Arhiva etichetelor: petrol

Autoritățile române au aprobat achiziția a 51% din fostul Rompetrol Group către firma chineză CEFC

Grupul KMG International (KMGI) a anunțat că autoritățile române au aprobat tranzacția semnată la finele anului trecut  de către compania naționala de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas (KMG), și firma chineză China Energy Company Limited (CEFC).

În urma acestui acord, partea chineză va prelua 51% din acțiunile KMG International, fostul Rompetrol Group, iar firma kazahă rămâne acționar minoritar cu 49%.

„Finalizarea tranzacției va permite stabilirea unei baze solide de cooperare între KMG și CEFC, facilitând extinderea ulterioară a companiei KMGI în Europa de Est și de Vest, dar și în alte regiuni ale lumii. Acest joint venture va beneficia de potențialul resurselor energetice din Kazahstan și de resursele financiare ale Chinei, pentru extinderea activităților în contextul proiectului global “One belt, one road”. Proiectul reprezintă o oportunitate exceptionala pentru KMGI din perspectiva extinderii operațiunilor sale în Republica Kazahstan, care, la rândul său, va asigura implementarea programelor guvernamentale pentru atragerea investițiilor. O atenție deosebită va fi acordată proiectelor din România, fiind statul în care Grupul KMGI deține principalele active. În concluzie, trebuie remarcat faptul că acest proiect global va avea efecte multuplicatoare în economiile țărilor participante – România, Kazahstan, China – precum și un impact social pozitiv”, declară Zhanat Tussupbekov, CEO al KMG International.

În decembrie 2016 a fost semnat acordul între KMG și CEFC privind vânzarea pachetului de 51% din acțiunile grupului KMGI, care deține și desfasoara activități de rafinare (platforma Petromidia), comercializare și distribuție țiței și produse petroliere prin rețeaua proprie de benzinării Rompetrol în România, Bulgaria, Moldova, Georgia, precum și prin intermediul partenerilor săi din regiunea Mării Negre.

CEFC a primit recent acordul din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și confirmarea Consiliului Concurentei pentru finalizarea tranzacției de preluare a pachetului majoritar de acțiuni al KMG International.

Aprobarile primite din partea autorităților abilitate din România reprezintă o etapă importantă în derularea procedurilor tranzacției, de aceea, după derularea tuturor demersurilor legale necesare, aceasta poate fi încheiată în această toamnă.

Grupul KMGI devine astfel o platformă de dezvoltare a unui parteneriat strategic în sectorul energetic în Europa de Vest și de Est, care va asigura atât o creștere a performanțelor operaționale și financiare ale grupului, cât și o extindere a activităților și operațiunilor efectuate de către CEFC la nivel internațional.

Conform acordului dintre KMG și CEFC, compania chineză va efectua investiții în dezvoltarea de noi proiecte în România, Uniunea Europeană și țările adiacente Drumului Mătăsii din China și Europa. În același timp, KMG va continua să livreze țiței către subsidiara sa KMGI în scopul de a susține și de a extinde operațiunile sale de bază în Europa.

Fondul de investiții Carlyle, la a doua achiziție de perimetre petroliere din România: Mazarine Energy preia 19 zăcăminte petroliere de la OMV Petrom

 

OMV Petrom a anunțat în această dimineață vânzarea a 19 zăcăminte petroliere onshore către Mazarine Energy BV, fără să dezvăluie valoarea tranzacției.

“Fondurile pentru tranzacție vor proveni din linia de capital de 500 mil. dolari furnizată de Carlyle International Energy Partners, un fond de 2,5 mld. dolari care investește în explorare și producție de petrol și gaze, rafinare și marketing, servicii la zăcăminte petroliere la nivel internațional, și în rafinare și marketing în Europa, Africa, America latina și Asia”, se arată în comunicatul OMV Petrom.

OMV Petrom caută să vândă perimetrele petroliere în care producția este scăzută, în contextul în care afacerile companiei au fost afectate în ultimii ani de scăderea cotației țițeiului. De cealaltă parte, fondul de investiții Carlyle a preluat anul trecut un perimetru petrolier local de la firma canadiană Sterling Resources pentru 42,5 mil. dolari.

Compania petrolieră aflată în portofoliul grupului austriac OMV a convenit cu Mazarine Energy Romania S.R.L., o subsidiară locală controlată integral de Mazarine Energy B.V., transferul a 19 zăcăminte petroliere onshore, a trei instalații pentru reparații capitale și a echipelor aferente către Mazarine Energy Romania S.R.L. în schimbul unei sume ce nu poate fi divulgată, afirmă reprezentanții părților.

Transferul este supus aprobării autorităților competente. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc la finele acestui an, când Mazarine Energy România va prelua rolul de operator al zăcămintelor și angajator al celor peste 200 de salariați ai OMV Petrom în prezent.

“Având în vedere actualul context al petrolului, facem eforturi pentru a ne crește eficiența și pentru a genera mai multă valoare. Măsurile vizează și optimizarea portofoliului, ceea ce ne permite să simplificăm operațiunile și să ne concentrăm pe creșterea profitabilității din zăcămintele rămase”, a declarat  Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom și responsabil cu activitățile de upstream.

Mazarine a identificat o serie de oportunități de optimizare a producției și lucrări de reparații capitale care vor determina o creștere a producției. În plus, sunt planificate campanii de achiziție seismică pentru a identifica structuri care nu au fost încă forate.

Cele 19 zăcăminte fac parte dintr-un pachet de zăcăminte selectate în 2014 pentru a fi transferate, ca parte a programului de optimizare a portofoliului. În 2015, cele 19 zăcăminte au avut o producție zilnică totală de aproximativ 1.000 barili echivalent petrol pe zi, adică sub 1% din producția zilnică a OMV Petrom.

“Suntem încântați că am agreat această investiție în timp ce continuăm implementarea strategiei noastre concentrate pe active onshore cu costuri și riscuri reduse și pe valoare adăugată prin expertiza de management al zăcămintelor și operațiuni eficiente din punct de vedere al costurilor. Le urăm bun venit noilor noștri colegi și așteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm împreună aceste zăcăminte”, afirmă Edward van Kersbergen, fondator și CEO al Mazarine Energy.

Pe 16 mai, fondul american de investiții Carlyle a anunțat că a investit în Mazarine Energy pentru a dezvolta o platformă de petrol și gaze în Europa, Africa și regiunea Mediteranei.

“Edward și echipa continuă să atingă obiectivele strategiei de creștere a Mazarine Energy prin investiții în active de calitate, iar noi suntem bucuroși să continuăm să sprijinim compania în planurile sale de expansiune”, afirmă Marcel van Poecke, Director Carlyle International Energy Partners.

Fondul Proprietatea vinde acțiuni OMV Petrom la un preț final de 0,21 lei pe titlu în cadrul ofertei publice secundare

Fondul Proprietatea a anunțat, vineri, că prețul final oferit investitorilor pentru vânzarea acțiunilor OMV Petrom în cadrul ofertei publice secundare este de 0,21 lei pe titlu, potrivit unui comunicat al companiei petroliere.

De asemenea, prețul final al ofertei pentru titlurile vândute sub formă de certificat global de depozit (GDR) este de 7,7 dolari pentru fiecare GDR.

Fondul Proprietatea și-a anunțat intenția de mai multă vreme de a-și vinde participația de 18,99% din acțiunile celei mai mari companii petroliere din Europa de Sud – Est, aflate sub controlul grupului austriac OMV. Însă, scăderea puternică a cotației petroliere care s-a reflectat inclusiv asupra rezultatelor companiei și a valorii bursiere a schimbat planurile FP, care acum s-a orientat către o vânzare parțială a pachetului deținut. Strategia mai amplă a FP vizează exitul din companii din energie pentru a scădea dependența fondului de activele de pe piața de energie, marcând în ultimii ani exituri din companii precum Transelectrica, Romgaz, companiile locale ale E.ON.

Tranzacția FP vizează vânzarea unui pachet de 6,4% din companie, adică a unui pachet de 3.641.100.108 de titluri, din care 3.315.928.608 acțiuni și 325.171.500 acțiuni oferite spre vânzare sub formă de certificate globale de depozit (GDR).

Prețul per acțiune aplicabil investitorilor din tranșa investitorilor mici de retail ale căror subscrieri au fost înregistrate în sistemul de tranzacționare al Bursei de Valori București în primele patru zile lucrătoare ale ofertei este de 95% din prețul final al ofertei, adică de 0,1995 RON per acțiune. Începând cu a cincea zi lucrătoare a ofertei, investitorii mici de retail astfel înregistrați vor putea cumpăra acțiuni OMV Petrom de la FP la un preț de 0,204 lei pe acțiune, adică la 97% din prețul final al ofertei.

Tranșa investitorilor mici de retail are alocate un număr de 364.110.011 acțiuni din totalul de 3.641.100.108 titluri, adică o pondere de 10% din pachetul oferit spre vânzare de FP. Indicele de alocare este de 0,6241930485 ceea ce înseamnă că investitorii care au subscris să cumpere 100 de acțiuni OMV Petrom vor primi în final circa 62 de acțiuni.

Pentru tranșa investitorilor mari de retail a fost alocat un pachet de 30.000.000 de titluri, respectiv un indice de alocare de 0,7169447428 ceea ce înseamnă că la fiecare 100 acțiuni subscrise, investitorii din această tranșă preiau peste aproape 72 de acțiuni.

Grosul pachetului scos la vânzare de FP va merge cum era de așteptat către tranșa investitorilor instituționali, cărora le-a fost alocată integral pachetul de GDR-uri și un număr de 2.921.818.597 acțiuni. Altfel spus, investitorii instituționali vor prelua peste 89% din pachetul de scos la vânzare din OMV Petrom, respective o participație finală de circa 5,7% din acțiunile companiei petroliere.

Consorțiul format din Goldman Sachs International, Banca Comercială Română SA, Erste Group Bank AG și WOOD & Company Financial Services a.s. sunt intermediarii tranzacției FP de la OMV Petrom.

Vânzarea pachetului OMV Petrom de către FP, în jurul valorii de 170 mil. euro, este una dintre cele mai mari tranzacții derulate pe bursa de la București în ultimii ani, iar în afara scopului de exit al fondului este de așteptat să îmbunătățească lichiditatea pieței locale, care caută să ajungă la statutul de piață emergentă.

Valoarea bursieră a OMV Petrom este de circa 13,02 mld. Lei (2,9 mld. Euro). OMV deține 51% din acțiuni, ministerul energiei are un pachet de 20,6%, în timp ce FP și va reduce în urma tranzacției de vânzare publică secundară de acțiuni pachetul până la aproximativ 12,6% din acțiuni.

 

Prista Oil România intră ca debitor într-un credit de investiții de 50 mil. Euro contractat de firma – mamă din Bulgaria de la UniCredit Bulbank

Prista Oil România, subsidiară locală a companiei bulgare petroliere Prista Oil, este co-debitor al unui credit de investiții în valoare de 50,34 mil. Euro contractat de la UniCredit Bulbank, filiala UniCredit din Bulgaria, potrivit unei decizii a acționarilor societății.

Împrumutul a fost semnat pe 26 iulie de către Plamen Bobokov, acționarul majoritar al Prista Oil. Acordul cu banca a fost încheiat prin intermediul societății Prista Invest 2016 din Sofia, iar pe lista co-debitorilor au intrat și alte companii din grupul bulgăresc – Prista Oil Group BV, Verila Lubricants, Prista Oil Holding, Prista Oil România, Pridsta Czech SRO, Prista Oil Yag Sanayi Ve Ticaret Limited Sirkety și Monbat Trading.

Gabriel Barnia, director comercial al Prista Oil România, și Cristina Isvanca, director de operațiuni, au fost mandatați pe 1 iulie de către acționari să negocieze, să semneze și să execute condițiile și termenii contractului de credit luat de UniCredit.

Prista Oil România este reprezentanta companiei bulgare Prista Oil Holding începînd cu anul 1998. Firma a câștigat cotă de piaţă pe segmental uluiurilor auto și a lubrifianților, în special lubrificanţi industriali şi uleiuri de motor pentru autoturisme, camioane, agricultură, precum şi pentru diverse alte aplicaţii. Prista Oil România SA şi-a extins reţeaua de distribuţie la nivel național, având depozite şi mijloace de transport proprii.

Prista Oil România a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 36,9 mil. Lei (8,3 mil. Euro) și un profit net de 0,09 mil. Lei (circa 20.000 euro) la un personal format din 25 de oameni.

În 2012, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) împreună cu fondul de investiții ADM Capital au preluat 30% din capitalul companiei deținătoare a Prista Oil în Olanda (Prista Oil Group).

BERD și ADM Capital au participații egale în companie. Conform datelor făcute publice de către instituția financiară internațională, contribuția BERD a fost de 36 mil. Euro, structurată pe două component – o investiție de capital (pachet de acțiuni) și un împrumut convertibil în acțiuni.

Împrumutul BERD susține astfel planul de dezvoltare al Prista Oil derulat în perioada 2012 – 2016, care include și întărirea poziției pe piața cu creștere rapidă a Turciei.

Consiliul Concurenței a aprobat preluarea Petrofac Solutions & Facilities Support de către Expert Petroleum

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a autorizat tranzacţia prin care Expert Petroleum SPV SARL Luxemburg a preluat Petrofac Solutions & Facilities Support SRL România.

Autoritatea de concurenţă a evaluat această operaţiune din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice.

Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia.

Expert Petroleum SPV SARL, cu activități de servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale, este membră a grupului internațional GMS Holdings, prezent în România prin Expert Petroleum SRL.

Petrofac Solutions & Facilities Support SRL, membră a grupului britanic Petrofac, este furnizor de servicii petroliere pentru industria ţiţeiului și gazelor naturale.

Petrofac Solutions & Facilities Support SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 115,9 mil. Lei (26,1 mil. Euro) și o pierdere de 455,7 mil. Lei (102,6 mil. Euro) la un număr de 922 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual făcut public.

Scăderea prețului țițeiului în ultimii ani, cu efect în lanț asupra reducerii investițiilor din programele de explorare și producție ale producătorilor de petrol și gaze, a dus la decizii de restructurare a operațiunilor și de reducere a personalului în industria serviciilor pentru petrol și gaze, inclusiv la nivelul companiilor mari precum Halliburton, Schlumberger sau Petrofac.

Șeful Lukoil spune că ia în considerare vânzarea rafinăriei din România. Conducerea gigantului petrolier rus se gândește să-și vândă rafinăriile din Europa și să se concentreze mai mult pe explorarea și producția de gaze și țiței. Vagit Alekperov, directorul Lukoil: „Să le oferim acționarilor noștri posibilitatea să facem o nouă companie care ar putea fi listată pe bursă”

Vagit Alekperov, șeful gigantului petrolier rus Lukoil, ia în calcul vânzarea rafinăriilor din România, Bulgaria, Italia și Olanda, în contextul unei decizii strategice ce ar viza reducerea operațiunilor în Europa și concentrarea lor în sectorul de explorare și producție de țiței și de gaze.

„Nu astfel de active sunt strategice pentru noi, suntem concentrați în special în ultimii ani pe explorarea și dezvoltarea zăcămintelor de țiței și de gaze. (Asta – n.r.) ne poate împinge să luăm decizii cruciale privind soarta acestor active europene în viitor”, a declarat Vagit Alekperov în cadrul unui interviu acordat RBC din Rusia.

„Poate vânzarea bucăților (activelor – n.r.) ca un întreg sau ofertă să facem o divizare (spin-off) pentru a le oferi acționarilor noștri posibilitatea să facem o nouă companie care ar putea fi listată pe bursă. Așa a făcut o companie petrolieră mare”, a mai spus șeful Lukoil.

Acesta a mai anunțat și plecarea gigantului rus de pe piața Arabiei Saudite, cel mai mare producător de petrol din lume.

Lukoil a vândut în 2014 o rețea de benzinării din Europa de Est, formată din 44 de stații în Cehia, 75 de stații în Ungaria și 19 în Slovacia.

În România, Lukoil este implicată într-un dosar penal din toamna lui 2014, care vizează evaziune fiscală și spălare de bani, infracțiuni economice prin care statul român ar fi fost prejudiciat de către reprezentanți ai companiei ruse, angajați ai rafinăriei Lukoil Petrotel Ploiești.

În iulie 2015, o instanță judecătorească din Ploiești a decis sechestrul asupra unor bunuri aparținând Lukoil Europa în limita a 2 mld. euro, care să acopere prejudiciul produs.

Daunele pentru 2012-2013 au fost estimate la 230 mil. euro. Dosarul Lukoil este în continuare pe rolul instanței de judecată din România.

Petrotel Lukoil SA, compania care operează rafinăria grupului rus de la Ploiești, a raportat pentru 2015 un profit net de 15,1 mil. lei (3,4 mil. euro) la o cifră de afaceri de 4,34 mld. lei (0,99 mld. euro) și 428 de angajați.

Lukoil România SRL, firma care administrează benzinăriile, a raportat pentru anul trecut un profit net de 35 mil. lei (7,9 mil. euro) la o cifră de afaceri de 5,44 mld. lei (1,24 mld. euro) și 2986 de angajați.

Grupul rus Lukoil a intrat în România în 1998 prin achiziția pachetului majoritar al rafinăriei Petrotel Ploiești.

Lukoil afirmă că a investit pe piața locală 400 mil. dolari. Rafinăria Petrotel vinde circa 2,4 milioane tone de produse petroliere din procesarea inclusiv de țiței Ural, iar rețeaua de distribuție locală a Lukoil cuprinde 307 de benzinării și 7 depozite.

Lukoil concurează pe piața petrolieră locală cu OMV Petrom, controlată în proporție de 51% de grupul austriac OMV, KMG International (fostul grup Rompetrol) și grupul ungar MOL.

Tranzacția prin care kazahii au anunțat că vând pachetul majoritar al KMG International către firma chineză CEFC, cuplată cu o posibilă vânzare a activelor Lukoil din sectorul downstream din România, adică schimbarea controlului a doi jucători din primii trei după cifra de afaceri ar avea un impact de remodelare puternică a peisajului pieței petroliere locale fie prin mișcări de consolidare a unor jucători deja existenți, fie prin ascensiunea unor jucători noi pe piață.

Declarațiile lui Vagit Alekperov, unul dintre cei mai puternici oameni din Rusia și considerat un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, pot fi citite într-un context mai larg al tensiunilor dintre Rusia și Occident în plan politic, economic și militar, alimentate după anexarea peninsulei Crimeea de către ruși de la Ucraina. Ca măsuri de reacție la conflictul ruso-ucrainean, autorități din SUA și Europa au anunțat sancțiuni împotriva mai multor oficiali ai administrației de la Moscova, precum și a unor oameni de afaceri ruși aflați în poziții – cheie. De asemenea, Comisia Europeană a pornit anul trecut o investigație care vizează un eventual abuz de poziție dominantă a concernului rus Gazprom ca și furnizor de gaze naturale pe opt piețe din Europa Centrală și de Est.

Chinezii de la CEFC cumpără 51% din fostul Rompetrol Group de la compania kazahă de stat KazMunayGas. Finalizarea tranzacției prin care Petromidia, benzinăriile Rompetrol și activele fostului grup controlat de Patriciu ajung în mâna chinezilor, așteptată pentru luna octombrie

Compania petrolieră deținută de statul kazah KazMunayGas (KMG) şi firma China Energy Company Limited (CEFC) au semnat pe 29 aprilie documentele tranzacției prin care partea chineză va deține 51% din KMG International NV (ex-Rompetrol Group), iar firma din Kazahstan va rămâne cu 49% din acțiuni.

Conform înțelegerii dintre KMG -CEFC, compania din China își asumă în cadrul KMGI o serie de obligații, prin care aceasta va efectua investiții în dezvoltarea de noi proiecte în Uniunea Europeană şi ţările adiacente Drumului Mătăsii.

Sub denumirea « Silk Way» (Drumul Mătăsii), proiectul comun al companiei naționale din Kazahstan -KMG și al companiei din China –CEFC in cadrul KMGI se va dezvolta având ca baza KMGI si subsidiarele sale.

O echipă mixtă de lucru formată din experți din Kazahstan, China si România a realizat un volum important de activități pregătitoare -semnarea în 14 decembrie 2015 a Memorandumului de Înțelegere în prezenta prim miniştrilor din Kazahstan şi China, dar și validarea pe 29 ianuarie 2016 de către părțile semnatare a Condițiilor principale ale tranzacției.

“Sunt convins că în parteneriat cu un investitor puternic, compania va reuşi să avanseze considerabil, utilizând KMGI si subsidiarele sale drept platforma comună pentru dezvoltarea business-ului”, declară Sauat Mynbayev, președintele KMG.

“Parteneriatul dintre CEFC şi KMG are ca obiectiv o dezvoltare stratregică care va face din KMG International o platformă comună pentru obţinererea de resurse şi efectuarea de investiţii strategice. Această evoluţie se înscrie în spiritul celor două iniţiative naţionale `One Belt One Road` şi `Nurly Zhol`. Suntem încrezători că va fi o colaborare benefică pentru a dezvolta un parteneriat strategic pe termen lung” a spus directorul executiv al CEFC, Jianjun Zang.

Conform celor stabilite de ambele părți, guvernarea societății mixte se va face pe bază de paritate.

Tranzacția va fi supusă unor măsuri prealabile, care presupun inclusiv aprobarea finală din partea autorităților competente europene şi chineze, dar şi alte instituţii abilitate. Data estimată pentru finalizarea acesteia este octombrie 2016.

Compania chineză CEFC este una dintre cele mai dinamice companii private din China. În 2014 compania a fost inclusă în lista Global Fortune 500 pe locul 349. CEFC își desfășoară activitatea în domeniile energetic, financiar și investiții.

KMG International (fost The Rompetrol Group NV) a fost preluat de NC KMG în 2007. În România Grupul administrează două rafinării, iar la nivel European şi în regiunea Mării Negre deține și operează o importantă rețea de stații distribuție carburanți. Conform Hotărârii Guvernului din Kazahstan din 30 decembrie 2015, KMGI a fost inclus în lista companiilor care vor fi privatizate.

CEFC a fost înfiinţată în 2002  de către Jianming Ye. Compania a raportat în 2014 venituri anuale de 220 mld. Yuani (circa 30 mld. euro) la peste 20.000 de angajaţi. CEFC a angajat mai mulţi foşti directori de rang înalt din companiile petroliere chineze de stat PetroChina şi Sinopec.

Trei tranzacții, trei exituri: Căderea cotației petrolului și banii pierduți în explorări fără rezultat au alungat dintr-un foc din România pe irlandezii de la Petroceltic, pe canadienii de la Sterling Resources și pe australienii de la Beach Energy. Gabriel Comănescu rămâne în cele două perimetre din Marea Neagră părăsite de cele trei firme petroliere străine. Ce tranzacții au eșuat anterior în cele două perimetre: Petroceltic voia în februarie 2014 aprobarea ANRM pentru a prelua jumătate din participațiile lui Comănescu și să vândă o parte mai departe către Beach Energy

Compania petrolieră irlandeză Petroceltic International a anunțat, ieri, vânzarea operațiunilor din România către GVC Investment BV, un vehicul de investiții care poartă inițialele lui Gabriel Valentin Comănescu, proprietarul grupului de firme Upetrom și cel care deținea deja participații în cele două perimetre care fac obiectul tranzacției.

Seria de tranzacții din perimetrele de explorare petrolieră din Marea Neagră, blocul 27 Muridava și blocul 28 Est Cobălcescu, marchează exitul din România a trei companii străine – Petroceltic (Irlanda), Sterling Resources (Canada) și Beach Energy (Australia) după ce au pierdut bani în căutarea de rezerve de hidrocarburi în timp ce omul de afaceri Gabriel Comănescu rămâne încă în această afacere. La aceasta se adaugă impactul căderii cotației țițeiului în ultimul an pe piețele internaționale, care afectează planurile de investiții ale mai multor firme din sectorul de explorare.

Anterior tranzacțiilor de exit, harta mișcărilor companiilor implicate în cele două perimetre arăta pe dos : Petroceltic cerea aprobarea Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM) pentru preluarea unor participații de la Petromar Resources, companie din grupul de firme controlat de Comănescu, iar apoi un transfer către Beach Petroleum, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 12 iunie, Petroceltic, operator cu o participație de 40% în perimetrul 27 Muridava, a preluat și participația de 40% a Sterling Resources. Prețul tranzacției nu a fost făcut public. Partea canadiană a precizat însă că ”va fi primită o plată non – materială în cadrul tranzacției plus acceptarea de către cumpărător a tuturor obligațiilor restante”.

În paralel, în blocul 28 Est Cobălcescu, irlandezii care aveau tot poziția de titular de acord de concesiune și o cotă de 40% în perimetru, au preluat și pachetul de 30% deținut de Beach Petroleum SRL a australienilor de la Beach Energy. Nici aici valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Compania australiană a anunțat că transferul participației către Petroceltic s-a făcut la ”valoare nominală” și că tranzacția a fost aprobată de ANRM.

Restul participațiilor de 20% în blocul 27 Muridava, respectiv de 30% în blocul 28 Est Cobălcescu, sunt deținute de către Petromar Resources, firmă controlată de Gabriel Comănescu.

După ce au strâns și participațiile canadiene și australiene din cele două perimetre, irlandezii și-au făcut și ei exitul prin vânzarea Petroceltic România BV, compania care deține cele două licențe de explorare în sectorul românesc al Mării Negre.

Nici valoarea acestei tranzacții nu a fost făcută publică. Publicația Irish Times afirmă că tranzacția dintre Petroceltic și GVC Investment BV nu a implicat plăți materiale și înseamnă preluarea datoriilor și obligațiilor aferente de către cumpărător. Într-un astfel de scenariu, tranzacțiile ar indica dorința vânzătorilor de a-și limita pierderile înregistrate de pe urma operațiunilor din România.

Tranzacțiile de exit au primit aprobarea ANRM, precizează reprezentanții companiei irlandeze.
”Aceasta pune capăt implicării noastre în sectorul românesc al Mării Negre. Acest proces de dezangajare este parte a strategiei noastre de a ne concentra eforturile pe producția noastră și dezvoltări de active și să ieșim din asocieri de explorare cu risc mare. Acum, ne-am retras din România și Kurdistan și ne concentrăm eforturile viitoare de explorare pe Egipt și Italia”, a spus Brian O’Cathain, CEO al Petroceltic.

Presiuni pentru un exit al Petroceltic din România au venit încă de la începutul anului din partea principalului său acționar, elvețienii de la Worldview Capital Management, care dețin 28,14% din acțiuni. Aceștia au cerut în Adunarea Generală a acționarilor de pe 25 februarie înlocuirea lui Brian O’Cathain din poziția de CEO, pe care l-au acuzat că aduce prejudicii afacerilor companiei, și numirea lui Angelo Moskov, CEO al Worldview Capital Management, și a unui alt om susținut de elvețieni pe poziții de directori ai Petroceltic, propunere însă respinsă în final la vot.

Cererea Worldview Capital Management de vânzare a operațiunilor din România a prins însă contur câteva luni mai târziu.

Exitul a fost o opțiune strategică și pentru celelalte două firme străine cu interese locale.

Astfel, australienii de la Beach Energy afirmă că exitul din România înseamnă încă un pas din planul de a-și restrânge operațiunile mai aproape de țara de origine, unde se pot concentra pe resursele de creștere a afacerii.

De asemenea, canadienii de la Sterling Resources spun că afacerea pe care o au în România depășește calibrul companiei, care preferă să-și investească banii și resursele pe piețele din Marea Britanie și Olanda.

La nivel local, exitul Sterling Resources a fost un proces început încă din 2014 cu transferul unei participații de 65% din sectorul de apă adâncă al blocului Midia din Marea Neagră către compania americană ExxonMobil și OMV Petrom. Tranzacția cuprinde plăți de 29,25 mil. dolari până la descoperirea unui zăcământ exploatabil comercial și încă 19,5 mil. dolari după pornirea producției.

Pe 26 martie, canadienii au anunțat vânzarea a 4 licențe de explorare ale subsidiarei din România către fondul de investiții Carlyle, care vor plăti 42,5 mil. dolari. La finalizarea tranzacției în luna iunie, Sterling va plăti la rândul său 10 mil. dolari către Gemini ca urmare a unui acord de investiții încheiat în 2007 cu Gemini Oil & Gas Fund II, la care se adaugă o plată în acțiuni cu o valoare de 7,5 mil. dolari. Canadienii ies din România și pregătesc aceeași mișcare în Franța.

Tranzacțiile dintre Petroceltic, Beach Energy și Comănescu care nu au trecut de ANRM

Cele două licențe ale Petroceltic din România au un termen inițial de explorare de 3 ani începând cu octombrie 2011 și au fost prelungite de ANRM cu încă 18 luni, deci până în aprilie 2016, datorită unor întârzieri cu lucrările de foraj de sonde. În fiecare din cele două perimetre, irlandezii au forat în perioada 2013 – 2014 câte o sondă, însă rezultatele testelor nu au indicat existența unor zăcăminte ce pot fi exploatate comercial astfel că sondele au fost abandonate. Au continuat însă lucrările de seismică și cercetare în vederea găsirii de rezerve de țiței.

În acest context, autoritățile române au fost solicitate în februarie 2014 să aprobe transferuri de participații în cele două perimetre. Astfel, Petroceltic Romania B.V., care deține poziția de operator cu cote de participație de 40% în fiecare perimetru, a solicitat ANRM aprobarea achiziției a încă 15% în blocul 28 și a altor 10% din blocul 27 de la Petromar Resources, care ulterior urmau să ajungă la Beach Petroleum (CEE) SRL, subsidiara locală a australienilor, conform informațiilor făcute publice pe site-ul Petroceltic.

În dosarul privind transferul de participație din blocul 27, ANRM a fost notificată printr-o adresă din 27 februarie de către titularul acordului de concesiune și firma Beach Petroleum.
”A.N.R.M. nu a aprobat transferul solicitat, prin urmare, a notificat titularul prin adresa cu nr. 7304 din 10 iulie 2014. Ulterior, titularul, respectiv compania Beach Petroleum au solicitat retragerea documentației”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În celălalt caz, potențiala tranzacție s-a finalizat tot cu un eșec.

”Prin adresa nr. 2285 din data de 27 februarie 2014, titularul de acord petrolier – constituit din societățile Petromar Resources, Petroceltic Romania B.V., Beach Petroleum – a notificat Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale cu privire la intenția de transfer a unei cote din drepturile deținute şi obligatiile asumate de titular în cadrul acordului petrolier de explorare, dezvoltare și exploatare din perimetrul EX rdocumentele aferente, conform legii. Ulterior, titularul a solicitat retragerea cererii de transfer şi a documentației aferente”, au răspuns reprezentanții ANRM la solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Petroceltic sunt prezenți la nivel local prin intermediul Petroceltic Romania BV Amsterdam Sucursala București, care a cumulat în perioada 2011 – 2013 pierderi totale de 63,1 mil. lei (peste 14 mil. euro). Numai costurile cu forarea unei sonde în 2014 în perimetrul 27 au fost de 8,1 mil. dolari, ceea ce ridică nota de plată pentru operațiunile din România în jurul valorii de 20 mil. euro. La 31 decembrie 2013, veniturile subsidiarei locale erau de 14 mil. lei (3 mil. euro).

Firma irlandeză a înregistrat în primul semestru al anului trecut pierderi globale de 57,4 mil. dolari față de 16 mil. dolari cu un an înainte la venituri globale de 96,3 mil. dolari în scădere de la 103,7 mil. dolari în anul anterior.

Australienii de la Beach Energy sunt prezenți prin subsidiara Beach Petroleum (CEE) SRL din august 2012 și nu au făcut bani în România. Pierderile raportate în perioada 2012 – 2013 cumulează numai 76.000 lei (circa 17.000 euro). În 2013, au avut afaceri de 3,5 mil. lei (0,8 mil. euro). Capitalurile firmei locale erau la 31 decembrie 2013 de 102 mil. lei (23 mil. euro).

În raportul anual, australienii notează că până la 31 decembrie 2014 valoarea participațiilor din România cu 30 mil. dolari până la zero, fără să fie programate noi lucrări de explorare. În semestrul al doilea, Beach Energy a raportat o scădere a veniturilor la 426 mil. dolari față de 557 mil. dolari cu un an înainte și trecerea pe pierderi cu un nivel de 79 mil. dolari față de un câștig de 160 mil. dolari în perioada similară a anului anterior. Principalul acționar este un grup privat de investiții australian, Seven Group.

Canadienii de la Sterling Resources activează la nivel local prin Midia Resources, înregistrată în 2007. Compania locală avea la finele lui 2014 capitaluri totale de 31,8 mil. lei (7 mil. euro).

Brațul local al canadienilor a strâns pierderi cumulate în perioada 2009 – 2014 de 61,7 mil. lei, din care 33 mil. lei (7,5 mil. euro) numai în ultimul an. În perioada menționată, Midia Resources a obținut profit numai în 2012, de 11,6 mil. lei, an în care a raportat și un nivel – record al veniturilor, de 211 mil. lei (50 mil. euro). În octombrie 2012, Sterling a vândut o participație în blocul Midia către Exxon și Petrom pentru plata în 3 tranșe a circa 78 mil. dolari.

Până acum, în perimetrele din Marea Neagră, Exxon Mobile și OMV Petrom au raportat recent indicii promițătoare privind descoperirea de rezerve de gaze exploatabile comercial, planuri de care se leagă în bună măsură asigurarea independenței energetice a României.

În ultimii 25 de ani, mai multe companii petroliere străine au investit fără succes sume mari de bani pentru a găsi țiței și gaze în România, printre care giganți ca Shell, BP sau Total.

Companiile Rompetrol au luat un credit sindicalizat de 360 mil. dolari. BCR, ING, Raiffeisen și UniCredit Țiriac vor pune fiecare câte 90 mil. dolari. Avocații de la Allen & Overy au lucrat cu băncile, Eversheds de partea kazahilor

KMG International NV, care anterior activa sub numele de grupul Rompetrol, a încheiat astăzi o facilitate de credit revolving multivalută în valoare de 360 mil. dolari cu o maturitate de 3 ani, contractată de la un sindicat de bănci format din BCR, în calitate de coordonator, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Ţiriac Bank.

Inițial, discuțiile au vizat o sumă mai mare, în jurul valorii de de 390 mil. dolari, potrivit anunțului companiei petroliere de la începutul acestui an. Discuțiile dintre grupul petrolier controlat de kazahi și bănci au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în 11 decembrie 2014.

Facilitatea, garantată de KMG International, va fi utilizată de Rompetrol Rafinare, Rompetrol Downstream, KazMunayGas Trading şi KMG Rompetrol pentru refinanţarea unor credite existente şi pentru acoperirea nevoilor generale de finanţare. Această facilitate cuprinde două tranşe, o facilitate de credit revolving şi o tranșă ce poate fi utilizată sub forma unor facilităţi auxiliare.

„Acest parteneriat reprezintă un important pas pentru KMG International în asigurarea liniilor de finanțare si a capitalului de lucru necesar activităților și operațiunilor Rompetrol. În acelaşi timp, este un semn de încredere din partea instituțiilor bancare, atât prin valoarea acordată, cât şi prin complexitatea facilităţii de finanţare, ce include multiple posibilităţi de utilizare în acord cu nevoile variate ale Grupului”, declară Mariana Durleşteanu, directorul financiar al Grupului KMG International.

Cei patru aranjori principali mandataţi să pună la dispoziţie facilitatea în cote egale sunt BCR, ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank S.A. şi UniCredit Ţiriac Bank S.A. Banca Comercială Română a acţionat în calitate de Coordonator al facilitatii şi de Agent de Documentaţie, UniCredit Bank AG, Sucursala Londra îndeplineşte rolul de Agent de Facilitate, iar UniCredit Ţiriac Bank SA de Bancă Emitentă, Agent de Garanţii şi Agent de Plăţi.

Allen&Overy LLP împreună cu asociaţii săi din România, Radu Tărăcila Pădurari Retevoescu SCA, au acţionat în calitate de avocaţi pentru sindicatul de bănci iar Eversheds London a acţionat în calitate de avocaţi pentru companiile membre Grupului KMG International.

Sediul central al Petrom. Sursă foto: Petrom.

Petrom negociază cu un sindicat de bănci locale și internaționale un împrumut de circa 1 mld. euro pe cinci ani pentru refinanțarea creditului de 930 mil. euro contractat în 2011. Sindicatul de bănci este condus de către BRD

OMV Petrom, cea mai mare companie din România, discută cu un sindicat format din bănci locale și internaționale contractarea unui împrumut sindicalizat în vederea refinanțării creditului de 930 mil. euro luat în 2011. Sindicatul de bănci este condus de către grupul francez SocGen prin subsidiara locală BRD, notează publicația Global Capital. Aceasta este o tranzacție comparabilă cu recordul privind cea mai mare finanțare atrasă de o companie din România, stabilit acum patru ani de Petrom.

”Având în vedere evoluțiile recente de pe piețele financiare, OMV Petrom are în vedere refinanțarea liniei de credit multivalută de 930 de milioane euro, contractate în noiembrie 2011 și care are o maturitate de 3 ani și cu posibilitate de prelungire de 2 ani. Prin urmare, au fost demarate discuții cu bănci locale și internaționale. În prezent, procesul este în derulare. Vom oferi mai multe detalii la momentul formalizării unui contract”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții OMV Petrom.

Reprezentanții BRD au răspuns că nu comentează informațiile.

Angajamentele băncilor pentru tranzacția de circa 1 mld. euro cu OMV Petrom vor fi făcute până la finele acestei săptămâni, afirmă bancheri implicați în discuții, citați de Global Capital.

Conform sursei citate, compania a contactat în martie băncile, iar noul împrumut este acordat pentru o perioadă de cinci ani, cu opțiune de prelungire doi ani consecutivi.

În 2011, Petrom lua un credit de 930 mil. euro, disponibil atât în euro, cât și în lei, de la un grup de 14 bănci, lideri de consorțiu fiind atunci BNP Paribas, BRD Groupe Societe Generale, Citi, Raiffeisen și Unicredit.

Celelalte bănci care au finanțat compania petrolieră din grupul austriac OMV au fost BCR, Banca Transilvania,britanicii de la Barclays, BAWAG (Austria), La Caixa (Spania), grupul financiar olandez ING, gigantul american JP Morgan, banca ungară OTP și japonezii de la Bank of Tokyo – Mitsubishi. Creditul din 2011 avea o maturitate de trei ani, cu posibilitate de prelungire doi ani consecutivi, ceea ce înseamnă că era scadent cel mai târziu în noiembrie 2016.

Cum dobânzile bancare au scăzut, iar OMV Petrom are un profil financiar solid, compania caută să profite de actuala conjunctură și să se împrumute mai ieftin în actualele condiții de piață. Petrom avea în 2014 un grad de îndatorare de 3%, de trei ori mai mic față de nivelul înregistrat în 2011, anul în care a luat împrumutul.

Pe piața românească, tot mai puține companii au capacitatea de a accesa credite de la bănci, inclusiv pe piața internațională, băncile sunt concurate puternic de variante alternative de finanțare precum emisiuni de obligațiuni corporative sau majorări de capital prin emisiuni de acțiuni noi.

Dacă piața financiară oferă perspective bune pentru împrumut Petrom, scăderea puternică a cotației petrolului pe piețele internaționale este de așteptat să aducă o reducere a programelor de investiții ale companiei cu 25 – 35% față de 2014 pentru a încerca o stabilizare a marjei de profit. În perioada dintre trimestrul al patrulea din 2013 și ultimul trimestru din 2014, cotația țițeiului Ural procesat de Petrom a scăzut cu peste 43% de la 109 dolari pe baril la 76 de dolari pe baril.

Petrom a încheiat anul trecut cu numerar și echivalent numerar de 1,268 mld. lei (285,8 mil. euro) și un profit net de 2,1 mld. lei (473 mil. euro), la jumătate față de nivelul – record de 4,8 mld. lei (1,08 mld. euro).

Petrom, liderul pieței petroliere interne, este controlat din 2004 încoace de către grupul austriac OMV, care deține 51,01% din acțiuni, statul român mai având un pachet de 20,6%, iar Fondul Proprietatea circa 19%. Compania are o structură integrată, cu operațiuni de explorare & producție petrolieră, rafinare și distribuție și o divizie de gaze și energie electrică. Petrom este producător de petrol, gaze și energie electrică, iar pariul cu cea mai mare miză în care este implicată compania sunt perimetrele de explorare la mare adâncime din Marea Neagră, unde caută hidrocarburi alături de americanii de la ExxonMobil. O schimbare importantă cu efect asupra Petrom a avut loc recent odată cu numirea germanului Rainer Seele, fost CEO al Wintershall, în poziția de CEO al OMV, post din care a plecat Gerhard Roiss.

Petrom este listată pe bursa de la București, iar valoarea sa bursieră este de 21,9 mld. lei (4,9 mld. euro) la ultima cotație de 0,3866 lei pe acțiune.

MOL tabel tranzactii in Romania main

MOL a angajat consultanții de la Roland Berger pentru integrarea benzinăriilor preluate de la Agip. Trei giganți petrolieri din Occident – Amoco (SUA), gigantul anglo – olandez Shell și italienii de la Eni și-au făcut exitul de pe piața benzinăriilor din România pe fondul campaniei de extindere a companiei ungare de la intrarea pe piață

Grupul petrolier ungar MOL, jucător de talie regională în industria de profil, a angajat consultanții de la Roland Berger pentru a se ocupa de integrarea postachiziție a benzinăriilor Agip preluate de la firma italiană Eni, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mandatul primit de firma germană de consultanță de strategie Roland Berger are în vedere integrarea operațională a lanțului de benzinării Agip, care numără 42 de stații numai în România, în structurile MOL, un grup petrolier integrat, însă al cărui centru de greutate este pe segmentul de downstream – reprezentat de rafinarea și distribuția carburanților.

Nevoia de a contracta serviciile unui consultant de talia Roland Berger se explică prin faptul că, spre deosebire de alte achiziții anterioare, MOL trebuie să integreze operațiuni downstream de pe trei piețe din regiune în structura sa integrată.

Firma germană Roland Berger, cu sediul la Munchen, este cea mai mare firmă de consultanță de management din Europa și una din cele mai mari la nivel global, unde concurează cu jucătorii de profil din America de Nord precum McKinsey, Boston Consulting Group sau A.T. Kearney. Roland Berger Strategy Consultants are birou la București încă din 1992.

Contractul de consultanță câștigat de Roland Berger este unul de valoare mare având în vedere complexitatea și scara regională la care se derulează procesul postachiziție, în condițiile în care la nivel local contracte de anvergură mai mică sunt estimate la câteva milioane de euro.

Până la această oră, reprezentanții grupului ungar MOL nu au răspuns întrebărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe acest subiect.

Grupul ungar a anunțat pe 7 mai 2014 achiziția la nivel regional a unei rețele de 208 benzinării ale Eni din Cehia, Slovacia și România, respectiv o participație de 32,445% în rafinăria cehă Ceska Rafinerska, italienii retrăgându-se astfel de pe aceste piețe. Pe 2 februarie, reprezentanții MOL România anunță finalizarea tranzacției de preluare a 100% din acțiunile Eni România SRL, brațul local al Eni de pe piața locală, și transformarea acesteia în MOL Retail Comerț SRL. Această companie urmează să fuzioneze cu MOL România, iar cele 42 de stații ale italienilor propulsează grupul petrolier ungar către ținta de 200 de benzinării în 2015.

Ultimul bilanț disponibil indică faptul că în 2013, fosta Eni România SRL avea pierderi de 7,1 mil. lei (1,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 616,2 mil. lei (139,4 mil. euro) și un personal de 149 angajați. În același an, MOL România Petroleum Products SRL raporta un profit net de 89,8 mil. lei (20,3 mil. euro) și o cifră de afaceri de 4,3 mld. lei (978,7 mil. euro) la un personal format din 196 de angajați.

În noua configurație, afacerea MOL pe piața benzinăriilor se apropie de 200 de benzinării și trece bariera de un miliard de euro cifră de afaceri anuală plus extinderea cotei de piață în București, pe autostrăzi și în marile orașe. MOL avansează într-o piață dominată de OMV Petrom, al cărei acționar majoritar este grupul austriac OMV, și unde alte poziții puternice le deține Rompetrol, controlat de grupul kazah de stat KazMunaiGaz, respectiv rușii de la Lukoil.

Grupul ungar a ajuns în 20 de ani de la intrarea pe piață la o afacere de un miliard de euro, în care a îmbinat dezvoltarea organică cu achizițiile.

MOL și-a arătat gena de vânător oportunist pe piața petrolieră locală încă de la început. La doi ani de la intrarea pe piața din România, grupul ungar a profitat de schimbarea de strategie a companiei americane Amoco, care s-a reorientat către operațiunile de explorare și producție petrolieră, scoțând la vânzare active din sectorul de distribuție. Astfel, pe 28 martie 1997, MOL anunța cumpărarea Amoco România Petroleum Products SRL, filiala locală a grupului cu sediul în Chicago (SUA) cu vânzări globale de 36 mld. dolari în 1996.

Ungurii preluau atunci 11 benzinării, iar americanii își făceau bagajele din România, iar apoi din Polonia și Bulgaria.

MOL se concentrează pe dezvoltarea organică a rețelei pe o piață petrolieră locală unde compania de stat Petrom făcea legea, iar multinaționalele precum MOL, Shell, Agip, OMV sau Lukoil pierdeau bani. Înaintea privatizării Petrom în 2004 circulau insistent zvonuri privind retragerea marilor multinaționale petroliere ca Shell și Eni din România.

În prima parte a anului 2003, Shell, care ani de zile a stat cu 81 de benzinării în coasta Petrom, face primul pas spre exit. Pe 30 iulie 2003, MOL cumpără 23 de benzinării de la grupul anglo – olandez, sătul să piardă bani în România. Numai în perioada 1999 – 2002, Shell România cumulase pierderi de circa 20 mil. dolari. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de părți, surse din piața petrolieră o estimau însă în jurul a 22 – 23 mil. dolari.

În septembrie 2003, MOL se înscrie în cursa pentru privatizarea Petrom, alături de mulți grei – Occidental și ConocoPhilips din SUA, Gazprom și Lukoil din Rusia, concurenți regionali ai MOL precum OMV (Austria) și PKN Orlen (Polonia). Deja, în primul semestru din 2004, încep să se limpezească apele, astfel că înainte de runda finală mai erau trei companii – MOL, OMV și Occidental. Americanii se arată interesați numai de zăcămintele Petrom, estimate la circa un miliard de barili, în timp ce firma ungară propune statului român un schimb de acțiuni cu Petrom în cadrul unui parteneriat, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În aceste condiții, calea pentru preluarea Petrom de către OMV este netezită, austriecii depunând singura ofertă conformă cu strategia de privatizare ce prevedea cedarea unui pachet de 51% din compania românească, însă în structura sa integrată.

MOL își continuă planurile de achiziții în România și în noiembrie 2004 anunță cumpărarea a 100% din acțiunile Shell România SRL și, implicit, a restului de 59 de benzinării de pe piață, precum și a unei afaceri cu carburanți pentru avioane.

Operațiunea de exit a Shell de pe piața benzinăriilor din România și preluarea lor de către MOL a purtat numele de cod ”Jaguarul”, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției s-a situat la circa 72 – 74 mil. dolari, susțin surse din piață.

Era al doilea exit al unui gigant care propulsa MOL pe piața benzinăriilor din România. Retragerea completă a Shell avea să aibă loc în 2008, după vânzarea și a participației deținute la Shell Gas România către Petrom.

În aprilie 2006, MOL face o tranzacție de optimizare a propriului portofoliu după preluarea activelor Shell. Astfel, grupul ungar anunță un schimb de active cu grupul austriac OMV, prin care vindea 30 de benzinării și afacerea cu carburanți de aviație cumpărată în urmă cu doi ani, și preia 11 benzinării în cadrul unei tranzacții derulate cu Petrom și OMV România, ambele subsidiare ale grupului austriac.

Din nou, MOL trece la o extindere organică a rețelei. Anul trecut, apare din nou o oportunitate pentru grupul ungar, când și italienii de la Eni decid că e timpul să-și reducă expunerea pe regiune și își vând rețeaua de 208 benzinării din Cehia, Slovacia și România, precum și participația deținută la rafinăria cehă Ceska Rafinerska. În afară de 100% din Eni România SRL, grupul italian mai are o participație de 43,11% în Snamprogetti România SRL, firmă care se ocupă cu lucrări de inginerie și construcții.

Pentru MOL, România este o piață – cheie alături de Ungaria și Slovacia. În cei 20 de ani de la intrarea MOL în România, tabloul pieței benzinăriilor s-a modificat dramatic. Au ieșit din piață giganții Amoco (preluat ulterior de BP), Shell și Eni, Petrom a trecut în mâinile OMV, Lukoil și Rompetrol au rămas cu rețele mari de benzinării. Însă au intrat jucători noi precum Gazprom și SOCAR, care au planuri de extindere, ceea ce arată că în ultimul deceniu, România a ajuns teatrul de luptă pentru cote de piață între jucătorii cu interese regionale și, eventual, pentru companii din zona Asia Centrală și Caucaz, care caută aici să facă un cap de pod pentru extinderea operațiunilor în bazinul european.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 22 ianuarie 2015

ROMÂNIA

Vânzarea Bank of Cyprus România a eșuat a doua oară în ultimul an. Consiliul de administrație al băncii – mamă nu este mulțumit de ofertele primite

BĂNCI. Consiliul de administrație al băncii – mamă a respins ofertele primite pentru vânzarea proiectului Ariadne, care grupează ultimele active ale Bank of Cyprus România, scrie jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care citează publicația Stockwatch. Este pentru a doua oară în ultimul an când vânzarea băncii locale eșuează, în condițiile în care ciprioții au vândut celelalte participații – un pachet de 9,9% din Banca Transilvania și acțiunile deținute la hotelul de cinci stele JW Marriott din București. Acționarii – cheie care vor decide acum ce se întâmplă mai departe cu Bank of Cyprus România sunt bancherul elvețian Josef Ackermann – fost director general al Deutsche Bank, investitorul miliardar american Wilbur Ross – cel mai mare acționar al băncii cipriote, miliardarul rus Viktor Vekselberg, statul cipriot și BERD.

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

Bulgaria intenționează să privatizeze 17 companii

PRIVATIZĂRI. Bulgaria va scoate la vânzare participații deținute la 17 companii de stat pe Bursa de Valori de la Sofia pe data de 27 ianuarie, au declarat reprezentanții agenției de privatizare a țării, citați de SeeNews. Printre participațiile ce vor fi oferite se numără și participația de 98,63% în agentia de turism VMT Orbita, 0,65% în distribuitorul de combustibil Petrol, 19,45% în compania Bourgas Free Zone, 29% în producătorul de hârtie Lesilhart, 10,02% în operatorul hotelier Kaliakra Hotels, 4,1% în fabrica din industria textilă Strumatex și 2,55% în producătorul compuși de cauciuc Hevea-Kim.

EUROPA

Tranzacție de 57 mil. lire sterline în industria imobiliară din Londra

IMOBILIARE. Eastern & Oriental Bhd adăugă două proprietăți la portofoliul londonez prin achiziționarea clădirilor de birouri de epocă Landmark House și Thames Tower pentru un total de 57 de milioane de lire sterline, informează theedgemarkets.com.

Chinezii au cumpărat 20% din acțiunile clubului spaniol de fotbal Atletico Madrid pentru 45 de mil. euro

FOTBAL. Cel mai mare conglomerat de proprietăți din China, Dalian Wanda Group Co, a cumpărat o participație de 20% din clubul spaniol de fotbal Atletico Madrid pentru 45 de milioane de euro (52 milioane dolari), scrie Financial Times.

Tranzacție de 117 mil. lire sterline în industria de retail din Marea Britanie

RETAIL. Mike Ashley, proprietarul clubului de fotbal Newcastle United din Anglia, vinde o participație de 2,6% din grupul britanic de retail Sports Direct, în valoare de 117 mil. de lire sterline, într-o afacere cu banca americană Goldman Sachs, anunță The Guardian. În urma tranzacției, pachetul de acțiuni al lui Mike Ashley va scădea la 55%.

Apple cumpără start-up-ul britanic Semetric

TEHNOLOGIE. Producătorul de iPhone-uri Apple a achiziționat start-up-ul britanic Semetric, care conduce firma britanică de software Musicmetric, ca parte a planurilor de a relansa serviciul de muzică Beats Music în perioada următoare, scrie Financial Times.

Cipru a selectat consultanți pe Citi și PwC pentru privatizarea unei firme de telecomunicații

TELECOMUNICAȚII. Cipru a numit firma Citigroup Global Markets și consorțiul format din Pricewaterhouse Coopers Limited, Pricewaterhouse Coopers Business Solutions SA și Pricewaterhouse Coopers SA. ca și consilieri pentru privatizarea firmei de stat din domeniul telecomunicațiilor Cyta, au declarat reprezentanții autorităților de privatizare, citați de Famagusta Gazette Cyprus.

AMERICA DE NORD

Tranzacție evaluată la 482 mil. de dolari pe piața imobiliară din California

IMOBILIARE. Firma americană de investiții TruAmerica Multifamily a intrat pe lista de investitori, printre care se numără și firmele de asigurări Guardian Life Insurance Co din America și Allstate Corp, prin achiziționarea unui portofoliu de apartamente din California pentru 482 milioane de dolari pentru a profita de creșterea chiriilor în stat, relatează Bloomberg.

O companie online de servicii de distribuire de documente cumpără un dezvoltator americano-israelian de software

IT. Compania online de servicii de distribuire de documente Dropbox a achiziționat CloudOn, un dezvoltator americano-israelian de instrumente pentru a simplifica crearea și editarea documentelor pe dispozitivele mobile, conform unui anunț postat pe site-ul CloudOn.

Australienii vând 18 parcuri eoliene înm SUA pentru 409 mil. dolari

ENERGIE EOLIANĂ. Reprezentanții operatorului australian de ferme eoliene Infigen Energy Ltd au declarat că au angajat consilieri pentru a analiza vânzarea a 18 parcuri eoliene din SUA, în valoare de aproximativ 500 milioane dolari australieni (409 milioane dolari), din cauza incertitudinii care înconjoară sprijinul financiar din partea guvernului australian, transmite Reuters.

ASIA

Lafarge răscumpără o participație de 14% a subsidiarei sale din India

CIMENT. Lafarge India, o filială a celui mai mare producător de ciment din lume, Lafarge SA din Franța, a început procesul de răscumpărare a participației de 14% pe care a vândut-o investitorului cu capital privat Barings Asia în mai 2013 pentru 265 milioane de dolari, au declarat doi oameni familiari cu procesul de răscumpărare, anunță Economic Times. Acest anunț vine la aproximativ nouă luni după ce Lafarge și Holcim au anunțat intenția de a fuziona activele globale, inclusiv cele din India. În România, fuziunea are ca impact imediat vânzarea afacerii locale a Lafarge.

Cea mai mare companie de comerț electronic din lume intenționează să cumpere acțiuni într-o companie de asigurări de viață din China

ASIGURĂRI. Compania Alibaba Group Holding Ltd din China, cea mai mare companie de comerț electronic din lume, intenționează să cumpere acțiuni în compania de stat de asigurări de viață New China Life Insurance Co Ltd din China, notează Reuters.

Bain Capital își vinde acțiunile deținute într-un lanț de magazine de electronice din China pentru 137 mil. dolari

ELECTRONICE. Firma americană de private equity Bain Capital vinde tot pachetul de acțiuni rămas din retailerul chinez de electronice GOME Electrical Appliances Holding Ltd pentru 137 de milioane de dolari, potrivit unui document obținut de IFR, o publicație a Thomson Reuters.

Tranzacție de circa 200 de mil. dolari în industria de hârtie din Orientul Mijlociu

HÂRTIE. Nuqul Group din Iordania vinde o participație de 25% din Fine Hygienic Holdings, unul dintre cei mai mari producători de produse din țesături și hârtie din Orientul Mijlociu, într-o afacere care ar putea fi evaluată la până la 200 milioane de dolari, au declarat surse familiare cu tranzacția pentru Reuters.

AFRICA

Un manager de fond cu capital privat din Africa de Sud cumpără un lanț de magazine de piese auto

COMERȚ. Managerul de fond cu capital privat Ethos Private Equity din Africa de Sud a achiziționat o participație majoritară din vânzătorul de piese auto AutoZone din Africa de Sud pentru o sumă nedezvăluită, conform unui comunicat de presă al Ethos Private Equity. Fondul de investiții a vândut un retailer de anvelope în luna noiembrie.

Azerii vor să exiteze piața de media din Turcia și să investească banii în proiectele din țara lor. Sursă: Star Media

SOCAR își vinde partea din afacerea media Star din Turcia către un om de afaceri apropiat premierului Recep Erdogan

SOCAR, compania petrolieră de stat din Azerbaidjan activă și pe piața românească, a confirmat că negociază vânzarea pachetului de 50% din acțiunile grupului turc de media Star cu omul de afaceri Fettah Tamince, cunoscut ca fiind un apropiat al premierului Recep  Erdogan și al Partidului Justiției și Dezvoltării, condus de acesta.

”Am început discuții cu Fettah Tamince pentru a vinde participația noastră de 50% din grupul de media Star. Dacă discuțiile au succes, vom ieși din sectorul media pentru a ne concentra pe cele mai mari proiecte din țara noastră”, a declarat pentru Reuters Kenan Yavuz, CEO al SOCAR.

Asociatul SOCAR în afacerea Star este un alt om de afaceri turc, Ethem Sancak, și el fiind apropiat de Recep Erdogan, marele favorit al alegerilor prezidențiale derulate ieri în Turcia.

Grupul media turc constă în ziarul Star, precum și din televiziunile 24 TV și TV 4.

Reprezentanții SOCAR spun că negocierile privind exitul de pe piața de media din Turcia au loc în contextul fluctuațiilor valorii de piață a  activelor și a eficienței economice a acestora, potrivit lui Nizamaddin Gulyev, șeful departamentului de relații publice al SOCAR, citat de agenția azeră de presă TREND.

În afara asocierii în afacerea de media din Turcia, SOCAR este implicată în mai multe societăți mixte.

Înființată în 1992, la un an după obținerea independenței, SOCAR este compania națională petrolieră a Azerbaidjanului. Compania are în portofoliu operațiuni de explorare și producție de țiței și de gaze, precum și de rafinare, transport, petrochimie și alte servicii asociate.

În 2013, SOCAR a raportat un profit net de aproximativ 756,9 mil. euro la venituri de 35,65 miliarde de euro, potrivit ultimului raport anual al companiei. Indicatorii au fost calculați la un curs de schimb de 1,078 manați pentru 1 euro.

În România, compania azeră este prezentă cu un lanț de benzinării. Socar Petroleum SA, subisidiară locală a SOCAR, a raportat în ultimul exercițiu financiar o pierdere de 2,67 mil. euro la o cifră de afaceri de 131,9 mil. euro și un personal format din circa 223 de angajați.

SOCAR deține și o participație de 33% din AGRI LNG Project Company SRL, companie în care este asociată cu compania de stat românească Romgaz și cu Georgian Oil and Gas Corporation fiecare având un număr egal de acțiuni. AGRI LNG Project Company SRL este compania de proiect pentru AGRI, care ar urma să aducă în Europa gaze produse în Azerbaidjan tranzitând Georgia, Marea Neagră, România, iar apoi prin interconectorul Arad – Szeged să intre în Ungaria, destinație importantă în contextul conexiunilor de transport din Europa Centrală.

Investițiile SOCAR în România sunt de aproximativ 50 de milioane de euro, conform propriilor declarații. Ultimele date despre SOCAR indică o rețea de 28 de benzinării și circa 360 de angajați.

Zeta Petroleum se listează pe bursa din Londra pentru a-și finanța explorările petroliere din România

Compania petrolieră Zeta Petroleum a anunțat începerea procedurilor pentru listarea pe piața secundară AIM a bursei din Londra, în contextul în care caută finanțare pentru planurile sale de investiții pentru extinderea operațiunilor sale din România.

Zeta Petroleum a ales SP Angel ca broker pentru operațiunea sa de listare la Londra, iar firma britanică de servicii financiare Sanlam a primit mandatul de consultant.

”Cu active în dezvoltare, explorare și în evaluare în România, piața bursieră AIM din Londra este un loc natural pentru dubla listare a Zeta. Anticipăm că riscul nostru relativ scăzut, portofoliul de perimetre de uscat din Europa dezvoltat cu costuri mici și fluxul de știri viitoare va rezona cu investitorii de pe piața AIM, în special în condițiile în care siguranța energetică în Europa continuă să fie un subiect de mare interes”, a declarat Andy Morrison, noul director general executiv al companiei.

Directorii Zeta Petroleum, companie listată pe bursa australiană ASX, susțin că România oferă o platformă puternică pe care poate fi construită o companie europeană de petrol și gaze cu operațiuni pe uscat. Aceștia mizează în calculele lor pe un regim fiscal stabil și pe o piață locală a gazelor, aflată în proces de liberalizare, precum și pe deficitul de pe piața de energie, care oferă oportunități pentru țițeiul și gazul produse la nivel local.

Zeta Petroleum este în diferite stadii cu portofoliul său de operațiuni din România, care cuprinde trei perimetre.

Astfel, Zeta deține o participație de 50% din perimetrul Suceava, în care operator este Raffles, companie cu sediul în Singapore. din care face parte și câmpul de gaze Climăuți.

Compania petrolieră înregistrată în Marea Britanie are o participație de 39% din perimetrul Jimbolia, situat în Banat la granița cu Serbia, unde operator este subsidiara sârbă NIS a concernului rus Gazprom. De asemenea, Zeta Petroleum are o participație de 100% în câmpul de gaze Bobocu.

Firma britanică afirmă că veniturile generate de vânzarea gazelor produse în câmpul de la Climbăuți din nordul Moldovei către compania germană Wintershall sunt suficiente pentru a acoperi costurile de operare în România.

Perspective de dezvoltare la costuri mici sunt și în alte câmpuri din perimetrul Suceava, respectiv în Dornești Sud 1 și SE 1, precizează oficialii companiei. În 2013, Zeta Petroleum a cumpărat un nou proiect, Grivița Nord, împărțit în două sectoare. Unul din cele două sectoare se estimează că ar avea rezerve de petrol de circa 448.000 de barili, evaluate la circa 25,5 milioane de dolari, susțin oficialii companiei.

Zeta Petroleum a raportat pentru anul fiscal care s-a încheiat pe 31 decembrie 2013 venituri de 244.000 de lire sterline și o pierdere de 1,27 milioane de lire sterline. Principalii acționari ai companiei sunt GM Investment & Co Limited cu 37%, D. Scanlen cu 11,1%, HSBC Custody Nominees cu 6,3%, un pachet important fiind deținut de asemenea de către directorii companiei, printre care se află și românul Bogdan Popescu, fost manager Rompetrol și cel mai bine plătit director al Zeta Petroleum în 2013, conform raportului Zeta Petroleum de anul trecut.

Pe piața explorărilor petroliere, activează mai multe companii străine alături de cele două mari companii locale – OMV Petrom, liderul pieței petroliere aflat în portofoliul austriecilor de la OMV, și compania de stat Romgaz Mediaș. Dacă explorările în perimetrele petroliere situate pe uscat au atras jucători noi în ultimii ani, dar au consemnat și retrageri de pe piață cum este cazul celor de la Europa Oil & Gas, în sectorul de explorare petrolieră din Marea Neagră, OMV Petrom și ExxonMobil au înregistrat rezultate promițătoare în privința descoperirii de noi rezerve de hidrocarburi.

Compania petrolieră de explorare Europa Oil & Gas anunță finalizarea vânzării subsidiarei din România

Compania petrolieră britanică Europa Oil & Gas a anunțat astăzi finalizarea vânzării întregii sale participații în cadrul subsidiarei sale din România, Europa Oil & Gas SRL la o valoare nominală.

Subsidiara locală a Europa Oil & Gas are participații în concesiuni de perimetre petroliere pe uscat (on-shore) care au fost abandonate sau sunt în curs de a primi aprobarea autorităților române pentru a putea fi abandonate, precizează oficialii companiei. Ei adaugă că vânzarea marchează încheierea oricărei implicări formale a Europa Oil & Gas în România.

Europa Oil & Gas avea două licențe de explorare în perimetre din Moldova, Bacău și Brateș.

Ultimul bilanț al Europa Oil & Gas SRL indică venituri totale de 0,9 mil. euro și o pierdere de 30.000 euro.

Europa Oil & Gas a intrat în 1998 în România, când a luat licența pentru perimietrul Brateș. Patru ani mai târziu, își extinde operațiunile locale în alte 3 perimetre – Brodina, Cuejdiu și Bacău. În mai 2004, găsește gaze într-un perimetru pe care îl cedează trei ani mai târziu către Aurelian Oil & Gas România SRL.

Directorii Europa Oil & Gas și-au explicat deja decizia de a se retrage din România pentru a-și putea concentra operațiunile asupra explorărilor din zona de coastă a Irlandei, precum și asupra investițiilor din Franța și Marea Britanie.

Dacă în perimetrele petroliere de uscat ale României, mai multe companii și-au anunțat intenția de a ieși de pe piață, în acest moment, piața locală a explorărilor a primit vești bune din sectoarele aflate în zona Mării Negre.

OMV Petrom, cea mai mare companie din România – subsidiară a grupului petrolier austriac OMV, și compania petrolieră americană ExxonMobil au anunțat după forarea primelor sonde marine rezultate promițătoare privind descoperirea de noi zăcăminte de hidrocarburi.

Grupul Rompetrol prelungește pentru încă un an un credit de 30 de milioane de euro luat de la UniCredit Țiriac Bank

Grupul  Rompetrol, controlat de compania petrolieră națională din Kazahstan,  prelungește valabilitatea unui credit de 30 de milioane de euro contractat de la UniCredit Țiriac Bank  pentru o perioadă de un an până la 20 iunie 2015.

Companiile Rompetrol care au luat acest împrumut sunt KMG Internațional N.V., Rom Oil – din sectorul distribuției de carburanți din depozite, Rompetrol Downstream – care operează rețeaua de benzinării, Rompetrol SA, Palplast – producător de tubulatură din mase plastice pentru industria petrolieră, de gaze și distribuție apă, Rompetrol Rafinare – firma care administrează rafinăria Petromidia, Rompetrol Petrochemicals – gestionarul activităților de petrochimie din grup, Rominserv – contractor de servicii pe piața petrolieră și industrială, Rompetrol Gas – divizia de GPL a grupului.

Acționarii au decis prelungirea împrumutului, contractat la o dobândă Overnight la euro, respectiv dolar, de LIBOR (dobânda practicată pe piața interbancară de la Londra – n.r.) plus 2,75% pe an, precum și o dobândă overnight ROBOR (dobânda medie practicată pe piața interbancară de la București – n.r.) plus 1,75% pe an.

Dobânda este aplicabilă și în situația în care linia de trezorerie se transformă într-un credit cash, se arată în decizia acționarilor Rompetrol din 5 iunie.

Kazahii de la Kaz Munay Gaz au preluat în 2007 grupul petrolier Rompetrol, în urma unei tranzacții încheiate cu omul de afaceri Dinu Patriciu. Kazahii au decis schimbarea denumirii Rompetrol Group NV în KMG International, pentru a face cât se poate de vizibil faptul că afacerile grupului Rompetrol din 12 țări sunt de fapt brațul diviziei internaționale a grupului kazah.

O altă mișcare recentă făcută de kazahi la nivel local a fost vânzarea Ecomaster Servicii Ecologice către firma de decontaminare Oil Depol Service din Constanța. Ecomaster făcea parte din linia de servicii industriale a grupului Rompetrol, a cărui afacere principală este rafinarea, comerțul și distribuția de produse petroliere.