Arhive etichete: oferta publica de preluare

lactalis-albalact-deal-main

Lactalis este noul proprietar al liderului pieței locale de lactate. Grupul francez controlat de familia Besnier a plătit 73 mil. euro pentru achiziția pe bursă a 94,8% din Albalact. Fondul de investiții RC2 condus de Ion Florescu a scos de 4 ori banii investiți în afacere. Familia Ciurtin încasează la exit 35 mil. euro

Gigantul francez Lactalis, cu afaceri anuale de 17 mld. Euro, a cumpărat în cadrul ofertei publice de preluare a Albalact un pachet de 94,8% din acțiuni pentru care a plătit 73,07 mil. euro, conform ultimelor date făcute publice de către Bursa de Valori București.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 15 septembrie, potrivit cărora Lactalis a finalizat cu succes oferta publică de preluare a Albalact pe bursa de la București prin depășirea pragului de 90% în cadrul unei tranzacții de circa 72 mil. euro.

Grupul francez, aflat sub controlul familiei Besnier, a cumpărat 618.771.221 de acțiuni la un preț de 0,5252 lei pe titlu, iar împreună cu Albalact SA, care deține un pachet de 2,5% din propriile acțiuni, participația totală a Lactalis cumulată ajunge la 97,3% din companie. Un pachet de circa 2,5% din Albalact este destinat programului de achiziție de acțiuni de către angajații companiei.

În acest context, Lactalis va putea trece la procedurile de delistare a Albalact, iar piața de capital pierde o companie mare din mediul privat cu statut de lider de sector, un profil rar de emitent pe bursa de la București.

De cealaltă parte, cumpărătorul își securizează prima poziție pe piața de lactate și își extinde portofoliul local de afaceri. Miza achiziției este creșterea consumului, pe care pariază mai mulți investitori străini în achizițiile de companii locale cu profil productiv.

În urma tranzacției, fondul de investiții RC2, condus de Ion Florescu și listat pe bursa de la Londra, a anunțat că a încasat 87,027 mil. lei (19,572 mil. euro) din vânzarea pachetului de 25,4% din Albalact, ceea ce înseamnă marcarea unui profit de 14,9 mil. euro în raport cu costul total al investiției în companie. Altfel spus, RC2 a obținut la exit de 4,19 ori banii investiți în afacerea Albalact, potrivit datelor raportate.

Raul și Lorena Ciurtin au încasat 34,5 mil. euro din vânzarea unui pachet de 44,9% din Albalact. Raul Ciurtin a vândut prin vehiculul de investiții cipriot Crisware Holdings Limited 26,8% pentru 20,7 mil. euro, la care se adaugă vânzarea unei dețineri directe nesemnificative.

Lorena Ciurtin a vândut direct o participație de 2,31% și, indirect, prin vehiculul de investiții Croniar Holdings Limited alte 15,66% pentru 12,078 mil. euro. În total, Loren Ciurtin a încasat 13,8 mil. euro din vânzarea acțiunilor Albalact.

Oferta publică de vânzare a Albalact s-a derulat în perioada 10 august – 14 septembrie și a fost intermediată de către echipa de corporate finance a BRD Groupe Societe Generale.

Cumpărătorul a plătit din propriul numerar achiziția de acțiuni.

Valoarea de întreprindere a Albalact, care cuprinde datoria netă ajustată și prețul pentru pachetul de acțiuni, este de 407,3 mil. lei (91,58 mil. euro), conform unui anunț din 27 ianuarie al companiei.

Pe 27 ianuarie, a fost semnat un contract între partea franceză și principalii acționari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea unui pachet de 70,3% din capitalul social al companiei de la Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited și fondul de investiții RC2 Limited, condus de către Ion Florescu.

Lactalis a lucrat în tranzacție cu banca de investiții franceză EKA Partners, cu firma de avocatură Leroy & Asociații reprezentată de partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma, respectiv cu EY pe partea de due dilligence (analiză financiară).

De cealaltă parte, casa de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Albalact cu o echipă din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Impactul tranzacției pe piața de lactate este unul major, având în vedere că Lactalis preia liderul pieței de lactate, poziție din care lupta la vârf se duce cu un alt gigant francez, Danone.

Albalact SA deține 99,01% din acțiunile Rarăul SA, respectiv 100% din acțiunile Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

În 2015, producătorul autohton de lactate Albalact a raportat o cifră de afaceri netă de circa 450,3 milioane lei (101,3 mil. euro), în creștere cu peste 6% față de anul 2014. Profitul net al Albalact a fost anul trecut de 12,6 mil. lei (2,8 mil. euro). Numărul mediu de angajați în 2015 a fost de 634.

Pe lângă fabrica de la Oiejdea (județul Alba), Albalact mizează și pe facilitățile subsidiarei sale, Rarăul. Lactalis are în plan investiții pe această zonă.

Produsele lactate au avut o pondere de 87% în cifra de afaceri pe 2015 a Albalact. Cei mai mari clienți ai Albalact sunt Metro, Selgros, Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland și Lidl, primii zece clienți având o pondere de peste 50% în încasările companiei, potrivit ultimului său raport anual.

Pe piața laptelui de consum, principalii concurenți ai Albalact sunt Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta, și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează cu Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt cu Covalact, Friesland și Macromex.

Albalact a fost înființată în 1971, iar în 1999 a fost privatizată. În 2008, compania a cumpărat pachetul majoritar la Rarăul Câmpulung Moldovenesc, specializată în producția de brânzeturi și lapte praf. În 1996, acțiunile companiei Albalact au fost listate pe bursa de la București.

Albalact comercializează produse sub brandurile Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul și Poiana Florilor.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului LaDorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

carpatica_grafic_actiune_bvb_ultimii_3_ani_25022016 main

Nextebank oferă 104,5 mil. lei pentru a prelua pe bursă pachetul de 45,2% din Carpatica pe care nu îl deține. Oferta băncii controlate de către unul dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital este 0,105 lei pe acțiune, cu 5% peste valoarea nominală a unui titlu

Nextebank, instituție de credit cu o participație de 54% din Carpatica, a anunțat astăzi lansarea pe bursa de la București a unei oferte publice de preluare obligatorie pentru restul acțiunilor pe care nu le deține. De asemenea, acționarii Carpatica au fost convocați pentru o adunare generală la Sibiu pentru data de 2 aprilie, pe ordinea de zi fiind printre altele și numirea unui Consiliu de administrație care să reflecte schimbările recente din acționariat, precum și componența echipei de conducere a băncii.

Oferta de preț a Nextebank, bancă aflată în portofoliul unuia dintre fondurile de investiții administrate de către Axxess Capital, este de 0,105 lei pe acțiune, cu 5% peste valoarea nominală a unui titlu. De asemenea, față de cotația cu care a închis ședința bursieră de pe 24 februarie, prețul oferit acționarilor minoritari este tot cu 5% mai mare.

Dosarul ofertei publice de preluare obligatorie ce vizează un pachet de 45,21% din Carpatica, bancă aflată la jumătatea ierarhiei instituțiilor de credit după activele totale, a fost aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Cel mai important acționar minoritar este omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, cu un pachet de 18,46% din Carpatica, restul titlurilor fiind în posesia altor persoane fizice (17,7%), respectiv a unor acționari persoane juridice (8,98%).

Perioada de derulare a ofertei publice și procedurile de subscriere sunt cuprinse între 2 martie și 22 martie.

Pachetul vizat este format dintr-un număr de 995.804.624 acțiuni Carpatica, pentru care Nextebank este pregătit să plătească 104,5 mil. lei (23,38 mil. euro).

Societatea care va intermedia oferta este SSIF Intercapital Invest SA, condusă de către Răzvan Pașol.

Acționarii principali ai Intercapital Invest sunt investitori cunoscuți la nivel local. Astfel, Horia Manda și John Klipper, care conduc echipa de administrare a fondurilor de investiții Romanian-American Enterprise Fund și Balkan Accession Fund, deținând cumulat 59% din acțiunile Intercapital Invest. Eugen Voicu, fondatorul și președintele societății de administrare a investițiilor Certinvest, deține o participație de 23% , iar Marius Mușat, fondator și manager al grupului de firme OK, deține o participație de 5% în capitalul social al Intercapital Invest.

Nextebank a finalizat la data de 29 ianuarie achiziția unui pachet majoritar de peste 54,79% din acțiunile Carpatica, după ce anterior oferte de fuziune înaintate în 2014 și 2015 au fost respinse de acționarii băncii din Sibiu. Tranzacția Nextebank – Carpatica a avut un sprijin puternic din partea BNR.

Primul pas a fost achiziția unui pachet de 20% din acțiunile Carpatica de la grupul de acționari controlat de IIie Carabulea, iar al doilea pas este subcrierea tuturor acțiunilor rămase nesubscrise în cadrul procesului de majorare de capital inițiat în iunie 2015.

Noul acționar majoritar și-a anunțat intenția de a ajunge cu banca rezultată din fuziunea dintre Nextebank și Carpatica în doi ani în topul primelor zece bănci locale după active, potrivit declarațiilor făcute de către Horia Manda, șeful Axxess Capital, pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Acesta mai spunea că banca din Sibiu ar putea sta mai mult de cinci ani în portofoliul Axxess Capital, care totuși are profil de investitor financiar cu apetit de risc.

Nextebank SA este deținută începând cu 30 aprilie 2014 de către Emerging Europe Accesion Fund. EEAF este un fond de private equity care succede fondului de investiții Balkan Accession Fund și are majoritar investitori instituționali – BERD, EIF, DEC si BSTDB.

La nivelul pieței bancare, Nextebank avea la 31 decembrie 2014 o cotă de piață de 0,3% cu un activ net bilanțier de 1,039 mld. lei, în timp ce Carpatica deținea 0,9% cotă de piață cu un activ net bilanțier de 3,25 mld. lei, conform ultimului raport anual al băncii centrale.