„Am reusit sa facem o finantare clasica pentru Returo, deci un credit de capital de lucru si de investitii care a fost anul trecut de circa 86 mil. Euro. Pe langa Returo, au inceput sa se dezvolte alti jucatori in economie, de exemplu am dat recent un alt credit de 7 mil. euro pentru finantarea capitalului de lucru pentru o companie care face acele aparate RVM-uri, de care are nevoie Returo pentru a-si duce la indeplinire programul”, a declarat Marius Gavrea, Sustainability Manager al ING Bank Romania, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Aproape toate proiectele europene au o componenta verde, adica primesc un punctaj mai bun antreprenorii care beneficiaza de granturi europene daca investesc si in directia sustenabilitatii. E foarte dificil sa definesti o companie ca fiind sustenabila, adica sa ajunga sa indeplineasca toti parametrii. In schimb, atunci cand te duci sa vorbesti despre tranzactie, despre finantarea unui activ, a unei tranzactii, a unei activitati, atunci acolo exista potential mult”, a spus Marius Gavrea.

„Noi nici nu am finantat parcuri de energie regenerabila, este o volatilitate. Ma refer aici strict la dependenta ca si cifra de afaceri de venituri din energie regenerabila”, a precizat bancherul ING Bank.

„Dar avem foarte multe proiecte finantate catre antreprenori din diverse business-uri, care au trecut la a-si inlocui sursa de energie cu energie regenerabila. In industria manufacturiera, consumatori destul de mari ajung sa aiba pana la 30 – 40% pana la 50% din energie in energie regenerabila”, a adaugat acesta.

„Energia este un sector important pentru noi pentru ca este si cel mai emitator ca pondere in emisiile de CO2 echivalent. Sectoare la care renuntam si in ultimul raport este mentionat sectorul oil and gas (petrol si gaze). In upstream (explorare si productie) , ING s-a angajat ferm ca in urmatoarea perioada va inceta finantarea deschiderii de noi campuri petroliere”, a punctat Marius Gavrea.

„Suntem cu anumiti clienti mult mai restrictivi in activitatea de finantare”, explica acesta.

„Noi am inceput de mai bine de 10 ani, facem lucrul acesta, iar in ultimii ani sustenabilitatea este in strategia noastra, este pilon de baza al activitatii noastre.  Sigur ca amprenta proprie este nesemnificativa pentru o banca, nu aici se pune problema, problema noastra este pe acel asa zis scop 3, al ESG al raportarii de sustenabilitate, adica ce facem noi pentru clientii nostri. Practic, modul in care o banca dirijeaza banii, aici se poate face o diferenta si aici vrem noi sa facem diferenta in piata. Abordarea generala a noastra este o abordare sectoriala”, a spus bancherul ING Bank.

„Sunt sectoare precum transport sau logistica, unde este mai greu sa ajuti sau sa faci pasi la reducerea emisiilor, insa in unele sectoare se pot face lucruri”, a adaugat acesta.

Potrivit lui Marius Gavrea, ING Bank la nivel de grup bancar a stabilit pentru fiecare sector pe care il finanteaza niste tinte pana in 2050 prin care sa sprijine clientii sa isi decarbonizeze activitatile proprii.

„Lucram cu clientii nostri sa vedem cum au facut ei pasii respectivi sau daca au planuri in acest sens, iar pe de alta parte ne adaptam finantarile ca sa finantam acele proiecte care vedem ca ii ajuta in tranzitia spre un model de business sustenabil.  Exista medii pe fiecare sector, iar noi urmarim in fiecare an daca portofoliul nostru de clienti este sub sau peste medie. Cu 6 din 8 sectoare suntem sub medie, dar trebuie sa mai facem pasi in unele sectoare unde mai avem de lucru”, explica acesta.

„Multa vreme agricultura sustenabila era confundata cu agricultura ecologica, probabil ca inca este confundata. Dar trebuie sa ne uitam si la componenta sociala pentru ca agricultura are obligatia sa asigure alimentele pentru o populatie a globului in crestere. Iar activul de baza din agricultura nu se poate reproduce. Deja sunt ferme mari in Romania, vorbim de zeci de mii de hectare, care au trecut la aceasta agricultura regenerativa care inseamna lucrari mai mici ale solului, care ajuta la stocarea carbonului in sol si, de asemenea, mentine umiditatea. Acesta este un model de agricutura sustenabila”, nuanteaza bancherul ING.

„Am creat si o expertiza pentru ca lucram de multa vreme in domeniu si avem aceasta abordare sectoriala, avem echipe de specialisti la nivel global si in tara astfel ca ne-a fost destul de la indemana sa intermediem in calitate de consultanti si acea emisiune de obligatiuni verzi pe care Banca Transilvania a pus-o in piata. Prin aceasta noi oferim si consultanta altor jucatori din piata. Iar mai ales pe partea de sustenabilitate, aliantele joaca un rol foarte important, atat cu jucatori din domeniu, cat si cu institutii guvernamentale. Daca vrem sa avem un impact la nivelul mediului economic, trebuie sa ne asiguram ca mergem cu totii in aceeasi directie”, afirma Marius Gavrea.

„Mai avem un obiectiv pe termen scurt, si anume ca pana in 2032 avem ca si obiectiv ca 30% din portofoliul nostru de credite sa fie credite sustenabile la nivel de grup, inclusiv Romania”, subliniaza acesta.

„Ideea de sustenabilitate trebuie privita mai simplu din partea companiilor. Si anume as lega-o de faptul ca trebuie sa ne uitam cum dezvoltam economic compania, nimeni nu vrea sa nu se uite la cresterea economica a companiei, dar este important si cum folosim resursele. Practic, la asta se reduce – o companie sa se dezvolte in viitor, dar resursele pe care le foloseste sa fie utilizate in mod judicios astfel incat sa ramana si pentru generatiile viitoare. Pana la urma la asta se refera si raportarile care apar. Pana acum ne uitam la profit, la ultima linie din contul de profit si pierdere, acum raportarile care se cer asta spun in esenta cum ai folosit resursele pe care le-ai avut.”, sustine Marius Gavrea.

Bancherul ING Bank semnaleaza riscurile de tranzitie care apar in cadrul procesului de aliniere catre tintele climatice pentru companii.

„Daca partenerul tau de afaceri face aceste schimbari in modelul lor de business si se adapteaza noilor conditii cerute de reglementari, cerute de lantul de furnizare, pe langa companiile mici si mijlocii, cred ca la nivel global majoritatea multinationalelor incepe sa se alinieze la standardele de sustenabilitate. Aliniindu-se companiile mari, emisiile de CO2 sunt pe 3 paliere – scop 1, 2 si 3, scop 1 si 2 sunt emisiile proprii, scop 3 este ceea ce face mediul din jurul tau – clienti, parteneri de afaceri. Si atunci o sa fie presiune destul de mare. Si atunci ce fac?  Raman asa si nu incerc sa schimb nimic sau ma aliniez. Uita-te in 2030, fixeaza-ti obiective pe termen lung pana in 2050 astfel incat pas cu pas sa iti adaptezi modelul de business la noile realitati!”, a mai spus Marius Gavrea, Sustainability Manager al ING Bank Romania, la panelul ESG in Finantare & Investitii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect