adresa nr. 2285 din data de 27 februarie 2014, titularul de acord petrolier – constituit din societățile Petromar Resources, Petroceltic Romania B.V., Beach Petroleum – a notificat Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale cu privire la intenția de transfer a unei cote din drepturile deținute şi obligatiile asumate de titular în cadrul acordului petrolier de explorare, dezvoltare și exploatare din perimetrul EX rdocumentele aferente, conform legii. Ulterior, titularul a solicitat retragerea cererii de transfer şi a documentației aferente”, au răspuns reprezentanții ANRM la solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.
Petroceltic sunt prezenți la nivel local prin intermediul Petroceltic Romania BV Amsterdam Sucursala București, care a cumulat în perioada 2011 – 2013 pierderi totale de 63,1 mil. lei (peste 14 mil. euro). Numai costurile cu forarea unei sonde în 2014 în perimetrul 27 au fost de 8,1 mil. dolari, ceea ce ridică nota de plată pentru operațiunile din România în jurul valorii de 20 mil. euro. La 31 decembrie 2013, veniturile subsidiarei locale erau de 14 mil. lei (3 mil. euro).
Firma irlandeză a înregistrat în primul semestru al anului trecut pierderi globale de 57,4 mil. dolari față de 16 mil. dolari cu un an înainte la venituri globale de 96,3 mil. dolari în scădere de la 103,7 mil. dolari în anul anterior.
Australienii de la Beach Energy sunt prezenți prin subsidiara Beach Petroleum (CEE) SRL din august 2012 și nu au făcut bani în România. Pierderile raportate în perioada 2012 – 2013 cumulează numai 76.000 lei (circa 17.000 euro). În 2013, au avut afaceri de 3,5 mil. lei (0,8 mil. euro). Capitalurile firmei locale erau la 31 decembrie 2013 de 102 mil. lei (23 mil. euro).
În raportul anual, australienii notează că până la 31 decembrie 2014 valoarea participațiilor din România cu 30 mil. dolari până la zero, fără să fie programate noi lucrări de explorare. În semestrul al doilea, Beach Energy a raportat o scădere a veniturilor la 426 mil. dolari față de 557 mil. dolari cu un an înainte și trecerea pe pierderi cu un nivel de 79 mil. dolari față de un câștig de 160 mil. dolari în perioada similară a anului anterior. Principalul acționar este un grup privat de investiții australian, Seven Group.
Canadienii de la Sterling Resources activează la nivel local prin Midia Resources, înregistrată în 2007. Compania locală avea la finele lui 2014 capitaluri totale de 31,8 mil. lei (7 mil. euro).
Brațul local al canadienilor a strâns pierderi cumulate în perioada 2009 – 2014 de 61,7 mil. lei, din care 33 mil. lei (7,5 mil. euro) numai în ultimul an. În perioada menționată, Midia Resources a obținut profit numai în 2012, de 11,6 mil. lei, an în care a raportat și un nivel – record al veniturilor, de 211 mil. lei (50 mil. euro). În octombrie 2012, Sterling a vândut o participație în blocul Midia către Exxon și Petrom pentru plata în 3 tranșe a circa 78 mil. dolari.
Până acum, în perimetrele din Marea Neagră, Exxon Mobile și OMV Petrom au raportat recent indicii promițătoare privind descoperirea de rezerve de gaze exploatabile comercial, planuri de care se leagă în bună măsură asigurarea independenței energetice a României.
În ultimii 25 de ani, mai multe companii petroliere străine au investit fără succes sume mari de bani pentru a găsi țiței și gaze în România, printre care giganți ca Shell, BP sau Total.