Piața bancară din România va evolua în perioada următoare către o creștere moderată a creditului, către o miză mai mare a calității împrumuturilor față de volumul lor, precum și spre o creștere a ponderii finanțărilor locale, a susținut Mugur Isărescu, guvernatorul BNR la finele săptămânii trecute în cadrul conferinței cu tema ”Să înțelegem viitorul. Perspectivele sectorului bancar și ale economiei. Pot băncile schimba viitorul României în bine?”, organizate de către Consiliul Patronatelor Bancare din România. La dezbatere a participat și profesorul Leszek Balcerowicz, fost guvernator al băncii centrale a Poloniei și autorul planului de relansare a economiei poloneze în urmă cu mai bine de două decenii.

Fostul bancher polonez, văzut de mulți analiști ca fiind ”creierul” modelului economic ce a transformat Polonia în centrul de greutate al Europei de Est, și-a concentrat mesajele pe sfaturi la adresa autorităților române al căror miez trebuie să fie în viziunea acestuia consolidarea fiscală, privatizarea sectoarelor economice dincolo de granița a ceea ce acum unele sunt considerate de neprivatizat pentru că au o importanță strategică, precum și miza pe reforme pentru susținerea micilor afaceri astfel încât acestea să devină motorul economiei.

„Am accelerat privatizarea băncilor. Am făcut reforma pensiilor. A trebuit să ne restructurăm sistemul minier, să scoatem minerii baricadaţi din mine”, a spus Leszeck Balcerowicz pe marginea reformelor pe care le-au aplicat autoritățile de la Varșovia.

Șeful BNR și-a calibrat însă discursul pe evoluția creditării în România, susținând că unele schimbări care au apărut la nivelul băncilor în ultimii ani ca urmare a crizei economice se vor menține și în perioada următoare.

”Este puţin probabil, cel puţin pe termen scurt, să asistăm la o inversare spectaculoasă de trend în dinamica creditului, dată fiind persistenţa constrângerilor atât la nivelul cererii, cât şi la nivelul ofertei. Istoria ne învaţă că recesiunile bilanţiere, de tipul celei traversate recent, tind să fie adânci şi de durată”, a spus șeful băncii centrale. El susține că ”în cazul crizelor financiare precedate de credit boom (explozie a creditării – n.r.), redresările economice în absenţa relansării creditului tind să fie mai puternice decât cele însoţite de creşterea creditului”.

O altă tendință pe care pariază Isărescu este aceea că mai importantă este calitatea creditului decât cantitatea, idee care reia într-o formă diferită mesajul anterior de trecere la o epocă de credit selectiv.

Guvernatorul spune că nu înțelege de unde vine reținerea bancherilor de a credita cu finanțări cu caracter sezonier agricultura, domeniu cotat printre cele mai productive la nivelul întregii economii. Isărescu derulează afaceri în sectorul agricol, având împreună cu familia un pachet de circa 80% din acțiunile firmei Măr SRL, și a ținut să precizeze că el cunoaște bine acest sector economic.

Un alt mesaj a fost acela că băncile locale, în proporție covârșitoare fiind vorba de subsidiare ale unor bănci cu capital străin, se vor concentra spre lichiditățile pe care și le procură de pe piața internă, modelul de finanțare de la banca – mamă fiind în viziunea guvernatorului, unul depășit în contextul de piață actual.

”Paradigma care pare să fi fost adoptată – e adevărat, adesea la îndemnul autorităţilor de supraveghere atât din ţările de origine, cât şi din ţările-gazdă – este cea conform căreia finanţarea subsidiarelor se bazează într-o mai mare măsură pe surse locale”, a afirmat șeful BNR. În acest context, raportul dintre credite și depozite se îndreaptă spre paritate.

Un trend derivat de aici din finanțarea bazată pe resurse locale indică o schimbare a mixului de creditare dinspre valută către moneda națională. „Ponderea creditării în lei a trecut de 45%, către finele anului, vom consemna o preponderență a creditului în lei„, estimează șeful BNR.

De cealaltă parte, bancherii afirmă că acum pierd prea mult timp cu administrarea politicilor de risc în loc de a se concentra pe inovare de produse bancare.

”Îmi petrec 90% din timp ca să nu se întâmple ceva rău (în bancă – n.r.) în loc să stau 50% din acest timp să fac ceva bun pentru bancă”, afirmă Steven van Groningen, președinte al Consiliului de administrație al CPBR și al Raiffeisen Bank România.

Michal Szczurek, directorul general executiv al ING Bank România și fratele ministrului polonez al finanțelor (Mateusz Szczurek, fost economist – șef al ING Bank pentru Europa Centrală și de Est – n.r.), crede că pe piața din România pot fi dezvoltate modele de produse bancare de referință inclusiv pentru alte piețe.

Costul riscului plasează România la a doua cea mai înaltă valoare din regiune după Ungaria din opt piețe din Europa centrală și de est analizate de o echipă de consultanți Deloitte în raportul ”Băncile și creșterea economică. Lecțiile trecutului pentru un viitor mai bun”, realizat la comanda Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

În 2014, România înregistra un raport de 4,1% al provizioanelor comparat cu nivelul mediu al creditelor brute, în urma Ungariei (6,6%), dar aproape dublu față de Bulgaria (2,3%) și de patru ori sub Polonia și Cehia. De asemenea, rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliilor din împrumuturi se situează pe piața locală cu mult peste Polonia cu o medie de 8,5% în 2013, Cehia (5,5%) și Slovacia (5,4%). Comparativ, România a încheiat luna decembrie 2014 cu o rată a creditelor neperformante de 13,93%.