Arhive etichete: Pehart

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

„In cazul Pehart, avem un pachet de datorii de la IFC, care este o filiala a Bancii Mondiale, Banca Transilvania si ING, iar din pachetul de 150 mil. Euro, aproximativ 125 mil. Euro reprezinta finantare legata de sustenabilitate si am agreat, ca parte a finantarii, sa investim in reducerea emisiilor, in principal in noile investitii care vor fi directionate catre reducerea consumului de gaze, de electricitate si scurgeri de agenti frigorifici, apoi vom incerca sa crestem ponderea ambalajelor post-consum reciclate atunci cand ambalam produsele noastre si vom lucra pentru cresterea diversitatii de gen la toate nivelurile organizationale”, a declarat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„De asemenea, ceea ce am agreat sa facem, ca parte din aceasta finantare, este in mod clar logic si aduce beneficii nu numai mediului inconjurator, ci si companiei insasi, pentru ca daca folosesti mai putin gaz in procesul de productie, asta inseamna ca ai costuri mai mici si poti vinde mai mult daca esti un producator mai eficient”, a punctat managerul baltic de investitii.

„Investitorul final care a investit in acest proiect este INVL Baltic Sea Growth Fund, asa ca, conform clasificarii SFDR, sunt asa-numite fonduri de articol 8, asa ca se poate spune ca aceasta parte este, de asemenea, verde sau mai verde decat ar fi un fond de articol 6 care nu integreaza sustenabilitatea in proces. Asadar, acest fond si acum succesorul sau, INVL Private Equity Fund II, integreaza sustenabilitatea in procesul de investitii si, deoarece avem in plan crearea de valoare pentru companie, cum sa adaugam mai multi bani si sa crestem valoarea ca parte a investitiei, avem si un plan ESG si ceea ce ne propunem sa imbunatatim in perioada in care este in portofoliul nostru, astfel incat din finantarea prin datorie de 150 mil. Euro, aproximativ 125 de mil. Euro sunt legate de sustenabilitate, iar capitalul propriu, a carui valoare nu o dezvaluim, este asigurat de catre un fond de articol 8”, a precizat Vytautas Plunksnis.

“Companiile mai mari lucreaza de obicei cu institutii financiare mai mari. Cu cat creditorul tau este mai mare, cu atat este mai concentrat catre sustenabilitate (finantarea sustenabila, n.r.)”, a subliniat reprezentantul managerului baltic de active INVL Asset Management.

“Cred ca, in total, investitiile noastre in Romania pot ajunge pana la 500 de mil. Euro, in functie de cum calculezi investitiile la valoarea lor de intreprindere (capital investit plus datorii, n.r.). Se intampla ca in energie regenerabila am investit din fondul de articol 9, ceea ce este benefic pentru independenta energetica si pentru diversificarea cu noi surse de aprovizionare. De asemenea, avem aproximativ 2.000 de hectare de padure in Romania, asa ca toate proiectele noastre din Romania sunt verzi sau legate de sustenabilitate”, a semnalat Vytautas Plunksnis.

„De asemenea, din totalul fondurilor administrate de catre INVL, care se ridica la 2 mld. Euro, aproximativ trei sferturi din aceasta suma reprezinta fonduri de Articolul 8 sau Articol 9, ceea ce inseamna ca sustenabilitatea este o parte importanta a procesului lor de investitii”, a adaugat acesta.

Vede INVL in Romania alte tinte de achizitii de calibrul Pehart?

„Ne uitam la tinte si vorbim cu antreprenorii, dar, garantat, nu avem tranzactii in Romania in faza de due diligence unde sa cheltuim bani, dar ne uitam la active si cred ca tara are un potential bun pentru investitii”, a raspuns reprezentantul investitorului baltic de private equity.

„In prezent, fondul nostru pentru energie regenerabila este concentrat in mare masura pe Romania pentru ca din cei 390 MW pe care ii dezvoltam, 357 MW sunt in Romania. Asadar, in prezent construim deja 50 MW, 120 MW sunt in constructie si vor fi gata anul viitor si ne pregatim pentru constructia a 175 MW. Prin pregatire, ma refer la doua componente – una este obtinerea autorizatiilor si atingerea stadiului de <<ready to build>> care va fi atinsa, iar cealalta parte este atragerea finantarii, pentru ca in total, investitiile noastre vor depasi 250 mil. Euro, ceea ce este in mod clar suma care trebuie finantata, o mare parte din aceasta trebuie finantata prin datorii, iar noi aranjam aceste finantari”, a precizat Vytautas Plunksnis din partea INVL Asset Management.

„Strategia este foarte simpla – investim in proiecte aflate in stadiul de pre- ready to build sau ready to build, le construim, acestea incep sa genereze venituri si apoi le vindem altor investitori care nu doresc sa isi asume riscuri de dezvoltare si se concentreaza mai mult pe fluxuri de numerar stabile. Asadar, in prezent, daca cineva doreste sa achizitioneze acest portofoliu dupa ce este construit, dupa ce riscul este redus, suntem gata sa discutam, dar, ca o chestiune de strategie, nu comentam stadiul negocierilor si, evident, aceasta este o tranzactie relativ mare, asa ca, atunci cand totul va fi semnat, cu siguranta, ca vom anunta cat de mult vom putea si cat ne va permite cumparatorul sa anuntam.”, a adaugat acesta.

Care este pipeline-ul de tranzactii al INVL in Romania si in regiune?

„Tocmai am anuntat o achizitie in Estonia, sper ca vom anunta foarte curand urmatoarea achizitie in tarile baltice si in Polonia, la care tocmai am stabilit detaliile finale. Asa ca ramanem foarte activi pentru ca avand peste 300 de mil. Euro de investit ne face un partener atractiv in situatiile in care oamenii au nevoie de exit, dar, evident, ca in prezent suntem mult mai puternici in tarile baltice si in Polonia, iar portofoliul nostru de tranzactii in pregatire (pipeline) este mult mai avansat in apropierea Lituaniei”, a raspuns investitorul baltic de talie regionala.

Fondurile administrate de catre INVL sunt interesate sa cumpere active ESG din Romania precum Green Group si din regiune?

„Nu comentam tranzactiile care nu sunt finalizate, iar raspunsul ar fi acelasi in cazul tranzactiilor la care lucram sau nu. Ati observat corect ca in Letonia avem un reciclator de PET, care este foarte similar, dar mai mic decat Green Group, iar ultima tranzactie pe care am anuntat-o din partea noului fond este achizitia celei mai mari companii estone de gestionare a deseurilor EKT care detine o cota de piata de aproximativ 50% in Estonia. Deci, ne plac proiectele de economie circulara, ne place reciclarea, dar vom comunica despre tranzactii concrete imediat ce acestea sunt semnate si agreate”, a raspuns Vytautas Plunksnis.

„Romania este una dintre tarile in care am inceput sa investim. Deci, Pehart este prima tranzactie in capital privat, dar avem si un portofoliu de energie regenerabila, precum si ceva paduri, asa ca, daca le adaugam pe toate, suntem un investitor strain semnificativ in Romania”, a punctat reprezentantul INVL Asset Management.

“Cred ca Romania are un potential foarte bun si cred ca modul in care investitorii straini vad tara este mult mai pozitiv decat cei la nivel local. Este un fenomen destul de ciudat, dar stii, este o tara de 20 milioane de oameni si orice industrie iei are un consum sub media europeana, deci aceasta poveste de convergenta se va intampla. Sunt si provocari, iar cel mai mare risc este geopolitic, dar este la fel si in tarile baltice. Insa suntem cu totii membri ai Uniunii Europene si ai NATO si ce avem nevoie ca sa ramanem puternici este sa investim in economiile locale pentru ca ceea ce incearca masina de propaganda sa realizeze este ca fiecare sa fie speriat si sa nu investeasca”, a subliniat reprezentantul managerului baltic de fonduri de investitii care are sub administrare active totale de circa 2 mld. Euro.

„Cred ca pentru investitorii care vor sa cumpere, piata este astazi ceva mai buna decat pentru cei care vor sa vanda. Insa tranzactii proeminente (high profile) precum Regina Maria, Profi, Pehart indica faptul ca pentru active bune intotdeauna vor fi cumparatori buni care sunt pregatiti sa accepte riscurile si care se asteapta ca proiectele noastre din Romania sa fie foarte bune pentru investitorii nostri”, a mai spus Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity al INVL Asset Management, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

Fondul de investitii INVL Baltic Sea Growth Fund a preluat grupul Pehart alaturi de managerul lituanian de fonduri de pensii si investitii Artea si de alti co-investitori si a refinantat integral un imprumut sindicalizat contractat anterior ale carui obligatii de plata se apropie de 97 mil. Euro. IFC a condus sindicatul de banci format cu Banca Transilvania si ING Bank care au acordat finantarea de peste 150 mil. Euro cu care cumparatorul isi finanteaza partial achizitia si care asigura expansiunea Pehart cu achizitii M&A ulterioare si majorarea capacitatilor de productie. Care sunt detaliile privind finantarea tranzactiei

Fondul de investitii INVL Baltic Sea Growth Fund, cel mai important fond de private equity din statele baltice, a anuntat ca a finalizat pe 11 iulie 2025 achizitia pachetului de control a grupului Pehart, in cadrul unei tranzactii secondary incheiate cu managerul regional de private equity Abris Capital Partners, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Tranzactia a fost finantata partial dintr-un pachet de finantare sindicalizata de peste 150 mil. Euro asigurata de catre un consortiu condus de catre International Finance Corporation din care au mai facut parte Banca Transilvania si ING Bank Romania.

Finantarea include o pondere semnificativa de corelare cu obiective de sustenabilitate si este destinata atat platii partiale a pretului de achizitie de catre cumparator, cat si pentru a asigura resurse pentru dezvoltarea ulterioara a grupului Pehart, atat pe cale organica, cat si prin extinderea cu achiztii M&A.

„Suntem incantati sa sprijinim echipa de conducere a Pehart Group In trecerea companiei la urmatoarea etapa de dezvoltare si vom sprijini investitii semnificative in extinderea capacitatilor de productie ale Pehart si achizitii suplimentare in regiune, consolidand pozitia de lider de piata a Pehart Group si stimuland urmatoarea sa etapa de crestere.”, a declarat Vytautas Plunksnis, Partener la INVL Baltic Sea Growth Fund.

Potrivit acestuia, achizita grupului Pehart este cea mai mare tranzactie de investitii semnata in intreaga sa cariera.

Fondul de investitii administrat de catre INVL Asset Management a semnat achizitia Pehart pe 22 noiembrie 2024.

Capitalul necesar pentru achizitia grupului Pehart provine, pe de o parte, de la fondul de private equity INVL Baltic Sea Growth Fund, care are o capitalizare de 165 mil. Euro, si de la o parte dintre investitorii sai care au co- investit prin intermediul INVL BSGF Co-Invest Fund II, a precizat cumparatorul. Asta inseamna ca pe langa fondul regionala de investitii administrat de catre INVL Asset Management preiau participatii directe in grupul Pehart si alti co-investitori.

Unul dintre acesti co-investitori implicati direct in achizitia Pehart este grupul bancar lituanian Artea, care are sub administrare inclusiv fonduri de pensii si fonduri de investitii alternative, si care a decis inca din decembrie 2024 sa investeasca 6 mil. Euro pentru a obtine un randament mai mare decat media obtinuta de pe urma investitiilor prin intermediul fondurilor de private equity ca si investitor LP, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Valoarea tranzactiei de vanzare a grupului Pehart nu a fost facuta publica de catre partile implicate. Avand in vedere insa valoarea pachetului de finantare contractat de la banci, capitalul pus la dispozitie de catre fondul de investitii INVL Baltic Sea Growth Fund si cel asigurat de catre co-investitori, estimarile unor surse din piata indica un calibru al tranzactiei in jurul a 200 mil. Euro, valoare care nu a fost confirmata insa de catre partile implicate.

Achizitia Pehart ridica miza din partea managerului lituanian de active INVL Invalda Group pe piata din Romania aproape de 500 mil. Euro, cifra care include atat investitiile de capital, cat si finantarile angajate pentru planurile de dezvoltare, si care acopera atat aria Pehart Grup, unul dintre principalii producatori de produse din hartie de uz casnic si industrial din Romania, cat si proiectele de dezvoltare a 300 MW de energie solara, respectiv portofoliul de circa 2.000 hectare de paduri, conform declaratiilor lui Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity al managerului baltic de active INVL Asset Management, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Tranzactia Pehart este o tranzactie, evident, mai mica decat vanzarea Profi sau Regina Maria, dar este, totusi, o tranzactie considerabila (sizeable) in regiune ceea ce inseamna ca Abris a facut un exit considerabil, iar noi am facut o investitie considerabila in tara”, a spus Vytautasb Plunksnis din partea INVL la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025.

In 2024, Pehart Grup a generat venituri de 165 mil. euro si a angajat aproape 550 de persoane in toate companiile sale.

La momentul semnarii contractului de vanzare al platformei Pehart, Abris Capital Partners sustinea ca a reusit sa obtina o crestere de 2,5 ori a veniturilor grupului de firme, pe care l-a preluat in 2015.

„Incheierea acestei tranzactii este punctul culminant al unui parteneriat de succes cu Pehart Group si echipa sa de conducere, carora le multumim pentru colaborarea excelenta din ultimii ani. Impreuna, am reusit sa transformam Pehart intr-un jucator regional puternic. Suntem mandri de valoarea creata de-a lungul timpului si suntem increzatori ca Pehart va continua sa creasca alaturi de noul sau partener. Aceasta tranzactie reprezinta angajamentul Abris de a sprijini echipele de management ambitioase, care pot obtine performante durabile in sectoare strategice pentru economia Europei Centrale si de Est”, a declarat Adrian Stanculescu, Partner and Head of Romania la Abris Capital Partners.

De la intrarea sa pe piata din Romania, Abris Capital Partners a semnat vanzarea Cargus si a Pehart, si mai are in portofoliu dintre detinerile sale vechi Green Group, cat si alte achizitii mai recente.

Consortiul de investitori condus de catre fondul de private equity INVL Baltic Sea Growth Fund a lucrat la achizitia Pehart cu casa de avocatura TEGOS Legal, cu firma austriaca de avocati Wolf Theiss, cu consultantii Claria Strategy Partners si cei de la Deloitte Romania, alaturi de avocati ai DLA Piper din biroul de la Luxemburg.

De asemenea, la tranzactie au mai participat si alti consultanti de partea vanzatorului si in alte roluri casele de avocatura RTPR, Andronic and Partners, CMS (Romania), consultantii de la PwC si firma de consultanta de strategie Bain & Company.

Cum arata partea de finantare din tranzactia INVL – Pehart

Pachetul de finantare de peste 150 mil. Euro contractat de catre consortiul format de IFC cu Banca Transilvania si ING Bank Romania in contextul tranzactiei derulate la Pehart a servit mai multe scopuri.

Pe de o parte, noua finantare sindicalizata a stins imprumutul sindicalizat contractat anterior pe care rula grupul de firme Pehart in mandatul Abris Capital Partners si care cumula obligatii de plata totale de pana la 97 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Imprumutul anterior a fost contractat de la un sindicat de banci din care faceau parte BCR, Raiffeisen Bank Romania, Banca Transilvania si ING Bank Romania.

Noua tranzactie de finantare de la Pehart aduce in schema pe IFC, ca si creditor direct.

In cadrul noului pachetului total de finantare de peste 150 mil. Euro asigurat de catre cei trei finantatori se regasesc mai multe componente.

Astfel, IFC a acordat un imprumut de 20 mil. Euro catre grupul de firme Pehart si noii sai actionari. Pe de alta parte, IFC alaturi de Banca Transilvania si ING Bank Romania au acordat imprumuturi la termen care insumeaza 100 mil. Euro.

Separat, Banca Transilvania si ING Bank au mai pus la dispozitie inca 50 mil. Euro pentru capital de lucru, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

IFC este o institutie financiara internationala, puternic orientata pe partea de finantare catre instrumentele in format verde sau cu corelate cu obiective de sustenabilitate.

Cumparatorul Pehart este chiar acum in curs de strangere a fondului succesor INVL Private Equity Fund II, care este un fond de investitii regional a carui prima inchidere a fost recent la 305 mil. Euro si a ajuns in stadiul celei de-a doua inchideri de 355 mil. Euro, tinta sa finala fiind atingerea unui hard cap de 400 mil. Euro in toamna lui 2025.

Marja de tichete in care se misca, de regula, INVL este intre 30 pana la 50 – 60 mil. Euro, dar acceseaza tranzactii mai mari alaturi de co-investitori si anvergura tranzactiilor este majorata si cu componente de leverage (imprumut).

Grupul Pehart a semnat un contract de credit de aproximativ 22 mil. euro cu BCR, Banca Transilvania și Eximbank. Noua facilitate de împrumut rearanjează structura datoriilor grupului de firme aflat în portofoliul fondului de investiții Abris

Lasă un răspuns

Grupul de firme Pehart Tec, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Abris Capital Partners, a semnat în decembrie un contract de facilități de credit cu BCR, Banca Transilvania și Eximbank, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Contractul a fost semnat pe 15 decembrie, iar valoarea facilităților de credit depășește 22 mil. Euro, în timp ce suma garantată este de 30 mil. Euro.

Împrumutul ar avea ca scop o rearanjare a structurii datoriilor din grupul de firme Pehart Tec, al cărui pachet majoritar a fost preluat de către Abris Capital în 2015, susțin surse din piață.

Din grupul de firme Pehart Tec fac parte Pehart Tec, Metalicplas Distribution, Metalicplas Impex și Samus Construcții. Având în vedere strategia Abris aplicată deja la crearea Urgent Cargus, în perioada următoare ar putea urma o fuziune pentru crearea unui singur vehicul prin fuziunea entităților care fac parte din grupul de firme Pehart. Abris Capital deține 55% din Fertero Limited, vehicul înregistrat în Cipru, prin care deține 55% din companiile din grup, acționar minoritar fiind antreprenorul Ioan Tecar.

Reprezentanții Abris Capital nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea finanțării și a unei eventuale fuziuni între companiile din grupul Pehart.

După achiziția pachetului majoritar al grupului de firme Pehart, Abris l-a recrutat pentru poziția de director financiar ar grupului pe Vlad Tigoiu, care a ocupat o poziție similară în perioada 2008 – 2014 în industria farma în cadrul grupului Fildas Catena deținut de Anca Vlad.

Vlad Tigoiu a trecut în cariera sa și pe KPMG și Deloitte, iar un an a lucrat pe linia de bancă de investiții a Eurobank EFG, proprietarul Bancpost.

După același tipar, ulterior, Abris Capital l-a recrutat în 2016 pe fostul director financiar din A&D Pharma, Florin Buligoanea, pentru poziția de director financiar la Green Group, grup de firme preluat de către fondul de investiții în vara anului trecut.

Pe 12 mai 2015, Abris anunța preluarea pachetului majoritar în firmele din grupul Pehart, care deținea 3 facilități de producție de hârtie tissue, hârtie de toaletă și alte produse. Abris a preluat pachetul majoritar de acțiuni în cadrul unei tranzacții care pe lângă plata pentru achiziția de acțiuni a inclus și o majorare de capital destinată susținerii planurilor de investiții în extinderea capacității de producție.

Obiectivul investițiilor este obținerea poziției de principal producător de hârtie tissue din România și din Europa de Sud – Est de către Pehart. În urma investiției Abris și a ajutorului de stat, cea de-a patra fabrică a Pehart va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului, iar capacitatea de hârtie tissue sub formă de role jumbo va ajunge la 100 de mii de tone. Compania exporta majoritatea producției către companii din Europa Centrala și de Sud-Est.

În urma tranzacției, Ioan Tecar a devenit acționar majoritar, iar BERD și-a făcut exitul după șase ani de la intrarea ca investitor minoritar în grupul de firme.

Tranzacțiile locale derulate de către Abris de la intrarea pe piață în 2012 indică deja un tipar, acela de a evita tranzacțiile competitive, în care vânzătorul discută cu mai mulți investitori, și preferința de a obține exclusivitate în discuțiile cu antreprenorii. O altă caracteristică întâlnită până acum în ultimele două tranzacții majore ale Abris, achiziția Pehart din 2015 și a Green Group din 2016, indică, de asemenea, că a vizat companii din care BERD și-a făcut astfel exitul.

Abris Capital Partners, unul dintre cei mai importanți manageri de capital privat din regiune, se apropie de momentul închiderii celui de-al treilea fond al său, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România. IFC intenționează să aloce capital de până la 30 mil. Euro în acest nou fond al Abris.

Până acum, Abris a investit în România numai din al doilea său fond de investiții, cu care a preluat pe rând Cargus International, Urgent Curier și alți operatori mai mici de curierat pe care i-a fuzionat într-o singură companie, Urgent Cargus, așteptată să marcheze primul exit local al Abris după ce a fost dat anul trecut un mandat bancherilor de investiții de la Rothschild, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul local al Abris cuprinde acum Urgent Curier pe piața de curierat, grupul de firme Pehart pe piața producției de hârtie tissue, Green Group în industria de reciclare a deșeurilor, iar platforma de administrare a datoriilor GetBack din Polonia este activă și pe piața creditelor neperformante din România.

Abris Capital Partners a fost unul dintre cei mai activi cumpărători din industria locală de private equity din ultimii 4 ani și este de așteptat să marcheze noi achiziții locale în acest an din capitalul noului fond ridicat, Abris CEE Mid – Market Fund III.