Arhiva etichetelor: KPMG

Proprietarii A&D Pharma au reluat discuțiile de vânzare a celei mai mari afaceri de pe piața farma, formate din rețeaua de distribuție Mediplus cu afaceri de 887 mil. Euro și farmaciile Sensiblu cu un rulaj anual de 371 mil. Euro. Fondul de investiții Warburg Pincus, printre investitorii care ar putea fi interesați de achiziția A&D Pharma

Proprietarii A&D Pharma au demarat procesul de vânzare al celui mai mare grup farma din România, din care fac parte distribuitorul Mediplus cu afaceri de 887 mil. Euro și rețeaua de farmacii operată de către Sensiblu, cu o cifră de afaceri de 371 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuțiile de vânzare au atras atenția fondului de investiții Warburg Pincus, care în trecut s-a arătat interesat de achiziția MedLife în 2015, dar s-a uitat și la tranzacții pe piața bancară locală, susțin surse din piață.

Reprezentanții A&D Pharma și ai Warburg Pincus nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Vânzarea A&D Pharma este tichetul cel mai mare de piața farma, a cărui valoare este estimată la un ordin de mărime în jurul a 250 – 300 mil. Euro, susțin surse surse din piață.

Valoarea tranzacției poate varia semnificativ în funcție de structura acesteia.

Proprietarii A&D Pharma au mai avut și în anii anteriori discuții cu potențiali investitori, cum a fost, de exemplu, în 2011 când mai multe fonduri de investiții precum Penta sau Bridgepoint s-au uitat la achiziție. Penta a arătat în acest an apetit de achiziții pe piața locală, prin  achiziția operațiunilor Fortbet România pe piața pariurilor sportive pentru 47 mil. euro fără componenta de refinanțare a tranzacției, respectiv prin preluarea a 31 de farmacii și operațiuni de distribuție într-o tranzacție de aproximativ 10 mil. euro.

Pe piața locală de farma, există trei afaceri antreprenoriale cu poziții puternice – grupul A&D Pharma, controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi, platforma controlată de Anca Vlad – formată din distribuitorul Fildas Trading și farmaciile Catena, respectiv platforma controlată de către omul de afaceri Ovidiu Buluc, care grupează Farmexim și HelpNet.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

Anul trecut, Sensiblu a cumpărat 78 de farmacii Polisano în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 15 mil. Euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

În luna iunie, A&D Pharma a luat un credit sindicalizat de peste 177 mil. Euro de la BRD și UniCredit pe cinci ani pentru refinanțarea datoriilor, dar care include și o facilitate nouă de împrumut.

Afacerea A&D Pharma este organizată pe trei linii de afaceri – pe lângă distribuție și farmacii, cuprinde o structură de marketing și vânzări în regiune, cu afaceri de 50 mil. Euro în 2016 și un profit de 0,5 mil. Euro la 203 angajați.

A&D Pharma a fost fondată în 1994 de către oamenii de afaceri Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, însă după unele neînțelegeri intervenite între acționari, aceștia și-au separat participațiile în cadrul mai multor companii în care erau împreună asociați, inclusiv în cadrul A&D Pharma.

 

Tranzacția OTP – Banca Românească: Biroul din Ungaria al firmei de avocatură al Weil Gotshal & Manges și consultanții KPMG au făcut parte din echipa care a oferit asistență cumpărătorului

Grupul ungar OTP, care a fost anunțat drept cumpărătorul Banca Românească, a lucrat la tranzacție cu o echipă din care au făcut parte firmele de avocatură  Weil Gotshal & Manges și Schoenherr, KMPG și Societe Generale.

“Pentru procesul de screening (analiză diagnostic) și audit, din partea OTP am avut Weil Gotshal & Manges din Ungaria și Schoenherr din România pentru a face auditul juridic, în timp ce analiza financiară (due diligence – n.r.) a fost derulată de către KPMG. Societe Generale Corporate & Investment Banking a acționat în calitate de consultant financiar unic pentru grupul OTP în legătură cu tranzacția”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții OTP Ungaria.

Părțile nu au dezvăluit detaliile financiare ale tranzacției.

 De cealaltă parte, vânzătorul – NBG a fost asistat de către bancherii de investiții de la Credit Suisse și firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer și PeliFilip pentru aspectele de drept local ale tranzacției.

Grupul elen NBG a anunțat semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite.

Având în vedere rambursarea finanțării intra-grup, tranzacția întărește lichiditatea grupului elen cu circa 650 mil. Euro, a anunțat vânzătorul, dând astfel indicia privind scare tranzacției.

„Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro”, afirmă Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG. Impactul este calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

OTP era angajat în paralel și în procesul de achiziție al Bancpost, unde depusese ofertă neangajantă și s-a calificat alături de alți investitori pentru etapa ofertelor angajante, care este estimată să aibă loc peste aproximativ două săptămâni.

Pentru tranzacția Florence, OTP a angajat casa de avocatură Radu și Asociații, care face parte din rețeaua EY Law – afiliată EY.

OTP ajunge la 13 ani de la intrarea pe piața bancară din România la o cotă de piață de circa 4% și locul al optulea după activele totale.

 

allianz-eon-deal-tabel-main

Consultanții celei mai mari tranzacții private din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze: Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și avocații RTPR Allen & Overy au asistat Allianz la achiziția pachetului de 30% din E.ON Distribuție. PwC și avocații de la TheCounsel – Botezatu & Asociații au lucrat de partea E.ON. Tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România la circa 1 mld. euro

Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și firma de avocatură Allen & Overy au asigurat asistența grupului german Allianz la achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, tranzacție anunțată astăzi de către cumpărător.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Prețul de achiziție este estimat în jurul valorii de aproximativ 270 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ordin de mărime care o plasează ca fiind cea mai mare tranzacție privată din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze.  Astfel, tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România până aproape de 1 mld. euro.

Peste acest prag, s-au situat până acum numai privatizările derulate la Electrica Muntenia Sud (valoarea totală a tranzacției de circa 850 mil. Euro, cumpărător fiind Enel care a plătit în final 432,9 mil. Euro pentru 50% din acțiuni) și cele ale Distrigaz Sud (311 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit direct de GDF (acum Engie) pentru achiziția a 30% fiind 128 mil. Euro) și Distrigaz Nord (303 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit pentru achiziția directă a 30% de către E.ON a fost 125 mil. Euro).

Tranzacția de vânzare a 30% din E.ON Distribuție, precum și interesul pentru achiziție din partea Allianz, au fost semnalate în premieră pe 12 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul a lucrat în această tranzacție cu o echipă a Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de investiții din lume. La nivel local, Allianz a avut alături o echipă coordonată de Bogdan Văduva, Partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții și liderul echipei de  consultanță în energie și utilități a KPMG România. De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy coordonați de către Mihai Ristici, Partener în cadrul firmei, a asigurat consultanța juridică necesară pe partea cumpărătorului.

De cealaltă parte, E.ON a apelat la serviciile de asistență juridică ale TheCounsel – Botezatu & Asociații, conduse de către Ștefan Botezatu, Managing Partner al firmei, avocat care până anul trecut a fost partener în cadrul biroului Kinstellar din București. PwC a oferit servicii de asistență due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Concernul german Allianz a semnat în noaptea de 24 spre 25 noiembrie achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc până la finele anului.

Allianz Capital Partners a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție. După finalizarea tranzacției, E.ON va deține 56,5% din acțiunile E.ON Distribuție în timp ce Ministerul Energiei va avea 13,5%.

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

Grupul Allianz este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

Sursă foto: Soravia.

Fondul ceh de investiții PPF a semnat săptămâna aceasta achiziția de 48 mil.euro a proiectului de birouri Metropolis Center de la firma austriacă Soravia. O echipă de avocați condusă de Victor Constantinescu,co-managing partner la Biriș Goran, l-a asistat pe vânzător, iar din echipa cumpărătorului au făcut parte avocații DLA Piper în frunte cu partenerul Alin Buftea

Fondul ceh de investiții PPF, controlat de către miliardarul ceh Petr Kellner, a încheiat săptămâna aceasta achiziția proiectului de birouri Metropolis Center, pentru care a plătit un preț de aproximativ 48 mil. Euro,potrivit informațiilor disponibile pentru tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost semnată și finalizată la începutul acestei săptămâni. Vânzătorul austriac Soravia a avut de partea sa în tranzacție o echipă de avocați Biriș Goran, condusă de Victor Constantinescu, co-managing partner Biriș Goran și șeful practicii de real estate în cadrul firmei. De cealaltă parte, cumpărătorul a lucrat alături de avocații DLA Piper,rol de coordonare al echipei având Alin Buftea, partener al firmei. Pentru PPF, au mai lucrat în tranzacție KPMG și firma de consultanță imobiliară JLL România.

Metropolis Center din București este prima achiziție a PPF pe piața imobiliară din România.

PPF Real Estate Holding BV, parte a grupului PPF, are sub administrare active a căror valoare se apropie de 1,9 mld. Euro și asigură servicii specializate pentru peste 60 de proiecte imobiliare. Holdingul imobiliar al lui Petr Kellner este organizat în două entități – PPF Real Estate, cu biroul la Praga, care se ocupă de activele din anumite piețe din Europa – Cehia, Germania, Olanda, Marea Britanie și Ucraina, respectiv PPF Real Estate Rusia – destinat exclusiv pieței rusești.

PPF Real Estate Holding BV și gigantul american al investițiilor imobiliare Hines, cu active de 89,1 mld. Dolari sub administrare, au cumpărat în iulie 2015 două imobile de birouri din cadrul proiectului Metropolis din Moscova, cu o suprafață închiriabilă de 56.000 metri pătrați de birouri de clasa A.

Metropolis Center din București dispune de birouri de clasa A și 5.500 de metri pătrați de birouri B+, respectiv spații de retail. Spațiul alocat pe nivel este de 19.000 metri pătrați, conform datelor făcute publice de către Soravia.

Printre chiriașii proiectului se află Mega Image, BERD, casa de avocatură DLA Piper, biroul local al firmei de brokeraj și investment banking Wood & Co, Parexel, biroul local al producătorului de medicamente Bohringer Ingelheim, Citroen sau ING Bank. Investiția pentru construirea proiectului Metropolis Center, ridicat pe locul unei vechi tipografii, a fost de aproximativ 38 mil. Euro. Proiectul, finalizat în 2010, dispune de un spațiu util de 19.000 de metri pătrați, iar volumul total al proiectului este de 54 mil. Euro, conform datelor prezentate de către Soravia.

În octombrie 2009, proiectul devenea operațional cu un stoc de aproape 11.000 de metri pătrați de birouri clasa A și 2.000 de metri pătrați cu destinație de retail. Ulterior, din mai 2014, au fost livrați încă 5.500 de metri pătrați de birouri clasa B+. În cadrul Metropolis Center funcționează și un apart – hotel, operat de compania austriacă Starlight Suiten.

Compania austriacă fondată de frații Erwin și Hanno Soravia  a raportat pentru 2015 venituri anuale de 200 mil. Euro și proiecte de 1,2 mld. Euro în curs de dezvoltare. În România, compania austriacă a început operațiunile în 1999. În afara Metropolis, mai are în portofoliul local și proiectele Ștefănești Shopping Center, respectiv proiectele de birouri Casa Moșilor și Smart Office din București.

Soravia Management, subsidiara locală a grupului austriac, este constituitor terț în cadrul unui contract de credit de până la 55 mil. Euro acordat de către banca rusească VTB Bank în luna februarie a acestui an către mai multe subsidiare din regiune ale Soravia.

PPF Holding este un investitor care cunoaște piața românească. Este proprietarul distribuției de gaze locale Gaz Sud și a cumpărat în 2013 Petrom Distribuție Gaze de la Petrom.

De asemenea, PPF a investit în 2007 în lanțul hotelier Continental, condus de Radu Enache, de unde a făcut exit în 2011 prin vânzarea unei participații de 30% din companie către GED Capital.

De asemenea, PPF a fost activ pe piața asigurărilor indirect prin intermediul Generali. În 2015, PPF și-a făcut exitul din GPH, prin vânzarea ultimei participații deținute, de 24% din companie pentru 1,245 mld. Euro.

Grupul ceh de investiții PPF a avut în România și PPF Home Credit IFN SA, radiată în octombrie 2015.

Grupul ceh de investiții PPF, fondat în 1991, are active sub administrare de peste 21,6 mld. euro în Europa, Rusia, SUA și Asia. PPF Group NV a realizat un profit net de 352 mil. euro la venituri de 6,29 mld. euro, conform datelor făcute publice de către companie.

Acționarul majoritar este Petr Kellner, 52 de ani, a cărui avere este cotată de către Forbes la 11,4 mld. dolari.

Pe piața imobiliară locală, cea mai mare tranzacție de până acum a fost achiziția unui proiect de retail din Sibiu de către fondul sud – african de investiții NEPI în cadrul unei tranzacții de 100 mil. euro.

tvh-poza-main

Axxess Capital a finalizat tranzacția de exit din Industrial Access, afacere cu o marjă netă de 17%. Belgienii de la TVH au preluat 100% din acțiunile companiei și au mână liberă pentru fuziunea cu Romlift

Grupul belgian TVH a finalizat, ieri, achiziția pachetului de 100% din acțiunile firmei Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și de la fondatorul afacerii, antreprenorul Ștefan Ponea.

Finalizarea tranzacției a fost confirmată de către Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, manager de capital privat care administrează inclusiv fondul de investiții Balkan Accession Fund.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă Horia Manda preciza pe 8 iunie că aceasta depășește 10 mil. Euro și că vânzătorii au primit cinci oferte pentru Industrial Access.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că vânzarea Industrial Access ar putea ajunge până la circa 20 – 25 mil. Euro la valoare de întreprindere, adică prețul pe pachetul de acțiuni și datoriile preluate.

Grupul belgian TVH a semnat pe 3 iunie contractul de achiziție cu East Holding BV, un vehicul de investiții prin intermediul căruia Axxess Capital a vândut 90% din Industrial Access, și cu Șefan Ponea, vânzătorul unui pachet de 10% din afacere.

Cumpărătorul a fost vehiculul de investiții Mateco Sarl din Luxemburg, potrivit informațiilor făcute publice de către Consiliul Concurenței.

Consultanții KPMG au avut mandatul de vânzare al Industrial Access, informație publicată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 iulie 2015. O echipă coordonată de către Bogdan Văduva, partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții la nivel local al KPMG, a fost implicată în tranzacție.

Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat pe serviciile de asistență juridică și de taxe ale firmei de avocatură NNDKP. Din echipă au făcut parte Ruxandra Bologa (Partener), Anca Mihăilescu (Asociat Senior), Ioana Vieru (Asociat). Din cadrul departamentului de Consultanță Fiscală al NNDKP au fost implicați Mihaela Ioja (Senior Tax Manager) și Alexandru Onuță (Senior Tax Manager).

Ștefan Ponea a fondat, în 2005, Industrial Access, împreună cu trei asociaţi. În 2007, BAF a  cumpărat 90% din acțiunile firme de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access, în urma tranzacției Ponea rămânând acționar minoritar.

Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2015 un profit de 1,76 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,7 mil. euro și 59 de angajați.

Industrial Access este lider în domeniul nacelelor și platformelor pentru acces și lucru la înălțime în Balcani, având cea mai dezvoltată rețea de închiriere de echipamente pentru acces și lucru la înălțime din regiune (România, Bulgaria și Republica Moldova).

Ulterior achiziției, TVH intenționează să fuzioneze Industrial Access cu cealaltă companie pe care o deține deja. În 2013, grupul belgian a cumpărat Romlift Serv, ce activează pe piața locală de închiriere a platformelor de lucru la înălțime. Romlift Serv are o cifră de afaceri de 8,3 mil. Lei (1,9 mil. Euro) și un profit net de 1,68 mil. Lei (0,37 mil. Euro) la un personal format din 25 de angajați.

În portofoliul grupului TVH se află și firma TVH Industrie Import Export România, al cărui obiect de activitate îl reprezintă comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente.

Cumpărătorul, grupul TVH, este o afacere 100% de familie fondată în Belgia de către Paul Thermote și Paul Vanhalst.

Grupul TVH are subsidiare în 30 de țări, inclusiv în România, și circa 4.800 de oameni, pentru 2015 raportând o cifră de afaceri consolidată de 1,223 mld. euro.

Axxess Capital, unul dintre principalii administratori de fonduri de investiții activi pe piețele din Europa de Sud – Est, are un istoric de peste 15 ani în piața de profil, prin intermediul celor trei fonduri de investiții aflate sub administrarea sa.

Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF) au strâns în total de la investitori capital de peste 250 mil. euro. Axxess a fost implicat în peste 35 de achiziții de companii și peste 25 de vânzări de participații în domenii variate precum servicii financiare, industria prelucrătoare, IT, retail specializat sau bunuri de consum.

Axxess Capital este cel mai activ administrator de pe piața fondurilor de investiții și are cea mai puternică schimbare de portofoliu local dintre jucătorii locali de private equity, având în vedere seria de achiziții, respectiv de exituri realizate în ultimul an.

Astfel, în acest interval de timp, EEAF, care are în portofoliu Nextebank a preluat controlul băncii Carpatica și a intrat pe piața retailerilor online prin preluarea pachetului de 30% din Elefant Online. De asemenea, Axxess Capital a finalizat în aprilie vânzarea pachetului minoritar de 49,9% din acțiunile Noriel către Enterprise Investors, manager regional de private equity.

În prezent, managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este aproape de vânzarea afacerii cu lacuri și vopsele Deutek, cumpărate în 2013 de la fondul de investiții Advent International.

Politica de investiții a Axxess Capital vizează tichete de achiziție de regulă cuprinse între 5 și 15 mil. euro fie pentru preluarea de pachete majoritare de acțiuni, fie participații minoritare în companii – țintă.

Managerul de capital privat este condus de aproape două decenii de către Horia Manda, unul dintre cei mai experimentați manageri de pe piața locală de profil.

KPMG România numește un nou partener care să se ocupe de dezvoltarea portofoliului de clienți de limbă germană

 

Compania de consultanță și audit KPMG România a anunțat numirea unui nou partener în conducerea firmei, precum și două numiri de directori în cadrul departamentului Forensic și al celui de Consultanță Fiscală.

René Schӧb se alătură departamentului de Consultanță Fiscală al KPMG în calitate de Partener, după o carieră de peste 17 ani, dintre care ultimii nouă în calitate de Managing Partner în cadrul altor companii internaționale de consultanță în România.

Unul dintre obiectivele noului partener, specializat în asistența integrată a clienților, cu accent pe companii mari și mijlocii deținute de investitori privați, va fi să conducă și să dezvolte un birou specializat în oferirea de servicii KPMG pentru clienții vorbitori de limba germană.

“Prezența investitorilor vorbitori de limbă germană în România s-a dezvoltat semnificativ și sunt încântat să pot contribui la consilierea clienților în diverse domenii ale serviciilor KPMG. Consider că o înțelegere profundă a cadrului de reglementare al companiilor străine de către biroul german al KPMG este foarte importantă pentru a putea oferi asistență clienților noștri”, a afirmat René  Schӧb.

Tracey Walker, noul Director pe Forensic, are naționalitate sud-africană și peste 10 ani de experiență în investigarea fraudelor la nivel international.

Prin prisma experientei sale ca manager senior la Direcția Anticorupție din Africa de Sud, precum și de consultant la Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, Tracey este specialistă în combaterea mitei și a corupției.

Ionuț Măstăcăneanu, Director, Consultanță Fiscală, și-a început cariera în KPMG în urmă cu 12 ani și în prezent conduce echipa specializată în servicii financiare din cadrul departamentului de consultanță fiscală.

KPMG România oferă servicii de audit, asistență fiscală și consultanță în afaceri, inclusiv servicii de restructurare și accesare de fonduri, pentru organizații din diverse domenii, atât din sectorul privat, cât și cel public.

KPMG a deschis primul birou din România în 1994, urmând apoi un al doilea în 1999, la Timișoara. În ultimii ani, firma a mai deschis birouri la Cluj, Iași, Constanța și Chișinău.

Vrancart cumpără pachetul majoritar de acțiuni al producătorului de hârtie igienică Rom Paper din Brașov în cadrul unei tranzacții de până la 5 mil. Euro. KPMG, consultantul financiar al vânzătorului

Vrancart Adjud, unul dintre cei mai importanți producători locali de hârtie pentru carton ondulat, carton ondulat și hârtie igienico-sanitară din Romania, a cumpărat pachetul majoritar al Rom Paper SRL Brașov de la Nicoleta și Claudiu Puchin.

Valoarea tranzacției nu depășește nivelul de 10% din cifra de afaceri a Vrancart aferentă ultimelor situații financiare anuale, precizează cumpărătorul. În ultimii trei ani, cifra de afaceri netă a Vrancart s-a situat, în medie, în jurul a 200 mil. Lei (45 mil. Euro), de unde rezultă că preluarea Rom Paper nu ar depăși pragul de 4,5 mil. Euro.

După achiziție, Claudiu Puchin va rămâne acționar minoritar în afacerea Rom Paper și va conduce în continuare operațiunile companiei din poziția de director general. Tranzacția va fi finalizată după aprobarea acesteia în Adunarea Generala a Acționarilor și obținerea avizului Consiliului Concurenței, respectiv neînregistrarea de opoziții prin care să fie atacate mențiunile formulate la Registrul Comerțului privind vânzarea de acțiuni.

Vânzătorii au fost asistați de către KPMG România în calitate de consultant financiar de fuziuni și achiziții și de către Suciu Popa & Asociatii în calitate de consultant juridic.

“Ne vom continua drumul de dezvoltare prin achiziții care să completeze activitatea noastră. În acest caz, complementaritatea gamei de produse este aproape perfectă. În urma achiziției, prin combinarea operațiunilor, ne propunem să asigurăm o creștere a veniturilor prin extinderea portofoliului de produse și creșterea gradului de acoperire a canalelor de distribuție și, de asemenea, să obținem sinergii de cost prin integrare. Planurile noastre pentru Rom Paper presupun investiții noi în echipamente care să mărească avantajul competitiv al companiei”, a declarat Ionel Ciucioi, Director General al Vrancart SA.

“Sunt bucuros să intru în această asociere cu Vrancart pentru că ei reprezintă acum un partener strategic care să ajute Rom Paper să se dezvolte și mai mult și care și respectă valorile companiei noastre. Voi continua să muncesc alături de noii mei colegi pentru o integrare rapidă și ulterior pentru o creștere sustenabilă”, a spus Claudiu Puchin, Director General și acționar minoritar al Rom Paper după tranzacția cu Vrancart.

Contractul de vânzare – cumpărare se va derula pe o perioadă de 2 ani, valoarea acestuia fiind influențată de rezultatele financiare obținute în această perioadă de către Rom Paper SRL.

“Suntem mândri să fim implicați în această tranzacție semnificativă ce presupune doi jucători locali. Este un exemplu că și capitalul românesc este puternic și poate lupta pentru consolidarea pieței și dezvoltarea de jucători regionali”, a declarat Bogdan Văduva, Partener M&A al KPMG.

Rom Paper a fost înființată în 2002 și este acum principalul convertitor independent din România, fiind lider de piață în segmentele țintă. Rom Paper are un portofoliu variat de produse de la șervețele la cutie, șervețele de masă, prosoape pliate, hârtie igienică, role profesionale și prosoape cosmetice. Compania acoperă canalele de distribuție din comerțul modern (hipermarketuri, supermarketuri, cash and carry) și comerțul tradițional (prin intermediul distribuitorilor). Compania are piață de desfacere în peste șapte țări. Rom Paper deține și marca de produse din hârtie Mototol.

Rom Paper a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 51,5 mil. Lei (11,6 mil. Euro) și un profit net de 2,5 mil. Lei (0,56 mil. Euro) la un personal format din 110 angajați.

Vrancart a fost fondată în 1977 și este o companie listată la Bursa de Valori București, unde are o capitalizare de piață de circa 150 mil. Lei (peste 33 mil. Euro). Vrancart produce și vinde carton ondulat, ambalaje din carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat și hârtii igienico-sanitare. Compania colectează 30% din totalul de maculatură la nivel național prin rețeaua de 20 de centre proprii de colectare. Vrancart derulează în prezent un program de investiții cu care intenționează să atace poziția de lider de piață.

SIF Banat – Crișana controlează Vrancart Adjud, unde are o participație de 74,7% din acțiunile companiei.

Pe piața cartonului ondulat, Vrancart concurează cu Ambro Suceava, Romcarton, Dunapack (parte a Prinzhorn Holding), Ecopack Ghimbav sau VPK Packaging.

axxessexitindustrialaccessMain

Grupul belgian TVH a cumpărat afacerea Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și antreprenorul Ștefan Ponea. Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital: ”Valoarea tranzacției pentru 100% din acțiuni depășește 10 mil. euro. Am primit mai mult de cinci oferte”. Pascal Vanhalst, CEO al grupului TVH: ”Achiziția este finanțată din fonduri proprii și facilități de credit existente”. Vânzătorii au lucrat cu consultanții KPMG, cumpărătorul cu avocații NNDKP

Grupul belgian TVH, cu o cifră de afaceri anuală de 1,22 mld. euro, a semnat recent un acord de achiziție a pachetului de 100% din acțiunile firmei Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și fondatorul afacerii, antreprenorul Ștefan Ponea.

„Compania Industrial Access a fost vândută în urma unui proces competitiv în care au fost primite mai mult de 5 oferte. Tranzacția depășește pragul de 10 milioane de euro pentru 100% din acțiuni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, Managing Partner al administratorului de fonduri de investiții Axxess Capital.

Balkan Accession Fund, unul dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, și-a făcut exitul din afacerea Industrial Access prin vânzarea pachetului de 90% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt vândute de către Șfefan Ponea.

Întrebat care este randamentul investiției pentru fond la capătul celor 9 ani cât a avut compania în portofoliu, Horia Manda a răspuns: „Nu putem dezvălui această informație, dar confirmăm că este un randament bun din punct de vedere al investitorilor”.

De cealaltă parte, cumpărătorul are deja fondurile necesare pregătite pentru plata prețului.

„Achiziția va fi finanțată din propriile noastre lichidități (cash –  n.r.) și din facilitățile de credit existente. Ne așteptăm să închidem această tranzacție în aproximativ 3 – 4 luni”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Pascal Vanhalst, director general executiv și membru al Consiliului Executiv al TVH.

Horia Manda, reprezentantul vânzătorului, este mai optimist așteptându-se ca tranzacția de la Industrial Access să fie finalizată „cel mai probabil la începutul lunii august”.

Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea aprobării Consiliului Concurenței.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Decizia de vânzare a fost luată la momentul potrivit în conformitate cu strategia fondului BAF, a mai spus Horia Manda, care adaugă că la momentul intrării în companie, în 2007, atât Industrial Access, cât și industria de profil din regiune erau la început de drum. „Am reușit sa traversăm anii dificili de contracție economică, să implementăm planul de transformare și extindere și să creștem Industrial Access în lider regional”, a mai spus șeful Axxess Capital.

Ștefan Ponea a fondat, în 2005, Industrial Access, împreună cu trei asociaţi. În 2007, BAF a  cumpărat 90% din acțiunile firme de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access, în urma tranzacției Ponea rămânând acționar minoritar.

Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2014 un profit de 0,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. euro și 51 de angajați.

Industrial Access este lider în domeniul nacelelor și platformelor pentru acces și lucru la înălțime în Balcani, având cea mai dezvoltată rețea de închiriere de echipamente pentru acces și lucru la înălțime din regiune (România, Bulgaria și Republica Moldova).

Ulterior achiziției, TVH intenționează să fuzioneze Industrial Access cu cealaltă companie pe care o deține deja. În 2013, grupul belgian a cumpărat Romlift, ce activează pe piața locală de închiriere a platformelor de lucru la înălțime.

Consultanții KPMG au avut mandatul de vânzare al Industrial Access, informație publicată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 iulie 2015. O echipă coordonată de către Bogdan Văduva, partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții la nivel local al KPMG, a fost implicată în tranzacție.

Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat pe serviciile de asistență juridică și de taxe ale firmei de avocatură NNDKP. Din echipă au făcut parte Ruxandra Bologa (Partener), Anca Mihăilescu (Asociat Senior), Ioana Vieru (Asociat). Din cadrul departamentului de Consultanță Fiscală al NNDKP au fost implicați Mihaela Ioja (Senior Tax Manager) și Alexandru Onuță (Senior Tax Manager).

Cumpărătorul, grupul TVH, este o afacere 100% de familie fondată în Belgia de către Paul Thermote și Paul Vanhalst.

Grupul TVH are subsidiare în 30 de țări, inclusiv în România, și circa 4.800 de oameni, pentru 2015 raportând o cifră de afaceri consolidată de 1,223 mld. euro.

Axxess Capital, unul dintre principalii administratori de fonduri de investiții activi pe piețele din Europa de Sud – Est, are un istoric de peste 15 ani în piața de profil, prin intermediul celor trei fonduri de investiții aflate sub administrarea sa.

Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF) au strâns în total de la investitori capital de peste 250 mil. euro. Axxess a fost implicat în peste 35 de achiziții de companii și peste 25 de vânzări de participații în domenii variate precum servicii financiare, industria prelucrătoare, IT, retail specializat sau bunuri de consum.

Balkan Accession Fund este un fond regional de investiții cu capital de 110 milioane de euro, orientat în special spre tranzacții din România și Bulgaria, și după 10 ani de activitate este în stadiul de dezinvestire, de vânzare al participațiilor deținute. Principalii investitori în fondul de investiții BAF sunt RAEF, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, băncile de dezvoltare din Germania DEG și Olanda – FMO, respectiv Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB).

Din portofoliul actual al Axxess Capital fac parte acum firme de IT (Star Storage, Bitdefender), din piața financiar – bancară (Carpatica, Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica), materiale de construcții (Deutek), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

Axxess Capital a vândut în acest an peste 49% din acțiunile afacerii cu jucării Noriel în cadrul unei tranzacții aflate în curs de finalizare către Enterprise Investors. Acesta a cumpărat 100% din acțiunile grupului de firme Noriel pentru o sumă estimată de surse din piață în jurul a 25 mil. euro, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie, confirmată apoi printr-un anunț oficial pe 14 aprilie.

Tot în acest an, Axxess Capital a preluat pachetul de control al băncii Carpatica de la Ilie Carabulea, unul dintre fondatorii băncii, precum și de la alți acționari.

De regulă, Axxess Capital abordează tichete de tranzacții între 5 și 15 mil. euro investiție de capital per companie, eșalon în care mai activează și administratori de capital privat precum Resource Partners sau Oresa Ventures. Termenul tipic de la intrarea în afacere și până la exit se încadrează, de regulă, între 3 și 7 ani.

venetoclasamentsucursalestraineromain

O bancă din top 15, cu active de 1 mld. Euro și o cotă de piață de 1,3%, a fost scoasă la vânzare: Italienii de la Veneto Banca caută cumpărători pentru subsidiara din România. Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen, KPMG și avocații de la Wolf Theiss

Grupul italian Veneto Banca a început procesul de vânzare al subsidiarei sale din România, care cu un activ net bilanțier de 1,03 mld. Euro și o cotă de piață aferentă de 1,3% intră în topul primelor 15 bănci locale la finele anului 2014, conform ultimului raport anual făcut public de către BNR.

Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen și KPMG, în timp ce asistența juridică este asigurată de către casa austriacă de avocatură Wolf Theiss, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Veneto Banca nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Contextul în care italienii au dat drumul tranzacției de exit din România este marcat, pe de o parte, de peisajul bancar local unde mai multe bănci au fost vândute în ultimii ani de bănci străine care se retrag (Volksbank, MKB, Millennium, RBS), iar pe de altă parte de strategia băncii – mamă.

Veneto Banca a anunțat pe 9 februarie acordarea unui mandat către banca elvețiană de investiții UBS ca și consultant alături de Rothschild pentru studierea și definirea opțiunilor strategice cu impact asupra viitorului grupului bancar italian, și în special pentru listarea acțiunilor pe bursa italiană concomitent cu o majorare a capitalului băncii cu 1 mld. Euro în cadrul proiectului Serenissima.

Ca urmare a unei evaluări realizate anul trecut, Veneto Banca a anunțat că Banca Centrală Europeană i-a cerut să-și îmbunătățească poziția de capital și solvabilitatea prin atragerea de fonduri proaspete până în iunie 2016. Pentru aceasta, acționarii băncii italiene au aprobat în decembrie 2015 atât planurile de listare și de majorare de capital, cât și un plan de afaceri actualizat pentru perioada 2016 – 2020.

La nivel de grup, Veneto Banca a înregistrat în 2015 o pierdere de 881,9 mil. Euro, iar în anul anterior pierderile ajungeau la 968,4 mil. Euro, conform ultimelor raportări ale băncii – mamă.

În România, pierderile Veneto Banca ajungeau la finele anului trecut la aproximativ 41,3 mil. Euro, potrivit sursei citate.

Veneto Banca a intrat în România în anul 2000 prin achiziția Banca Italo Romena, care avea sucursală la București îndă din 1997. În mai 2014, banca – mamă Veneto Banca a fuzionat prin absorbție cu Banca Italo Romena sub numele de Veneto Banca.

Sucursala București a băncii italiene operează o rețea formată din 22 de agenții, din care 5 în București, iar restul în celelalte orașe importante din țară.

În România, Veneto Banca are un personal format din 313 angajați.

La 31 decembrie 2015, Veneto Banca avea active financiare disponibile pentru vânzare în România de 13,2 mil. Euro.

Veneto Banca mai are în România și 100% din acțiunile Immobiliare Italo Romena SRL.

Veniturile consolidate ale băncii în România au fost anul trecut de 38,9 mil. Euro, mai arată raportul băncii – mamă.

La nivelul pieței locale, Veneto Banca este a doua operațiune bancară italiană ca mărime, după cea a UniCredit, dar cu puțin peste cea a celor de la Intesa SanPaolo România, care la finele lui 2014 aveau o cotă de piață de 1,2% cu active de 1 mld. Euro.

În acest moment, mai multe bănci sunt de vânzare în România. Piraeus Bank a încercat anul trecut exitul din piață, însă nu s-a înțeles cu fondul american de investiții JC Flowers. De asemenea, vânzarea Credit Agricole este un proces care s-a oprit. Carpatica a trecut în mâinile Nextebank, controlată de un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, și după fuziunea cu Nextebank va lua ființă Patria Bank. Grecii de la Eurobank au angajat banca de investiții HSBC pentru a evalua opțiunile strategice la Bancpost, iar proprietarul Banca Românească are ca termen până în 2018 vânzarea operațiunilor din România și din alte piețe, conform planului de restructurare aprobat de către Bruxelles în 2014. De asemenea, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu caută să vândă BRCI (ex – ATE Bank România, fostă Mindbank), iar băncile cipriote Bank of Cyprus și Marfin au, de asemenea, România, pe lista de exit.

La celălalt capăt al pieței, Banca Transilvania a anunțat că are apetit pentru noi achiziții, după integrarea Volksbank România, iar noul jucător Patria Bank, ce urmează să ia naștere din fuziunea Nextebank – Carpatica sub bagheta Axxess, are nevoie de achiziții pentru a ajunge la o masă critică necesară în viitor unui exit având în vedere profilul de fond de investiții al acționarului majoritar al noii bănci.

Într-un astfel de peisaj, exitul Veneto Banca va depinde mult nu doar de calitatea activelor scoase la vânzare, cât și de cât de mult va fi presată banca – mamă să facă rost rapid de lichidități și să-și redreseze bilanțul, ceea ce în consecință ar însemna o atitudine mai flexibilă în negocierile cu potențialii cumpărători.

Ultimul raport anual al băncii centrale indică sucursala din România a Veneto Banca drept instituția de credit cu cel mai mare minus din sistem în ceea ce privește fondurile proprii, care înregistrau un bilanț negativ la 31 decembrie 2014 în valoare de 112 mil. lei (25,2 mil. euro).

Raportat la celelalte sucursale de bănci străine de pe piață, Veneto Banca este a treia astfel de operațiune ca mărime după cea a băncii olandeze ING Bank, respectiv după subsidiara locală a gigantului american Citibank.

SocGen, care asigură serviciile de bancă de investiții la tranzacția locală de exit a Veneto Banca, lucrează și într-o altă importantă tranzacție locală, în care asistă grupul francez Carrefour la achiziția rețelei de supermarketuri Billa.

KPMG, membră a careului firmelor globale de consultanță și audit Big Four, este unul dintre cei mai puternici auditori din sistemul bancar local și mulți ani a supervizat în această calitate inclusiv bilanțurile băncii centrale. De asemenea, este activ ca și celelalte firme din segment – PwC, Deloitte și EY – pe mandatele de fuziuni și achiziții. Printre mandatele mai recente de vânzare, KPMG are pe listă Industrial Access, privatizarea Poștei Române, precum și tranzacția de vânzare a portofoliului neperformant Triton al UniCredit.

Avocații de la Wolf Theiss au pe listă cea mai mare tranzacție bancară locală și de pe piața de fuziuni și achiziții din 2015, când au asistat pe italienii de la UniCredit la achiziția pachetului minoritar de 45% al omului de afaceri Ion Țiriac. Anul trecut, lista de fuziuni și achiziții în care a fost implicat biroul local al Wolf Theiss a depășit nivelul de 1 mld. euro.

portofolii_bancare_top_tranzactii_tabel_17020216 main

Cele mai mari tranzacții cu portofolii bancare din România. Piața tranzacțiilor cu credite neperformante a atins punctul maxim – portofolii nominale de peste 1,5 mld. euro s-au vândut în 2015, iar achiziții ce totalizează pachete de circa 2 mld. euro sunt în curs de finalizare. Neptun, Tokyo, Parrot – vedetele pieței locale de profil

Vânzările de credite neperformante locale au atins în 2015 un nivel – record de peste 1,5 mld. euro la valoarea nominală a portofoliilor, în timp ce achizițiile de portofolii performante au bătut pasul pe loc față de anii anteriori.

Tranzacțiile în curs de finalizare cumulează credite neperformante locale de circa 2 mld. euro, potrivit estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor din piață.

Atingerea punctului maxim de piața locală de profil se înscrie în tendința generală înregistrată la nivelul Europei, care a depășit în premieră pragul de 104 mld. euro ca valoare nominală totală a portofoliilor de datorii vândute de către bănci, fiind cel mai mare nivel atins de la declanșarea crizei financiare în 2008, potrivit unui raport KPMG.

Analiștii KPMG estimează tranzacțiile locale cu portofolii bancare neperformante eșuate la o valoare nominală totală de 3,3 mld. euro în ultimii doi ani. BCR și Bank of Cyprus au fost într-o astfel de poziție de a respinge ofertele primite, preferând să caute alte variante de optimizare a portofoliilor.

„Principala provocare rămâne abilitatea băncilor de a-și vinde portofoliile la valoarea de piață de astăzi dacă aceasta are un impact negativ asupra propriului bilanț. Tranzacții în valoare de 3,3 mld. euro au fost anulate în ultimii doi ani în fazele finale ale proceselor de vânzare datorită diferențelor între cerere și ofertă. Asta a afectat credibilitatea vânzătorului, dar ne așteptăm ca în 2016 să vedem că încrederea investitorilor revine”, explică Speranța Munteanu, Partener și șeful departamentului de restructurare din Europa centrală și de est din cadrul KPMG.

Proiectul Tokyo, prin care BCR a semnat pe 21 decembrie vânzarea unui portofoliu neperformant corporate cu o valoare nominală de 1,2 mld. euro către consorțiul format de Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation este cea mai mare tranzacție de acest tip înregistrată vreodată în România, respectiv din Europa Centrală și de Est.

Tranzacția Tokyo este de așteptat să fie finalizată în primul semestru al anului, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică până acum, în condițiile în care nici la alte vânzări de portofolii ale BCR către Deutsche Bank și APS discount-ul obținut de cumpărători față de valoarea nominală nu a fost dezvăluit.

Portofoliile neperformante ale băncilor locale s-au vândut la discount-uri de la 75% până la 93,5% către fonduri de investiții specializate și firme de recuperare a creanțelor, în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliului.

Pe lista tranzacțiilor în curs de finalizare se mai află achiziția portofoliului Rosemary cu credite toxice de 287 mil. euro de la Intesa Sanpaolo Bank România de către tandemul APS – AnaCap, respectiv tranzacția Ursa de vânzare a unui pachet de credite de către Bancpost către polonezii de la Kruk, sprijiniți de către International Finance Corporation cu o finanțare de achiziție în valoare de 22,78 mil. dolari.

Modificările legislative recente au îndepărtat investitorii de zona portofoliilor de retail și i-a orientat cu predilecție către segmentele de corporate, comercial și imobiliar ale pieței de profil.

Ultimele tranzacții încheiate în trimestrul al patrulea din 2015 confirmă acest trend. Astfel, polonezii de la Kredyt Inkaso au mai multă forță financiară după capitalul proaspăt adus în urma fuziunii cu fostul său concurent Best și au cumpărat în decembrie cu 28 mil. euro portofoliul neperformant Triton cu o valoare nominală de 339 mil. euro de la UniCredit Bank.

Cu această achiziție, Kredyt Inkaso ajunge să administreze la nivel local un portofoliu local de creanțe de circa 1 mld. euro, pe care și l-a construit în ultimii ani.

De asemenea, în ciuda procesului de vânzare ratat al Piraeus Bank România derulat anul trecut, când fondul american de investiții JC Flowers a fost aproape de a cumpăra la pachet cu Carpatica subsidiara locală a grupului elen, Piraeus a vândut însă un portofoliu local de circa 300 mil. euro către investitorul grec Libra Group, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO și confirmate de consultanții KPMG în ultimul lor raport pe acest subiect.

Cel mai activ vânzător de pe piața bancară locală a fost în 2015 grupul austriac Erste prin subsidiara locală BCR, prin finalizarea în luna ianuarie a anului trecut a proiectului Saturn cu o valoare nominală de 433 mil. euro.

BCR a avut și două recorduri – tranzacția Tokyo semnată în decembrie este cea mai mare din România și din regiune și vine după un alt record, eșuarea celei mai mari tranzacții de acest tip derulate până acum în regiune – proiectul Neptun, prin care un pachet de 2,7 mld. euro a fost scos de pe piață în septembrie după ofertele finale înaintate de către Lone Star și consorțiul Blackstone – HIG Capital – AnaCap și în contextul proiectului legii de dare în plată, care a îndepărtat investitorii de creditele retail acordate persoanelor fizice, a căror recuperare devine neatractivă.

Dacă BCR și-a consolidat profilul de vânzător, la celălalt capăt al pieței cehii de la APS sunt cumpărătorul de serviciu. Pe de o parte, în echipă cu Deutsche Bank au finalizat tranzacția Saturn și au semnat achiziția portofoliului Tokyo, ambele de la BCR, iar acum alături de AnaCap sunt în curs de a finaliza achiziția portofoliului Rosemary de la Intesa.

Un alt jucător și-a întărit, de asemenea, un rol central în piața tranzacțiilor cu portofolii toxice – International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Banca Mondială. IFC este finanțator în tranzacția Tokyo și joacă un rol similar în tranzacția Ursa, derulată de Kruk. S-a poziționat ca finanțator de partea Lone Star în tranzacția Neptun, oprită de Erste în septembrie, și a fost în discuții cu APS pentru finanțarea tranzacției Rosemary, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

IFC a alocat 1,55 mld. dolari pe o perioadă de trei ani pentru programul său DARP (Debt and Asset Recovery Program – Programul de recuperare a datoriilor și a activelor), prin care finanțează achizițiile portofoliilor de credite neperformante. Intenția declarată a instituției financiare internaționale este de a susține crearea unei piețe de tranzacționare primară și secundară a unor astfel de portofolii. Și BERD se implică în finanțarea acestor tranzacții, făcând echipă cu investitori specializați, așa cum s-a întâmplat la proiectul Ariadne al Bank of Cyprus.

Cea mai mare tranzacție cu credite neperformante cu impact local, realizată în 2015, care a cuprins România la pachet cu alte 13 piețe din Europa, a fost vânzarea proiectului Parrot de 2,2 mld. euro de către banca germană Commerzbank către JP Morgan și Lone Star, finalizată în luna iulie.

Piața administrării portofoliilor de datorii este disputată la vârf de un număr restrâns de jucători – APS, EOS, Kruk, Coface, Kredyt Inkaso, CITR sau Mellon.

O altă caracteristică a anului trecut a fost că tranzacțiile cu portofolii bancare performante au avut un an mai slab față de 2014 sau 2013. Atunci, UniCredit, care și-a anunțat intenția de a cumpăra numai portofolii de calitate, a cumpărat pe bucăți portofoliile de retail, respectiv de corporate ale RBS România, fosta ABN Amro.

De asemenea, în 2013, Raiffeisen Bank România a preluat portofoliul de retail al băncii americane Citi, care rămâne activă aici cu linia de corporate.

Astfel, strategiile de reducere a expunerilor locale ale unor jucători globali precum Citi și RBS au fost ocazii bune pentru jucători cu ambiție regională, Unicredit și Raiffeisen.

Pe segmentul consultanților, trei firme din Big Four domină tranzacțiile locale. PwC a avut un rol de pioneriat în sector, după ce a asigurat consultanța la vânzarea portofoliului de 495 mil. euro al Volksbank România în iulie 2014, prima mare tranzacție locală. De asemenea, PwC a avut mandatul de vânzare într-o serie de tranzacții derulată de BCR, inclusiv în tranzacțiile Saturn și Neptun.

Anul trecut, Deloitte și KPMG și-au împărțit mandatele în tranzacții importante. Deloitte s-a ocupat de vânzarea unui portofoliu Piraeus de 184 mil. euro către Kruk, iar acum sunt consultanții Intesa la vânzarea portofoliului Rosemary de 287 mil. euro, tranzacție în curs de finalizare.

KPMG a avut mandatul de vânzare al portofoliului Triton de 339 mil. euro al UniCredit vândut către Kredyt Inkaso. Pe partea de cumpărare, a lucrat cu perechea Deutsche Bank – APS la tranzacțiile Saturn și Tokyo.

Mai sunt de vândut portofolii de 8,5 mld. euro. Dintre băncile mari, sunt așteptate pe piață nume ca BRD, BT și Alpha Bank

Portofoliile de credite neperformante din România ajung acum la aproximativ 8,5 mld. euro, conform raportului KPMG privind piața europeană de profil.

Până acum, portofolii mari au fost vândute de BCR, Volksbank, Piraeus, UniCredit sau Intesa. În curs de vânzare are Bancpost, care este de așteptat să vină și cu alte astfel de pachete. Însă, pe radarul investitorilor ar putea apărea jucători noi pe acest segment de tranzacții.

Potrivit sursei citate, la jumătatea anului trecut BRD înregistra un portofoliu total de credite neperformante de 1,11 mld. euro, Alpha Bank România avea 493 mil. euro, iar Banca Transilvania 483 mil. euro.

npl_piata_ro_grafic baza 624

Un impact important asupra pieței de profil îl au grupul celor patru bănci elene, unele dintre ele având de luat decizia strategică dacă vor vinde portofolii sau vor face un exit integral, așa cum a încercat Piraeus. În contextul consolidării la vârf a pieței, acestea vor fi ținte prioritare de achiziție pentru jucători dornici să intre în România sau care au nevoie de a-și crește rapid masa critică, vezi cazul Nextebank după achiziția Carpatica.

În 2014, Banca Românească, parte a National Bank of Greece, avea un volum de credite toxice de 167 mil. euro, Alpha Bank România avea 528 mil. euro, Piraeus Bank România înregistrat 529 mil. euro pe bilanț, iar Bancpost 1,6 mld. euro.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a anului trecut, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor la presiunea băncii centrale.

Principalul motor pentru tranzacții rămân creditele corporate, alături de care imobiliarele și activele comerciale sunt, de asemenea, ținte pentru investitori.

Până acum, lista investitorilor financiari atrași de activele toxice locale a adus nume de fonduri specializate precum AnaCap, DDM, Fortress, Deutsche Bank, HIG Capital, Sankaty Advisors, iar talia uriașă a tranzacției Neptun a făcut ca piața locală să ajungă sub privirile unor investitori de calibru global din industrie precum Lone Star, Blackstone sau Apollo, ocazie greu de egalat pentru că nu sunt semne că mai poate fi structurat pentru vânzare un portofoliu bancar local de peste 2 mld. euro.

La nivelul prețurilor de achiziție, calitatea portofoliilor neperformante surprinde din ce în ce mai greu, vremurile în care un vânzător obținea un preț de 20 de eurocenți de la cumpărător pentru fiecare 1 euro la valoare nominală din portofoliu par să se fi încheiat. Din această perspectivă, tranzacția Ariadne a Bank of Cyprus, care ar fi respins o ofertă de 109 mil. euro pentru portofoliul neperformant de 545 mil. euro de la consorțiul format de Sankaty Advisors și BERD, conform unor informații din piață neconfirmate până acum oficial, arată ca o ocazie rarisimă pierdută de către o bancă aflată în postura de vânzător de active neperformante locale.

Consultanţii KPMG au asistat Diaverum la achiziţia IHS, cea mai mare tranzacţie de până acum pe piaţa de dializă

Consultanţii de la KPMG, una din cele patru firme de audit şi consultanţă la nivel global, au asistat Diaverum la achiziţia concurentului său direct de pe piaţa locală de dializă, International Healthcare Systems, potrivit informaţiilor obţinute de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe 2 noiembrie, jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în exclusivitate tranzacţia privind achiziţia nr. 2 pe piaţa de dializă, IHS, de către Nr. 3, Diaverum, informaţie confirmată o zi mai târziu de către Consiliul Concurenţei privind primirea notificării tranzacţiei.

Până acum, reprezentanţii Diaverum şi ai IHS nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Operaţiunea are un impact deosebit asupra pieţei de dializă din România, având în vedere că Diaverum va obţine în urma unei astfel de tranzacţii poziţia a doua, ocupată de IHS, conform ultimelor date disponibile. De asemenea, după numărul centrelor preluate şi a impactului la vârful pieţei este cea mai important tranzacţie de pe piaţa locală de dializă până acum.

Tranzacţia va remodela piaţa de profil din Bucureşti, care este polul cu cea mai mare greutate în afacerile din piaţa româneaască de dializă, în contextul în care cei doi operatori implicaţi, atât Diaverum, cât şi IHS, au aici fiecare câte trei centre de dializă în portofoliu.

KPMG a lucrat cu Diaverum şi la momentul intrării acestora pe piaţă în 2011, când firma de origine suedeză, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, a cumpărat o reţea de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul medical privat Polisano din Sibiu, fondat şi controlat de familia Vonica.

KPMG este în acest moment pe piaţă şi cu o altă tranzacţie în sectorul vânzării de portofolii bancare neperformante, primind din partea UniCredit Bank mandatul pentru un portofoliu cu o valoare nominală iniţială de circa 340 mil. Euro.

KPMG a fost consultant şi la privatizarea Poştei Române, tranzacţie eşuată în condiţiile în care operatorul Belgian bpost nu a mai venit cu o ofertă fermă de preluare. Un alt mandat al KPMG a vizat administrarea specială la Astra Asigurări, fostul lider de pe piaţa asigurărilor, care a intrat în faliment în urma deciziei luate recent de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Diaverum, clientul KPMG în tranzacţia derulată cu IHS, este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

IHS este o divizie a grupului privat Sofmedica, o afacere aflată în portofoliul familiei greceşti Sofianos. Acţionarii IHS sunt Georgios Sofianos, directorul general al companiei, cu 50% din acţiuni, Sofianou Aikaterini Argyro (30%) şi Sofianos Pantelis (20%), conform ultimelor date disponibile. Sofmedica are operaţiuni pe pieţele de servicii medicale din regiune precum Grecia, Cipru, România şi Bulgaria.

IHS, fondată în 2004, a investit masiv în dezvoltarea propriei reţele, o parte din finanţare fiind acoperită cu o linie de împrumut de peste 13 mil. Euro contractată de la Alpha Bank România.

Piaţa serviciilor de dializă este unul dintre segmentele pieţei de servicii medicale, care a inregistrat o rată de creştere de 8,5% a încasărilor în ultimul an şi este cotată de investitori cu un potenţial atractiv pentru anii următori în contextul creşterii în fiecare an a numărului de pacienţi trataţi în centrele de dializă.

În 2014, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat plăţi în valoare de 779,9 mil. Lei (175,5 mil. Euro) către furnizorii de servicii de dializă, adică mai mult cu 61,4 mil. Lei faţă de nivelul plăţilor din anul anterior, conform ultimului raport anual al CNAS. Banii plătiţi operatorilor de servicii de dializă vin din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Pe piaţa serviciilor de dializă, lider este compania germană Fresenius cu 34 de centre şi peste 5.000 de bolnavi dializaţi în portofoliu, urmată de IHS cu 15 centre şi peste 1.700 de bolnavi dializaţi, Diaverum are 13 centre şi peste 1.400 de bolnavi dializaţi, iar Avitum (parte a companiei germane B Braun Avitum) are o reţea de aproximativ 10 centre de dializă şi până la aproximativ 1.400 de bolnavi dializaţi, potrivit ultimelor informaţii făcute publice de către companii.

Configurarea pieţei locale de dializă s–a produs între 2003 şi 2005, când statul roman a pornit un program de privatizare al acestui segment de servicii medicale cu sprijinul Băncii Mondiale. Aşa a apărut IHS în 2004, an în care a debarcat şi B Braun Avitum, iar Fresenius Nephrocare a preluat la privatizare primele două centre la Bucureşti şi la Iaşi.

În acest context, unii jucători au investit în extinderea organică a operaţiunilor precum IHS şi Avitum, iar alţii precum Fresenius şi Diaverum au crescut pe seama achiziţiilor.

Fresenius a continuat seria de achiziţii în februarie 2010 cu preluarea centrelor Nefromed Satu Mare şi Deva. În mai 2010, operatorul german a cumpărat centrul de dializă Nefroclinic Ploieşti.

În iunie 2010 a urmat preluarea centrelor de dializă Renal Care Târgovişte, Slobozia şi Giurgiu.

În 2011, Fresenius a preluat reţeaua de 8 centre de dializă ale Euromedic ca urmare a tranzacţiei internaţionale prin care compania germană a cumpărat divizia de profil a Euromedic. Tot în 2011, a urmat preluarea reţelei de centre de dializă Renamed, care acoperea judeţele Dolj, Olt, Mehedinţi şi Bihor, de la omul de afaceri Dan Duţescu din Craiova şi asociaţii săi.

În 2011, Diaverum a cumpărat reţeaua de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano, fondat de medicul sibian Ilie Vonica. Ulterior, în 2014, Diaverum a cumpărat şi 100% din acţiunile centrului de dializă Arnaldo din Braşov.

Seria de tranzacţii a dus până acum la o consolidare a pieţei de dializă din România, care va trece în mâna a trei jucători străini, din care doi fac jocurile la vârf – germanii de la Fresenius şi Diaverum.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 20 octombrie 2014

ROMÂNIA

Electrica, în negocieri cu consorțiul KPMG, JP Morgan şi CMS Cameron McKenna pentru achiziția de active Enel

ENERGIE ELECTRICĂ. Electrica, cea mai mare companie de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, poartă negocieri cu consorţiul format din banca de investiții JP Morgan, compania de audit și consultanță KPMG şi firma de avocatură CMS Cameron McKenna, în vederea selectării consultantului care să asiste firma de stat la achiziția de active scoase la vânzare de către stat, scrie ZF. Ioan Roșca, directorul general al Electrica, afirmă că nu a fost semnat încă niciun contract în acest sens.

Vodafone, pregătit de fuziuni și achiziții pe piața locală de telecomunicații

TELECOMUNICAŢII. Vodafone este pregatit să discute despre o posibilă achiziţie sau fuziune pe piaţa românească de telecomunicaţii, pe fondul unui trend de consolidare în sector, potrivit lui Vittorie Colao, directorul general executiv al companiei britanice, citat de ZF.

„Acum este momentul să începem să ne gândim să oferim servicii fixe şi către segmentul consumer. (…) Ne uităm şi la expansiunea pe TV“, a declarat Vittorio Colao într-un interviu pentru ZF, confirmând astfel că strategia pentru România urmează logica grupului, care a accelerat din 2013 achiziţiile jucătorilor cu operaţiuni fixe şi expansiunea pe segmentul video / TV pe pieţe precum Germania, Spania sau Olanda.

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

Autoritățile poloneze au aprobat o tranzacție în sectorul distribuției de medicamente

FARMA. Autoritățile de reglementare a concurenței din Polonia au aprobat preluarea societăţii Polbita și a lanțului său de farmacii de către subsidiara CEBD NV a firmei din sectorul de servicii de sănătate Pelion Healthcare Group din Polonia, transmite Warsaw Business Journal. Alio Bank vinde pachetul de 100% al Polbita. Drogeria Natura operează un lanț de 258 de farmacii în Polonia, potrivit Warsaw Business Journal.

Acționarii polonezi și francezi scot la vânzare 51% din acțiunile postului TVN Group

MEDIA. Grupul polonez de media ITI și francezii de la Groupe Canal+ au în vedere vânzarea participaţiei de 51% în postul polonez de televiziune TVN Group, potrivit unor comunicate ale celor două companii.

Surse citate de publicația Puls Biznesu afirmp că gigantul american Time Warner ar putea fi potențialul cumpărător al participaţiei de 51%. Alți jucători internaționali sunt și ei interesați de tranzacție, printre care se numără 21st Century Fox și Discovery Communications, Bertelsmann și RTL Group.

Procesul de vânzare este deja într-un stadiu avansat, au precizat sursele. Potențialul cumpărător ar trebui să fie pregătit să plătească 3 miliarde de zloţi (circa 710 mil. euro) pentru pachetul majoritar al postului polonez de televiziune TVN Group.

Cel mai mare producător sloven de bere, scos la vânzare

BERE. Pivovarna Lasko, cel mai mare producător de bere din Slovenia, este scos la vânzare și așteaptă din partea cumpărătorului să vină cu cel puțin 75 mil. euro pentru a ajuta afacerea să își reducă datoriile, relatează Reuters.

Firma, cu o capitalizare de piață de peste 200 mil. euro, este deținută în proporție de 37% de bănci de stat și companii, restul acțiunilor fiind în mâinile unor investitori privați. UniCredit este banca ce asigură consultanța pe partea de vânzare. Lasko va invita pe toate cele 30 de companii care și-au exprimat interesul să depună oferte până la finele lunii octombrie.

Ministrul slovac doreşte să majoreze participaţia guvernului în producătorul de energie scos la vânzare de Enel

ENERGIE. Ministrul slovac al Economiei Pavol Pavlis a declarat într-un interviu pentru Reuters că va încerca să convingă guvernul să cumpere o participaţie în producătorul de energie Slovenske Elektrárne, primul grup de energie electrică din țară pe care Enel l-a pus în vânzare.

Pavol Pavlis a adăugat că ambele părți trebuie să ajungă la un acord cu privire la capitalul necesar pentru a satisface costurile semnificative necesare pentru proiectarea unei centrale nucleare.

Directorul general al grupului italian, Francesco Starace, a declarat săptămâna trecută în cadrul unei audieri în fața Parlamentului de la Roma că așteaptă depunerea ofertelor angajante pentru activele pe care grupul italian Enel le deţine în România şi Slovacia până la sfârșitul lunii noiembrie, conform jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. Enel a început procedura de vânzare a participației sale de 66% din uzina slovacă de energie Slovenske Elektrarne, ca parte a unui program de vânzare a activelor în Slovacia și România, prin care să obțină aproximativ 4 mld. Euro pentru a-și reduce gradul de îndatorare. Procesul de vânzare din România este mai avansat în acest moment față de cel derulat în Slovacia, a mai spus șeful Enel.

Rușii intenționează să cumpere pachetul integral de acțiuni al unei bănci bulgare

BĂNCI. Conducerea băncii de investiții Rossiyskiy Kredit Bank din Rusia intenţionează să preia pachetul integral de acţiuni al băncii comerciale Victoria din Bulgaria (fosta Credit Agricole Bulgaria), din cadrul Corporate Commercial Bank (KTB), informează Novinite.

Surse de presă afirmă că banca din Rusia a înaintat pe 17 octombrie o scrisoare de interes în acest sens către ministerul de Finanțe și Banca Națională a Bulgariei, declarând că este pregătită să înceapă negocieri pentru achiziția băncii și să prezinte garanții referitoare la intențiile sale. Banca ce a atras interesul rușilor face parte din instituția de credit controlată de Tzvetan Vassilev, considerat unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri de la sud de Dunăre, aflat la originea unui puternic scandal pe piața financiară locală în această vară.

EUROPA

Unul dintre cei mai bogați francezi intenţionează să obţină controlul în grupul de publicitate Havas

PUBLICITATE. Vincent Bolloré, unul dintre cei mai bogați oameni din Franța, intenţionează să obţină pachetul majoritar al grupului de publicitate Havas din Paris, într-o ofertă în acțiuni, pentru care consiliul de conducere al companiei şi-a exprimat sprijinul, informează Dealbook New York Times. Grupul controlat de Bolloré deține deja aproximativ 36% din grupul de publicitate Havas, iar fiul acestuia, Yannick, este preşedintele şi directorul executiv al companiei Havas.

Un grup de investitori a făcut ofertă pentru achiziția afacerii Reebok a germanilor de la Adidas

ECHIPAMENTE SPORTIVE. Un grup de investitori din care face parte Jynwel Capital și fonduri afiliate guvernului de la Abu Dhabi lansează o ofertă pentru a cumpăra Reebok de la Adidas pentr aproximativ 2,2 mld. Dolari, notează Wall Street Journal. Deocamdată, reprezentanții Adidas nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Tranzacţie de până la 941 mil. dolari în sectorul bancar londonez

BĂNCI. Reprezentanţii băncii Old Mutual PLC din Londra au declarat că vor achiziționa firma de administrare a investițiilor Quilter Cheviot din Marea Britanie pentru o valoare de până la 585 milioane de lire sterline (941,3 milioane dolari) de la fondul de investiții Bridgepoint, scrie Wall Street Journal. De asemenea, reprezentanţii băncii Old Mutual PLC au precizat că acest acord va accelera strategia de a construi o afacere integrată în sectorul de administrare a activelor. Bridgepoint este proprietarul lanțului de clinici Diaverum, activ și în România.

Deutsche Telekom şi Orange ar putea obţine 19 miliarde dolari din vânzarea operatorului EE din Marea Britanie

TELECOMUNICAŢII. Companiile de telecomunicaţii Deutsche Telekom şi Orange, care împreună deţin operatorul britanic de telefonie mobilă EE Ltd, au reluat discuţiile privind vânzarea acestei societăţi mixte, a cărei valoare este de aproximativ 19 miliarde de dolari, au declarat, pentru Bloomberg, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

 

AMERICA DE NORD

IBM plătește 1,5 mld. dolari pentru preluarea unui producător de cipuri

IT. IBM și-a exprimat acordul pentru a plăti 1,5 mld. dolari către Globalfoundries pentru preluarea unui producător de cipuri, conform informațiilor furnizate de două surse pentru Bloomberg.

IBM va prelua active în valoare de 200 mil. dolari, ceea ce duce valoarea netă a tranzacției la 1,3 mld. Dolari. Globalfoundries este deținută de către un grup de investiții al guvernului din Abu Dhabi.

Chiquita Brands a refuzat oferta de  preluare propusă de Cuturale-Safra

BANANE. Producătorul american de banane Chiquita Brands International a refuzat oferta de preluare propusă de Cutrale-Safra, pe motiv că nu este adecvată şi nu este în interesul acţionarilor, conform Wall Street Journal.

Tranzacţie de 5,38 mld. de dolari în industria de petrol şi gaze din America

PETROL. Acţionarii producătorului american de petrol şi gaze naturale Chesapeake Energy Corp. au fost de acord să vândă o participaţie semnificativă din afacerile de petrol şi gaze producătorului rival de petrol şi gaze naturale Southwestern Energy Corp. pentru 5,38 mld. de dolari, scrie Wall Street Journal.

Goldman Sachs intenţionează să cumpere un furnizor de indici bursieri

BĂNCI. Oficialii băncii Goldman Sachs Group Inc poartă discuții pentru a achiziționa furnizorul de indici bursieri IndexIQ, au declarat trei surse familiare cu tranzacţia pentru Reuters.

ASIA

Un fond de investiții suveran din Qatar face o achiziție de 600 mil. dolari pe piața chineză

COMERȚ. Fondul suveran de investiții Qatar Holding LLC și-a exprimat acordul să cumpere 616 mil. dolari pentru preluarea unei participații în Lifestyle International Holdings, operator al lanțului de magazine SOGO din Honk Kong și China continentală, au declarat luni reprezentanții firmei chineze, scrie Reuters.

Pachetul de acțiuni preluat de qatarezi este de 19,9%. Vânzătorul acțiunilor este Real Reward Ltd, afacere controlată în mod egal de către familia omului de afaceri Thomas Lau și o unitate a Chow Tai Fook Jewellery Group Ltd.

Canadienii cumpără cu 100 mil. dolari o platformă israeliană de jocuri online

JOCURI. Canadienii de la Imperus Technologies au preluat săptămâna trecută afacerea Diwip, un dezvoltator israelian de jocuri, pentru 100 mil. dolari în numerar și un pachet de acțiuni, relatează publicația israeliană Globes. Aproximativ 50 mil. dolari vor fi plătiți imediat, iar restul în următorii doi ani. Imperus, care și-a schimbat numele luna trecută din Isis Lab, a dezvoltat o plaformă de jocuri Casina, care permite monetizarea jocurilor și aplicațiilor din industria online de jocuri.

AUSTRALIA

Un operator de transport aerian din Singapore iese de pe piața aviatică australiană

AVIAŢIE. Conducerea operatorului de transport aerian Tiger Airways Holdings Ltd. din Singapore a spus că va ieşi de pe piața aviatică australiană prin vânzarea participaţiei de 40% din operatorul de transport către operatorul de transport aerian Virgin Australia Airlines, informează The Australian Business Review.

Spaniolii de la Ferrovial au făcut o ofertă de un miliard de dolari australieni pentru Transfield

INFRASTRUCTURĂ. Compania spaniolă Ferrovial a înaintat o ofertă în valoare de un miliard de dolari pentru preluarea grupului Australian Transfield din sectorul serviciilor destinat infrastructurii, anunță Financial Times.

Statul vrea să obțină 5 mld. Dolari din listarea Medibank Private pe bursă

ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE. Statul australian caută să obțină 4,8 mld. Dolari din vânzarea acțiunilor la Medibank Private Ltd în cadrul celei mai mari vânzări de acțiuni a guvernului pe bursă din 2006 încoace, informarează Bloomberg.

Guvernul va scoate la vânzare un pachet de 2,75 miliarde de acțiuni ale firmei de asigurări de sănătate la un preț cuprins între 1,55 dolari australieni și 2 dolari australieni pe acțiune. Cabinetul australian a angajat băncile de investiții Macquarie Group Ltd, Deutsche Bank și Goldman Sachs să se ocupe de listarea Medibank.

Sursă foto: KPMG România.

Mihai Zoescu, Directorul Departamentului de asistență în tranzacții din KPMG România SRL: Evaluările pentru companiile locale au scăzut în criză la multipli de 5 – 7 aplicați la EBITDA

Omul care gestionează activitatea de fuziuni și achiziții din cadrul KPMG România, subsidiara locală a uneia din cele patru firme globale de audit și consultanță din lume cunoscute sub numele de Big Four, spune că evaluările companiilor locale care se fac în astfel de tranzacții au scăzut vertiginos de la declanșarea crizei financiare în 2008.

Chiar dacă nu este o regulă, pentru că investitorii țin cont de mai mulți factori care influențează evaluarea și, în final, prețul la care se vinde o companie, activele românești au ajuns acum la o medie a multiplilor de evaluare de 5 până la 7 aplicați indicatorului EBITDA (câștigurile companiei înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.), în condițiile în care înainte de criză erau multipli de 10 x EBITDA în unele sectoare, explică într-un interviu acordat în exclusivitate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Mihai Zoescu, directorul Departamentului de Asistență în Tranzacții al KPMG România SRL.

Absolvent al Academiei de Studii Economice din București, Zoescu a intrat în KPMG în 2003 imediat după terminarea facultății, iar din 2013 a trecut la coordonarea departamentului local de tranzacții, având ca țintă întărirea poziției KPMG pe o piață care dă semne de revenire, însă este departe de efervescența anilor 2007 – 2008, de dinainte de izbucnirea crizei financiare internaționale. VEZI AICI PROFILUL LUI MIHAI ZOESCU.

Achiziția producătorului de lacuri și vopsele Deutek și Nextebank de către fondurile administrate de Axxess Capital, precum și cea mai mare tranzacție derulată până acum în sectorul local de energie eoliană sunt printre fuziunile și achizițiile în care KPMG a avut mandat de consultant. VEZI AICI PROFILUL KPMG ROMÂNIA SRL.

 

I.Care sunt cele mai atractive sectoare pentru investiţii?

R. Sectorul care a început să fie mai activ în 2012 şi ne aşteptăm şi în acest an să fie mai activ ar fi sectorul financiar. Au fost trei bănci care s-au tranzacţionat, au fost cel puţin două portofolii mari care s-au tranzacţionat şi, din informaţiile noastre, ştim că sunt în continuare la vânzare bănci şi portofolii. Vor urma şi alte tranzacţii. Nu ştim cât de curând! Anul acesta ne aşteptăm să fie un an activ pentru sectorul de servicii financiare. Probabil s-a ajuns la un moment când trebuie făcută o consolidare. Unii se hotărăsc să plece pentru că au aşteptat destul şi nu au reuşit să crească suficient băncile, alţii vor să se consolideze. Fiecare îşi are propriile planuri, dar se pare că totuşi trebuie să facă ceva.

I.Mişcările din sectorul bancar se vor vedea pe segmentul băncilor mici, cu cote de piaţă sub 1%? Sau este de aşteptat să vedem mişcări şi în stratul băncilor cu cote de peste 5% din piaţă, situate în Top 10?

R. Mai puţin probabil. Pot să fie dacă sunt generate din exterior. De exemplu, depinde de ce s-ar mai putea întâmpla în Grecia, în Cipru. Dar, în principiu, m-aş aştepta la mişcări în a doua jumătate a clasamentului, adică bănci mai micuţe. Sub 1% sau după locul 15 (în clasamentul băncilor după active – n.r.). deşi şi sus pot să mai fie reaşezări de portofolii, cum au fost şi anul trecut.

I. Putem să dăm şi exemple aici? Au fost făcute publice câteva tranzacţii anul trecut.

R. Putem să dăm ca exemplu ATE Bank, RIB şi Nextebank, tranzacţie semnată la finele anului trecut care a fost anunţată la începutul acestui an. La Nextebank am participat şi noi. Am făcut due – dilligence de partea Axxess Capital, pe buy side ( pe partea de cumpărare – n.r.). În ceea ce priveşte portofoliile, sunt vânzările Citibank către Raiffeisen şi RBS către Unicredit. La aceste tranzacţii nu am fost prezenţi, dar anul trecut am fost implicaţi în vânzarea unui portofoliu de credite al RBS, care nu a fost cea către Unicredit. Aici s-a ocupat echipa de restructuring (restructurare – n.r.).

I. În ceea ce priveşte volumul, au fost mai multe sau mai puţine tranzacţii în 2013 faţă de anul anterior? Au fost mai multe de valori mari sau mai multe de valori mici?

R. Aş zice că sunt comparabile cu un uşor trend ascendent. Ca număr ar părea că sunt mai multe deal-uri. Valorile ar fi dificil de estimat. Noi (KMPG – n.r.) am avut mai multe deal-uri în 2013 faţă de 2012. În 2013, am avut 12 deal-uri în care am fost parte. În 2012, am avut circa 10 deal-uri.

Aici, este vorba şi de mandatele avute de către KPMG în calitate de consultant M & A (fuziuni și achiziții – n.r.), dar şi de consultant pe partea de due – dilligence, de analiză financiară. În cadrul proceselor de due diligence asistăm clienţii pe partea de analiză financiară, eventual partea de negociere SPA  (Shares Purchase Agreement, contract de achiziţie acţiuni – n.r.) legată de clauzele financiare, cum să fie protejaţi. Încercăm ca analiza noastră financiară să o transpunem şi în SPA astfel încât să nu existe zone de risc când se încheie contractul. În anumite cazuri oferim asistenţă şi pe partea de closing accounts (conturi de închidere a tranzacţiei – n.r.) unde calculăm preţul în funcţie de ce s-a stabilit în SPA, conform mecanismului de preţ stipulat acolo. Preţul care se plăteşte la momentul închiderii tranzacţiei, când se transferă dreptul de proprietate, foarte rar este o sumă fixă stabilită în avans. În general, această sumă variază în funcţie de anumiţi parametri cum ar fi evoluţia datoriilor.

I. Cele 12 tranzacţii sunt fuziuni şi achiziţii, sunt şi alte categorii de tranzacţii – finanţări, tranzacţii derulate pe piaţa de capital?

R. Sunt numai tranzacţii M & A, vânzări – cumpărări de societăţi. În cele 12 tranzacţii nu sunt incluse tranzacţii realizate prin intermediul bursei. Sperăm să fim parte din astfel de tranzacţii în 2014. Suntem parte din consorţiul care se ocupă de listarea Complexului Energetic Oltenia. De asemenea avem mandatul de privatizare pentru Poşta Română.

I. Legat de structura de portofoliu în 2013, cât a reprezentat sectorul bancar din total?

R. Un singur deal a fost în sectorul bancar, cel cu Nextebank.

I. Pe sectoare, unde aţi avut cele mai multe deal-uri?

R.  Greu de spus. Au fost destul de împrăştiate. Am avut trei tranzacţii în sectorul medical dintre care două în sectorul dializei şi una în sectorul de imagistică. În cadrul sectorul financiar, în afară de Nextebank, am fost implicaţi în preluarea MKB Romexterra Leasing, o tranzacţie mai mică dacă facem o comparaţie cu banca, şi o firmă de amanet, mai exact un lanţ de case de amanet din Iaşi care a fost achiziţionat de către Dollar Financial Group, un jucător important pe piaţa de profil din Marea Britanie, dar şi în afara Europei.

I.Ca schimbare de structură, aţi avut mai multă activitate în 2013 faţă de anul anterior în farma, sectorul bancar?

R. Oricum 10-12 tranzacţii nu înseamnă un eşantion foarte mare. Chiar dacă au fost câteva tranzacţii într-un anumit sector, nu pot spune că avem un trend clar. În 2008, pe real estate era clar un trend, cred că aveam un sfert spre o treime din tranzacţii în acest sector. În 2012, de exemplu, au fost foarte multe tranzacţii pe energie regenerabilă, solare şi eoliene. Era un trend, se vedea clar. În 2013, cu excepţia sectorului bancar, nu aş putea spune că există o concentrare mai mare a tranzacţiilor dintr-un anumit sector.

I.Cele 12 tranzacții ce valoare cumulată au?

Din estimările noastre, este vorba de tranzacţii de peste un milion de dolari fiecare. Sunt mai mult tranzacţii mici şi medii. Valoarea cumulată a acestora trece de 100 de milioane de euro în 2013. În marea majoritate a cazurilor, valoarea tranzacţiei este confidenţială.

Trebuie să definim clar când discutăm de valoarea tranzacţiei: discutăm de enterprise value (valoarea întreprinderii, care include atât valoarea pachetului de acţiuni – equity value – la care se adaugă datoriile companiei) sau ne referim la equity value (valoarea acţiunilor – n.r.). Din estimările noastre, pe equity, tranzacţiile la care am participat trec de 100 de milioane de euro.

poza tabel tranzactii KPMG ROMANIA 2013

I. Câţi oameni lucrează în KPMG pe partea de tranzacţii?

Partea de tranzacţii include în principal partea de transaction services (Servicii Tranzacţii – n.r.), unde sunt eu şi departamentul de corporate finance (Finanţare Corporativă – n.r.). În total, ar fi 20, 20 şi ceva de oameni în ambele departamente. Dacă includem şi departamentul de restructuring (restructurare – n.r.) care a fost implicat în anumite tranzacţii şi este implicat de exemplu pe partea de finanţări, ajungem la aproape 40 de oameni.

I. Care este diferenţa între cele două departamente? Ce activităţi şi ce atribuţii sunt arondate pentru fiecare departament din cele menţionate?

R. Corporate finance ar trebui să se ocupe de tot procesul cap – coadă al unei tranzacţii. Noi suntem pe anumite părţi din proces, părţi bine delimitate legate de analiza financiară.

Noi însă colaborăm în cadrul KPMG şi cu alte departamente cum ar fi departamentele de asistenţă juridică şi fiscală. Peste 90% din procesele de due dilligence sunt analiza financiară şi fiscală. La Taxe, mai sunt între 5 şi 10 oameni cu care lucrăm în mod constant.

Pentru analiza financiară constituim echipe mixte atunci când este cazul astfel că putem implica și colegi din departamentele juridic, consultanţă contabilă sau restructurare. Dacă sunt lucruri punctuale şi foarte specializate, apelăm inclusiv la oameni din audit, care au experienţă pe industria respectivă.

I. Cei 20 de oameni lucrează deci zilnic pe tot ce înseamnă tranzacţii fuziuni şi achiziţii (M & A). Câţi dintre aceştia lucrează în departamentul de asistență în tranzacții?

R. Nouă din cei aproximativ 20 de oameni lucrează în departamentul pe care îl conduc.

I. În afară de KPMG România, lucraţi şi cu alte birouri din reţea la tranzacţii care au loc aici?

R. Da. Depinde cum este generat mandatul. Uneori, dacă relaţia este foarte strânsă în străinătate, clientul apeleaza la biroul KPMG unde are o persoană de contact. Biroul KPMG respectiv ne contactează pentru a gestiona componenţa locală a deal-ului. Partea de taxe de exemplu este foarte specifică, nu poţi să faci taxe dintr-o ţară în alta dacă nu ştii Codul Fiscal şi particularităţile ţării în care îşi desfăşoară operaţiunile o anumită firmă.

I. Ce sectoare sunt în acest an tot mai des pe masa investitorilor?

R. În primul rând, ne aşteptăm să vedem o efervescenţă mai mare în sectorul bancar.  Apoi, energia. Mai aşteptăm tranzacţii şi în agricultură având în vedere experienţa din ultimii ani.

I. În agricultură, ne referim la tranzacţii în care se vând acum suprafeţe mari, de mii de hectare?

R. Evident, nimeni nu e interesat să facă achiziţii de suprafeţe mici sau să adune terenuri la bucată.

I.Ne aşteptăm la jucători mari care vin să cumpere suprafeţe mari?

R. Da. Fie de la jucători care deja există pe piaţă, fie jucători care vor să intre în România. Ne aşteptăm să se mai întâmple astfel de tranzacţii.

I. După valoare, este posibil să fie agricultura pe lista marilor tranzacţii din acest an?

R. Nu ştiu, nu aş putea spune. E greu de făcut o estimare. Am fost implicaţi în tranzacții în agricultura cu ferme care aveau cel puţin 2.000 – 3.000 de hectare. Probabil, firmele care operează suprafeţe mai mici nu prezintă foarte mult interes. Trebuie să ai o masă critică când vii ca investitor mare.

I. Cât durează în medie realizarea unei tranzacţii?

R. Din ce am avut anul trecut, trecând peste discuţiile de tatonare de la început, cred că discutăm de un minim de 4 luni de când am fost implicaţi noi. Eu apreciez 4 luni ca fiind un termen scurt. O tranzacţie poate să dureze 6 luni, 9 luni. Poate să se ducă şi într-un an. Poate chiar mai mult, dacă luăm în calcul de când încep discuţiile şi tatonările. Am asistat la tranzaţii care au durat până la doi ani. Sunt procese îndelungate uneori. Jucătorii vin şi tatonează, vor să vadă piaţa, vor să înţeleagă, vor să ştie pe cine cumpără. Consultanţii sunt implicaţi de multe ori după momentul în care s-a luat hotărârea să se facă tranzacţia. În acest caz, clienţii noştri vor să se asigure că nu au vreo surpriză dacă încheie tranzacţia respectivă.

Durata medie a unei tranzacţii ar fi în jur de 6 luni. Evident, sunt şi deal-uri mai accelerate ca ritm sau dimpotrivă, mai lente. Media de 6 luni se referă de la momentul din care suntem noi implicaţi ca şi consultanţi în deal şi până la semnare. Între semnare şi closing (închidere – n.r.) pot apărea diferite condiţii care trebuie îndeplinite de către părţi, necesitatea obţinerii unor avize, lucruri care întind acest proces.

I. Sunt din acest punct de vedere, sectoare în care deal-urile durează mai mult până la finalizare datorită reglementărilor specifice din domeniu sau a altor factori?

R. Cu siguranţă, da. De exemplu, în servicii financiare o tranzacţie poate dura mai mult deoarece printre alte condiţii, necesită şi o autorizare din partea BNR. Acelaşi lucru se poate întampla şi în cazul în care este nevoie de o autorizare de la Consiliul Concurenţei. Perioada în care se obţine autorizarea pentru dosarul tranzacţiei poate dura câteva luni.

I. Deal-urile se încheie mai uşor sau mai greu decât în anii anteriori?

R. Faţă de acum 4 – 5 ani, aş zice că se încheie mai greu. Faţă de 2012, n-aş zice că este o diferenţă. În ultimii ani, am văzut o oarecare stabilitate din acest punct de vedere.

I. În ceea ce priveşte factorii care de obicei omoară tranzacțiile, la nivel de tendinţă, au apărut noutăţi sau schimbări în ultima vreme faţă de anii anteriori? Constanta este de obicei aşteptările diferite dintre cumpărător şi vânzător atunci când nu se face tranzacția. Sunt şi cauze mai noi?

R. Principalul motiv este preţul. Primul motiv este acest expectation gap, între cât crede vânzătorul că valorează societatea respectivă şi cât crede cumpărătorul că valorează acel business. Şi înainte (de declanşarea crizei în 2008 – n.r.) era un expectation gap (o diferență de așteptare între vânzător și cumpărător – n.r.) dar, probabil, cumpărătorul se apropia mai des de aşteptările vânzătorului pentru că totul părea mai frumos, aveam o creştere economică bună. În prezent, se pare că vânzătorii au o oarecare inerţie în a ajusta preţul la noile realităţi ale pieţei. Dacă business-ul lui valora 100 milioane de euro în 2008 poate nu conştientizează că acum valorează doar 5 sau 10 milioane de euro. Este foarte greu să accepţi că în urmă cu 4 ani, un potenţial cumpărător a oferit 100 milioane de euro şi l-a refuzat pentru că evalua afacerea la 150 de milioane, iar acum un potenţial cumpărător oferă doar 10 milioane. E greu de acceptat, dar e foarte probabil să fie o ofertă bună.

Alte lucruri importante care pot influenţa realizarea unui deal sunt legate de condiţiile în care se plăteşte preţul, ce garanţii oferi, cine plăteşte taxele aferente tranzacţiei. Poate vânzătorul nu este dispus să dea anumite garanţii când vinde o afacere în timp ce cumpărătorul nu vrea să îşi asume riscuri pentru partea din trecut.

Probleme există şi atunci când există cumpărători sau vânzători care nu au o echipă internă de M & A şi/sau de consultanţi externi care să conducă tot procesul de M&A. Sunt vânzători locali care nu au foarte multă experienţă şi în momentul negocierilor cu cealaltă parte care are consultanţi cu experienţă pot apărea blocaje.

Atunci realizezi că ai nevoie de o echipă specializată care să facă faţă anumitor provocări pe care le ai şi atunci când închei un contract. Aceste provocări pot fi depăşite mult mai uşor cu ajutorul unor avocaţi şi consultanţi financiari care au experienţă, care au mai trecut prin negocieri similare. Orice clauză pusă greşit într-un contract s-ar putea să aibă repercusiuni aşa că vrei să ai pe cineva care să te consilieze. Bineînţeles că decizia finală îi aparţine clientului.

I. Ca şi tendinţă, putem discuta de o creştere a interesului jucătorilor din piaţa faţă de alţi ani către o regrupare a business-urilor locale sau motorul este în continuare capitalul străin care intră în România? Vorbim de o creştere a interesului unor jucători noi de a intra în piaţa sau mişcările de tatonare în vederea realizării de fuziuni şi achiziţii au loc între jucătorii deja existenţi?

R. Pe partea de servicii financiare, sunt toate cazurile – şi jucători noi care vor să intre,  sunt jucători care vor să iasă din piaţă, sunt regrupări în sensul că jucători deja existenţi doresc să îşi mărească sau să îşi diminueze portofoliul.

În celelalte sectoare de activitate, nu aş vedea un trend, dar clar capitalul străin domină, nu văd capital românesc care să fie activ pe piaţa de M & A. Există însă cazuri singulare şi oarecum limitate.

În ceea ce priveşte distincţia între cele două categorii de jucători pe piaţa de M & A, jucători noi şi jucători existenţi, anul trecut ne arată că a existat interes din partea ambelor tabere. Publicis de exemplu era în piaţa locală prezent, cunoştea piaţa. La fel şi în cazul Diaverum. Un exemplu diferit este însă al celor de la Dollar Financial Group, care şi-au făcut prin tranzacţie intrarea pe piaţa românească.

I. Cum au evoluat în ultimii ani multiplii de evaluare a afacerilor în diferite sectoare pe piaţa românească?

R. Au scăzut, nu mai există multiplii fabuloşi de dinainte de criză. Un prim exemplu, cred că s-au văzut în cazul multiplilor din real estate. Însă, şi celelalte industrii au un trend descendent din câte vedem noi. Mai sunt şi excepţii, întotdeaua vor fi.

Dacă pentru o companie, există un interes crescut, acolo putem asista la multipli buni, dar dacă vorbim de un trend, lumea clar nu mai este atât de euforică ca în anii de dinainte de criză. Practic, multiplii de dinainte de criză erau rezultanta unor estimări foarte optimiste în ceea ce priveşte creşterea profitului.

I. Putem să dăm un exemplu unde se situează un multiplu acum în farma, energie, sector bancar?

R. Nu au fost atât de multe tranzacţii încât să putem spune care ar fi un multiplu standard într-o anumită industrie. În sectorul bancar, având în vedere că de multe ori băncile înregistrează pierderi, nu putem vorbi de multipli, ci de ajustări ale activului net.

I. În perioada 2008 – 2012, să spunem ca exemplu un punct de maxim şi un punct de minim ca să înţelegem cât de abruptă a fost această scădere a multiplilor de EBITDA ?

R. În 2008, în healthcare (piaţa de servicii medicale –n.r.) au fost multipli de peste 10 aplicaţi la EBITDA, la clinici în special. Tot în 2008, în real estate dacă îmi aduc bine aminte se ajunsese la randamente de 6, ceea ce însemna multipli de 15 – 16 aplicaţi la Net Operating Income (venitul net operaţional –n.r.). Cred că acesta a fost un maxim. În 2012, cred că multiplii s-au dus către 5 – 7, cu menţiunea că pot să difere semnificativ de la o industrie la alta şi de la o societate la alta.

I. Nu sunt şi contraexemple în IT sau servicii specializate? Aici au fost, de asemenea, înregistrate scăderi pe multiplii de evaluare sau, dimpotrivă, putem vorbi chiar de creştere?

R. Multiplii de evaluare nu sunt singura metodă şi nu sunt întotdeauna cea mai relevantă metodă. În general, discutăm de multipli pentru că este o metodă mai facilă, înmulţim profitul şi aflăm cam cât este preţul plătit. Însă, aceşti multipli ar trebui să fie derivaţi din planul de afaceri pe care şi-l face cumpărătorul. El îşi construieşte un plan de afaceri, vede cât crede că el că ar genera afacerea respectivă şi în baza acestor calcule poate face o ofertă de preţ. Dacă împărţim acest preţ la EBITDA obţinem un multiplu care în mod normal ar trebui să se situeze în intervalul specific industriei respective.

I. Cum se stabilesc acești multipli de evaluare în funcţie de EBITDA?

R. Aceşti multipli se stabilesc prin comparaţia cu tranzacţii similare din acelaşi sector. Multiplii de EBITDA sunt orientativi. Nu înseamnă că o tranzacţie se va realiza la un anumit multiplu.

I. Dacă nu găseşti tranzacţii pe piaţa românească, cât de relevante sunt tranzacţiile din același sector de pe alte pieţe din regiune? Te ajută să îţi formezi ca investitor o percepție? R. Aici, este o discuţie. Este comparabilă România cu Ungaria? Poate că da, poate că nu. Trebuie să vezi dacă societăţile din Ungaria au același specific cu cele din România, după care analizăm societatea respectivă în detaliu. Aş spune că poţi să-ţi formezi o percepţie pe baza tranzacţiilor din altă ţară din regiune, dar pentru a avea o imagine cât mai apropiată de realitate trebuia făcută o analiză mult mai detaliată.

I. Cât de mare este impactul acestor rapoarte de evaluare a companiilor asupra preţului final al tranzacţiei?

R. Nimic nu este determinat concret. Totul este o negociere. Totul se învârte între două limite de preţ, între preţul pe care este dispus să-l plătească cumpărătorul şi preţul pe care se aşteaptă să-l primească vânzătorul. Însă, atât cumpărătorul cât şi vânzătorul au nevoie de o evaluare, fie că este facută intern sau de către consultanţi externi. Evaluarea este orientativă şi nu îţi spune la cât se va realiza tranzacţia dar poate să te ajute în negocieri. Este foarte probabil ca valoarea la care a fost evaluată o societate să fie diferită pentru cumpărător faţă de vânzător. Diferenţe în valori pot fi date de sinergiile pe care le vede cumpărătorul la achiziţionarea unei societăţi, de cât de mult îşi doreşte cumpărătorul să cumpere business-ul respectiv din motive strategice sau de cât de presat este vânzătorul să vândă business-ul respectiv.

Sunt şi factori conjuncturali care determină şi care fac să se lărgească această plajă de negocieri. În schimb, dacă diferenţa rămâne mare şi vânzătorul vrea 100 milioane, iar cumpărătorul oferă numai 40, probabil că nu o să se realizeze o tranzacţie. Dar dacă vine un evaluator şi îţi spune că valoarea nu este 100, ci mai degrabă în jur de 60 de milioane, poţi să te poziţionezi altfel într-o negociere.

I. Dacă e să facem o listă scurtă în ordine care sunt cei mai importanţi indicatori analizaţi la evaluarea unei companii? Profitabilitatea este un criteriu urmărit la toate companiile, ce mai este important de urmărit la o companie când îi faci evaluarea?

R. Profitabilitatea este importantă, însă în final contează cash-ul pe care îl generează o companie. În general, există diferenţe care pot fi semnificative între profitul generat de o companie şi cash-ul generat. De exemplu, pe lângă nivelul profitului, fluctuaţiile diferitelor poziţii din bilanţ pot avea un impact important asupra cash-ului.

EBITDA este ceea ce numim un proxy pentru capacitatea de a genera cash, nu e un indicator menţionat în standardele contabile şi nu are o definiţie perfectă. Adică nu poate fi aplicat mecanic.De cele mai multe ori, între EBITDA raportat de către companie şi EBITDA luat în calcul de către un potenţial cumpărător există diferenţe care pot fi semnificative.

Consultanţii pot efectua o serie întreagă de ajustări şi normalizări pentru a ajunge la un EBITDA care considerăm noi că reflectă cât mai bine performanţa companiei respective.

Când faci o evaluare, te uiţi, de asemenea, la gradul de îndatorare. Ne mai uităm la contracte, la litigii, în principiu la acei factori care pot genera ieşiri de cash în viitor. Sunt cumpărători care după preluarea unei companii vor să înlocuiască o parte din furnizorii vechi cu furnizorii proprii care au preţuri mai bune, alte condiţii contractuale. Dacă nu pot înlocui acești furnizori din cauza contractelor care nu pot fi denunţate, îmi scade valoarea companiei deoarece voi avea costuri mai mari.

I. Ce impact au asupra investitorilor şi asupra sectorului de tranzacţii, în general, măsurile luate de către autorităţi? Ca exemplu, ultimele modificări la Codul Fiscal, posibila revenire la cota progresivă de impozitare, anumite reglementări sectoriale.

R. Sunt lucruri pe care este foarte greu să le corelezi. Fiecare investitor are propriile criterii când vine aici să investească. Cu certitudine însă orice investitor şi-ar dori să beneficieze de o oarecare predictibilitate, să nu existe atâtea schimbări şi atât de des. Există numeroase cazuri în care nu poţi spune clar care este soluţia într-o problemă fiscală din cauză că anumite prevederi ale Codului Fiscal sau aplicarea anumitor proceduri este interpretabilă.

Dar ar fi util ca anumite clarificări pe care companiile le cer autorităţilor fiscale să aibă valoare de lege. Adică un răspuns al autorităţilor într-un anumit caz să se aplice în toate cazurile similare şi, eventual, să se modifice legislaţia în sensul clarificării problemei ridicate de un anumit contribuabil dar care afectează poate un întreg sector din economie.

Una din modificările legislative care a afectat realizarea unor tranzacţii a fost modificarea schemei de bonusare pentru energia regenerabilă. Deşi vor continua să existe tranzacţii în sectorul energiei regenerabile, această modificare a provocat o scădere semnificativă a numărului şi a valorilor tranzacţiilor din acest sector. Nu pot spune că am văzut însă în ultima vreme elemente noi care să schimbe nici în bine nici în rău trendul (de investiţii – n.r.).