Arhive etichete: IFC

Sursa: MIRSANU.RO.

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

„Bancile nu au reusit sa puna foarte multe active verzi pana astazi. Cred ca ponderea activelor verzi in sistemul bancar este undeva sub 2%, asta arata ca piata nu este suficient educata si nu cere suficient de multe produse verzi de la banci si poate si intr-o oarecare masura bancile au avut dificultati la inceput sa se adapteze la ceea ce inseamna un instrument debt pentru ca in clipa in care banca emite un bond verde banii obtinuti din acel bond trebuie sa ii investesc in proiecte verzi, sa pastreze o situatie foarte clara a acestor bani si sa raporteze utilizarea banilor in felul in care au fost stransi, deci este un proces destul de complex si bancile s-au adaptat, s-au organizat in asa fel incat sa poata sa faca acest lucru”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer in cadrul International Finance Corporation (IFC), la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In general, in ultimii 5 ani cred ca am finantat numai pe sectorul bancar 2,2 mld. USD in investitii climatice, in finantari climatice in toata regiunea, iar pe Romania strict in ultimii 3 ani cred ca 800 mil. USD sunt in acest tip de instrumente. Ele sigur raspund la mai multe nevoi ale sistemului bancar, sunt si de tip MREL sau Basel 3 tier 2, respectiv intaresc baza de equity a bancilor in caz de probleme, diverse tipuri de equity like. Pe scurt ele fac bancile mai reziliente in situatii de crize, care evident speram toti sa nu se intample. Dar frumusetea este ca, pe parte de active, banii astia pot fi folositi pe partea de sustenabilitate, majoritar pentru investitii verzi.”, a punctat Cristian Nacu.

A investit IFC in emisiunea recenta de obligatiuni sustenabile a Bancii Transilvania?

„Da, am fost chiar investitor – ancora. Am contribuit si noi cu 50 mil. Euro si restul au contribuit cu 650 mil. Euro, unde am ajutat la strangerea lor”, a subliniat reprezentantul IFC.

Banca Transilvania a plasat la 25 septembrie 2024 pe pietele internationale de capital o emisiune de obligatiuni de 700 mil. Euro cu maturitate in 2030, la un cupon de 5,125% pe an. Tranzactia a atras cereri de peste 2,5 mld. Euro din partea investitorilor si a fost intermediata de catre un sindicat format din bancile de investitii  J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura si ING Bank, (acesta avand si rolul de consultant ESG), iar BT Capital Partners, compania de brokeraj a grupului Banca Transilvania, a fost co-manager pentru aceasta emisiune.

„Anul acesta am incheiat din nou cu o suma record 620 ml. USD investiti on account (pe propriul cont – n.r.), deci banii nostri, plus 1,6 mld. USD in mobilizari, care inseamna alte institutii ce vin in proiect alaturi de noi si in care noi suntem fie lead advisor, fie lead investor, key investor sau diverse roluri de acest gen. Practic, la ora actuala, Romania este cred ca pe locul 7 in lume ca si expunere totala portofoliul nostru a ajuns la o expunere de 2,2 mld. USD.”, afirma Cristian Nacu.

„Ca sa va faceti o idee privind cresterea, in 2018 cand m-am reintors la IFC portofoliul era de 480 mil. USD, deci o crestere de 4,5 ori. Asta se datoreaza in special investitiilor in sectorul financiar – bancar, avem 7 clienti pentru ca unii au fuzionat intre timp, plus 3 sau 4 IFN-uri. Un portofoliu de circa 60% din ce avem in total in Romania, marea majoritate a acestor investitii sunt investitii verzi sau albastre asa cum am facut imprumutul catre Banca Transilvania, care a reprezentat un imprumut albastru respectiv tot ceea ce tine de apa”, a adaugat acesta.

„Noi, ca IFC, am mai finantat dezvoltarea infrastructurii romanesti, in special a infrastructurii logistice. In ultimii 5 ani cred ca am finantat cateva milioane de metri patrati de spatii logistice, cei mai mari clienti au fost evident CTP, WDP si mai nou, Lion’s Head, care au investit enorm in ultimii ani pentru dezvoltarea acestor spatii logistice care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea in general a economiei romanesti, fie ca vorbim de domenii ca automotive sau manufacturing, dar fie si pentru comert offline si online, ambele au nevoie de spatii de intermediere, de depozitare. Ele sunt moderne, sunt spatii verzi, au certificate EDGE acolo unde am investit noi in general toate sunt certificate EDGE, folosesc energie verde, au panouri fotovoltaice pe acoperis, spatiile in care sunt ele construite sunt niste oaze de verdeata pentru ca dezvoltatorii fac eforturi deosebite sa reimpadureasca zona respectiva”, sustine reprezentantul IFC.

„Sunt zeci de mii de copaci replantati, spatii verzi de joaca, deci de cele mai multe ori contribuie la dezvoltarea infrastructurii intr-o anumita zona geografica pentru ca ei construiesc spatii giratorii, sosele de acces, podete, poduri, deci intr-un final fac si treaba autoritatilor pentru ca tot ce tine de infrastructura fizica, ulterior sunt predate catre stat”, a adaugat acesta.

„Recent, am revenit si in zona de energie regenerabila finantand un parc cu circa 24 mil. Euro. Am contribuit si noi la finantarea unui parc de aproximativ 500 MW, una dintre cele mai mari dezvoltari recente”, a precizat Cristian Nacu.

„In fiecare an, peste 80% din portofoliul nostru este finantare verde sau sustenabila. Este ceea ce ne-am propus si noi insistam si face parte din mandatul IFC de a stimula dezvoltarea acestui tip de finantari”, a raspuns acesta.

„Concluzia este clara. Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor in final pentru ca daca nu exista si nu vine din zona clientilor cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”, a punctat Cristian Nacu.

„In final, lucrurile vor ajunge la o decizie personala a fiecaruia dintre noi, alegi intre un apartament care este <<green>> si unul care nu este <<green>>, chiar daca ala <<green>> este un pic mai scump va trebui sa fie o alegere personala a fiecaruia si lucrurile astea se vor intampla. Exista semne ca piata incepe sa fie mult mai constienta de problematica asta. Generatia tanara, in special generatia Z, sunt foarte constienti de lucrurile astea, si sunt sigur ca ele vor influenta nevoia in piata. Si cu cat vor influenta mai mult, cererea va fi mai mare si noi vom veni cu oferte mai mari”, a mai spus Cristian Nacu, Senior Country Officer in cadrul International Finance Corporation (IFC), la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Curentul ESG vine din 2025 cu noi valuri catre companii, pragul companiilor care sunt obligate sa vina cu rapoarte de sustenabilitate in 2026 pentru situatia aferenta anului viitor fiind coborat pana la o cifra de afaceri anuala de peste 10 mil. Euro. Banii cu adresabilitate ESG pentru companii sunt disponibili in mai multe formate si pot veni pe canale de finantare diferite dinspre institutii financiare internationale, banci, investitori cu apetit pentru emisiuni de obligatiuni sau fonduri de private equity. Acesti bani au generat un pipeline de tranzactii cu active verzi din ce in ce mai solid pe piata de energie, pe pietele de capital sau pe piata de finantare bancara pentru companii. Insa, fenomenul ESG vine la pachet si cu costuri care nu sunt absorbite de catre piata, ale carei prioritati sunt randamentele obtinute in final de catre investitori si lichiditatea unor astfel de instrumente, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor in final pentru ca daca nu exista si nu vine din zona clientilor cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC).

Potrivit acestuia, lucrurile vor ajunge in final la o decizie personala a fiecaruia dintre noi. „Alegi intre un apartament care este verde si unul care nu este verde, chiar daca acela verde este un pic mai scump. Va trebui sa fie o alegere personala a fiecaruia si lucrurile astea se vor intampla. Exista semne ca piata incepe sa fie mult mai constienta de problematica asta. Generatia tanara, in special generatia Z, sunt foarte constienti de lucrurile astea, si sunt sigur ca ele vor influenta nevoia in piata. Si cu cat vor influenta mai mult, cererea va fi mai mare si noi vom veni cu oferte mai mari.”

„Este greu sa generezi proiecte daca cererea nu vine din piata, dar noi venim in majoritatea cazurilor fie ca e vorba de municipalitati, fie chiar si la imprumuturi corporate, venim in anumite conditii cu asistenta tehnica fie ca e vorba de intocmirea modelului financiar, fie ca e vorba studiul de fezabilitate, fie ca e asistenta in pregatirea proiectului si ulterior in implementare. Cred ca in felul asta vom reusi sa stimulam piata si sa crestem volumele”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

„BEI lucreaza cu ambele parti ale bilantului. Noi suntem banca care a inventat conceptul de obligatiune verde. Am fost primii emitenti in 2007, anul acesta am depasit cifra de 100 mld. Euro emise in format verde si sustenabil, deci acele climate awarenesss bonds la care s-au adaugat sustainability bonds ulterior.  Si am emis in vreo 20 de monede de-a lungul timpului. Am trecut si noi prin toate aceste eforturi interne de identificare a proiectelor de raportare a alocarilor si apoi de raportare a impactului. Deci am parcurs toate aceste etape si sunt etape care pot spune ca aduc o oarecare disciplina interna si, mai mult, creeaza acest awareness (notorietate – n.r.) pentru ca, de fapt, daca vreti, beneficiul prim al obligatiunilor verzi la vremea respectiva nici nu puteam vorbi de greenium pentru ca nu exista lichiditate, dar obiectivul principal era sa atragem atentia investitorilor catre obiectivele de politica pe care voiam sa le finantam pentru ca BEI este o banca care implementeaza obiectivele politice ale Uniunii Europene.”, sustine Marius Cara din partea EIB Group.

La nivel de tendinta pe piata, va cobori pe termen scurt pragul de raportare al companiilor dupa cifra de afaceri anuala inregistrata.

„Transpunerea (in legislatia interna – n.r.) a fost putin diferita fata de directiva europeana in sensul in care sunt doua valuri de adoptare – valul 1 care se refera la companiile mari, de interes public, adica firme listate, firme  de stat, institutii financiare, iar valul 2 include restul de companii mari, dar si companiile mijlocii care stim ca in Romania inseamna companii cu cifra de afaceri de peste 50 mil. RON. Deci pragul este destul de jos pentru raportarea de sustenabilitate. Valul 2 inseamna anul 2026 cu raportare pentru anul 2025.”, a subliniat Andreea Vasilescu, Partner, Head of Energy & Natural Resources in cadrul KPMG Romania si Moldova.

Potrivit acesteia, impactul politicilor ESG se transmite si se simte diferentiat de la un sector economic la altul.

„Sunt niste sectoare care sunt mai avansate, si aici ma gandesc la sectorul energetic si la cel de automotive (componente auto – n.r.). Sectorul de automotive mai mult prin prisma faptului ca a fost de mult timp confundat cu factorii disruptivi la nivelul industriei, tehnologii noi, masini electrice, reglementari foarte stricte si foarte multe scandaluri in industrie, care i-au determinat sa se regandeasca. Alt sector este sectorul energetic. Suntem in tranzitia energetica. Ei vor trebui sa conduca aceasta tranzitie energetica si sunt acum in plan de gandire a strategiilor in acest sens. Am vazut multe tranzactii pe piata anul acesta, insa din ce am vazut noi la nivelul clientilor nostri, cred ca mai relevanta este o impartire pe categorii de companii – primele sunt companiile mari, multinationale, filiale ale companiilor multinationale pentru ca in anumite locuri ale lumii s-a inceput mai devreme, companii listate si institutii financiare.”, a punctat Andreea Vasilescu de la KPMG.

Unde este mai mare apetitul investitorilor de pe pietele financiare, pe emisiuni de obligatiuni verzi sau pe obligatiunile clasice emise de catre statul roman?

„Interesul pe transa green (obligatiuni verzi – n.r.) a fost intr-adevar suprasubscrisa de 5 ori, dar avand in vedere ultima emisiune pe care am avut-o pe pietele externe prin programul MTN – o emisiune in ambele valute, si euro si USD – si acolo am vazut o suprasubscriere foarte importanta din partea investitorilor. In acest moment suntem vazuti ca o piata atractiva pentru investitori, dar, cu siguranta, o emisiune green daca am emite-o maine am avea o suprasubscriere foarte ridicata. Noi suntem un emitent frecvent pe piata. Marile fonduri de investitii ne cumpara oricum si in format clasic, si marii investitori. In schimb in momentul in care ei isi recalibreaza portofoliile si vor sa isi duca o mai mare parte a portofoliului pe acea zona, oferta ta fiind limitata pe aceste emisiuni de fiecare data cand iesi in piata, beneficiezi de o suprasubscriere si de niste costuri de finantare mai bune”, a spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor.

„Mie mi-ar fi greu sa estimez cand ar fi urmatoarea emisiune (de obligatiuni verzi – n.r.), dar tinand cont care a fost ambitia, cred ca in anul 2025 vom avea o emisiune green pe pietele externe. Acum, din punct de vedere al mixului, avand in vedere necesarul de finantare, nu cred ca emisiunile green vor deveni majoritare intr-un orizont de timp scurt in emisiunile pe care le va emite statul roman deoarece cadrul suveran pe care noi il avem adoptat este strict un cadru de obligatiuni verzi”, este de parere Bogdan Zinca din partea Ministerului Finantelor.

Oportunitatile investitionale cu unghi ESG aduc insa si randamente sub cele asteptate de catre unii investitori care se uita la o gama mai larga de active.

„Ne-am dori sa avem mai multe IPO-uri, mai multe emisiuni de obligatiuni, daca se poate mai multe cu componente de sustenabilitate. Dar nu avem in momentul de fata mandate sau politici de investitii ale produselor noastre care sa ne oblige sa investim doar in genul acesta de oportunitati. Mai mult din ce observam la nivel global, este o oarecare reticenta fata de subiectul ESG si mai ales fata de subiectul energiei regenerabile pentru ca am vazut un ciclu de piata acolo. In 2021 a fost foarte la moda povestea asta, s-au investit foarte multi bani, erau multe companii la inceput de drum, inovatoare, care dupa aceea in 2022 s-au lovit in piata de diferite realitati – realitatea scumpirii energiei care a mutat prioritatile autoritatilor guvernamentale si ale decidentilor economici, cresterea costurilor de finantare si a dobanzilor au lovit in acest ecosistem si au suferit din punct de vedere financiar si al performantei investitionale. Iar investitorii au ramas putin cu buza umflata in 2022, lucru care a continuat cumva si in 2023 si nici in momentul de fata nu vedem un reviriment al acestui sector. Si investitorii pana la urma, desi povestea este ca se uita si la partea de sustenabilitate, sunt ei si generosi si darnici cu conceptele acestea, dar pana la urma se uita la performanta”, a punctat Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider in piata locala de asset management.

„Ideea de sustenabilitate trebuie privita mai simplu din partea companiilor. Si anume as lega-o de faptul ca trebuie sa ne uitam cum dezvoltam economic compania, nimeni nu vrea sa nu se uite la cresterea economica a companiei, dar este important si cum folosim resursele. Practic, la asta se reduce – o companie sa se dezvolte in viitor, dar resursele pe care le foloseste sa fie utilizate in mod judicios astfel incat sa ramana si pentru generatiile viitoare. Pana la urma la asta se refera si raportarile care apar. Pana acum ne uitam la profit, la ultima linie din contul de profit si pierdere, iar acum raportarile care se cer, asta spun in esenta, despre cum ai folosit resursele pe care le-ai avut.”, a subliniat Marius Gavrea, Sustainability Manager in cadrul ING Bank Romania.

De asemenea, procesul de aliniere la atingerea tintelor climatice vine insotit si de riscuri de tranzitie, semnaleaza bancherul ING.

„Daca partenerul tau de afaceri face aceste schimbari in modelul lor de business si se adapteaza noilor conditii cerute de reglementari, cerute de lantul de furnizare, pe langa companiile mici si mijlocii, cred ca la nivel global majoritatea multinationalelor incep sa se alinieze la standardele de sustenabilitate. Aliniindu-se companiile mari, emisiile de CO2 sunt pe 3 paliere – scop 1,scop 2 si scop 3, in care scop 1 si 2 sunt emisiile proprii, iar scop 3 este ceea ce face mediul din jurul tau – clienti, parteneri de afaceri. Si atunci o sa fie presiune destul de mare. Si atunci ce fac? Raman asa si nu incerc sa schimb nimic sau ma aliniez. Uita-te in 2030, fixeaza-ti obiective pe termen lung pana in 2050 astfel incat pas cu pas sa iti adaptezi modelul de business la noile realitati!”,  a spus Marius Gavrea.

 

Topicuri

  1. ESG in finante publice
  2. ESG in investitii
  3. ESG in finantare bancara
  4. ESG in energie
  5. ESG in retail
  6. ESG in logistica & infrastructura
  7. ESG in transport
  8. ESG in restructurare de companii
  9. ESG in debt management
  10. ESG in industrie
  11. ESG in agricultura

 

Finante publice. 

„Acum suntem in procesul de pregatire al raportului de alocare in care aratam investitorilor in ce s-au investit sumele atrase si urmand apoi sa avem si un raport de impact in care fiecare investitor trebuie sa vada suma investita ce impact a avut asupra mediului. Si acesta este un proiect in care cererea din partea investitorilor este foarte ridicata, dar intr-adevar trebuie sa fim foarte atenti cand emitem niste sume de bani, iar volumele pe care le emitem in suveran sunt de ordinul a cel putin 2 mld. Euro pe o transa si trebuie ca intr-un orizont de timp oarecum scurt sa poti sa aloci aceste sume. Ministerul Finantelor are intr-adevar politica mentinerii unui buffer valutar (rezerva financiara in valuta – n.r.), dar iti doresti ca atunci cand ai iesit pe pietele externe si ai emisiune sa poti avea acces la bani pentru ca si acesti bani vin cu un cost, mai bun decat emisiunile clasice dar este un cost pe care ti-l asumi”, a declarat Bogdan Zinca de la Ministerul de Finante.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

„Un alt proiect pe care chiar saptamana trecuta l-am avut a fost prima emisiune de obligatiuni Samurai pe pietele de capital din Japonia. A fost o emisiune de succes pentru o emisiune inaugurala. Am emis trei transe cu maturitati de 3, 5, 7 ani in suma de 33 miliarde de yeni japonezi, care este echivalentul a 200 mil. Euro. In urma feedback-ului primit si de la investitori si de la sindicatul bancar care ne-a sprijinit in intermedierea emisiunii, am luat decizia ca toate transele pe Samurai sa fie transe green. Si investitorii japonezi sunt interesati de utilizarea fondurilor si atunci ne-a bucurat acest lucru, dar in acelasi timp oarecum creste presiunea pentru ca trebuie sa avem suficiente cheltuieli din bugetul de stat care sa se plieze, sa ii putem folosi. Noi avem o alocare pe portofoliu, nu pe proiect. Unii investitori si-ar dori ca din banii lor sa finanteze un anumit proiect, acum insa sumele emise fiind foarte mari este riscant sa iti asumi ca vei finanta strict un proiect”, a precizat Bogdan Zinca.

 

Investitii

Private Equity.

„Piata romaneasca de tranzactii este o piata destul de mica, adica estimarea mea este ca ea este undeva intre 1 mld. si 1,5 mld. Euro daca excludem real estate si energia, nu 3 – 4 mld. Euro cat se vehiculeaza in diverse studii. Si sunt relativ putine companii si tranzactii care sa se potriveasca unui fond care ar fi hard green articolul 9 sau ceva similar. Atunci trebuie sa te adaptezi la piata, motivul fiind ca piata este atat de mica si fondurile sunt atat de mici fata de cele din Vest si esti nevoit sa faci tranzactii unde componenta de ESG o integrezi in componenta de due diligence, dar nu este un factor sau criteriu de baza atunci cand cumperi o companie”, a declarat Dan Farcasanu, Partner la Mozaik Investments.

„Ce se schimba la noi este ca vom face ESG due diligence de acum inainte si nu mai este o optiune, ci este un must. Apoi acel consultant care ne face ESG due diligence trebuie sa vina si cu niste propuneri de imbunatatire a lucrurilor din punctul asta de vedere. Cu cat mergi sa discuti cu institutionali mai mari, cu atat ESG-ul este mai important.”, a spus Adrian Netea, Investment Director la Morphosis Capital.

„Cumva pe la inceputul anului, eram in fundraising (strangerea unui nou fond – n.r.) si am fost recomandati catre un foarte mare asset manager din Londra. Am pregatit prezentarea, portofoliul, strategia, si apoi am avut un call cu cineva din conducerea lor si call-ul a mers cumva de genul asta – Buna ziua! – Buna ziua! Am citit prezentarea, prima intrebare: Sunteti ESG articol 6 sau articol 8? inainte sa ne intrebe cati bani vrem, ce facem sau care este strategia. Prima intrebare a fost despre ESG. Si ne-am dat seama ca lucrurile merg in directia asta din ce in ce mai mult. Cu cat esti mai bine pregatit, ai sanse sa fii mai atractiv si pentru institutionali si pentru banci totodata.”, a punctat Adrian Netea de la Morphosis Capital.

 

Piete de capital.

A investit IFC in emisiunea recenta a Bancii Transilvania?

„Da. Am fost chiar investitor – ancora, am contribuit si noi cu 50 mil. Euro si restul au contribuit cu 650 mil. Euro, unde am ajutat si noi la strangerea lor”, a spus Cristian Nacu din partea International Finance Corporation.

Banca Transilvania a plasat la 25 septembrie 2024 pe pietele internationale de capital o emisiune de obligatiuni de 700 mil. Euro cu maturitate in 2030, la un cupon de 5,125% pe an. Tranzactia a atras cereri de peste 2,5 mld. Euro din partea investitorilor si a fost intermediata de catre un sindicat format din bancile de investitii  J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura si ING Bank, (acesta avand si rolul de consultant ESG), iar BT Capital Partners, compania de brokeraj a grupului Banca Transilvania, a fost Co-manager pentru aceasta emisiune.

Fondurile atrase vor contribui la finantarea unor proiecte sustenabile, conform criteriilor de eligibilitate din Cadrul de finantare durabila: sustinerea IMM-urilor din regiuni mai putin dezvoltate din Romania, accesul populatiei la asistenta medicala si educatie, initiative care sustin tranzitia verde – cladiri verzi, proiecte de energie regenerabila, transport, agricultura ecologica.

„Observam o tendinta de specializare, de nisare, zona asta de fonduri de impact, fonduri care urmaresc efectiv anumite obiective, dar acestea aduna probabil bani ceva mai putini decat in trecut, au ajuns la un nivel de amploare de administrare a activelor care nu gaseste neaparat oportunitati extraordinare de a obtine performanta pe termen scurt si se gandesc la termene mai lungi. Si se adreseaza unor investitori care sunt efectiv interesati de acest subiect. Si cealalta tendinta in care ne incadram si noi ca grup Erste Asset Management este zona de integrare a factorilor de sustenabilitate in procesul general de investitii, adica poate nu urmarim in mod dedicat sau focusat doar investitii in companii care sa activeze doar in sectoare sustenabile, mai degraba integram analize de sustenabilitate in procesul de luare a deciziilor de investitie, iar aici strategic grupul nostru este foarte clar si hotarat”, a subliniat Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania.

„Exista si niste obiective, de exemplu, la nivel de an 2030 obiectivul este ca 90% din activele in administrarea grupului Erste Asset Management sa se incadreze in asa numitul articol 8 SFDR, adica sa aiba ca parte din procesul de investitie integrarea factorilor de sustenabilitate.”, a adaugat Horia Braun Erdei.

„Inca nu vedem presiune din partea investitorilor, cerere in Romania de a investi in fonduri de articol 8, articol 9 – fonduri care sa aiba componenta sustenabila declarata si cu transparenta sporita, dar cred ca vom ajunge acolo si vrem sa fim pregatiti”, a mai spus reprezentantul Erste Asset Management.

 

Finantare bancara.

„Noi nu am finantat parcuri de energie regenerabila. Este o volatilitate pe piata. Ma refer strict la dependenta ca si cifra de afaceri de veniturile din energie regenerabila. Avem foarte multe proiecte finantate catre antreprenori din diverse business-uri, care au trecut la a-si inlocui sursa de energie cu energie regenerabila. In industria manufacturiera, consumatori destul de mari ajung sa aiba pana la 30 – 40% din energie in energie regenerabila. Energia este un sector important pentru noi pentru ca este si cel mai emitator ca pondere in emisiile de CO2 echivalent. Sectoare la care renuntam si in ultimul raport al grupului este mentionat este sectorul oil and gas (petrol si gaze). In upstream (explorare si productie – n.r.), ING s-a angajat ferm ca in urmatoarea perioada vor inceta finantarea de deschidere de noi campuri petroliere”,  a punctat Marius Gavrea, Sustainability Manager in cadrul ING Bank Romania.

„Am creat si o expertiza pentru ca lucram de multa vreme in domeniu si avem aceasta abordare sectoriala, avem echipe de specialisti la nivel global si in tara astfel ca ne-a fost destul de la indemana sa intermediem in calitate de consultanti si acea emisiune de obligatiuni verzi pe care Banca Transilvania a pus-o in piata. Prin aceasta noi oferim si consultanta altor jucatori din piata. Iar mai ales pe partea de sustenabilitate, aliantele joaca un rol foarte important, atat cu jucatori din domeniu, cat si cu institutii guvernamentale”, a adaugat Marius Gavrea de la ING Bank Romania.

 

Energie verde.

„Avem un portofoliu in dezvoltare. Piata este in dezvoltare si ne uitam cum sa ne pozitionam. Pe hartie portofoliul nostru este de 2 GW. (…) Suntem mai degraba in pozitia de investitor. Incercam sa gasim proiecte care au nevoie de investitor la nivelul de development”, a declarat Razvan Popa, CEO Jantzen Renewables.

„In portofoliul pe care l-am vandut catre Petrom, au fost 789 de avize si autorizatii, care trebuie obtinute intr-un termen prevazut de lege, de 12 sau 18 luni depinde cum calculezi. Ca si timp, tranzactia a durat aproape 2 ani (…) Unul din lucrurile care ne-au tinut probabil 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa securizam, sa cumparam practic traseul viitoarei linii aeriene de la statia de transformare noua pana la linia Transelectrica. Trebuie sa obtii niste drepturi reale ca sa treci cu cablul (…) Ne mai trebuia 5 metri iar pentru acei 5 metri liniari ca sa trecem cu cablul pe deasupra, a trebuit sa avem de-a face cu 21 de persoane care erau coproprietari ai acelor 5 metri liniari si sa facem astfel 17 mosteniri la rand.”, a detaliat Razvan Popa de la Jantzen Renewables pe marginea recentei tranzactii de vanzare de active de energie regenerabila catre OMV Petrom.

„Daca in ultimii peste 3 – 4 ani vorbim despre tranzactii cu active ready to build in curs de dezvoltare, acum focusul se muta mai mult pe zona de finantare pe zona de EPC si PPA-uri pentru ca investitorii – the usual suspects din piata noastra – care au venit aici si au avut interes sa investeasca in portofolii, au asigurat deja portofoliile de proiecte pe hartie si acum trebuie sa le si implementeze. Ca si tendinta, ne asteptam la mai putine tranzactii cu active in dezvoltare, mai mult focus pentru a asigura banii pentru a implementa aceste tranzactii, focus pe zona de securizare de PPA-uri pentru a asigura vanzarea energiei pe termen lung si, desigur, in stransa legatura cu finantarea si pe zona de EPC. Ne asteptam sa se mentina efervescenta, dar cumva se muta focusul investitorilor din piata”, a punctat Monica Cojocaru, Partner in cadrul firmei austriece de avocatura Schoenherr.

Despre finantarea proiectelor verzi.

„Comparativ cu primul ciclu investitional in active regenerabile, care s-a intamplat in perioada din 2008 pana in 2012 – 2014, cand interesul din zona finantatorilor era destul de redus, acest ciclu investitional avand in spate cerintele acestea de sustenabilitate, dorinta, intentia cel putin declarativa de finantare este acolo si bancile sunt dispuse sa discute doar ca eu cred ca blocajul intervine cand se discuta despre termenii finantarii”, sustine Monica Cojocaru de la Schoenherr.

„Stim ca sunt finantari care s-au materializat on pure merchant basis, dar acelea sunt putine si presupun sa aibe in spate niste sponsori puternici ca o banca sa accepte sa ia un astfel de risc de piata. Se intampla finantari, dar e un drum de acolo. Si cred ca se va schimba un pic contextul si licitatia de contracte pentru diferenta care se intampla in noiembrie, este vorba de 1500 MW, 500 MW in PPA vant si la care bancile se uita cu interes. Au ceva rezerve vizavi de bancabilitatea acestui contract, dar cred ca se incearca si de o parte si de alta sa se adreseze cumva contractual.”, a punctat avocatul Schoenherr.

 

Retail.

„Toti marii retaileri care sunt parte din asociatia noastra au diverse programe atat de mediu, atat pe parte sociala, cat si pe parte de guvernanta. Pe mediu, as putea sa vorbesc de instalatiile de panouri fotovoltaice, care au fost facute in foarte multe locatii, despre statiile de incarcare masini electrice. Apoi avem aspectul unor programe punctuale respectiv de a ajunge la Zero Waste, de a colecta ulei folosit de a-l recicla, iar unii dintre membrii nostri ofera ca stimulent inapoi legume si fructe daca ne ducem cu uleiul la reciclat.  Pe partea de lanturi de aprovizionare, ne intereseaza sa fie cat mai sustenabile, sa fie cat mai trasabile, iar producatorii sa respecte si ei la randul lor aceste cerinte. Ambalajele sunt unele eco friendly.”, a declarat Roxana Mihai, Senior Counsel in cadrul Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Pentru aceasta raportare pe care o descriem ESG, colegii mei sunt pregatiti. Ce urmeaza sa vina e un pic mai de speriat pentru ca nu stim cum sa implementam noile acte normative care ne vizeaza din punctul asta de vedere. Pentru ca acesta este ultimul interes al Comisiei Europene – clima, tot acest ansamblu al raportarilor ESG, ma refer in mod specific la un regulament 2023 per 1115 care ne-ar fi impus deja de la 1 ianuarie 2025 sa mai raportam un alt aspect in activitatea noastra si anume ca produsele pe care le comercializam sa nu vina din defrisari de paduri dupa sfarsitul anului 2020. Dupa ce toate statele UE au spus ca nu stim cum sa ne adaptam in mod concret la aceste cerinte, pe care le impartasim si le valorizam, insa trebuie niste instrumente, au dat posibilitatea ca timp de 12 luni companiile mari sa isi faca temele pentru aceasta raportare, companiile mai mici 6 luni fata de cele mari. Asadar din 1 ianuarie 2026, respectiv din 30 iunie 2026, vom avea si acest tip de raportare – interzis produse care provin din defrisari dupa 2020”, a precizat reprezentantul AMRCR.

 

Logistica & Infrastructura.

„Legat de sustenabilitate, am observat cu cat jucatorii sunt mai corporatizati, cu atat sunt mai deschisi catre genul acesta de abordare. Dezvoltatorii principali CTP si WDP fac chestia asta, in special CTP care si-a creat o reputatie la nivel regional ca ar avea un mare interes in aceasta zona. Sustenabilitate inseamna pe langa certificari ca vine dintr-o nevoie data de client. Clientul vrea sa aiba mai mult control, mai multa economie, ar prefera sa aiba o sursa de energie mai ieftina, lucru care in momentul de fata nu se intampla. Adica se pun panouri fotovoltaice, avem energie verde, vindem energie verde, dar se vinde la pret de energie reglementata. Trebuie sa fie un randament. Dezvoltatorul nu face asta doar de dragul de a vinde energie mai ieftina, trebuie sa fie o marja si acolo”, a spus Andrei Brinzea, Partner Business Development in cadrul firmei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox.

„Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii, din experienta mea cel putin, cu aceasta componenta de sustenabilitate este ca, de obicei, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Adica vreti panou fotovoltaic, vrem. Este necesar ca valorile de chirie sa creasca in Romania cu tot ce trebuie sa mai creasca pe linie. Nu multa lume se bucura, dar costurile astea nu pot fi absorbite”,  a punctat Andrei Brinzea.

„As spune ca ceva mai mult de jumatate din piata de logistica de 7 milioane metri patrati este stoc nou care implicit are aceasta componenta ESG”, estimeaza Lorena Brehuescu, M&A si Leasing Manager la Oresa Industra, bratul de investitii al family office-ului Oresa pe piata spatiilor industriale si de logistica.

Cat cantareste unghiul ESG la o achizitie, este un elemente obligatoriu sau de culoare?

„Este un element de culoare impus si este un cost pentru ca bancile, finantatorii iti trimit un formular pe care sa il completezi si chiar se uita atent la ce vrei sa achizitionezi si te intreaba acolo daca bifezi acolo cerintele de ESG. Este o cerinta dinspre finantator.”, a spus Lorena Brehuescu de la Oresa Industra.

 

Transport.

„Perspectiva larga nu arata din pacate bine. Ce constatam si nu e nicio sansa sa se schimbe este abordarea complet pe dos la nivel de UE. Nu este ca nu vad padurea din cauza copacilor, au uitat pur si simplu de copaci. Nu vad decat padurea, decat NetZero si mai departe nu mai conteaza. Electricul care este pe moarte in momentul asta pentru ca dupa ce s-au cheltuit sute de milioane pe subventii pe partea de autovehicule, la un moment dat cineva a zis stai ca nu avem statii. Ok, investim si in statii. Nu avem retele de distributie, nu avem retele de transport, nu avem productie sa sustinem milioanele de vehicule. Daca maine toate vehiculele din Romania ar fi electrice nu am avea curent nici pentru industrie, nici pentru casa, dar am avea suficienta energie pentru electric. Transportul pe apa era de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde dintre toate tipurile de transport”, a punctat GabrielTechera, Director Guvernanta Corporativa si Relatia cu investitorii in cadrul TTS (Transport Trade Services), companie listata pee bursa de la Bucuresti.

„Beneficiem de faptul ca la amprenta de carbon suntem de departe la cea mai mica amprenta de carbon dintre toate formele de transport. (…) La nivelul TTS, investitorii institutionali se apropie de 40%, aici fiind fondurile mari de pensii din Romania si dupa ce am fost admisi in indicele Footsie, inclusiv Vanguard a intrat cu 6 fonduri, iar aici vin si asset managerii care au orizonturi scurte sau nu au neaparat orizonturi lungi de investitii ca fondurile de pensii. Pe partea de finantare propriu – zisa suntem in situatia aia fericita in care e coada de banci. Bancile multinationale au anuntat ca de la anul taxonomia va fi un criteriu, dar a venit Banca Transilvania si a zis – Veniti cu plan de aliniere, nu neaparat cu alinierea. Ramane de vazut in 2025 cat de puternic va fi impulsul dat de la UE pentru finantari verzi”, a mai spus reprezentantul TTS.

 

Restructurarea companiilor.

„Inca nu sunt vazute efectele ESG in zona de restructurare si insolventa, dar capata importanta foarte mare. Ca sa dau un exemplu, daca astazi o companie mare intra in procedura de insolventa datorita unui eveniment care ii determina acea stare de dificultate chiar si temporara, un manager de restructurare nu are timp sa faca procesul acesta cap – coada. Lui ii trebuie o cuantificare imediata pentru ca acolo cash managementul este cel mai important lucru. In momentul in care tu trebuie sa pui o cifra acolo, care este impactul si ea nu a ajuns pentru ca nu ai inceput un proces la timp si la cuantificare, aici intra in urmatorul conflict – stakeholderii cand o sa se uite, o sa se uite din punct de vedere al garantiei lor si atunci se pune intrebarea – Ce sa decid? Sa decid ca aloc o parte din ce ar fi trebuit sa imi revina mie ca si creditor bancar din garantia respectiva pentru acest proces ESG, iar daca da, cat este acest lucru? Iar timpul este esential.”, a punctat Nicoleta Mihai, Head of Restructuring and Insolvency, Associate Partner Deal Advisory in cadrul KPMG Romania.

„Cand vorbim despre aceste rapoarte de sustenabilitate, ca vorbim despre CSRD sau SFRD adica din perspectiva companiilor sau din cea a institutiilor financiare sau la momentul acesta despre zona nonfinanciara, care acum se face cu an financiar 2025 si cu raportare din 2026, lumea se uita ca ar fi o zona de timp suficient, dar nu este suficient. O sa vina imediat. Dar si pe partea de nonfinanciar vorbim despre o colectare corecta de data pentru a putea face acea declaratie de sustenabilitate.”, a adaugat consultantul KPMG.

 

Debt management.

„Grupul Kruk la momentul de fata emite obligatiuni care nu au in componenta lor factori ESG, insa obiectivul nostru este sa introducem acest factor in strategia financiara pentru perioada urmatoare. Pe partea de investitii, investitia vine de la grup, nu este locala. Aceste obligatiuni pe care le avem sunt preponderent in Suedia si Polonia. Pe partea de ESG la nivel local sunt multe zone pe care noi le acoperim. Faptul ca unul din indicatorii pe care ii avem este ca pana in 2040 din punct de vedere emisii scop 1 si scop 2 sa ajungem la o reducere de cel putin 70%. ”, a declarat Cosmina Marinescu,. CEO Kruk Romania.

„Doar anul trecut pana la finalul anului am schimbat 85% din masinile pe motorina pe benzina. Un alt aspect pe care l-am atins, am fost prima tara la nivel de grup care am cumparat si momentan avem 15 masini electrice. Este adevarat ca sunt pe Bucuresti, nu am ajuns la nivelul tarii tocmai pentru ca statiile de incarcare nu sunt atat de prezente pentru ca noi acoperim intreaga tara”, a mai spus Cosmina Marinescu de la Kruk.  Ea a adaugat ca firma pe care o conduce a avut si alte initiative in directii precum educatia financiara si scaderea utilizarii hartiei, dar si a salvarii copacilor.

 

Industrie.

„Noi am investit in EMI, ei produc usi industriale. Este o companie bazata in Romania, au o fabrica langa Pitesti. Imediat dupa investitia noastra, cu bani de la noi au cumparat doua  companii in Belgia si in Slovacia, apoi in 2023 am vandut impreuna cu fondatorul 51% din companie catre Innova Capital, care au venit cu o componenta de cash injection destul de semnificativa, mai mult decat am putea noi. De atunci, au mai cumparat inca o companie in Romania si in acest moment compania la nivel de grup face cam 43 mil. Euro si avem in momentul acesta doua tranzactii M&A, doua add-on-uri, una chiar destul de mare si de avansata in pipeline, care daca le vom executa in cateva luni vom ajunge la 70 – 75 mil. Euro pe tot grupul companiei EMI”, a declarat Adrian Netea de la Morphosis Capital.

„Anul trecut, am facut inclusiv la EMI acest carbon foot assesment, anul acesta planificam cum sa reglam lucrurile, cel mai probabil o sa facem un mic parc fotovoltaic langa fabrica noastra de langa Pitesti”, a adaugat reprezentantul managerului de private equity Morphosis Capital.

 

Agricultura.

„Jantzen Renewables este pornit din Jantzen Development, care avea un model de business foarte similar development-ului de regenerabile. Ce facea fundamental era ca agrega teren, construia infrastructura adica punea silozuri, punea electricitate si facea o ferma functionala si o revindea. Grupul Jantzen si-a retinut cumva in proprietate perla coroanei operand in continuare o entitate care se numeste Jantzen Development Agro Cocora, care opereaza 20.000 ha in Ialomita si Constanta, din care vreo 11.000 hectare in proprietate. Acest business al Jantzen Group este un actor important in sustenabilitate. Opereaza cu o tehnologie prin care pamantul nu se ara, se lasa asa peste iarna, asta inseamna din punct de vedere al sustenabilitatii ca nu eliberezi carbonul in atmosfera. Odata ce ai arat inseamna ca ai eliberat carbon in atmosfera (…) Al doilea lucru pe care il face aceasta tehnologie este ca incearca sa adreseze seceta, o problema destul de grava a Romaniei. In Romania, seceta afecteaza foarte mult agricultura si faptul ca nu spargi terenul si nu il ari inseamna ca nu lasi apa sa se ridice din sol. Lasi doua lucruri foarte importante in pamant – carbonul si apa”, explica Razvan Popa, CEO al Jantzen Renewables.

„Exista o piata dezvoltata la nivelul Vestului, pe care Jantzen incearca sa o aduca in Romania, in care facand asta obtine credite de carbon, care sunt tranzactionate pe o piata privata si in momentul de fata una dintre sursele de venit ale acestui business este din vanzarea creditelor de carbon.”, adauga acesta.

„Deja sunt ferme mari in Romania, vorbim de zeci de mii de hectare, care au trecut la aceasta agricultura regenerativa care inseamna lucrari mai mici ale solului, care ajuta la stocarea carbonului in sol si de asemenea mentine umiditatea. Acesta este un model de agricutura sustenabila”, confirma Marius Gavrea de la ING Bank Romania.

 

 

A treia editie anuala a evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE a fost organizata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, cu sprijinul KPMG Romania.

Banca Transilvania este Partenerul evenimentului, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

nacu main

Cristian Nacu, Senior Country Officer at International Finance Corporation, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Cristian Nacu,  Senior Country Officer of International Finance Corporation, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

Romanian born and educated, with more than 25 years of experience in private equity, investment banking and privatization, Cristian Nacu is one of the most experienced and respected managers and investment professionals in the region. Since 2018, he is Sr. Country Officer for Romania of International Finance Corporation, an institution of the World Bank Group, returning to IFC after 13 years. Previously, between 1999 and 2005, Cristian Nacu worked at IFC as an investment professional.

For 12 years, between 2005 and 2017, he has been Partner in Enterprise Investors, one of the largest and oldest private equity firms in Central and Eastern Europe and he managed EI’s Representative Office in Romania. For the last two years of this period, he has been senior advisor of the President of the firm. Enterprise Investors has been one of the most active and successful private equity investors in CEE and Romania.

Cristian Nacu had also a prestigious non-profit activity being board member or chairing many professional or non-profit organizations. He is currently a Board member of Junior Achievement Romania, one of the worlds largest educational organizations for entrepreneurial skills and a Board member of the Romanian America Foundation, the largest American grant making foundation in Romania, investing in entrepreneurship, education and community development. He is also one of the founders of Re-Think Romania, a think tank dedicated to transforming Romania.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

 

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking

10.00 – 10.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal

10.05 – 10.50 Sustainability trends

10.50 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy

11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure

12.20 – 12.50 Coffee break

12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments

13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services

14.20 – 14.30 Final notes

14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

nacu main

Cristian Nacu, IFC: Instrumentele noastre de finantare sunt la nivelul preturilor din piata, nu vrem sa concuram bancile sau alte institutii financiare, insa randamentele noastre sunt mai complexe pentru ca proiectele noastre trebuie sa aduca o contributie puternica la dezvoltarea tarii. In fiecare an am pus circa 100 – 150 mil. USD in fonduri de private equity si venture capital din regiune, iar in ultimii 2 ani am investit peste 500 – 600 mil. USD in obligatiuni

„In termeni de volume, as spune ca suntem la inchiderea anului fiscal pe 30 iuni, acest an este unul particular pentru ca este un record all time pentru Romania. Am investit 546 mil. USD in acest an fiscal pe contul nostru si avem o alta componenta ceea ce noi o numim de mobilizare insemnand ca alte institutii financiare vin la proiectele noastre pe care le finantam si jucam un rol de investitor – ancora sau roluri asemanatoare si deci mobilizarea total inseamna alte 1,5 mld. USD, ceea ce este un record absolut pentru Romania.”,  a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC), la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment online organizat pe 27 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO..

„Portofoliul nostru total as spune ca este similar cu cel al EBRD in Romania, este de 2,1 mld. USD in total, din care cea mai mare parte – peste 50% si chiar mai mult – este portofoliul verde. Noi facem finantari in special de top obligatiuni MREL Basel 3 tier 2 pentru aproape toate bancile sistemice. Am facut probabil peste 500 – 600 mil. Euro obligatiuni de acest tip numai in ultimii 2 ani.”, a punctat Cristian Nacu.

„Frumusetea acestor fonduri este ca, pe de o parte, ele intaresc sectorul bancar prin consolidarea diferitelor tipuri de capital sau equity like ca si instrumente pentru banci, dar pe partea de folosire a banilor poate fi orice tip de obligatiuni tematice – obligatiuni verzi, dar nu doar asta. Acest lucru ajuta tara sa isi atinga tintele de emisiii NetZero. Plus un alt lucru este ca aceste obligatiuni intaresc piata de capital, fiind tranzactionate pe bursa sau uneori vorbim chiar de listare duala.”, a adaugat acesta.

„Am facut toate tipurile de obligatiuni de obligatiuni cu toti jucatorii mari din sectorul de real estate pentru ca una din tintele noastre ca si institutii pentru Romania este intarirea conectivitatii, a lanturilor de valoare asa ca am finantat mult in pacuri logistice prin aceleasi instrumente de obligatiuni si vorbesc aici despre CTP, WDP, NEPI, recent Lion’s Head. Cu asta contribuim la modernizarea infrastructurii din Romania si asta este un subiect foarte important pentru dezvoltarea viitoare a tarii.”, a precizat reprezentantul IFC.

„Desi nu am investit in programul EIF din PNRR destinat managerilor de fonduri de investitii din Romania, am investit in Private Equity si Venture Capital, unde am pus in fiecare an circa 100 – 150 mil. USD la treaba. In general, am facut asta cu jucatori regionali care nu erau la primul fond, ci poate la al doilea, la al treilea sau chiar cu experienta mai mare cum este cazul Enterprise Investors cu care am facut asta recent.”, a spus Cristian Nacu.

„Incercam sa investim in aceste instrumente pentru ca sunt importante pentru consolidarea economiei Romaniei.”, afirma acesta.

Ce randamente ale capitalului urmareste IFC in Romania?

„Mandatul nostru este sa punem un pret pe instrumentele noastre. Modul in care punem pret pe instrumentele noastre este cel al preturilor din piata, suntem price takers, trebuie sa fim la nivelul pietei. Acesta este mandatul primit de la actionarii nostri astfel incat sa nu concuram cu bancile noastre sau cu alte institutii financiare din piata. Insa randamentele noastre sunt putin mai complexe pentru ca toate investitiile noastre trebuie nu doar sa fie profitabile financiar, dar sa fie si benefice pentru tara din punct de vedere al dezvoltarii”, a subliniat reprezentantul IFC.

„Si asta este din ce in ce o presiune mai mare pentru noi de a avea proiecte cu o aditionalitate puternica care aduc multa dezvoltare tarii si pietelor indiferent ce tinta avem. Si deci aici ne concentram cel mai mult la evaluare pentru ca partea financiara este cumva mai usor de evaluat, dar intotdeauna suntem atenti la cat de mult aducem pietei cu un anumit produs. Aceasta este prioritatea noastra. In rest, in ceea ce priveste volumele, incercam sa facem cat de mult posibil si in fiecare an am fost foarte norocosi sa avem un portofoliu mai mare si o contributie mai mare decat in anul precedent. In ultimii 6 ani, fiecare an a fost mai mare decat cel anterior.”, a declarat reprezentantul institutiei financiare internationale de talie globala.

„Suntem o banca de dezvoltare, suntem constienti de faptul ca suntem activi intr-o tara care nu mai este o tara in dezvoltare, ci este o tara clasificata potrivit standardelor noastre ca o tara cu venit ridicat. Pentru contributia noastra in astfel de tari este esential sa fim selectivi, sa aducem multa aditionalitate proiectelor noastre, actionarii nostri sunt foarte atenti sa vada care este contributia de dezvoltare a tarii, a pietei, a jucatorilor din piata.”, a declarat Cristian Nacu.

„Speram sa facem mai mult in infrastructura, transport, in imbunatatirea conectivitatii fizice si digitale”, a mai spus Cristian Nacu Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC), la panelul Institutii Financiare Internationale (IFI) al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt Raiffeisen Bank Romania si NNDKP.

 

 

Citeste seria de articole MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024: Investitorii se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar. Ce tendinte si ce randamente urmaresc investitorii strategici, institutii financiare internationale, investitorii in Private Equity, Venture Capital, piete de capital, asset management, companii antreprenoriale, investitorii din real estate si piata de NPL

 

Aleksandar Dragicevic, MidEuropa: In cazul unui exit, ne rezervam optiunea sa vindem Regina Maria cu totul, adica pietele din Romania si Serbia, sau optional separat. Suntem interesati sa facem noi achizitii in acest an in Romania in sectorul de tehnologie si in sectorul de consum

 

Florin Visa, Early Game Ventures: La fondul 1 avem rezervat 15% dry powder din capitalul fondului pentru inca 2 – 3 ani de tranzactii follow on cu companiile din portofoliu. Cand facem o investitie, daca nu vedem potentialul ca la un exit peste 5 – 6 ani sa recuperam de 10 ori suma investita inseamna ca nu ne respectam obiectivul de early stage investitor

 

Richard Wilkinson, CTP: Cresterea capitalului domestic si regional in pietele CEE este una dintre cele mai importante dezvoltari pe piata imobiliara pentru ca asta creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung. Activele din CEE sunt subevaluate pe termen lung, iar randamentele in regiune sunt foarte atractive in timp ce yield-urile din Europa de Vest au ajuns la niveluri „nebunesti”

 

Andrei Svoronos, EBRD: Avem in Romania un cadru pentru emisiuni de obligatiuni corporative de 150 mil. Euro, din care putem sa luam pana la 30% dintr-o emisiune la maturitati intre 3 si 8 ani daca tranzactiile au un unghi „verde”. De ce EBRD a facut exit partial din Banca Transilvania si ce urmeaza? „Cel mai probabil vom mai avea una sau doua tranzactii equity in acest an in Romania”

 

Mihail Ion, Raiffeisen Bank: Ne concentram pe crestere organica pe piata pensiilor private facultative. Ce planuri are Raiffeisen Bank pe piata de asset management si cu emisiunile de obligatiuni

 

Ramona Jurubita, Foreign Investors Council (FIC): Investitorii strategici considera ca Romania are o forta de munca competitiva fata de alte piete, chiar daca ne zbatem sa gasim resurse. Vedem multa miscare la investitori in FMCG, retail, energie regenerabila, servicii financiare si medicale, respectiv tech

 

Liviu Dragan, Druid: Pentru noi, SUA este piata strategica, apoi Europa, in timp ce Asia si Australia sunt piete oportuniste in care tot cheltuiesti bani si ai promisiuni, dar nu se intampla lucruri spectaculoase. Intotdeauna va fi o problema intre asteptarile unui investitor si valoarea companiei. Nu toate companiile isi ating tintele si atunci apar o gramada de probleme privind evaluarea companiei

 

Adriana Gaspar, NNDKP: Sectoarele de care sunt interesati investitori private equity sunt interesante si pentru investitorii strategici care mai au in vizor si energia regenerabila, IT, logistica sau sectorul agribusiness. Un factor descurajator pentru investitori este slabiciunea prelungita la nivelul institutiilor de reglementare, cu exceptia celor din sectorul bancar si al serviciilor medicale

 

Adrian Tanase, BVB: Sectorul de investitori buy side este mult inaintea oportunitatilor create pe partea de vanzare. Autoritatile trebuie sa fie foarte atente sa fie create oportunitati pentru a atrage banii din fondurile de pensii altfel va trebui sa fim mai relaxati cand vedem ca vor alege sa investeasca in alte piete

 

Bill Watson, Value4Capital: Una dintre provocarile cu care se confrunta piata de private equity din CEE este ca multi dintre investitorii din Europa de Vest urmaresc fonduri mari si nu fac angajamente de investitii in runda aceasta in regiune ceea ce trage in jos marimea fondurilor aflate in curs de strangere. „Un IRR mic nu hraneste la fel de multi oameni ca un multiplu mare”

 

Cosmina Marinescu, Kruk: Pretul de achizitie al portofoliilor pe piata managementului datoriilor este in crestere ceea ce duce la scaderea randamentului. Vor exista in continuare exituri de jucatori din piata de NPL, iar noi suntem suntem interesati de tot ce inseamna potential de investitie

 

Camelia Dragoi, EIF: Fondul European de Investitii a finantat cu peste 1 mld. Euro peste 150 de companii din Romania, printre care UiPath, Regina Maria sau Profi. Suma investita de toate fondurile de investitii cu focus pe Romania nu depaseste 300 mil. Euro, insa cifrele vor creste dupa ce fondurile cu alocari din PNRR vor fi in plina faza de investitii

 

Ivan Kurtovic, InterCapital Asset Management: Romania este prima investitie ca geografie cu peste 25% pondere in cadrul unui fond de actiuni pe care il avem focusat pe investitii in Europa de Sud – Est

 

Dan Lupu, Earlybird: Este inca in derulare procesul de ajustare al asteptarilor antreprenorilor fata de evaluarile la care vor sa ridice finantare pentru start-upuri. Pana la urma valorile la care se fac finantarile in venture capital nu au nicio baza teoretica legata de activitatea firmei, este strict o negociere intre cel care ofera finantarea si cel care o cere

 

Cristian Nacu, IFC: Instrumentele noastre de finantare sunt la nivelul preturilor din piata, nu vrem sa concuram bancile sau alte institutii financiare, insa randamentele noastre sunt mai complexe pentru ca proiectele noastre trebuie sa aduca o contributie puternica la dezvoltarea tarii. In fiecare an am pus circa 100 – 150 mil. USD in fonduri de private equity si venture capital din regiune, iar in ultimii 2 ani am investit peste 500 – 600 mil. USD in obligatiuni

 

David Jennison, STJ Advisors: Cred ca piata de capital din Romania este inaintea multor piete din Europa datorita combinatiei dintre cererea puternica din zona fondurilor de pensii si a investitorilor de retail. Si investitorii in titluri cu venit fix si investitorii in actiuni se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar

 

Adrian Rosoaga, BCR Seed Starter: Fata de un fond de venture capital, suntem mai putin agresivi in termen de randamente si suntem mai flexibili pentru ca nu avem presiune de exit intr-un anumit orizont de timp. Ideal ti-ai dori sa ajungi sa iti recuperezi valoarea in intregime a fondului din una – doua investitii

 

Radu Dobre, APS Holding: Fiscalitatea reprezinta un impediment substantial pentru vanzatorii de portofolii. Ne vom uita alaturi de partenerii si investitorii nostri la orice oportunitate fie ca este vorba despre private lending, fie ca este vorba de achizitia de alti jucatori din piata NPL

 

Petr Stohr, Premier Energy: Fondurile de pensii din Romania si din regiunea CEE ca si tip de investitor au avut cea mai mare pondere la IPO Premier Energy si au ajuns sa detina in jurul a 10% din firma. Compania de furnizare de energie CEZ Vanzare este o piesa de baza in modelul nostru integrat de afaceri in timp ce nu era un activ de baza pentru un investitor in infrastructura ca Macquarie

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vedem cerere de capital in special in raza tichetului nostru de finantare de circa 10 mil. Euro. Noi ca si fond de private debt putem sa ne desfasuram capitalul in spatiul dintre banci si private equity

 

Evtim Chesnovski, Integral Venture Partners: In spatiul mai larg al pietelor CEE, daca ai capital dry powder sunt multe oportunitati de investitii pe piata companiilor mici si medii la tranzactii sub 100 mil. Euro, chiar sub 50 mil. Euro valoare de intreprindere. Vom investi circa 20 – 25% din fondul nostru regional pe piata din Romania

 

Tomasz Mrozowski, MCI Capital: Vedem o incetinire a fluxului de tranzactii in CEE fata de Europa de Vest. Suntem interesati in special de investitii in sectorul de tehnologie si avem de cheltuit 200 – 300 mil. Euro pentru achizitia de active in regiune in tichete de la 20 mil. Euro la 100 mil. Euro per tranzactie

 

Robert Miklo, Colliers: Ne asteptam ca 2024 sa fie la un nivel similar cu 2023 in ceea ce priveste volumele de tranzactii din pietele CEE. In Romania, motorul pietei a fost sectorul industrial in primul semestru, iar in semestrul al doilea ma astept sa devina sectorul de birouri

ifc main

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

„Exista un apetit pentru finantari climatice, in general. Dealtfel pentru noi asta a fost principala tinta de investitii in ultimii ani. Portofoliul IFC la ora actuala a ajuns la 2,2 mld. USD, a crescut de peste 4 ori in ultimii 6 ani si asta pentru cei care nu stiu in conditiile in care Romania a ajuns astazi nr. 1 in Europa de departe, avem aproape jumatate din portofoliul din Europa si cred ca suntem undeva intre pozitia 7 si 10 la nivel mondial ceea ce pentru noi este o pozitie absolut onoranta si relativ noua. Cum am realizat lucrul asta? Doua treimi din portofoliu le-am investit in institutii financiare bancare si nebancare, majoritar in bonduri si, mai ales, bonduri climatice. Aproape 80% din portofoliul nostru este verde la ora actuala.”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„In diverse emisiuni de obligatiuni ale diverselor banci, am avut fie rolul de anchor – investor, fie doar de participant in functie de asta s-au recunoscut si la noi in intern capacitatea de mobilizare. Daca am avut un rol activ si am avut un rol de anchor – investor, care a fost si recunoscut financiar, atunci ni s-a recunoscut si partea de mobilizare de fonduri. Aici, vreau sa spun ca suntem la anul fiscal 2024 pe locul 2 in lume ca si capacitate de mobilizare. Daca anul 2023 am avut un record de 546 mil. USD in total acordate, din care 50 sau 60 mil. USD au fost mobilizare, in 2024 lucrurile stau spectaculos diferit. Desi anul fiscal nu s-a incheiat, se incheie in iunie suntem astazi la 2,055 mld. USD pe anul fiscal cu inchidere in iunie 2024, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD. Lucrul asta este dealtfel si directia pe care o doreste si noua conducere a grupului Bancii Mondiale, care din ce in ce mai mult va actiona ca o singura entitate. Dealtfel exista chiar proiecte, de fapt tari – pilot in care conducerea grupului (World Bank Group – n.r.) este unica, una din tarile din regiune este Polonia, cealalta este Moldova, deci fiecare tara va avea un singur reprezentant in forma asta pilot pentru intreg grupul Bancii Mondiale.”, a precizat Cristian Nacu.

„Mobilizarea este una din tintele importante, daca IFC este undeva la un dolar mobilizat per un dolar acordat, Romania a facut anul acesta un raport de 3 la 1 (adica 3 USD mobilizati la fiecare 1 USD acordat – n.r.). Asta dovedeste, pe de o parte, ca proiectele in care suntem implicati sunt proiecte valoroase, si, pe de alta parte, ca rolul nostru de catalizator este indeplinit, investitorii au incredere sa vina langa noi in proiectele pe care le facem.”, a punctat reprezentantul IFC.

„In fiecare an am investit in bonduri climatice, in acelasi timp sunt bonduri de tip MREL, adica bonduri care cresc capacitatea bancilor de a reactiona la pericole financiare sau o alta parte sunt Basel 3 tier 2, deci capital de rangul 2. In ultimii ani, cred ca suntem cel mai mare finantator de astfel de bonduri sau de finantari, am investit aproape 700 mil. USD in bonduri de tip MREL si vreo 400 mil. USD in finantari tip Basel 3 tier 2.”, adauga acesta.

„Doua treimi din portofoliul nostru sunt institutii financiare si o treime este formata in principal din companii de property si asta pentru simplul motiv ca am constatat ca rolul de dezvoltare pe care noi il avem este extrem de bine sustinut, Romania avand nevoie nu doar de birouri moderne, nu doar de spatii comerciale moderne, dar si de spatii logistice moderne. Noi suntem finantatorii probabil tuturor marilor jucatori din domeniul asta, in mod specific investitiile in spatii logistice si verzi mai ales sunt importante si pentru strategia ulterioara a Romaniei si a IFC de aici incolo de a incuraja transferul de capacitati de productie, de lanturi de productie catre Romania in asa-numita miscare  de near shoring pentru a optimiza procesele de productie. Aici am investit in spatii de productie, cred ca sunt 3 jucatori foarte mari – CTP, WDP si, mai nou, Lions Head, jucatori care isi propun exact consolidarea spatiilor de logistica si de productie moderna, la presiunea evident a actionarilor lor si a clientilor.”, a detaliat Cristian Nacu.

Care este sursa principala de finantare pentru companii si unde sunt plasate emisiunile de obligatiuni corporative in cadrul ecosistemului de surse externe de finantare?

„Cred ca principala sursa de finantare pentru companii nu o reprezinta nici bancile, nici capitalul atras, ci o reprezinta creditul furnizor. Asta este una dintre marile explicatii si ale nivelului scazut de intermediere bancara”, a subliniat reprezentantul IFC.

„De ce companiile nu trec mai des, mai repede la finantari de tip bonduri? Trebuie sa intelegem urmatorul lucru si asta o vad, din pacate, si la companii foarte mari si foarte complicate: trecerea de la finantarea garantata prin banca la finantari de tip bonduri nu e simpla. In clipa in care vrei sa emiti un bond, care nu este garantat, nu poti s-o faci daca ai in portofoliu o multime de alte datorii garantate. Pentru ca nimeni nu o sa fie dispus sa cumpere bondurile tale cata vreme va fi subordonat bancilor care ti-au asigurat finantarile anterioare. Si aici venim la o necesitate pentru companii, asa – numitul CFO. Un CFO ar trebui sa fie cel care sa traga de maneca pe antreprenor si sa ii spuna – exista aceasta posibilitate sa restructuram total finantarea companiei, sa trecem la emisiuni anuale, bianuale, trianuale, depinde de nevoile companiei de tip bonduri care sunt mai scumpe la inceput, dar apoi devin mai usor de gestionat si sa facem pasul catre nivelul urmator cum il fac companiile mai sofisticate, mai mari din piata straina. Si atunci, daca s-ar face lucrurile astea, ar creste si apetitul pentru bonduri.”, sustine Cristian Nacu.

Potrivit acestuia, dupa introducerea pe piata din Romania a unui nou instrument de garantie pentru finantari bancare, IFC a primit semnale ca si alte banci locale sunt interesate de un astfel de produs financiar, in jurul caruia se poate construi un pipeline.

„Am inceput un nou tip de produs financiar catre o prima banca BRD Societe Generale, este asa-numitul SRT (Synthetic Risk Transfer), este un tip de finantare nefinantata, un tip de garantie. Am acordat BRD-ului 105 mil. Euro garantie pentru un portofoliu de 700 mil. Euro, frumusetea acestui tip de finantare elibereaza capital pentru a putea fi folosit ulterior din cauza reducerii riscului fiind garantat de o institutie ca a noastra AAA, se reduce riscul alocat activelor si in felul asta poate fi eliberat capital pentru a fi reinvestit si in special noi am impus niste investitii in active verzi, albastre, gender finance in asa fel incat sa indeplinim si aceste tinte de incluziune, care sunt importante.”, a mai spus Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC), in cadrul panelului Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

mipoc main

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Companiile private antreprenoriale care au facut IPO pe piata pricipala a bursei de la Bucuresti au strans de la investitori aproape o jumatate de miliard de euro, in contextul in care toate listarile derulate pe bursa locala au totalizat circa 3,3 mld. Euro in ultimii 14 ani, potrivit datelor prezentate in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat reprezentanti ai Autoritatii de Supraveghere Financiare (ASF), ai Bursei de Valori Bucuresti, ai Ministerului de Finante, companii antreprenoriale, investitori institutionali locali si internationali, respectiv consultanti implicati in tranzactii pe pietele de capital.

„Uitandu-ne la ultimii 13 ani, avem numai pe zona de equities (actiuni – n.r.) mai mult de 50 de listari din 2010 pana acum, dintre care 15 pe piata reglementata si 39 pe piata Aero. Insa, acest ritm s-a accelerat foarte tare in ultimii 3 – 4 ani (…) Ca si valoare, toate listarile astea in ultimii 14 ani au valorat 3,3 mld. Euro, din care 2,1 mld. s-au intamplat in ultimul an.”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti, piata care a inregistrat in 2023 IPO-ul companiei de stat Hidroelectrica, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania.

Bursa de la Bucuresti, care asteapta in luna mai IPO-ul companiei private de energie Premier Energy, este in acest moment un pol puternic de interes pentru companiile din Republica Moldova. Pe langa planurile facute publice de listare a maib – cea mai mare banca dupa active din Moldova, aceasta va fi urmata si de alte companii mari, sustin reprezentantii Autoritatii de Supraveghere Financiare (ASF) insa dupa armonizarea necesara a legislatiei din Moldova si adaptarea ei la listarea pe o piata de capital a unui stat membru al Uniunii Europene.

„Cred ca va mai fi inca o listare in acest an, o companie privata din Romania. Nu am date, nu am nume si chiar daca as sti, nu as putea sa vi le dezvalui pentru ca mai sunt aici oameni care au lucrat cu noi in calitate de consultanti. Noi suntem foarte proactivi si foarte business oriented in ceea ce priveste listarile cel putin. Exista o cutuma. O companie daca vrea sa faca un IPO vine la ASF sa discute mult inainte de a depune documentatia tocmai ca sa ne asiguram ca e totul in regula. Deci, sper ca inca o companie va fi (cu IPO pe bursa de la Bucuresti- n.r.) in 2024”, a precizat Bogdan Chetreanu, Sef serviciu Emitenti si Oferte publice la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF).

La acestea se adauga un pipeline potential de companii antreprenoriale cu apetit IPO din sectoare precum industrie, energie si agricultura.

„Vedem potential IPO in zona industrials (sectorul industrial – n.r.), in zona de agribusiness. Iar in zona de energie mereu vor fi chiar daca nu vorbim intotdeauna despre companii antreprenoriale”, a punctat Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, una dintre cele mai mari banci locale dupa active si subsidiara a grupului financiar austriac Erste.

Insa dintr-o perspectiva mai larga, piata privata are un bazin bogat de companii private mature, de talie mare, care daca s-ar duce catre IPO ar fi binevenite de catre investitorii din piata de capital.

„Daca stam sa ne uitam la marile companii, la multinationale, deci cele care sunt practic motorul economiei mondiale, cele care aduc cea mai mare plusvaloare, ce au ele in comun?! Cu foarte mici exceptii, toate sunt listate pe bursele mari. Adica pentru o companie americana sau din Vest, in general, sa fii listat pe bursa de la New York sau de la Londra este deja o chestiune de prestigiu, cand ajungi la un anumit nivel trebuie neaparat sa fii acolo pentru ca altfel nu existi, nu te baga nimeni in seama.”,a punctat Bogdan Chetreanu. 

„Din pacate, ASF nu prea are ce sa faca. Aici e mai mult treaba intermediarilor, a bursei, sa fie un pic mai agresivi, mai convingatori. Eu nu vad de ce nu ar fi Dedeman, compania care produce Borsec sau de ce nu ar fi Cristim pe piata de capital?! Avem atatea companii, am spus aici cateva care sunt modele de antreprenoriat, modele de succes. In aceste trei cazuri, putem spune ca nu au nevoie de bani, stau pe foarte mult cash, dar inca o data depinde de ceilalti actori din piata sa-i convinga ca e frumos sa fii listat, sa fii pe piata de capital si ca avantajele sunt mult mai multe decat dezavantajele cum ar fi cerintele de disclosure s.a.m.d.”,  a adaugat reprezentantul ASF.

Potrivit acestuia, pe langa companiile private, bursa mizeaza in continuare pe listari si pe ruta companiilor de stat.

„Sigur vor mai fi listari din partea statului pentru ca avem obligativitate din PNRR sa listam cel putin 3 companii. Pana acum nu am avut semnale in sensul asta, dar probabil ca urmeaza sa se intample”, a adaugat Bogdan Chetreanu de la ASF.

Pe drumul antreprenorilor catre piata de capital din Romania se afla in acest moment mai multe obstacole, de la mentalitate si lipsa educatiei privind accesul la piata de capital pana la gradul de maturizare al companiilor, momentul potrivit pentru un IPO sau o emisiune de obligatiuni in gestionarea mixului equity – debt (capitaluri proprii – datorii) sau chiar evaluarea companiei comparativ cu alte rute, precum tranzactiile M&A.

„In piata de M&A, ai un investitor ca este majoritar sau minoritar, el intra in compania ta alaturi de tine si are acces mai usor la informatie. O companie care alege sa mearga catre piata de capital, are nevoie de o structura organizationala, de procese interne care sa ofere aceasta transparenta, are nevoie de o comunicare cu investitorii si o organizare interna adecvata. In drumul antreprenorilor de a creste afacerea, de multe ori ramane in spate aceasta cultura organizationala, de aceea acest gap de maturitate este uneori mai greu de inchis. Si nu in ultimul rand valuation-ul (evaluarea companiei – n.r.)..”, nuanteaza Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Mazars Romania.

„Antreprenorii se gandesc de unde sa obtina mai multi bani, ceea ce este un lucru normal si de asta cred ca e bine sa avem in vedere toate pietele si toate oportunitatile de dezvoltarea unei afaceri ca o conditie de a  te dezvolta in ansamblu. Nu cred ca este o piata mai buna sau mai proasta, cred ca o piata este mai potrivita pentru un antreprenor intr-un anumit moment de dezvoltare al afacerii.”, adauga consultantul Mazars.

Privind pe o perioada mai lunga de timp, evaluarea unei companii devine mai atractiva in momente diferite de timp pe piata bursiera, iar alteori pe piata de fuziuni si achizitii.

„Pe piata de capital, multiplii sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A, lucru care e normal. Sunt perioade in care activitatea pe piata de M&A este mai accentuata”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation & Economics la PwC Romania.

Decizia unei companii de a merge intr-un IPO poate fi dictata nu doar de evaluare, ci si de alti factori care stau in spatele tranzactiei.

„Noi preferam o iesire catre un investitor stategic, asta consideram noi ca ar oferi cea mai mare valoare sau cel mai mare return pentru investitia noastra, insa sunt momente in care in colaborare cu antreprenorul sau in functie de partenerul nostru si de dorintele lui de a merge inainte fie vanzand 100%, fie ramanand in companie pentru a creste in continuare. Nu doar randamentul conduce catre un IPO sau catre un trade sale, ci mai degraba si decizia luata la nivel de board, la nivel de structura administrativa de conducere a companiei. Nu randamentul primeaza intotdeauna, ci si dorinta antreprenorului cu care ne parteneriem si deciziile se iau la comun.”, a subliniat Bogdan Chirita, Partner in cadrul managerului regional de private equity Value4Capital, care si-a facut exitul in 2016 prin IPO-ul Medlife, declansand ulterior valuri de listari de companii private antreprenoriale locale in perioada 2016 – 2018 si 2021 pe bursa de la Bucuresti.

Companiile listate cu IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti nu au utilizat pana acum la maximum oportunitatile post-IPO disponibile.

„Avand in vedere ca tranzactiile M&A pe care le-am executat pana la acest moment nu au fost de un calibru mare, mai mult am mers cu finantarea proprie, deci practic la acest moment nu am beneficiat in totalitate de optiunile pe care poate sa le dea piata de capital, anume sa finantam o tranzactie mare.  Dar va asigur ca acest lucru se va intampla intr-un termen mediu si atunci vom beneficia si de piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si de a finanta un astfel de tip de tranzactii. Ce am reusit sa facem pana acum, am reusit sa finantam tranzactiile fie din surse proprii deoarece avem o pozitie de cash puternica si un bilant puternic si cu ajutorul bancilor din resurse de imprumut”, a detaliat Eugeniu Baltag, Investor Relations Manager la Purcari, companie antreprenoriala listata in 2018 in urma unui exit partial al investitorilor existenti.

De unde se finanteaza antreprenorii si de ce evita sa acceseze piata de capital?

„Cred ca principala sursa de finantare pentru companii nu o reprezinta nici bancile, nici capitalul atras, ci o reprezinta creditul furnizor. Asta este una dintre marile explicatii si ale nivelului scazut de intermediere bancara. De ce companiile nu trec mai des, mai repede la finantari de tip bonduri? Trebuie sa intelegem urmatorul lucru si asta o vad, din pacate, si la companii foarte mari si foarte complicate: trecerea de la finantarea garantata prin banca la finantari de tip bonduri nu e simpla. In clipa in care vrei sa emiti un bond, care nu este garantat, nu poti s-o faci daca ai in portofoliu o multime de alte datorii garantate. Pentru ca nimeni nu o sa fie dispus sa cumpere bondurile tale cata vreme va fi subordonat bancilor care ti-au asigurat finantarile anterioare”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC).

In Romania, unde se afla plasat aproape jumatate din portofoliul administrat in Europa de catre acest investitor institutional international major, gradul de mobilizare a ajuns la nivelul de 3 dolari atrasi la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie – credit, obligatiuni sau alte instrumente, comparativ cu o medie de 1 la 1 inregistrata la nivel global al institutiei.

Investitorii institutionali asteapta emisiuni cu obligatiuni verzi atat din partea companiilor, cat si a statului roman, cu titluri care sa corespunda noilor cerinte ESG.

„Avem profilul nostru de administrator de active si de fonduri deschise in general, fonduri din care investitorii pot iesi oricand printr-o cerere de rascumparare. Din acest punct de vedere trebuie sa ne uitam si la aspectul de lichiditate foarte mult, de asta interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea, dar la cei care nu au aceasta componenta, nu vom face rabat”, avertizeaza Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, liderul pietei locale de asset management.

„Ne intereseaza obligatiuni verzi, in special emise de companii nefinanciare daca se poate. Ne intereseaza si acele green bonds si am investit in titlurile verzi ale statului roman, dar aici metodologia noastra tine cont de emitent si nu putem sa construim un portofoliu care sa corespunda cerintelor de raportare de sustenabilitate doar din titluri de stat in momentul de fata, deci ne orientam spre o diversificare”, semnaleaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management Romania, unul dintre cei mai mari manageri de bani de pe piata locala cu  active sub administrare de 5,2 mld. RON (peste 1 mld. Euro) la nivelul lunii martie 2024.

Ministerul de Finante a intrat deja pe piata internationala cu emisiune de obligatiuni verzi, iar raspunsul investitorilor incurajeaza Trezoreria sa se gandeasca la variante de dezvoltare a acestui program.

„Tinand cont de ordinele pe care le-am primit in cadrul emisiunii, book-ul maxim a fost de aproape 10 mld. Euro si faptul ca si dupa ce am facut tightening-urile, investitorii au ramas in book, foarte multi investitori tip real money care pe masura ce am redus randamentul si am pastrat ordinele, cat si discutiile pe care le-am avut dupa emisiune noua ne arata ca in continuare exista o cerere pentru instrumente green (verzi – n.r.). Si, din ce acest motiv, urmarim sa mai accesam piata, dar avand restrictia trebuie sa utilizam fondurile inainte, din acest motiv am fost oarecum si precauti. S-ar fi putut emite si o suma mult mai mare la valoarea book-ului si la calitatea investitorilor, am fi putut emite si o suma dubla”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Potrivit acestuia, urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi in functie de alocare poate fi in anul 2025.

Un alt program de succes pentru Finante este emiterea titlurilor de stat Fidelis, care ajunge in alta etapa de dezvoltare, dupa succesul rundelor anterioare.

„Incepand cu acest an vom avea 5 emisiuni de titluri de stat Fidelis, de obicei aveau un caracte trimestrial. Incercam sa le cuplam in jurul scadentelor tocmai pentru a permite populatiei sa reinvesteasca sumele ajunse la maturitate. Este un program de succes pe care cu siguranta il vom continua, iar daca la debutul lor nu intuiam sau nu asumam o suma in necesarul total de finantare deja sumele atrase il fac un program esential pentru statul roman si pentru acoperirea necesarului de finantare.”, explica Bogdan Zinca din partea Trezoreriei.

„Tot ca un plan pentru viitor, aceste programe merg foarte bine pe piata interna, dar oarecum lasam neadresat destul de mult diaspora romaneasca. Sunt foarte multi romani care locuiesc in strainatate, au venituri acolo si vedem pe timpul lunilor de vara ca primim foarte multe petitii sau vedem niste subscrieri mari in conditiile in care celelalte piete traditionale – interbancara, euroobligatiunile, sunt piete care nu performeaza in acea perioada.  Avem un proiect, incercam sa dezvoltam o platforma informatica pe modelul Ghiseul.ro asa cum poti sa iti platesti taxele de oriunde din lume sa poti sa iti achizitionezi si titluri de stat. Este un program in derulare si speram sa il avem operational undeva in a doua jumatate a anului”, a mai adaugat reprezentantul Ministerului de Finante.

Pe piata obligatiunilor corporative verzi, domina bancile, care au derulat periodic tranzactii de a atrage bani de la investitori pentru intarirea capitalizarii proprii.

„Avem la acest moment emise obligatiuni de 8,7 mld. RON echivalent, dintre care pe piata locala am emis cam 59% din volumul total, deci peste 5 mld. RON au fost realizate prin plasamente private adresate investitorilor locali. Din cele 10 emisiuni, avem 4 emisiuni de obligatiuni verzi. Anul trecut am realizat prima emisiune de euroobligatiuni verzi si cea mai mare emisiune a unui emitent corporate din Romania, 700 mil. Euro, formatul a fost intr-adevar verde. Ne-am bucurat de o dispersie extrem de larga din tot spatiul european, cu o pondere importanta si pentru investitorii locali. Dispersia intre emisiuni verzi si non-verzi, avem undeva la 55% emisiuni verzi si 45% emisiuni in format conventional, non – verde.”, a punctat Cosmina Plaveti din partea BCR, unul dintre pionierii si liderii segmentului de emisiuni de obligatiuni verzi din Romania.

Canalele de finantare ale pietei de capital, fie prin IPO, fie prin emisiuni de obligatiuni, precum si alte tipuri de finantare alternative depind de fapt de rambursarea creditelor bancare, sustine Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking in cadrul ING Bank Romania.

„Daca vorbim de piata de capital, in general,  piata de capital europeana este subdimensionata, nu doar in Romania. Europa nu a fost incurajata foarte tare. Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity (actiuni – n.r.) nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate ca sa ne fie clar de unde vin banii. Toti banii din piata nu reprezinta altceva in esenta decat creditele altcuiva inca nerambursate. Daca maine s-ar rambursa toate creditele, s-ar inchide toate datoriile fata de oricine, nimeni nu ar mai avea nimic de impartit cu nimeni si atunci banii nu ar mai exista pentru ca nu mai ai de ce”, a spus Florin Ilie de la ING Bank.

„La ora asta, piata este sub presiune, nu presiune incat ar trebui sa ne preocupam, dar in sensul ca peste tot presiunea randamentelor si a inflatiei se vede. Pe termen scurt, investitorii principali in obligatiuni, corporatiste sau de stat, sunt fonduri de investitii locale, fondurile de pensii in principal, care au inflow-uri. La randamente pe termen scurt, sunt trezoreriile bancilor, care isi plaseaza excedentul de lichiditate. Pe termen mediu si pe termen lung, pe curba randamentelor sunt fondurile de pensii, in principal locale. Fondurile straine de investitii sunt investiti aici, au venit masiv in ultimul timp, anul acesta mai degraba sunt neutri. Vin in continuare, dar mult mai putin. Nici nu vand, dar cred ca principalul risc acolo este stabilitatea cursului de schimb, care nu este sub risc la ora asta, doar o volatilitate mai mare a cursului de schimb i-ar face pe straini sa reconsidere portofoliul de expuneri pe Romania. Nu vedem riscuri imediate sau previzibile la cursul de schimb, deci cu alte cuvinte e mai degraba stabil si de aceea si randamentele probabil ca vor ramane relativ stabile.”, afirma bancherul ING.

„M-as uita cu atentie la ce se intampla in SUA si riscul major este protectionismul comercial, care va afecta si obligatiuni, daca politic se va merge pe ideea de protectionism. Iar la ora asta, dupa cum arata lucrurile, este un risc destul de mare in viitor pe un an, doi, trei ani cu impact semnificativ pe orice.”, a punctat Florin Ilie de la ING Bank Romania.

Pe piata de administrare a fondurilor deschise de investitii, desi domina plasamentele in obligatiuni si titluri cu venit fix, cresc investitiile plasate in actiuni.

„Observam ca exista o schimbare de structura, fondurile de obligatiuni si fix income au pierdut din pondere, erau peste 66% in 2020, astazi au undeva la 47%. Chiar si fondurile diversificate au avut o crestere importanta de la 8% la peste 13%, in prezent fondurile de actiuni si diversificate inseamna 37% din valoarea activelor pietei fondurilor deschise de investitii. Daca e sa le comparam cu Europa, acolo avem fonduri de equity 44% in conditiile in care noi avem 23% si fonduri de bonds de 24% in Europa in conditiile in care noi avem 47%”, a declarat Jan Pricop, Director Executiv al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF).

„Ca dinamica, sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca o sa se mai pastreze o perioada, dar asta nu inseamna ca vor deveni majoritare sau vor face un switch inca cele doua (fondurile de actiuni vs fondurile de obligatiuni & venit fix). Nu vedem asa ceva”, adauga reprezentantul AAF, exponent al unei industrii care cumuleaza active sub administrare de peste 40 mld. RON (circa 8 mld. Euro).

Decizia de a investi in actiuni sau in obligatiuni are impact atat asupra investitorilor, cat si a antreprenorilor.

„Antreprenorii aflati la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, din capitaluri proprii. La un moment dat, cand incep sa creasca si sa ajunga la un anumit nivel spre maturitate nu pot sa ramana doar pe capitaluri proprii, au nevoie de finantare de datorie pana la urma. Bancile sunt principalul finantator, trebuie sa recunoastem ca peste 90% din antreprenorii cu care am lucrat sunt indatorati catre banci, credite bancare.”, a spus Laurentiu Stan, exit planning advisor.

„Antreprenorii sunt obisnuiti cu banca, altfel au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga acolo si ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni. Unii nici nu iau in calcul varianta aceasta pana nu li se spune cumva vezi ca ai si optiunile astea si trebuie sa le spui cu subiect si predicat: uite ai banca ce iti ofera asta, ai obligatiuni, ai piata de capital. Trebuie sa alegi intre cele 3 – 4 variante pe care le ai, astfel incat sa ai un mix de capital care sa aduca o valoare cat mai mare si o crestere durabila pe termen lung.”, a adaugat acesta.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

 

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

 

 

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

 

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

 

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

 

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

 

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

 

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

 

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

 

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

 

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

 

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

 

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

 

 

 

 

 

 

 

nacu main

Cristian Nacu, Senior Country Officer at International Finance Corporation, speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

Cristian Nacu,  Senior Country Officer of International Finance Corporation, is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2024.

Romanian born and educated, with more than 25 years of experience in private equity, investment banking and privatization, Cristian Nacu is one of the most experienced and respected managers and investment professionals in the region. Since 2018, he is Sr. Country Officer for Romania of International Finance Corporation, an institution of the World Bank Group, returning to IFC after 13 years. Previously, between 1999 and 2005, Cristian Nacu worked at IFC as an investment professional.

For 12 years, between 2005 and 2017, he has been Partner in Enterprise Investors, one of the largest and oldest private equity firms in Central and Eastern Europe and he managed EI’s Representative Office in Romania. For the last two years of this period, he has been senior advisor of the President of the firm. Enterprise Investors has been one of the most active and successful private equity investors in CEE and Romania.

Cristian Nacu had also a prestigious non-profit activity being board member or chairing many professional or non-profit organizations. He is currently a Board member of Junior Achievement Romania, one of the worlds largest educational organizations for entrepreneurial skills and a Board member of the Romanian America Foundation, the largest American grant making foundation in Romania, investing in entrepreneurship, education and community development. He is also one of the founders of Re-Think Romania, a think tank dedicated to transforming Romania.

On April 25, 2024, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, an exclusively OFFLINE event for entrepreneurs and the capital markets community.

 

The agenda of this event will be as follows:

08:30 (EEST) – 10:00 Welcome coffee & registration

10:00 – 10:05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal

10:05 – 10:55 Panel Trends of the capital markets

10:55 – 11:45 Panel IPO

11:45 – 12:15 Coffee Break

12:15 – 13:05 Panel Bonds

13:05 – 13:10 Final notes

13:10 – 14:00 Lunch & networking

 

 

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

IFC imprumuta pana la 50 mil. Euro catre UniCredit Leasing pentru finantarea IMM-urilor. Jumatate din bani sunt alocati pentru proiecte in domeniul schimbarii climatice

UniCredit Leasing, una dintre cele mai mari firme de pe piata de leasing din Romania si parte a grupului financiar italian UniCredit, a anuntat pe 28 noiembrie 2023 contractarea unui imprumut de pana la 50 mil. Euro de la International Finance Corporation (IFC), potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Finantarea are ca scop sa extinda gama de produse dedicate energiei verzi si pentru a creste competitivitatea pe piața finantarii proiectelor climatice.

Fondurile alocate vor merge catre IMM-uri, in conditiile in care jumatate din imprumut are ca destinatie finantarea proiectelor in domeniul schimbarilor climatice. 

„Aceasta finantare se incadreaza in strategia mai ampla de sustenabilitate a Grupului UniCredit: asezarea pe fundamente solide pentru a crea valoare. Ca lider in industria de leasing, avem nu doar rolul, ci si datoria de a sprijini IMM-urile prin structurarea finantarii pentru active care vor reduce emisiile si vor promova productia de energie verde”, a declarat Daniela Bodirca, CEO al UniCredit Leasing. „Pozitia de lider de piata pe care o detinem de 15 ani nu rezulta doar din cifre, ci si din faptul ca depunem eforturi comune de a fi in pas cu tendintele pietei si, cel mai important, de a ne asculta clientii si partenerii de afaceri. Impartasim aceasta responsabilitate fata de echipa noastra, de partenerii nostri, clienții nostri si, prin angajamentele noastre ESG, fata de societate in general. ESG a devenit parte din ADN-ul afacerii noastre.” 

IFC va sprijini UCLC sa isi dezvolte si sa isi extinda activitatea de finantare in domeniul combaterii schimbarilor climatice, ajutand in acelasi timp compania sa isi imbunatateasca procesele interne pentru a putea acorda mai multe imprumuturi IMM-urilor si corporatiilor pentru proiecte climatice.

„Parteneriatul nostru cu UniCredit Group va extinde accesul atat de necesar la finantare pentru IMM-uri si pentru investitii ecologice in Romania”, a declarat Etleva Koka, Manager regional de sector pentru Europa, Sector – Institutii Financiare. „Pentru ca tranzitia ecologica a Romaniei sa aiba succes, sectorul financiar local trebuie sa se implice profund si amplu. Leasingul este un produs excelent pentru a finanta, de exemplu, investitii in capacitati locale de productie energetica sau in activitati industriale mai curate si mai eficiente energetic.”

IMM-urile au acces limitat la finantare, desi asigura aproximativ 70% din locurile de munca in Romania, deficitul de finantare a acestora fiind estimat la 33 mld. USD. Circa 40% dintre IMM-uri nu au acces sau au acces limitat la creditare. In plus, pentru a-si indeplini contributia nationala la atenuarea schimbarilor climatice, Romania are nevoie de investitii estimate in valoare de 165 mld. USD intre 2021 si 2030. 

Credit foto: MIRSANU.RO.

Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC: Speram ca legislatia privind parteneriatul public – privat sa fie promovata curand. Romania are nevoie de de finantare de 350 mld. USD, din care 300 mld. pentru infrastructura, ca sa ajunga la Net Zero in 2050

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi.”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC) in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani si suntem probabil cel mai mare finantator de astfel de instrumente. Ele au marele avantaj ca intaresc bancile emitente in cazul unor situatii dificile pentru ca se comporta ca si equity, sunt imprumuturi dar se comporta ca si equity in caz de rezolutie. Si, al doilea aspect, este partea de utilizare a fondurilor. Ele au avantajul fantastic ca pot fi facute tematice”, a adaugat acesta.

„Noi am ajutat intotdeauna si am sprijinit bancile sa faca bonduri verzi, imprumuturi albastre, lucruri care sa ajute la decarbonizare. Mai mult decat atat bancile in constructia lor de portofolii de tipul acesta verzi, sustenabile, primesc de la noi si un ajutor de know how. Am organizat la inceputul anului niste seminarii pentru banci pentru a fi siguri ca si ele inteleg necesitatile folosirii unor bani care au fost stransi cu aceasta tema verde.”, a spus reprezentantul IFC.

IFC are in Romania cea mai puternica expunere din Europa, cu un portofoliu concentrat in zona de obligatiuni verzi si imprumuturi catre sectorul privat.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la net zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a punctat Cristian Nacu.

„De aia noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, afirma acesta.

„Pentru ca se stie ca majoritatea acestor industrii – energie, transporturi sunt proprietate de stat si atunci singura modalitate a sectorului privat de a participa la acest efort este prin parteneriate publice private.”, adauga reprezentantul IFC.

„Speram ca legislatia sa fie promovata curand, sunt niste imbunatatiri la legislatie care vor face procesul fezabil si imediat sa speram ca vor urma cateva proiecte care sa arate cum se pot face aceste parteneriate in asa fel incat sa putem promova impreuna”, a mai declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC) la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: „Fie ca ne place sau nu, nu mai este intrebarea: viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”. Romania are nevoie de fonduri publice si private de 350 mld. USD pana in 2050 pentru decarbonare, din care 300 mld. pentru infrastructura. Circa 1.000 de companii locale vor avea din 2025 standarde obligatorii de raportare in sustenabilitate. De ce greenwashing-ul este furt si cum poate fi combatut. Ce impact are ESG in finantarea bancara, piete de capital, industrie, energie, transport & logistica, private equity si sectorul consumer

Fiecare sector economic in acest moment se indreapta intr-un mod sau altul in directia decarbonarii, un proces care necesita o finantare uriasa si solutii de acoperire a acesteia intr-un mix de fonduri publice alocate cu bani din mediul privat, insa cu termene de implementare din ce in ce mai apropiate, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat lideri de afaceri, institutii financiare internationale, bancheri, investitori, antreprenori, consultanti si reprezentanti ai unor asociatii din mai multe sectoare economice.

„Multe provocari macroeconomice si geopolitice pe care le infruntam imping piata si, fie ca ne place sau nu, nu mai este acum intrebarea: Viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”, a punctat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul evenimentului. Intrebarea este cum sa fim siguri ca orice actiune din sectorul corporatist (companii – n.r.) sau a unui investitor va fi relevanta, adauga ea. „Cum putem sa ne asiguram ca ii stimulam pe cei care iau deciziile cu privire la programele lor de investitii sa se uite la componente verzi si sustenabile si ce pot face institutii ca EBRD pentru a ajuta dezvoltarea pietei?”, subliniaza Victoria Zinchuk, care conduce de la 1 septembrie 2023 biroul EBRD din Romania.

Potrivit acesteia, EBRD are ca tinta ca pana in 2025 minim 50% din toate investitiile pe care institutia financiara internationala le face in tarile in care opereaza sa fie investitii verzi, in contextul in care EBRD aloca un volum de investitii de 12 – 13 mld. Euro pe an.

Nevoile de dezvoltare si, implicit, de finantare ale Romaniei sunt foarte mari in acest moment in atingerea tintelor climatice.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la Net Zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si, din calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale, se estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru International Finance Corporation (IFC), un alt finantator si catalizator financiar major pentru economia locala.

„De asta, noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, explica acesta.

Reglementarile care vizeaza companiile pentru alinierea la atingerea tintelor climatice pe termen lung vin deja cu termene scurte de implementare.

„Avem multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta”, sustine Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova.

„Am vorbit de reglementari. Din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte. El adauga ca in acest moment se vad alocari corespunzatoare de atentie si resurse in acest domeniu cu predilectie in doua mari sectoare – energie si industria bancara.

Implementarea politicilor ESG de catre companii va insemna o schimbare si o adaptare la nivelul modelelor de afaceri.

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie, care vor intra in efectivitate. O parte au intrat, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri. Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile, daca nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens.”, a punctat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank si director executiv al ROPEA.

Fenomenul de greenwashing, care a aparut odata cu procesele de aliniere la atingerea tintelor climatice, poate fi combatut prin masuri de control ale autoritatilor.

„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, a punctat Marian Nastase, Presedintele Alro Slatina, producator de aluminiu de talie regionala.

„Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa exista un mecanism de verificare. In celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore. Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi pentru ca unii fac, iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, afirma reprezentantul Alro.
TOPICURI

 

  • Impactul ESG in energie & utilitati
  • Impactul ESG in industrie
  • Impactul ESG in transport & logistica
  • Impactul ESG in finantarea pe bursa
  • Impactul ESG in finantarea bancara
  • Impactul ESG in sectorul fondurilor de investitii (private equity)
  • Impactul ESG in finantarea prin intermediul institutiilor financiare internationale (IFI)
  • Impactul ESG in Consumer industries

 

 

Energie & Utilitati.

„Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte.

Nevoia de investitii in sectorul de energie si utilitati pentru atingerea tintelor climatice este critica in zona de infrastructura.

„Strict pe infrastructura, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea). Am vorbit foarte mult de structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei. Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru, lumea este ingrijorata de necesarul de investitii n grid pentru ca poate sa fie o problema reala, daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru ca, fara acces la o infrastructura dezvoltata, nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania.”, subliniaza Dana Daraban, director executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

Pentru alinierea retelelor de distributie de energie la tintele privind tranzitia energetica pana in 2030 este nevoie de minim o triplare a investitiilor.

„Noi daca vrem si in infrastructura de energie, trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii. Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatori in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza, adica minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030, ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil”, afirma Dana Daraban de la ACUE.

Alocarea de fonduri publice va scadea presiunea pe consumatorul final.

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii si transport si distributie si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu doar in Romania, adica consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici nu doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati”, afirma Marian Nastase, Presedinte Alro.

In opinia sa, in Romania s-a creat o bula speculativa, care are efecte pe mai multe planuri.

„Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil asa numitele PPA-uri. Vedem un blocaj masiv in Romania. In realitate s-a creat o bula. Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, afirma presedintele Alro.

Acesta sustine ca un MW de energie fotovoltaica, care astazi costa in jurul a 600.000 Euro, este majorat in medie cu aproape 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul, astfel ca un MW instalat de energie fotovoltaica ajunge la circa 900.000 Euro.

„Este o inflatare, este o bula speculativa. Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei. Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, afirma Marian Nastase.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene. Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani. Jumatate din fondurile europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul”, acuza reprezentantul Alro Slatina, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

In ceea ce priveste prosumerii, presedintele Alro sustine ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie electrica.

 

 

Industrie.

Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Generation EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici.

„Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa ni-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de business, se inoveaza foarte mult si uitati-va ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre inafara Europei sau a SUA se intorc acasa. Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe fonduri in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Noi avem va dau cateva exemple. Cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici”, nuanteaza Alexandru Reff de la Deloitte.

„Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare. Deci e foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local”, adauga Alexandru Reff.

O alta problema in sector este lipsa certificatelor de origine a produselor.

„Noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun:  „Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde.” Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine.”, afirma presedintele Alro.

„Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei.”, sustine Marian Nastase.

 

 

Transport & Logistica.

Piata de logistica si spatii industriale catalizeaza acum o mare parte din impactul ESG la nivelul sectorului imobiliar.

„Acolo (in logistica – n.r) cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia. In office, zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Sectorul imobiliar mobilizeaza in prezent discutii privind credite verzi si obligatiuni verzi de circa 1 mld. Euro.

„Este greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza estimarilor cred ca vorbim de 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri.”, estimeaza Mihai Patrulescu de la CBRE.

In sectorul de transport si mobilitate, miza este si mai mare in ceea ce priveste impactul ESG.

„Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii”, puncteaza Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS).

In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul, care este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic.

„Linde ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceputului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi. Intr-adevar sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili a fi investiti in acest gen de proiecte. De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 pe importul in UE de produse poluante si e un mecanism al UE parte din pachetul climatic care vizeaza reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030 – n.r.) . Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, sustine Vlad Stoicescu de la ACS.

„Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor”, a spus reprezentantul ACS.

 

 

Finantare prin piete de capital.

Pe piata de capital, IPO-urile si emisiunile de obligatiuni sunt in acest moment marcate de contextul de piata, in care investitorii se uita la dobanzile ridicate si la climatul general influentat de mai multi factori.

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestie si de mental pana la urma pentru ca odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%,  daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat se vor debloca lucrurile poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”,  a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider al pietei locale de asset management.

Activele verzi au fost in acest an motorul unor tranzactii semnificative pe bursa de la Bucuresti, daca avem in vedere IPO-ul producatorului de energie verde Hidroelectrica si emisiunile cu obligatiuni derulate de catre banci.

„Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora. La acest succes a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens. In legatura cu programul, avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Si aici cum spuneam si la inceput, potentialul il vedem ca fiind unul mare”, a declarat Romulus Mircea, Head of Tresury Raiffeisen Bank Romania.

De cealalta parte, managerii de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali si cumparatori locali de titluri, raman ghidati de lichiditate oferita de astfel de instrumente.

„In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente. In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de green bonds sau sustainability link bonds de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate”, puncteaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

Ca perspectiva, sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti noi tranzactii de obligatiuni cu componenta sustenabila.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente sa le avem reglementate in viitorul apropiat. Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din  aceste finantari sa se intample prin piata de capital.”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. In plus, o sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

 

 

Finantare bancara.

Impactul ESG in sectorul bancar se simte in portofoliile bancilor, unde cererea de finantari sustenabile este in crestere.

Raiffeisen Bank Romania avea alocate pana la finele anului trecut 500 mil. Euro, din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi.

„Noi astazi avem un proces de originare unul din doua credite ipotecare pe care le originam sunt verzi, dar si in zona de project finance, corporate avem proiecte verzi, finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila. Ne asteptam in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici”, afirma Romulus Mircea de la Raiffeisen Bank Romania, una dintre bancile mari de pe piata locala.

„In Patria Bank, inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustenabilitate, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor din retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung.”, a declarat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank.

Finantarile bancare sustenabile sunt o ruta alternativa la emisiunile de obligatuni sustenabile pentru companiile care au nevoie de finantare.

„Cumva creditul fiind un tip de finantare alternativ la bonduri, noi, in ultimii 2 ani, aproape mereu am avut cel putin un proiect activ, respectiv un proiect – doua in pipeline care sa includa componenta de finantare sustenabila. Cel mai mare astfel de credit in acest an a fost finantarea oferita de Erste si Raiffeisen catre NEPI de 200 mil. Euro”, afirma Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei globale de avocatura Dentons.

Potrivit acesteia, CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) a atras atentia ca pana la 50% din portofoliile bancilor sunt expuse unor sectoare ca afectate de schimbarile climatice.

„Acum cativa ani stiu ca 3% din portofolii erau considerate verzi, am auzit azi procentul de 10%, insa, adresandu-ne cumva CEE noi fiind si avocati de drept englez,  vedem tranzactiile acestea cross-border in regiune. Vedem angajamente ale bancilor de Net Zero pana in 2050. Asta inseamna ca deja in 2030 portofoliile bancilor trebuie sa arate diferit. Creditele se acorda pe 3 – 5 – 7 ani, iar asta inseamna ca in urmatorii ani trebuie sa vedem deja credite care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030 si observam ca bancile isi dezvolta criterii de rating intern pentru a putea sa faca aceste evaluari. Vedem presiune pe actorii si din mediul bancar pentru a obtine si a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG”, a mai spus avocatul Dentons.

 

Private equity.

Fondurile de investiii urmaresc implementarea politicilor ESG in portofoliile de companii, avand in vedere ca vin bani in fondurile de private equity de la institutii cu focus pe ESG.

„As vrea sa aduc atentia la S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere guvernanta este foarte importanta pentru E si S, pentru ca sa ai KPI si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, semnaleaza Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator al managerului de private equity Morphosis Capital.

Daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, adauga Simona Gemeneanu.

Managerul de capital privat spune ca au fost stabiliti pasi pentru stabilirea KPI avand in vedere ca 3 companii din portofoliu au peste 250 de angajati si probabil vor urma sa indeplineasca si alte criterii, avand in vedere ca primul an de raportare pentru companiile nelistate este 2026 pentru situatiile anuale din 2025.

 

 

Finantare prin intermendiul institutiilor financiare internationale (IFI).

EBRD a investit pana acum peste 10 mld. Euro in economia Romaniei si dispunde de un portofoliu actual local de 2,5 mld. Euro.

„La acest moment, peste 70% din portofoliul nostru, precum si business-ul nou este verde. Portofoliul este echilbrat si cine se asteapta ca energia regenerabila sa aiba cea mai mare expunere, putem spune ca este cea mai dinamica, dar nu cea mai mare in portofoliu. Joaca un rol foarte important in constructia noastra de pipeline-ului in portofoliul nostru si cred ca intr-un an de acum incolo structura de portofoliu s-ar putea schimba cand vorbim despre cat cantareste energia, in mod particular ebergia regenerabila in  portofoliul nostru total”, a precizat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania al EBRD.

Portofoliul din Romania este impartit intre expuneri pe sectorul financiar, sectorul ICA – industrie, comert si agribusiness care acopera productie, sectorul de proprietati, centre logistice, productie alimentara si procesare, sectorul telecom, in timp ce infrastructura are o pondere semnificativa in portofoliu.

„Ne uitam sa investim mai mult din capitalul nostru in Romania pentru ca este o piata foarte dinamica unde vedem ca au loc multe investitii in diferite sectoare si ne-ar placea sa fim parte a acestei povesti de succes mai departe. Romania este a sasea piata EBRD din punct de vedere al marimii portofoliului dintre pietele in care opereaza institutia financiara.

EBRD este agnostic din punct de vedere sectorial si este interesata sa joace rol de investitor – ancora in tranzactii sau sa faca parte din imprumuturi mari sindicalizate adresate pietei locale, fie in rol de coordonare, fie de participant in sindicatul de banci.

„As spune daca intrebati daca focusul ar trebui sa fie credite sindicalizate sau tranzactii pe piata de capital as pune ca prioritatea este oricat de mult ne place sa avem un rol instrumental in tranzactii mari de sindicalizare ca suntem extrem de interesati sa scalam tranzactii pe piata de capital. Pentru noi, strategic sunt foarte importante tranzactiile de e piata de capital pentru ca mai degraba vor merge in spatiul de active verzi si sustenabile, iar dezvoltarea pietei de capital locale este ceva ce suntem foarte pregatiti sa sustinem si sa promovam in anii urmatori”, a subliniat Victoria Zinchuk din partea EBRD.

IFC, un alt investitor – ancora in piata de capital si in finantarea adresata sectorului privat din Romania, este de asemenea pregatit sa participe la viitoare tranzactii de finantare verde.

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi. In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem  peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani”, a spus Cristian Nacu de la IFC.

 

 

Consumer.

Retail.

„Exista o guvernanta a companiilor si o alta, sa zicem publica, a autoritatilor publice. Vedem decizii, hotarari, legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, afirma George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, adauga George Badescu din partea asociatiei care reprezinta marile retele de retail din Romania.

Industrie alimentara.

„Am incetinit un pic partea de panouri fotovoltaice. Am reusit insa sa ne innoim parcul auto printr-un parteneriat strategic cu cei de la Autonom. Si acum suntem in plin proces de discutare a ofertelor si speram concretizarea cat mai rapida pe partea aceasta de instalare a panourilor fotovoltaice in contextul in care vom adresa energie verde pentru ambele facilitati de productie. Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer la producatorul din industria alimentara Verdino Green Foods, companie fondata de catre antreprenorul Raul Ciurtin si in care a investit fondul de investitii BlackPeak Capital.

Servicii medicale private.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale de acest domeniu, mai degraba, reglementat legislativ. Noi in schimb la Medima ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara si anume mai degraba a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare.”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, companie aflata in portofoliul fondurilor de investitii Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food.”, a adaugat Vlad Ardeleanu de la Medima Health.

Fintech.

„In wealth management,impactul ESG este impartit in 2 categorii mari – zona de credit la care toata lumea crede ca nu are legatura cu wealth management-ul (…) si zona de asset management unde iti administrezi banii pentru ca ai un surplus si vrei sa faci ceva cu ei. In fiecare componenta lucrurile sunt cumva diferite”, a declarat Andrei Perianu, Cofondator si COO la platforma de servicii financiare Bankata.

„In zona de asset management, consumatorul final el nu intelege neaparat beneficiul unui fond ESG sau nu la magnitudinea pe care cei din zona de fonduri o imping catre consumatorul final, iar asta inseamna ca vorbim de ESG pana la randament (…) In zona cealalta, de credit, oamenii sunt foarte doritori sa faca mai multe, dar problema este ca orice e finantat acum este sub presiune. Si o casa verde, pe care toata lumea si-o doreste in Romania, e sub presiune pentru ca nu poti sa ti-o iei, dobanzile sunt mai mari ca acum doi ani”. spune Andrei Perianu de la Bankata, care adauga ca situatia este intalnita si la achizitiile de panouri fotovoltaice si masini electrice.

 

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

 

nacu main

Cristian Nacu, IFC: Urmatorul deal semnificativ pentru Fondul Proprietatea ar putea fi Aeroportul Otopeni, iar noi am mai facut o astfel de tranzactie in Mexic cu echipa de advisory PPP. In Romania, am incheiat anul fiscal cu 546 mil. USD si portofoliul nostru a ajuns la 1,7 mld. USD, adica 40% din expunerea pe Europa

„IFC nu poate sa cumpere pentru ca cumpararea de actiuni existente deja nu este considerata o activitate de dezvoltare. Noi suntem o institutie de dezvoltare si de asta doar simpla cumparare de actiuni de pe piata nu ar indeplini mandatul nostru de dezvoltare pe care l-am primit de la actionarii nostri, de la statele membre. Acesta este motivul pentru care nu cumparam actiuni de pe piata decat in cazuri foarte rare si speciale in care urmeaza sa facem ceva in compania respectiva”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC) in cadrul evenimentului online ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON, organizat pe 13 iulie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

IFC nu a subscris la IPO Hidroelectrica pentru ca nu face parte din mandatul de dezvoltare, dat de catre actionarii sai care sunt state membre, a precizat Cristian Nacu.

„Sunt foarte bucuros si eu de reusita celor de la Hidroelectrica, si, in primul rand, a celor de la Fondul Proprietatea care au incasat o suma impresionanta, dealtfel cred ca este cel mai mare IPO din Europa de anul asta. Este un succes fantastic, a pus din nou Romania pe harta tranzactiilor semnificative”, a spus Nacu.

Ce urmeaza ca potential de tranzactii pe piata?

„Cred ca nu trebuie sa ne facem iluzii ca maine mai avem o tranzactie ca asta, asta este un eveniment mare si nu trebuie sa fim atat de naivi incat sa credem ca se va repeta curand. Cu toate astea, exista cateva premise Romgaz are nevoie de finantari semnificative pentru Neptun Deep. In plus exista oportunitati poate insuficient investigate dupa parerea mea de exemplu chiar si pentru Fondul Proprietatea urmatorul deal semnificativ ar putea chiar Aeroportul Otopeni. Se stie ca aeroportul este intr-o nevoie uriasa de investitii. Noi am facut in Mexic o tranzactie, se stie ca noi avem o divizie puternica de advisory pentru structurarea de tranzactii PPP, noi am facut o tranzactie in Mexic care a implicat atat concesionarea unor aeroporturi, cat si listarea la bursa, oferind astfel posibilitatea Fondului Proprietatea sa faca un nou exit sau un exit partial”, afirma reprezentantul IFC.

„N-ar fi rau sa gandim din nou aceste idei, sa le reluam, aeroportul este probabil unul dintre cele mai atractive active din Romania la ora actuala si ar putea fi o idee foarte buna mai ales ca fondurile europene pentru investitii in aeroport sunt aproape inexistente pentru ca, se stie, ca UE considera ca un aeroport nou mareste amprenta de gaze de sera astfel ca nu sprijina astfel de investitii. Va trebui gasite alte solutii pentru finantare”, adauga acesta.

„Cred ca rolul statului este important in continuarea acestui momentum si daca statul va continua sa vina cu active atractive, probabil, ca si sectorul privat va avea mai mult curaj sa incerce piata”, puncteaza Cristian Nacu.

„Noi am sprijinit mereu piata de capital si activitatea noastra a avut ca scop, unul din scopurile principale  sa crestem piata de capital, de aceea marea majoritate a investitiilor noastre in bonduri, mai ales in bonduri listate la bursa si nu facem putine bonduri. In total daca este sa facem asa putin de socoteli, incepand cu 2018 am investit 2,1 miliarde in piata romaneasca , astazi portofoliul nostru este la 1,7 mld. USD total expunere pe piata romaneasca, cel mai mare portofoliu din Europa de departe”, a spus reprezentantul IFC.

„Aproape 40% din totalul expunerii pe Europa este in Romania. Anul trecut fiscal care pentru noi s-a incheiat la 30 iunie a reprezentat un nou record. Anul acesta am terminat cu 546 mil. USD, marea majoritate au fost investitii bancare sau in institutii financiare nonbancare de genul companiilor de leasing. Din cei aproape 550 mil. USD realizati anul acesta, vreo 430 mil. USD au fost finantari MREL sau Basel 3 tier 2, deci sprijina si sustenabilitatea bancilor in general si ca si utilizare a fondurilor fie sunt utilizate pentru constructia de portofolii verzi gen finantari verzi, fie isi propun diferite tinte de sustenabilitate de genul finantarea companiilor sustinute de femei sau diverse alte tipuri de bonduri tematice ca sa zic asa”, afirma Cristian Nacu.

IFC ar investi in obligatiuni lansate pe bursa pentru a finanta proiectul Neptun Deep din Marea Neagra?

„Este destul de complicat de spus in momentul de fata. Nu exista nimic pe piata. Trebuie sa vedem si sa analizam si intern, cum spuneai sunt cateva probleme, pe de o parte este o companie de stat, pe de alta parte, trebuie sa vedem in ce masura guvernanta corporativa este una ca a unei companii private, este un element important pentru decizia unei astfel de implicari. Mai este si problema cu gazul se stie ca UE nu mai finanteaza astfel de actiuni, noi avem un numar mare de actionari din UE in componenta Bancii Mondiale deci sunt multe elemente care trebuie luate in calcul si ma tem ca nu pot da un raspuns acum”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC) la panelul Noi orizonturi pentru piata de capital din Romania din cadrul evenimentului online organizat pe 13 iulie.

Partenerul evenimentului ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON este NNDKP.

nacu main

Cristian Nacu, Senior Country Officer of International Finance Corporation, speaker of ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON

Cristian Nacu,  Senior Country Officer of International Finance Corporation, is one of the speakers of ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON.

Romanian born and educated, with more than 20 years of experience in private equity, investment banking and privatization, Cristian Nacu is one of the most experienced and respected managers and investment professionals in the region. He is Sr. Country Officer for Romania of International Finance Corporation, an institution of the World Bank Group, returning to IFC after 13 years. Previously, between 1999 and 2005, Cristian Nacu worked at IFC as investment professional.

For 12 years, between 2005 and 2017, he has been Partner in Enterprise Investors, one of the largest and oldest private equity firms in Central and Eastern Europe and he managed EI’s Representative Office in Romania. For the last two years of this period, he has been senior advisor of the President of the firm. Enterprise Investors has been one of the most active and successful private equity investors in CEE and Romania, raising since 1990 nine funds with total capital exceeding EUR 2.5 billion.

Cristian Nacu had also a prestigious non-profit activity being board member or chairing many professional or non-profit organizations. He is currently member of the Board of Junior Achievement Romania, one of the world largest educational organization for entrepreneurial skills and has been for many years President of SEEPEA, the South Eastern European Private Equity Association and board member of Nesst Foundation Romania, a supporter of social entrepreneurship.

On July 13, 2023, MIRSANU.RO is hosting ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON, an ONLINE event for entrepreneurs and capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

10.00 (EEST/GMT+2) – 10.05 Introduction by the event moderator

10.05 – 11.30 Panel The impact of IPO Hidroelectrica and Neptun Deep on the Bucharest Stock Exchange

11.30 – 12.55 Panel New horizon for the Romanian capital market

12.55 – 13.00 Conclusions

 

The event’s partner is NNDKP. If you are interested in attending this event or to make a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

nacu main

Cristian Nacu, IFC: Pana la sfarsitul anului fiscal 2023, portofoliul IFC din Romania va ajunge undeva la 1,6 mld. USD, iar investitiile ne asteptam sa depaseasca nivelul de 458 mil. USD din 2022. Pe langa banci, exista si companii care au in vedere emisiuni de obligatiuni verzi

”Astazi, IFC are in Romania un portofoliu de 1,5 mld.USD si suntem pana la sfarsitul anului o sa ajungem undeva la 1,6 mld. USD. Este cel mai mare portofoliu din Europa, reprezinta peste 45% din portofoliul total din Europa la ora actuala, Romania este a zecea tara din lume ca expunere si aproape jumatate din ce am facut noi in ultimii 32 de ani s-a intamplat in ultimii 5 ani”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer International Finance Corporation (IFC), la MIRSANU IPO CHALLENGE, eveniment online organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

”Asta reflecta si nevoia tarii. Suntem constienti ca este o tara care are nevoie de finantari foarte multe pentru ca se dezvolta cu un ritm foarte accelerat, dar este si datorita nevoilor de finantari verzi”, puncteaza Cristian Nacu.

”La 30 iunie 2023, probabil portofoliul IFC din Romania va fi undeva probabil la 1,6 mld. USD”, explica reprezentantul IFC.

”Majoritatea este debt (instrumente de finantare – n.r.), noi nu avem equity (actiuni – n.r.) mai deloc in Romania”, explica acesta structura portofoliului local. ”Pentru noi ca institutie de dezvoltare, vanzarea de actiuni nu este dorita. Foarte rar se intampla sa cumparam actiuni existente din piata. De aceea, nu prea cumparam pe bursa, ci cel mult sa participam la o crestere de capital”, adauga reprezentantul IFC.

”In ultima vreme, in ultimii 2 ani o buna parte din investitii a fost in obligatiuni, dar facem in acelasi timp si imprumuturi directe catre companii sau catre banci. In 2022 au fost 458 mil. USD, pentru 2023 nu suntem inca la sfarsitul anului fiscal care se inchide pe 30 iunie, asteptarile sunt sa fie peste nivelul de anul trecut”, a precizat Cristian Nacu.

”IFC a fost prezent in piata de obligatiuni in special in cele de tip MREL si Basel 3 Tier 2, finantari in general. As putea spune ca in ultimii ani IFC a fost probabil cel mai mare sau, in orice caz, unul dintre cei mai mari cumparatori de astfel de obligatiuni din piata. Dealtfel, numai in ultimii 2 ani, 2022 si 2023, am investit peste 450 mil. USD in astfel de finantari. Finantarile de tip MREL si Basel 3 Tier 2 sunt interesante din mai multe puncte de vedere. In primul rand, pentru ca ele contribuie la intarirea bilanturilor bancilor. Se stie ca este o cerinta a bancii nationale pentru a pregati bancile in cazul in care ar avea, Doamne fereste, vreo problema”, afirma reprezentantul institutiei financiare internationale.

”Vom continua cu aceasta strategie si in anul urmator fiscal, anul fiscal pentru noi se incheie in iunie si ne asteptam sa depasim rezultatele de anul trecut, cand a fost un an record. In anul fiscal 2022 am facut 458 mil. USD, anul asta ne asteptam sa facem chiar mai mult de atat. Suntem deja aproape acolo. Si evident aceste tipuri de finantari tematice pentru banci si institutii bancare, institutii nebancare au fost o parte importanta din portofoliu”, adauga Cristian Nacu.

”Aceste tipuri de datorii au un anumit grad de convertibilitate in equity si in felul asta intaresc banca in caz de o situatie speciala. Dar ce este mai frumos este ca in ceea ce priveste utilizarea fondurilor ele pot fi folosite pentru diverse teme. Si bond-urile acestea tematice pot fi verzi, pot fi albastre cum a fost chiar imprumutul pe care l-am dat la Banca Transilvania special pentru tot ceea ce tine de apa – asta inseamna finantarile albastre, finantari care se refera fie la pescuit sustenabil, fie la tratarea apei, fie la irigatii, fie orice tine de suprafata de apa. Pentru noi astea sunt ca institutie de dezvoltare si se stie ca IFC este cea mai mare institutie de dezvoltare pentru sectorul privat din pietele emergente din lume pentru noi asta este una din temele principale pentru strategia actuala si pentru cea viitoare”, explica reprezentantul IFC.

”Nu vom face doar catre institutii financiare aceste finantari, o vom face si am facut-o si in trecut catre o multime de companii de proprietate comerciala ma refer la retail, logistica, office buildings, in general cam tot ce se poate face astazi in materie de obligatiuni verzi noi am fost investitor – ancora pentru foarte multe”, afirma Cristian Nacu.

Potrivit acestuia, exista companii care au in vedere astfel de emisiuni, in special emisiuni de bonduri verzi. ”Daca este sa fim noi investitori intr-o astfel de emisiune, in general indrumam intotdeauna banca sau institutia emitenta sa listeze la bursa pentru ca este parte din obligatia noastra de a incuraja si dezvoltarea pietei de capital”, adauga oficialul IFC.

”In plus situatia de la Agricover nu arata ca piata este dornica de altceva inafara de Hidroelectrica deocamdata. Dupa ce o sa vedem ce o sa se intample cu Hidroelectrica probabil o sa putem sa ne facem o idee si despre restul”, afirma Cristian Nacu.

”Mie mi se pare ca, ceea ce se intampla acum cu listarile companiilor de stat, trebuia sa se intample de mult timp. Piata trebuie crescuta si educata pentru ca altfel se stie ca piata romaneasca este una dintre cele mai mici din UE ca si procent din PIB. Cred ca statul avea obligatia sa faca acest lucru mai demult ca sa creeze lichiditate in piata,  ca sa puna companii bine conduse in atentia actionarilor astfel incat oamenii sa se obisnuiasca in timp, mai ales cei institutionali ca pe bursa din Bucuresti pot fi gasite companii noi si de valoare. Din pacate a ales sa nu o prea faca decat foarte rar. Si acum Hidroelectrica nu a fost optiunea statului de listare, ci a Fondului Proprietatea sa iasa in felul asta. Si a facut un lucru foarte bun ca i-a determinat sa faca aceasta listare”, puncteaza Nacu.

”In cazul Agricover, Agricover nu a esuat din cauza investitorilor de retail. Agricover a esuat din cauza lipsei de vizibilitate si a lipsei de intelegere a business-ului, poate insuficient explicat, poate contextul a fost nefericit. Dupa parerea mea, Agricover este una dintre cele mai bune companii din Romania”, sustine acesta.

”Este o companie extraordinara. Din pacate, piata nu i-a inteles si asta e, nu au decat sa repete lucrul asta poate altdata mai bine. Dar in sine nu este un semn bun pentru investitorii antreprenoriali din Romania pentru ca arata ca piata poate fi destul de complexa si sa nu reusesti intotdeauna”, este de parere Cristian Nacu.

”In ultima vreme in ceea ce priveste bond-urile mai ales pe Aero au fost cateva situatii in care s-a vandut aproape orice au scos. Si aici trebuie avut mai multa grija. De calitatea celor care s-au facut in trecut depinde succesul celor care se fac in viitor”, afirma Nacu.

”Si aici si adviserii ar trebui sa educe antreprenorii. Un IPO de succes este un IPO care dincolo de plasarea actiunilor sau a emisiunii mai lasa ceva si pentru cei care vin dupa aceea. Adica nu trebuie facut la pretul maxim posibil eventual nu doar astazi ci pe urmatorii 2 – 3 ani pentru ca atunci investitorii care cumpara daca nu le lasi si lor nimic data viitoare nu mai vin. Putine IPO-uri de la noi au respectat acest principiu”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC, in in cadrul panelului Obligatiuni traditionale vs Obligatiuni verzi al evenimentului online organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2023 sunt Banca Transilvania si Dentons.

mipoc vizual main

MIRSANU IPO CHALLENGE 2023: Industria de asset management din Romania si fondurile locale de pensii ar putea investi in jurul a 1,5 mld. Euro in IPO Hidroelectrica. Ce spune EBRD, actionar minoritar al Agricover, despre IPO-ul companiei. Cat au investit investitorii – ancora in tranzactii cu obligatiuni verzi. Tendintele de finantare de pe pietele de capital, in tranzactiile IPO si in emisiuni cu obligatiuni

Industria de asset management din Romania si fondurile locale de pensii ar putea investi in jurul a 1,5 mld. Euro in IPO-ul Hidroelectrica date fiind fondurile disponibile in cele doua zone mari de investitori institutionali locali, potrivit unor estimari facute in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, a doua editie a evenimentului organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de investitori, antreprenori si comunitatea de pe pietele de capital.

”Asteptarile noastre avand in vedere discutiile pe care le avem cu consortiul este ca (IPO Hidroelectrica – n.r.) se va intampla in iunie, in a doua parte a lunii iunie. Asta este ce stim noi din elementele pe care le avem noi din discutiile pe care le avem cu consortiul, discutii care adreseaza doar aspecte tehnice ale deal-ului.”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti in cadrul evenimentului.

Pentru partea a doua a acestui an sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti si IPO-uri ale altor companii, printre care Salrom sau Maib – liderul pietei bancare din Republica Moldova.

”Cred ca este mai probabil sa fie a doua jumatate a acestui an decat a doua jumatate a anului viitor”, a spus Vasile Tofan, Senior Partner al managerului regional de private equity Horizon Capital despre potentialul IPO al celei mai mari banci din Republica Moldova pe bursa de la Bucuresti. Horizon Capital a fost artizanul listarii producatorului de vinuri Purcari in 2018 pe bursa de la Bucuresti.

De asemenea, compania antreprenoriala din agricultura Agricover, al carei IPO a esuat pe bursa la mijlocul lunii mai, va pregati o noua tranzactie de listare pe bursa de la Bucuresti.

”Concluziile pe care le tragem noi incep cu concluzia generala care este aceea ca, fie cu IPO sau fara IPO, oricum am fi ramas actionari in Agricover. Este adevarat ca daca IPO-ul ar fi avut succes, am fi ramas un actionar mai mic. Indiferent de procent, participarea noastra sau commitmentul (angajamentul – n.r.) nostru fata de companie ar fi ramas acelasi.  Investitia noastra ca timp, ca efort, ca resurse continua in Agricover pentru ca noi credem cu tarie ca rolul Agricover este pe Bursa de Valori Bucuresti si, probabil, asteptam un context viitor in care putem sa continuam procesul de listare”, a declarat Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania al EBRD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) in cadrul evenimentului online MIRSANU IPO CHALLENGE 2023.

Agricover, detinuta peste 87% de catre antreprenorul Jabbar Kanani si aproape 13% de catre EBRD, a propus printr-o oferta publica derulata in luna mai investitorilor de pe bursa de la Bucuresti o tranzactie de vanzare de pachete de actiuni ale celor doi actionari importanti combinata cu atragerea de capital proaspat prin majorare de capital pe bursa.

”Scopul nostru este sa cream o companie puternica romaneasca, cu o crestere sustenabila, cu un potential de dezvoltare regionala daca asta este strategia dansilor, care sa fie atractiva pe piata. Suntem la etapa la care inca ne tragem concluziile in urma a ceea ce s-a intamplat si ne stabilim o strategie pe viitor. Probabil, structura IPO-ului va fi stabilita la momentul la care hotaram sa revenim in piata in functie de conjunctura respectiva, in functie de interesul pe care il vedem in piata din partea diverselor tipuri de investitori”, a adaugat Mihaela Mihailescu de la EBRD.

Sentimentul de piata in Europa nu a fost unul propice pentru listari si cred ca se mentine de cand a inceput razboiul, spune Loredana Chitu, Partner & Head of capital markets group Romania la firma globala de avocatura Dentons.  ”Este si un delay (intarziere – n.r.) la noi in sensul ca suntem acum consultanti pe 3 IPO-uri de tip 144 A, adica IPO-uri internationale cu valori foarte mari dintre care doua au fost puse pe hold in special din cauza razboiului, iar unul este Hidroelectrica. Dupa cum se stie, este informatie publica, daca se inchide si speram sa se intample asta, o sa reprezinte cel mai mare IPO din istoria Bursei de Valori Bucuresti, dar si din CEE (Europa Centrala si de Est – n.r.) probabil anul acesta, o sa ne duca pe un trend in crestere, diferit de trendul european”, afirma Loredana Chitu de la Dentons.

Din perspectiva de retail, volumele de tranzactionare pe bursa de la Bucuresti au fost destul de scazute anul acesta pentru ca unul dintre motive este acela ca retailul asteapta listarea Hidroelectrica, afirma Daniela Secara, CEO al BT Capital Partners.

”Avem in continuare clienti noi, care pana acum nu au investit in piata de capital, si care au venit sa isi deschida cont de tranzactionare ca sa fie pregatiti pentru momentul listarii. Deci, vedem si speram sa vedem cat mai multe conturi deschise si pe partea de retail”, afirma Daniela Secara, care adauga ca IPO-ul Hidroelectrica este o tranzactie asteptata de peste 17 ani de catre fonduri de investitii, investitori – ancora, intermediari, fiind asteptat un efect benefic asupra tuturor stakeholderilor din piata locala.

Adancimea actuala a industriei de asset management din Romania permite fondurilor deschise de investitii si fondurilor alternative de investitii sa aloce fonduri in jurul a 800 mil. Euro pentru IPO-ul Hidroelectrica, o tranzactie estimata in jurul a 2 mld. Euro in functie de pachetul de actiuni pe care in final va decide sa il vanda Fondul Proprietatea pe bursa de la Bucuresti.

”Din totalul activelor de la 31 martie de 17,5 mld. RON, discut deocamdata de fonduri deschise si apoi separat de fonduri alternative. Deci, din acest total, fondurile de actiuni reprezinta 2,8 mld. RON, iar fondurile multiactive care includ si actiuni reprezinta 1,8 mld. RON. In total, 4,6 mld. RON asta este poza fondurilor deschise de investitii din Romania care ar putea sa subscrie intr-un emitent de actiuni. Regula (de subscriere intr-un emitent – n.r.) este de maxim 10% (din activul investitorului – n.r.), deci regula de baza este 5% din activ poti sa pui intr-un emitent de actiuni, dar poti sa depasesti aceasta limita de 5% pana la 10% cu conditia ca toti emitentii pe care ii ai in acest interval intre 5% si 10% sa dea 40%. Deci presupunand ca poti sa te duci in limita maxima de 10% din 4,6 mld. RON suma disponibila pe care fondurile deschise de investitii ar putea sa o puna este de maxim 460 mil. RON. Daca ne intoarcem la piata de fonduri alternative, piata este mai mare, adica industria este mai mare, dar dintr-un motiv mai simplu, este de 26,4 mld RON, dar 55% are Fondul Proprietatea (vanzatorul pachetului la IPO Hidroelectrica – n.r.) pe care trebuie sa il dam deoparte. Deci, piata, daca dam la o parte FP, ajunge la 11,74 mld. RON. Din acesti bani, presupunand ca toate fondurile si pot sa confirm ca cele mai mari fonduri sunt societatile de investitii financiare (SIF), a caror limita este 40% din totalul activului, dar nu toate fondurile au 40% pentru ca de exemplu sunt unele fonduri destinate investitorilor profesionali si pot sa-si puna toti banii intr-un singur emitent. Dar hai sa plecam de la calculul asta cu 40% din 11 mld. RON, deci din partea cealalta ne ramane o limita de 4,7 mld. RON presupunand ca toate fondurile alternative din Romania incepand cu SIF si continuand cu ceilalti membri pot pune 40% din totalul activului, 4,7 mld. RON.  Asta este maxim maximorum, dar, in realitate, nu poate fi asa pentru ca sunt deja cateva fonduri care au aceasta limita destul de sus, probabil ca sumele o sa fie ceva mai mici. Deci, potentialul calculand este de aproximativ 5 mld. RON din zona de fonduri deschise si din zona de fonduri alternative ca plafon maxim cum spuneam”, estimeaza Horia Gusta, presedintele Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

”De aici incepe scaderea. Am mers la plafoanele maxime, dar pot sa confirm ca niciun administrator nu o sa se duca cu 9,99% din activ in Hidroelectrica sau cu 40% din activ intr-un emitent pe fondurile alternative. Putin probabil sa se intample lucrul asta pentru ca asa cum spuneam exista si administratori de risc si ofiteri de conformitate, care vin si trag semnale de alarma, si banci depozitare, care sunt in jurul administratorilor de fonduri. Cred ca depinde si de pret, administratorii sunt investitori profesionali si isi vor face foarte bine calculele. Dar daca lasam pretul la o parte, daca nu pretul va fi o problema, estimarea mea este ca o sa fie in jur de 4 mld. RON, nu cred ca o sa fie mai mult de 4 mld. RON. 800 mil. Euro ar fi disponibilitatea asa grosso modo a pietei de asset management din Romania la momentul de azi”, a mai precizat Horia Gusta de la AAF.

O suma comparabila poate veni si din sectorul fondurilor de pensii.

”Acum fondurile de pensii au in administrare undeva la 100 mld. RON, limita interna impusa prin legislatie a fost 5% dintr-un emitent ceea ce este in linie cu norma din industrie. S-a schimbat legislatia de curand permitand ca sa poata fi crescuta aceasta limita pana la 10%, conditia fiind ca emitentul respectiv sa fie o companie de stat. Hidroelectrica bifeaza, bineinteles, acest criteriu. La un calcul simplu, 10% inmultit cu 20 mld. Euro duce undeva la 2 mld. euro. Acum, evident din perspectiva riscului nu stiu daca este foarte intelept sa mergi intr-un singur emitent cu 10% chiar daca acest emitent este Hidroelectrica si atunci se vor aplica discount-uri la acest 10% pentru toti administratorii de fonduri. Acum, la o estimare poate varia foarte mult aceasta pondere in functie de pricing, de free float, de cat se va vinde. Ca o estimare asa, probabil, 700 – 800 mil. Euro ar putea fi, dar cum spuneam cu un asterisc pentru ca va depinde foarte mult de calculul fiecaruia, de modul cum va fi prezentat interval de pret in IPO, toate celelalte criterii. Este o estimare grosiera”, precizeaza Dan Gheorghe, Chief Investment Officer al NN Pensii.

 

 

Topicuri

  • Tendinte in finantarea pe pietele de capital, tranzactii IPO si emisiuni cu obligatiuni
  • IPO Agricover
  • IPO Hidroelectrica

 

 

Tendinte in finantarea pe pietele de capital, tranzactii IPO si emisiuni cu obligatiuni

 

Evaluare companii publice vs companii private. ”Media de multipli EBITDA pe sectoare (la companiile listate la BVB – n.r.) a scazut in 2022 la 5,6x EBITDA comparativ cu 8,5x EBITDA medie cat aveam in 2021. Cred eu ca exista o serie de explicatii – sunt companii care au avut rezultate bune in 2022 raportate la ce s-a intamplat in 2021, 2020 cand am avut si partea de pandemie, incertitudine, razboi la granita. Profiturile si indicatorii financiari fiind mai buni, capitalizarea bursiera n-a variat semnificativ si atunci, implicit, multiplii sunt mai mici comparativ cu ce s-a intamplat in 2021 cand erau rezultate mai proaste in majoritatea sectoarelor in contextul de care discutam”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation & Economics la firma de consultanta PwC Romania.

In ce sectoare a fost cea mai agresiva scadere de multipli? ”As putea spune ca in sectorul de electricitate si oil&gas observam o astfel de scadere, eu cred ca se datoreaza si unui an in care performanta financiara a fost destul de mare, cumva mai deosebit fata de asteptarile pe termen lung ale investitorilor pentru aceste sectoare de activitate”, precizeaza Sorin Petre.

Ce sectoare au fost mai reziliente in pastrarea/conservarea valorii business-ului la companiile publice? ”Am putea spune ca sectorul de healthcare (servicii medicale private – n.r.) este acolo si ce am pus noi ca sector materials (materiale de constructii), desi intervalul este destul de mare, am putea spune ca a fost cam la acelasi nivel in termen de multipli. Dar, inca o data, multiplul fiind o valoare relativa depinde atat de capitalizarea bursiera, dar si de performantele punctuale din anul respectiv”, explica consultantul PwC.

In ce sectoare, investitorii platesc in tranzactii M&A multipli mai mari fata de companiile de pe pietele publice? ”Cred ca pe partea de M&A, in sectorul de electricitate asteptarile sunt mai mari, stim contextul in care aceste fonduri disponibile atat la nivel european de la UE si ajutoare de stat sa sustina sectorul de productie electricitate, transport, distributie. Cred ca aici partea de M&A este un pic mai agresiva decat ce observam pe piata de capital. Cred ca asteptarile sunt mai mari pe piata de M&A, oportunitatile sunt mai mari si atunci  investitorii sunt dispusi sa isi asume riscuri suplimentare si sa plateasca mai mult. As putea spune ca in sectorul de electricitate si oil&gas observam o astfel de scadere, eu cred ca se datoreaza si unui an in care performanta financiara a fost destul de mare, cumva mai deosebit fata de asteptarile pe termen lung ale investitorilor pentru aceste sectoare de activitate”, afirma Sorin Petre de la PwC.

 

Finantare prin bursa vs finantare bancara. ”La finantarea investitiilor in companii, aici, ne bazam pe fondurile deja atrase de la investitori (fonduri de la IPO-ul Aquila – n.r.), pe de o parte. Si, pe de alta parte, studiem atragerea de finantari bancare ca sa maximizam utilizarea capitalului. Avand in vedere insa costurile mari de finantare bancara de la ora asta, ne uitam inclusiv la varianta in care intram cu cash pe achizitie de companii si refinantam ulterior astfel incat sa beneficiem de niste dobanzi mai bune”, precizeaza strategia de finantare a companiei Jean Dumitrescu, Investor Relations Director la Aquila, companie listata pe bursa de la Bucuresti in 2021 si care face parte din indicele bursier BET. Pana la urma bancile se uita la capacitatea ta de rambursare, adauga acesta.

”Finantarea pe bursa este si o chestiune de perspectiva atat a companiei, cat si a investitorilor. Pentru ca trebuie sa iti pui problema ce fel de parteneriat vrei. Poti sa te duci in zona de obligatiuni si asta inseamna ca investitorii se asteapta la un anumit randament, la un tichet sau vrei sa-si asume riscul odata cu tine pentru ca in momentul in care cumpara actiuni inseamna ca investitorii isi asuma cresterea sau scaderea”, afirma Jean Dumitrescu de la Aquila.

”Credem ca bursa de la Bucuresti este o oportunitate pentru noi pentru a obtine lichiditati inclusiv pe termen lung atat equity, cat si bonds”, adauga Vasile Tofan de la Horizon Capital, care a strans sub administrare 6 fonduri de investitii si active de peste 1,4 mld. USD.

 

Evolutie portofolii equity vs portofolii debt la investitori institutionali. 

IFI. ”Portofoliul curent de tranzactii este de 2,5 mld. Euro, in jur de 187 de tranzactii. Din acesta peste 10%, circa 12% este in zona de equity. Din acest procent, mai mult de 50% sunt investitii in fonduri de investitii (equity funds), foarte multe dintre ele regionale. Asa ca tranzactii active curente, mentionez Banca Transilvania care este mai vizibila, Electrica, Agricover. Agricover este o suma relativ mica in portofoliul nostru, dar, asa cum mentionam anterior, participarea noastra in aceste companii, in toate, este la acelasi nivel si se bazeaza pe imbunatatiri pe zona de guvernanta corporativa. Anul trecut am avut un volum de business foarte mare fata de perioada anterioara, chiar si in 2021 a fost o crestere. Anul trecut a insemnat peste 700 mil. Euro, foarte mult in sectorul privat 90% si foarte multe verzi, peste 60%”, a declarat Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania EBRD.

”O mare parte a cresterii volumului de business in ultimii 2 ani de zile se datoreaza si investitiilor pe care le-am realizat in aceste instrumente de tip MREL, emise de bancile locale. Am participat in 15 emisiuni de obligatiuni SNP (senior non preffered) si SP (senior preffered) emise de catre BCR, Raiffeisen si mai nou, Banca Transilvania. Pana acum in anul acesta am investit 140 mil. Euro in emisiunile de obligatiuni SNP emise de BCR si Banca Transilvania. Obligatiunile acestea toate au fost listate in principal pe Bursa de Valori Bucuresti, dar si pe cele de la Dublin, Viena si Luxemburg. 88% din utilizarea acestor fonduri a fost alocata investitiilor verzi”, adauga Mihaela Mihailescu.

”As putea spune ca in ultimii ani, IFC a fost probabil cel mai mare sau, in orice caz, unul dintre cei mai mari cumparatori de astfel de obligatiuni din piata. Dealtfel, numai in ultimii 2 ani, 2022 si 2023, am investit peste 450 mil. USD in astfel de finantari. Finantarile de tip MREL si Basel 3 Tier 2 sunt interesante din mai multe puncte de vedere. In primul rand, pentru ca ele contribuie la intarirea bilanturilor bancilor. Acest tip de datorii au un anumit grad de convertibilitate in equity (actiuni – n.r.) si in felul asta intaresc banca in caz de situatie speciala. Vom continua cu aceasta strategie si in anul urmator fiscal, anul fiscal pentru noi se incheie in iunie si ne asteptam sa depasim rezultatele de anul trecut, cand a fost un an record, anul fiscal 2022 am facut 458 mil. USD, anul asta ne asteptam sa facem chiar mai mult de atat. Suntem deja aproape acolo”, afirma Cristian Nacu, Senior Country Officer Romania la IFC.

”Astazi, IFC are in Romania un portofoliu de 1,5 mld.USD si suntem pana la sfarsitul anului o sa ajungem undeva la 1,6 mld. USD. Este cel mai mare portofoliu din Europa, reprezinta peste 45% din portofoliul din Europa la ora actuala, Romania este a zecea tara ca expunere la nivel global, aproape jumatate din ce am facut noi in ultimii 32 de ani s-a intamplat in ultimii 5 ani. Asta reflecta si nevoia tarii. Suntem constienti ca are nevoie de finantari foarte multe pentru ca se dezvolta cu un ritm foarte accelerat, dar este si datorita nevoii de finantari verzi”, detaliaza Cristian Nacu. La 30 iunie 2023, probabil portofoliul IFC din Romania va fi undeva probabil la 1,6 mld. USD, din care majoritatea este debt (finantare – n.r.), IFC avand o pondere nesemnificativa de equity (actiuni – n.r.) in portofoliul din Romania, explica reprezentantul IFC.

Fonduri de pensii. ”In portofoliul nostru care este undeva la 7 mld. Euro, aproximativ 25% reprezinta investitii in actiuni. Romania reprezinta undeva la 85% din asta. Deci, undeva la 1,5 mld. Euro noi investim in actiuni la Bursa de Valori Bucuresti”, afirma Dan Gheorghe, Chief Investment Office la NN Pensii, cel mai mare manager de fonduri locale de pensii si cel mai mare manager de bani din Romania.

”Au fost foarte putine emisiuni noi, putine IPO-uri, si atunci nu prea am avut unde sa ne miscam, doar am adaugat ce aveam deja in portofoliu, ce ne-a placut mai mult si ce a fost mai interesant. Legat de portofoliul de obligatiuni, mare parte din el este in titluri de stat. De ce acest lucru? Sunt mai multe motive. Unul legislatia, doi faptul ca noi trebuie sa ne incadram intr-un profil de risc si in legislatie se mentioneaza ca titlurile de stat se considera a fi cel mai putin riscante, ceea ce este si normal si investitiile in obligatiuni corporate au fost destul de putine. Motivele aici la fel sunt mai multe. Noi avem anumite restrictii din perspectiva rating-ului acestor emisiuni si emitentilor acestor emisiuni. Adica ar trebui sa se incadreze ca investment grade. Si sa fie companii listate pentru a fi considerate mai sigure”, explica Dan Gheorghe.

”Am investit in obligatiuni MREL emise de catre banci, chiar cu angle-ul (unghiul – n.r.) acesta de green (verde –  n.r.) care este destul de in voga”, adauga reprezentantul NN Pensii.

Asset Management. ”Aici, la nivel local, lucrurile (privind evolutia fondurilor verzi – n.r.) sunt un pic mai complicate. Pe de o parte, lipsa de date e o problema. In general, companiile romanesti nu sunt acoperite de furnizori de date pe zona de ESG si atunci si interesul sau curajul companiilor de asset management a fost mai mic pe a lansa fonduri pe articolul 8 sau articolul 9 (din Regulamentul SFDR al UE – n.r.)”, afirma Dan Popovici, CEO al OTP Asset Management Romania.

”La nivelul intregii societati, noi administram 11 fonduri de investitii, fondurile de fix income -deci fondurile care nu investesc deloc in actiuni – sunt undeva la 62% – 63%, restul sunt si fonduri care au si componenta de actiuni indiferent ca sunt fonduri de actiuni pure sau fonduri mixte, de absolute return, dar care in componenta lor au si zona de actiuni. Pe zona de obligatiuni verzi, exista in portofoliul fondurilor noastre, dar intr-o pondere relativ mica si asta este pana la urma si un mesaj care trebuie dat emitentilor de obligatiuni.  Noi in zona de asset management incepand cu 2020, am avut o lectie foarte dura legata de lichiditate. Prima data atunci cu pandemia am avut rascumparari puternice, apoi pe parcursul lui 2022 in martie – aprilie iar rascumparari foarte mari. Si asta au invatat toti asset managerii sa se uite foarte mult la lichiditate. Asa ca primul lucru, primul criteriu, cand alegem o investitie este in primul rand lichiditatea si este foarte important ca instrumentele respective sa fie lichide. Oricat de ok este compania, emitentul, oricat de interesant este domeniul de activitate, oricat de interesanta este dobanda la obligatiuni, randamentul oferit de ea, lichiditatea este un factor foarte important”, explica Dan Popovici de la OTP Asset Management Romania.

 

Potential IPO pentru firmele de tehnologie.

”IPO-urile sunt o Fata Morgana dupa care alearga orice investitor de venture capital. Este unul dintre scenariile de exit pe care le avem intotdeauna in vedere, nu cel mai des intalnit insa din cauza ca lumea de tehnologie are foarte multi jucatori giganti cu un apetit foarte mare pentru achizitii, cu foarte mult capital disponibil, care intotdeauna vad niste amenintari existentiale in tehnologiile noi care apar”, afirma Cristian Munteanu, Founder & Managing Partner la Early Game Ventures, fond cu capital de risc cu 25 de companii active in portofoliu.

”Exista aceasta varianta, dar la nivel teoretic. In orice portofoliu si vorbim in cazul nostru de aproape 30 de companii, din care 25 sunt active, exista castigatori mai mari si castigatori mai mici. Castigatorii mai mari ating deja niste evaluari care nu sunt sustenabile pe bursele locale, avem deja companii care ridica ca 25 milioane ca serie A, vorbim deja de evaluare de 200 milioane intr-o perioada timpurie din viata acestor companii. Deci, nu ar avea cum sa atraga astfel de sume de pe niste piete locale in momentul in care vor lista mai tarziu dupa serie A, C, D, E si atunci m-as uita poate doar la acele companii in care fondul de venture capital a investit crezand initial ca acolo exista un potential global la care in timp dupa pivotari, dupa cine stie cate eforturi, au ajuns cumva la concluzia ca nu piata globala este potrivita pentru ei, ci sunt mai degraba niste campioni locali sau campioni regionali. Poate aceasta categorie de start-up-uri pot sa ia in considerare o listare pe piata Aero sau chiar pe piata mare a bursei de la noi dat fiind necesarul de capital de acolo”, afirma Cristian Munteanu.

”Sper ca lucrurile se vor schimba undeva in viitor pentru ca sectorul de tehnologie devine din ce in ce mai important. Ne uitam sa vedem care sunt cele mai valoroase companii din lumea asta si deja nu mai sunt Coca Cola sau oil & gas. Pentru orice bursa, ca este locala, ca este regionala, daca pierde total din vedere sectorul de tech asta este o pierdere cumplita de fapt”, adauga reprezentantul Early Game Ventures.

 

Provocari antreprenori la IPO companii. Ce provocari au fost la IPO Purcari in 2018 pentru emitent? ”A fost o companie mica, un IPO relativ mic si venind din Republica Moldova eram mai exotici. In 5 ani am demonstrat ca tinem la guvernanta noastra corporativa si setam standarde foarte inalte de activitate, de raportare, de guvernanta corporativa, cred ca am demonstrat ca acea istorie de crestere pe care am promis-o investitorilor in pofida pandemiei, in pofida razboiului din Ucraina, ea a tinut”, sustine Vasile Tofan, Senior Partner al Horizon Capital, autor al tranzactiei IPO Purcari pe bursa de la Bucuresti.

”Si consultantii trebuie sa educe antreprenorii. Un IPO de succes este un IPO care dincolo de plasarea actiunilor mai lasa ceva si pentru cei care vin dupa aceea. Adica nu trebuie facut la pretul maxim posibil eventual nu doar astazi, ci pe urmatorii 2 – 3 ani pentru ca atunci investitorii care cumpara daca nu le lasi si lor nimic data viitoare nu mai vin. Putine IPO-uri de la noi au respectat acest principiu”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer Romania la IFC.

”Sunt anumite elemente pe care trebuie sa le pregatesti si guvernanta companiei, investitorii carora te adresezi, discutiile cu stakeholderi, cum pregatesti un IPO”, afirma Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti. ”Nu trebuie generalizat, nu trebuie extrapolat nimic de la un IPO la altul, pur si simplu fiecare IPO are specificul lui si speram ca toata lumea sa gandeasca in acest registru”, adauga acesta.

 

IPO Agricover

 

Factori. ”Investitorul de retail din Romania, spre deosebire de cel din SUA, cand vorbim de IPO-uri cel din SUA se uita mai mult la cota de piata, la perspective si mai putin la rezultatele financiare actuale. In Romania e un pic invers, se uita la PER care e un indicator destul de vizat de investitorul de retail si se uita intr-adevar si la dividend. Si atunci poate disponibilitatea de companii de growth in piata principala inca nu este atat de exersata”, sustine Octavian Gogleaza, Director brokeraj TradeVille, care a actionat ca agent de retail la IPO Agricover, tranzactie esuata la mijlocul lunii mai pe bursa de la Bucuresti. ”Este greu de estimat daca transa este potrivita pe retail. Noi, de exemplu, la Agricover in conditiile actuale de piata noi am recomandat o transa de retail de 5%, care s-a si suprasubscris putin”, sustine reprezentantul TradeVille.

”Din analizele noastre interne vedem ca a fost un mix de factori. Posibil ca timing-ul sa fi afectat acest proces, am stiut bineinteles de IPO-ul Hidroelectrica, dar am considerat in acelasi timp ca exista suficienta lichiditate in piata si, pe de alta parte, acest IPO si Agricover in sine asigurau diversificarea surselor de investitii pentru investitorii locali.

Pe de alta parte, intr-adevar contextul acesta macroeconomic, geopolitic marcat de multe incertitudini cu siguranta a afectat interesul investitorilor in IPO, in special al celor straini care sunt mult mai prudenti in general in aceste perioade. Am observat un interes mai crescut al investitorilor din zona de retail si ca atare, probabil, ca focusul nostru ar fi trebuit sa fie mai mult spre a prezenta modelul de business al companiei, care este unul complex, acesta fiind un alt motiv pentru care lucrurile nu s-au intamplat cum ne-am dorit noi. Este totusi un business integrat, un IFN care finanteaza aceste input-uri catre fermieri, o companie de distributie. Ar fi trebuit probabil sa explicam mai bine care sunt sinergiile intre ele, sa ne luam mai mult timp sa explicam modelul de business catre investitorii de pe piata de capital si, de asemenea, poate sa argumentam mai bine imbunatatirile care au fost aduse in cadrul companiei, cel putin de cand suntem noi actionari pentru ca aceasta este perioada pe care noi o cunoastem”, afirma Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania EBRD.

”De asemenea, poate faptul ca Agricover Holding nu a distribuit dividende in ultima perioada a mutat foarte mult focusul catre investitori pe termen lung in bursa si, probabil, ca pe viitor va trebui din nou sa ne reorientam focusul si sa prezentam mai bine modelul de business catre acei investitori care sunt potential mai interesati de un astfel de IPO”, adauga reprezentantul EBRD.

”Acum politic vorbind, poate ca momentul nu a fost cel mai potrivit. Poate. In sensul in care nu se astepta nimeni. Toata lumea se astepta sa apara Hidroelectrica si, surpriza, apare Agricover, care Agricover apare de astazi pe maine cu prospectul, poate aici a fost un timing nepotrivit asezat. Asta este un aspect. Si sa ne mai uitam la ceva. Structura IPO-ului era una destul de complexa. Adica aveai mai intai o majorare de capital, aveai si doua vanzari succesive, a doua fiind chiar cea a BERD. Lucru care desigur ca, daca te uitai in prospect, BERD-ul trebuia sa ramana cu 5% ca sa aiba un drept de veto pe mai multe probleme ori daca vindea tot ramanea cu mai putin de 5%. Asta a fost o mirare si pentru mine”, sustine Horia Gusta de la AAF.

”Cert este ca piata a aratat ca nu este timpul pentru o astfel de listare inaintea Hidroelectrica. Si sunt convins ca atat emitentul, cat si consultantii au invatat foarte mult din acest esec si daca pregatirea va fi mai buna data viitoare speram ca va fi un succes. Din punctul nostru de vedere, noi vrem cat mai multe IPO-uri din sectoare cat mai diverse si Agricover a venit dupa o perioada destul de lunga de timp. Adica sa ai un IPO o data la 2 – 3 ani este destul de trist pentru piata noastra”, afirma Dan Gheorghe de la NN Pensii.

”Totdeauna trebuie sa te uiti si la companii similare de pe alte piete, aici vorbesc atat despre Hidroelectrica, cat si despre Agricover. Ne-am uitat foarte atent la alte companii similare, care se tranzactioneaza trebuie sa spunem la indicatori mult mai mici decat a iesit Agricover”, a spus Dan Popovici, CEO al OTP Asset Management Romania.

 

IPO Hidroelectrica

Pret. ”Discutam despre un vanzator foarte avizat pe acest subiect, poate unul dintre cei mai importanti jucatori institutionali din piata. Cu siguranta, si-a luat companii importante langa el care sa-l sfatuiasca si intermediari valorosi. Fondul Proprietatea este un jucator care are in actionariat multe fonduri de pensii, chiar si Ministerul de finante cu 5%”, afirma Horia Gusta, presedintele AAF.  ”Fondul Proprietatea este un fond de investitii alternativ si are valoarea Hidroelectrica in propriul activ, deci nu poate sa fie cu mult diferit de pretul de acolo. Ca o sa fie mai mult sau mai putin nu stim, dar este acolo. Pretul trebuie sa se orienteze in jurul pretului de evaluare facut deja. Eu cred ca va fi o prima pentru ca vor fi listate (actiunile – n.r.). Una e sa ai o participatie la o companie necotata si altceva sa ai la o companie cotata”, adauga acesta.

”Va conta foarte mult si pricing-ul si cat se va vinde in acest IPO pentru ca noi speram cred ca pentru viitor, pentru lichiditate si inclusiv pentru pricing, ar fi bine ca ei sa plaseze intreg pachetul pentru ca, daca nu se va intampla asta, va fi acel overhang risk, adica lumea se va astepta ca in viitor Fondul Proprietatea sa continue sa vanda din pachetul ramas si atunci pricing-ul va fi ajustat ca atare. De asta noi credem ca free float-ul trebuie sa fie cat mai mare. Aici, bineinteles, va conta cat demand (cerere – n.r.) se va atrage si din partea fondurilor din strainatate pentru ca vrem si lichiditate ulterioara”, afirma Dan Gheorghe, Chief Investment Officer la NN Pensii.

”Referitor la Hidroelectrica, conform legislatiei europene, inseamna ca maxim 10% din activul fondului poate fi investit in oferta. Si eu cred ca, in functie de pret, exista posibilitatea ca cel putin fondurile de actiuni sa fie interesate sa mearga catre valoarea maxima a ofertei. Dar, inca o data, este foarte important si la ce evaluare va fi oferta. Totdeauna trebuie sa te uiti si la companii similare de pe alte piete, aici vorbesc atat despre Hidroelectrica, cat si despre Agricover”, explica Dan Popovici, CEO la OTP Asset Management Romania.

 

Dividende. ”PER-ul este una si distributia de dividend este alta. Degeaba este PER-ul mare daca nu distribuie dividendul”, sustine Horia Gusta, presedintele AAF.

”Hidroelectrica va intra in ceea ce inseamna piata de energie in Romania, adica se va alatura Petrom, Nuclearelectrica si celorlalte companii care evident sunt atractive pentru dividend si atunci la Hidroelectrica trebuie sa te uiti in acelasi fel ca si la celelalte. Adica o companie matura, a carei crestere este destul de mica, evident au planuri de investitii, dar core business-ul (activitatea principala – n.r.) va fi foarte greu sa il dezvolti adica sa te apuci sa construiesti hidrocentrale cu o capacitate care sa aiba sens pentru ca microhidrocentralele nu sunt eficiente din cate stiu. Si cresterea fiind foarte mica, te astepti la un dividend yield, toate profiturile obtinute sa fie date catre investitori. Si atunci cred ca foarte multi investitori se vor uita la acest aspect si care este dividend yield-ul corect, fiecare va decide in functie de cum va considera si analizele interne”, explica Dan Gheorghe de la NN Pensii. ”Politica de dividend este destul de clara, fiind companie de stat au deja 50% minim. Sunt memorandumuri care se aproba in fiecare an pentru a distribui tot cash-ul. Daca ne uitam la Hidroelectrica si planul lor de investitii este clar ca ar putea da o cota mai mare nu doar 50% din profitul net”, sustine reprezentantul NN Pensii.

 

Pachet IPO. ”Din punct de vedere al pachetului pe care il va scoate Fondul Proprietatea, probabil, va fi unul insemnat. Nu cred ca va scoate tot pachetul, asta este parerea mea personala, dar, probabil, ca va scoate intre 10% si 15%, dar conteaza foarte mult si pretul. Adica eu cred ca investitorii institutionali, dar cred ca si retailul s-a invatat si se uita la indicatorii pe care companiile ii au”, sustine Horia Gusta de la AAF.

”Hidroelectrica este de un alt calibru atat din perspectiva strict a emitentului, cat si a viitorului free float, lichiditate si tipul de investitori care pot fi atrasi cu un astfel de IPO. ca sa nu mai spun ca daca Hidroelectrica va fi listata speram cu un free float cat mai mare sa bifam si acel ultim criteriu al celor de MSCI Emerging Markets pentru a include Romania ca piata emergenta ceea ce va da posibilitatea in a accesa alt tip de investitori cu potential financiar mult mai mare si speram noi ca asta sa se intample cat mai repede din partea MSCI Emerging Markets, sa inceapa ulterior cat mai repede aceste listari. Acum legat de Hidroelectrica perspectiva ESG bifeaza mare parte din criterii legat de free float cum spuneam va fi cel mai mare IPO care a fost vreodata la bursa locala. Si interesul cred ca va fi pe masura”, sustine Dan Gheorghe de la NN Pensii.

”Eu personal cred ca vom vedea 15% din Hidroelectrica pe bursa si cred ca exista o cerere foarte mare atat din partea investitorilor locali – fonduri de pensii, fonduri de investitii, investitorii de retail. Pe de alta parte, cum spuneam sunt 2.648 de fonduri green de actiuni in Europa cu peste un trilion de euro, deci cred ca oferta de la Hidroelectrica va fi un succes, se va inchide. Nu am nicio grija in privinta asta”, sustine Dan Popovici de la OTP Asset Management Romania.

Partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2023 sunt Banca Transilvania si Dentons.

nacu main

Cristian Nacu, Senior Country Officer International Finance Corporation, speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2023

Cristian Nacu,  Senior Country Officer of International Finance Corporation, is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2023.

Romanian born and educated, with more than 20 years of experience in private equity, investment banking and privatization, Cristian Nacu is one of the most experienced and respected managers and investment professionals in the region. He is Sr. Country Officer for Romania of International Finance Corporation, an institution of the World Bank Group, returning to IFC after 13 years. Previously, between 1999 and 2005, Cristian Nacu worked at IFC as investment professional.

For 12 years, between 2005 and 2017, he has been Partner in Enterprise Investors, one of the largest and oldest private equity firms in Central and Eastern Europe and he managed EI’s Representative Office in Romania. For the last two years of this period, he has been senior advisor of the President of the firm. Enterprise Investors has been one of the most active and successful private equity investors in CEE and Romania, raising since 1990 nine funds with total capital exceeding EUR 2.5 billion.

Cristian Nacu had also a prestigious non-profit activity being board member or chairing many professional or non-profit organizations. He is currently member of the Board of Junior Achievement Romania, one of the world largest educational organization for entrepreneurial skills and has been for many years President of SEEPEA, the South Eastern European Private Equity Association and board member of Nesst Foundation Romania, a supporter of social entrepreneurship.

On May 25, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, an ONLINE event for entrepreneurs and capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

10.00 (EEST/GMT+2) – 10.10 Introduction by the event moderator

10.10 – 10.30 Keynote Speaker

10.30 – 11.30 Panel Trends in capital markets

11.30 – 12.30 Panel IPO

12.30 – 12.50 Interview

12.50 – 13.50 Panel Traditional bonds v Green Bonds

13.50 – 14.00 Conclusions

 

The event’s partners are Banca Transilvania and Dentons. If you are interested in attending this event or to make a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

International Finance Corporation a alocat 80 mil. USD pentru investitia in obligatiuni negarantate emise de UniCredit Bank Romania

International Finance Corporation (IFC), parte a grupului Bancii Mondiale, a aprobat in decembrie 2022 o investitie de 80 mil. USD pentru una sau mai multe emisiuni de obligatiuni negarantate emise de catre UniCredit Bank Romania, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Subsidiara locala a grupului bancar italian UniCredit are in plan sa stranga 200 mil. euro intr-un interval de un an din emiterea de obligatiuni, in care IFC ar dori sa investeasca in cadrul unei de cote de pana la 40% din suma totala.

Titlurile de datorie care vor emise de catre UniCredit Bank Romania vor avea maturitati intre 3 si 7 ani, precizeaza reprezentantii IFC. Investitia IFC vizeaza finantarea portofoliului de imobile verzi al UniCredit Bank Romania.

Nivelul de investitie al IFC pentru fiecare emisiune de obligatiuni a bancii va depinde de interesul pietei si alocarea prin intermediul procesului de plasament privat (book building).

UnIcredit Bank Romania a listat pe 16 ianuarie 2023 prima emisiune de obligatiuni corporative a anului pe bursa, tranzactie in valoare de 488,5 mil. RON (aproape 100 mil. euro).

Titlurile au o maturitate de 5 ani si au fost plasate la o dobanda fixa de 9,07% pe an.

BERD, o alta institutie financiara internationala – ancora pentru acest tip de tranzactii, a anuntat ca a investit 135 mil. RON (circa 27 mil. euro) in emisiunea de obligatiuni UniCredit in valoare de 488,5 mil. RON, ceea ce echivaleaza cu o cota de aproape 28% din totalul titlurilor oferite catre investitori.

Tranzactia UniCredit vine dupa o suita ampla de emisiuni de obligatiuni verzi emise de subsidiarele locale ale celor doua mari banci austriece, Raiffeisen si Erste Bank, care isi finanteaza astfel portofoliile de active verzi, dar si isi intaresc capitalizarea proprie.

nacu main

Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC: Portofoliul IFC din Romania este de 1,3 mld. USD, adica 36% din expunerea pe Europa. IFC a investit 180 mil. USD in emisiuni de obligatiuni BCR si Raiffeisen, iar 75% din finantarile plasate anul trecut au fost in zona de sustenabilitate. Divizia de investitii a grupului Bancii Mondiale este interesata sa finanteze in Romania proiecte tip PPP pentru infrastructura medicala, portuara si de tratare a deseurilor

“Portofoliul total al IFC in Romania este de aproape 1,3 mld. USD, cel mai mare in Europa reprezentand circa 36% din expunerea pe Europa. 70% din aceste proiecte reprezinta proiecte cu componenta verde, inclusiv credite ipotecare verzi, eficienta energetica, bond, green bonds, blue bonds. Aproximativ 60% din portofoliu sunt investitii in institutii financiare bancare si nebancare, iar 40% pentru investitii in sectorul real, in special imobiliare, productie si servicii“, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer International Finance Corporation la THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022, eveniment organizat pe 25 octombrie de catre jurnalul de tranzactiI MIRSANU.RO.

“Ultimii doi ani fiscali care in cadrul IFC se termina la 30 iunie, programul IFC a fost de 429 mil. USD in 2021 si 458 mil. USD in 2022, reprezentand mai mult de jumatate din cat a facut intreg departamentul Europa“, a adaugat Cristian Nacu.

“75% din finantarile noastre de anul trecut au fost in zona de sustenabilitate, green and blue sustainable financing“, puncteaza reprezentantul IFC.

“De asemenea, IFC a mai investit inafara acestor sume si cateva sute de milioane de dolari in proiecte regionale sau cu mare componenta de finantare in Romania, dar care nu intra in aceste calcule. Ca sa dau cateva exemple, IFC a finantat peste 800 mil. RON, echivalentul a 180 mil. USD, in obligatiuni emise de doua dintre bancile sistemice ale tarii, Raiffeisen si BCR, iar sumele obtinute cu ajutorul acestor obligatiuni vor fi utilizate pentru finantarea de proiecte verzi si sustenabile. De asemenea, aceste obligatiuni au si rolul de a extinde capitalizarea acestor banci si a creste stabilitatea lor deoarece obligatiunile au fost de tip MREL. De asemenea, IFC a investit 43 mil. USD intr-o emisiune de obligatiuni verzi care a avut 500 mil. in total emisa de CTP“, a detaliat Cristian Nacu.

“Am finantat primul imprumut albastru blue loan pentru finantarea proiectelor care tin de apa pentru finantarea de proiecte de tip proiecte prietenoase cu marile si oceanele, protectia resurselor de apa, domenii precum aprovizionarea cu apa si produse chimice prietenoase cu oceanele, prelucrarea plasticului, transport maritim, logistica portuara, acest imprumut de 100 mil. a fost acordat Bancii Transilvania. Nu in ultimul rand vreau sa mentionez si un imprumut pe care l-am acordat unei entitati a Garanti Bank – Garanti Leasing pentru finantarea proiectelor conduse de femei“, a adaugat acesta.

“Toate aceste investitii si cele care vor urma fac parte din strategia IFC de finantare sustenabila a proiectelor din Romania, de asemenea, dorim sa avem un rol si in sustinerea proiectelor sustenabile de tip PPP pentru refacerea diverselor tipuri de infrastructura si aici as mentiona infrastructura medicala, incercarea de a construi un spital in PPP, infrastructura portuara si infrastructura pentru tratarea deseurilor“, explica reprezentantul diviziei de investitii din grupul Bancii Mondiale.

Potrivit acestuia, potentialul de finantare verde este urias.

“Se constata ca exista o mare apetenta la nivel global pentru finantari verzi. Finantarile verzi sunt mult mai cautate astfel incat suprasubscrierea medie la o emisiune de obligatiuni verzi este de 4 ori mult mai mult decat obligatiunile normale“, sustine Cristian Nacu.

“Si de aici vom fi pe aceasta zona pentru noi e o obligativitate sa finantam proiecte care au un rol de dezvoltare semnificativ si aici partea asta de conformare cu green financing este esentiala, dar este si o oportunitate fantastica pentru ca nevoia de finantare este uriasa si institutiile financiare vor continua sa creasca finantarea pe aceasta zona numai pana in 2030 se estimeaza ca vor ajunge aproape 30% din finantari sa fie verzi si toata aceasta resetare catre zona va aduce o multime de beneficii si pentru toata industria orizontala, dar si pentru finantatori. Nevoia de finantare verde este estimata dupa diverse calcule la 23.000 miliarde la nivel global pana in 2030, iar numai in Europa Centrala si de Est sunt necesare aproximativ 800 mld. USD in finantari verzi. Aceste lucruri vor aduce cresteri ale PIB si ale sustenabilitatii vietii in general“, a mai spus Cristian Nacu de la IFC.

IFC este unul dintre cei mai mari finantatori din lume de proiecte climatice pentru tarile in curs de dezvoltare.

“Incepand din 2005 de cand am inceput sa urmarim componentele inteligente din punct de vedere climatic ale investitiilor si serviciilor noastre de consultanta, IFC a furnizat mai mult de 36 mld. USD in finantari pe termen lung si a atras alte 29 mld. USD de la parteneri care au fost alaturi de noi in proiectele noastre. IFC a fost unul dintre primii emitenti de obligatiuni verzi in nume propriu, lansand un astfel program de obligatiuni verzi in 2010 pentru a ajuta la catalizarea pietei si deblocarea investitiilor pentru proiecte din sectorul privat care sa sprijine energia regenerabila si eficienta energetica. Pana la sfarsitul anului 2022, IFC emisese in lume peste 10,5 mld. USD in 178 de obligatiuni in 20 de monede“, a precizat Cristian Nacu, Senior Country Officer International Finance Corporation, in panelul dedicat tendintelor ESG la THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022.

Partenerii THE SUSTAINABLE CHALLENGE 2022 sunt Erste Asset Management Romania, ING Bank Romania, ROCA Investments, Suciu Popa, Colliers, Bursa de Valori Bucuresti, Dentons. Partener strategic este CCIFER, iar Suporting Partner Banca Transilvania.

Producătorul de vinuri Purcari intră pe bursă cu o capitalizare de piață de 81 mil. Euro. Charlemagne Capital, Franklin Templeton și SEB au luat fiecare peste 5% în Purcari prin tranzacția de listare. Tranzacția a evaluat producătorul de vinuri la un multiplu în jurul lui 9 raportat la EBITDA estimat pentru 2017

Producătorul de vinuri Purcari intră pe bursa de la București cu o capitalizare de piață de 380 mil. Lei (81 mil. Euro la cursul de schimb al zilei), după ce a anunțat încheierea cu succes a tranzacției la un preț final de ofertă de 19 lei pe acțiune.

Managerul american de capital privat Horizon Capital, IFC și Amboselt – vehicul de investiții controlat de către fondatorul afacerii, Victor Bostan, au vândut pachetul de 9,8 milioane de acțiuni reprezentând 49% din companie pentru 186,2 mil. Lei (39,9 mil. Euro).

Tranzacția de listare a fost structurată sub forma unei vânzări parțiale de acțiuni din partea acționarilor existenți astfel că firma nu va încasa nimic din tranzacție, iar vânzătorii rămân în afacere cu pachete de acțiuni reduse. În urma listării, investitori instituționali precum Charlemagne Capital, Franklin Templeton și SEB vor deține fiecare peste pragul de 5% din companie, care îi face pe aceștia să intre în categoria acționarilor semnificativi.

Charlemagne Capital a subscris și la listarea rețelei de servicii medicale private Medlife, unde a devenit apoi un acționar minoritar cu o cotă de peste 7% din companie.

Charlemagne Capital este un investitor instituțional care operează sub umbrela Fiera Capital din ianuarie 2018. Fiera Capital este un manager independent de active cu o valoare de peste 123 mld. Dolari canadieni la 30 septembrie 2017.

Franklin Templeton este unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din lume, firma americană fiind administratorul Fondului Proprietatea.

SEB (Skandinaviska Enskilda Banken) este un grup specializat în servicii financiare din nordul Europei, care a raportat un rezultat operațional de 20,8 mld. Coroane suedeze (peste 2 mld. Euro).

Oferta de acțiuni a fost suprasubscrisă atât pe segmentul de retail, în proporție de 418%, cât și pe segmentul dedicat investitorilor instituționali.

Surse din piață susțin că indicele de alocare în cazul unor investitori instituționali a ajuns la aproximativ sau sub 50% raportat la subscrieri.

Potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, BERD nu a subscris în cadrul tranzacției derulate de Purcari la BVB.

Nu au fost realocări între tranșe astfel că 90% din acțiunile oferite spre vânzare au mers în mâna investitorilor instituționali, iar 10% din pachetul oferit s-a vândut investitorilor de retail.

Calculele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor făcute publice în prospect indică faptul că valoarea de întreprindere a Purcari ar putea fi estimată la 432,5 mil. Lei (92,8 mil. Euro), respectiv la un multiplu de aproximativ 9 aplicat unui EBITDA anual estimat pentru 2017 la 47,9 mil. Lei.

Grupul a raportat pentru primele nouă luni ale anului trecut EBITDA de 37,1 mil. Lei, în creștere cu 29% față de perioada similară din 2016. La un ritm anual de creștere de 29% pentru rezultatele la 12 luni rezultă EBITDA estimat în jurul a 47,9 mil. Lei. De asemenea, conform prospectului de listare publicat, datoriile nete în 2017 ale Purcari au fost de 52,5 mil. Lei, potrivit datelor preliminare făcute publice.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 14 ianuarie 2018 că producătorul moldovean de vinuri Purcari intenționează să se listeze pe bursa de la București în cadrul unei tranzacții în care din consorțiul de intermediere fac parte Raiffeisen și Swiss Capital.

Compania operează peste 1.000 de hectare de podgorie și patru platforme de producție în România și Moldova. Purcari deține două dintre primele cinci branduri premium din România, având o cotă totală pe acest segment de 26%, potrivit unei cercetări Nielsen, susțin reprezentanții companiei.

Raiffeisen Bank România acționează în calitate de Coordonator Global Unic și Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, iar Swiss Capital este Deținător Comun al Registrului de Subscrieri. Firma de avocatură RTPR Allen & Overy asigură consultanța emitentului în tranzacție în timp ce intermediarul ofertei mizează pe serviciile de asistență juridică ale CMS Cameron Mc Kenna, iar IFC lucrează alături de avocații Leroy și Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Participația Horizon Capital scade după listarea Purcari la București de la 63,55% la 22,69%, cea a IFC de la 6,4% la 3,27%, în timp ce fondatorul companiei Victor Bostan ar urma să dețină 25% față de 30% în prezent, conform datelor făcute publice de către companie. Afacerea a fost fondată de către Victor Bostan și pentru a se dezvolta a atras ulterior investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. Dolari în 2010 în companie.

Purcari promite investitorilor că intenționează să adopte o politică de dividende progresivă, profitând de nivelul scăzut de îndatorare și de fluxuri de numerar sănătoase.

Listarea Purcari vine pe un val favorabil unor astfel de tranzacții după ce pe bursa de la București au avut loc listări private majore în mai puțin de un an, reprezentate de intrarea Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din piața de telecomunicații (mai 2017) și Sphera Franchise Group din piața lanțurilor de restaurante (noiembrie 2017).

IFC împrumută 38,5 mil. Dolari UniCredit Leasing Corporation pentru finanțarea IMM-urilor

 

International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, a acordat un împrumut de 150 mil. Lei (38,5 mil. Dolari) către UniCredit Leasing Corporation pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

„UniCredit Leasing Corporation are o strategie continuă de sprijinire a companiilor mai mici din România”, a declarat Mircea Cotiga, CEO al UniCredit Leasing.

„Prin acest nou împrumut, ne întărim angajamentul nostru pe termen lung de a încuraja acest segment. În lunile următoare, ne vom concentra pe o creștere durabilă sănătoasă pe piața locală și pe o diversificare a portofoliului IMM-urilor noastre”.

Acordul va permite UniCredit Leasing, liderul pieței din sectorul de leasing din România, să-și extindă acoperirea către companii mai mici care trebuie să-și actualizeze activele pe termen fix.

UniCredit Leasing este o filială a UniCredit Bank S.A., un client IFC pe termen lung. Împrumutul face parte, de asemenea, din strategia IFC de a colabora cu bănci și instituții financiare din regiune pentru a-și consolida capacitatea de creditare în sectoarele deservite.

Acesta este primul împrumut în monedă locală oferit de IFC unei companii de leasing, pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a pieței de leasing în creștere a României, eliminând în același timp neconcordanțele aferente diferențelor de curs valutar. Având în vedere numeroasele lor constrângeri financiare, leasingul este o alternativă atrăgătoare pentru IMM-uri, în special pentru întreprinderile mici și tinere care nu pot obține împrumuturi bancare din cauza lipsei de istoric de creditare.

„Companiile de leasing sunt esențiale pentru a conduce programele IFC în rândul IMM-urilor din Europa și Asia Centrală”, a declarat Kudret Akgun, Director Regional IFC EMENA pentru Grupul Instituțiilor Financiare.

„Prin acest acord cu UniCredit Leasing Corporation, ne propunem să ajungem la companii mici și mijlocii din România și să le extindem accesul la finanțare, permițându-le să crească în viitor”, a mai spus acesta.

UnICredit Leasing este liderul pieței locale de leasing.

TTS a decis contractarea de credite de 13 mil. Euro de către două firme din grup. IFC s-a abținut de la aprobarea împrumuturilor. Banii vor fi folosiți pentru finanțarea investițiilor și a asigurării capitalului de lucru

 

TTS (Transport Trade Services) a aprobat contractarea mai multor facilități de împrumut în valoare totală de circa 13 mil. Euro pentru subsidiarele sale, Navrom și TTS Porturi Fluviale.

Astfel, Navrom urmează să ia un împrumut de investiții de 6,5 mil. Euro, o linie de trezorerie de 0,4 mil. Euro și o facilitate de capital de lucru de 4 mil. Euro, potrivit deciziei acționarilor TTS din 28 august.

De asemenea, o altă subsidiară, TTS Porturi Fluviale urmează să contracteze credit de investiții de 1,5 mil. Euro, o linie de trezorerie de 0,1 mil. Euro și o facilitate de capital de lucru de 0,5 mil. Euro.

TTS, compania – mamă a celor două companii, va garanta împrumuturile cu o garanție corporativă și cu o macara plutitoare pentru TTS Porturi Fluviale.

Singurul acționar care s-a abținut de la aprobarea împrumuturilor a fost International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, care deține 4,84% din acțiunile companiei.

IFC a luat recent decizia de a vinde un pachet de 6% din acțiunile Transport Trade Services (TTS) pentru 9,358 mil. Euro, tranzacție prin care instituția financiară internațională își face exitul parțial din afacere.

Compania cu activități de transport TTS este cumpărătorul pachetului de acțiuni proprii deținut de către IFC, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost aprobată de către acționarii TTS pe 30 iunie și urmează să aibă loc până pe 22 octombrie, adică într-un interval de 30 zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acționarilor companiei în Monitorul Oficial.

La acest preț de achiziție de 234 euro per acțiune, după cum rezultă din datele făcute publice, pachetul de 100% din acțiunile TTS este evaluat la aproximativ 155,9 mil. Euro.

Pe 6 iulie 2012, IFC a anunțat că investește până la 12 mil. euro în TTS și în subsidiarele acestuia pentru a îmbunătăți serviciile de logistică și de transport naval din bazinul Dunării în vederea dezvoltării industriei și comerțului în regiune. Acum cinci ani, IFC a preluat un pachet de circa 10% din TTS.

Intrarea IFC în afacerea TTS, fondată în 1997, a avut loc după ce deja instituția financiară internațională acordase anterior finanțări de sprijin dezvoltării operațiunilor grupului de transport.

În prezent, lista acționarilor TTS cuprinde pe omul de afaceri constănțean Mircea Mihăilescu, care deține 296.940 de acțiuni, adică 44,54% din acțiuni, Ion Stanciu (director general adjunct al TTS și membru în Consiliul de supraveghere al operatorului portuar SOCEP Constanța) cu 12,727%, deputatul PSD și ex – ministru al Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, cu 9,09%, elvețianul Peter Hungerbuehler (director general al Danu Transport Gmbh din Austria) cu 9,09%, Constantin Hârțan cu 4,54%, Petru Ștefănuț (directorul general al TTS) cu 2,727%, Aurel Florin Moldoveanu cu 0,909%, Jancovschi Daniel Ștefan cu 1,359%, Silviu Cătălin Petrea cu 1,359%, Antonio Gabriel Stoean cu 1,359%, Daniela Camelia Simion cu 0,909%, Mihaela Aurelia Cismek cu 0,46%, Mihaela Miron cu 0,46%, Florin Alexandrescu (directorul economic al TTS) cu 0,46%, respectiv IFC cu 9,99%.

TTS a raportat pentru anul trecut un profit net de 11 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 275,8 mil. Lei (61,3 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual.

Din grupul de companii afiliate TTS fac parte CNFR Navrom Galați (91,79% deținut de TTS), TTS Operator SRL (90% TTS), operatorul de terminal portuar Canopus Star Constanța (51% din acțiuni TTS, 49% Cargill din SUA), Agrimol Trade (99,99% are TTS), Sim Tur (91,79% TTS), TTS Gmbh (75% TTS), Cargorom Trans bbva (51% TTS), Plimsoll Kft din Ungaria (51% TTS), Fluvius Kft (100% Plimsoll), Cernavodă Shipyard (99,18% CNFR Navrom), Bunker Trade Logistic (95% CNFR Navrom), Navrom Bac (97,37% CNFR Navrom), Navrom Centru de Afaceri SRL (95,5% Navrom), Navrom Shipyard (99,86% Navrom), Hotel Mercur SRL (100% Navrom), Superquattro Group (74,5% Navrom) sau Rom Pesc Impex (100% Navrom).

În acest an, în cadrul operațiunilor de reorganizare a structurii grupului TTS, Trans Europa Port și Hotel Mercur și-au schimbat numele în TTS Porturi Fluviale, respectiv Navrom River.

IFC vinde un pachet de 6% din TTS cu 9,3 mil. Euro după cinci ani de când și-a anunțat intrarea în afacere cu o investiție de până la 12 mil. euro. Exitul parțial al instituției financiare internaționale evaluează pachetul integral de acțiuni al companiei la 156 mil. Euro, din care 9% aparțin fostului ministru de finanțe Viorel Ștefan

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, vinde un pachet de 6% din acțiunile Transport Trade Services (TTS) pentru 9,358 mil. Euro, tranzacție prin care instituția financiară internațională își face exitul parțial din afacere.

Compania cu activități de transport TTS este cumpărătorul pachetului de acțiuni proprii deținut de către IFC, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost aprobată de către acționarii TTS pe 30 iunie și urmează să aibă loc până pe 22 octombrie, adică într-un interval de 30 zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acționarilor companiei în Monitorul Oficial.

La acest preț de achiziție de 234 euro per acțiune, după cum rezultă din datele făcute publice, pachetul de 100% din acțiunile TTS este evaluat la aproximativ 155,9 mil. Euro.

Pe 6 iulie 2012, IFC a anunțat că investește până la 12 mil. euro în TTS și în subsidiarele acestuia pentru a îmbunătăți serviciile de logistică și de transport naval din bazinul Dunării în vederea dezvoltării industriei și comerțului în regiune. Acum cinci ani, IFC a preluat un pachet de circa 10% din TTS.

Intrarea IFC în afacerea TTS, fondată în 1997, a avut loc după ce deja instituția financiară internațională acordase anterior finanțări de sprijin dezvoltării operațiunilor grupului de transport.

În prezent, lista acționarilor TTS cuprinde pe omul de afaceri constănțean Mircea Mihăilescu, care deține 296.940 de acțiuni, adică 44,54% din acțiuni, Ion Stanciu (director general adjunct al TTS și membru în Consiliul de supraveghere al operatorului portuar SOCEP Constanța) cu 12,727%, deputatul PSD și ex – ministru al Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, cu 9,09%, elvețianul Peter Hungerbuehler (director general al Danu Transport Gmbh din Austria) cu 9,09%, Constantin Hârțan cu 4,54%, Petru Ștefănuț (directorul general al TTS) cu 2,727%, Aurel Florin Moldoveanu cu 0,909%, Jancovschi Daniel Ștefan cu 1,359%, Silviu Cătălin Petrea cu 1,359%, Antonio Gabriel Stoean cu 1,359%, Daniela Camelia Simion cu 0,909%, Mihaela Aurelia Cismek cu 0,46%, Mihaela Miron cu 0,46%, Florin Alexandrescu (directorul economic al TTS) cu 0,46%, respectiv IFC cu 9,99%.

După încheierea tranzacției, IFC rămâne în portofoliu cu un pachet de circa 4% din afacerea TTS.

Dacă privim la valoarea investiției IFC de intrare în acționariatul TTS, observăm că valoarea pachetului de acțiuni (equity value – n.r.)  al TTS a crescut cu aproximativ 30% în ultimii 5 ani.

TTS a raportat pentru anul trecut un profit net de 11 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 275,8 mil. Lei (61,3 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual.

Numerarul și echivalentul de numerar la 31 decembrie 2016 al TTS era de 36,9 mil. Lei (8,2 mil. Euro).­­

În 2016, TTS a derulat atât tranzacții de preluare a unor companii și pachete de acțiuni în companii din grup, dar a și vândut o parte din participațiile aflate în portofoliul său.

Cea mai importantă mișcare a fost preluarea a 51% din acțiunile companiei ungare de transport fluvial Plimsoll Kft pentru 2 mil. Euro (9,066 mil. Lei), așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în exclusivitate pe 11 august 2016. Indirect, prin tranzacție, TTS a preluat și Fluvius Kft din Ungaria.

De asemenea, TTS a cumpărat 8,8% din Trans Europa Port SA pentru 1,8 mil. Lei și a subscris 2000 de acțiuni noi pentru 1,98 mil. Lei. A participat la majorarea de capital a Agrimol Trade (companie din grupul TTS) cu un aport proaspăt de capital de circa 2,85 mil. Lei.

TTS a vândut 99% din Cernavodă Shipyard și 51% din Bunker Trade Logistic către Navrom pentru 4,558 mil. Lei (circa 1 mil. Euro).

Tot în 2016, TTS și-a vândut pachetul de 15% din Danu Transport Gmbh pentru circa 0,47 mil. Euro, iar în beneficiul foștilor acționari a fost dechis un cont escrow de 0,77 mil. Euro.

De asemenea, TTS a cumpărat acțiuni la Cargo Trans Vagon SRL pentru 12 mil. Lei (2,67 mil. Euro), potrivit raportului anual al companiei.

Din grupul de companii afiliate TTS fac parte CNFR Navrom Galați (91,79% deținut de TTS), TTS Operator SRL (90% TTS), operatorul de terminal portuar Canopus Star Constanța (51% din acțiuni TTS, 49% Cargill din SUA), Agrimol Trade (99,99% are TTS), Sim Tur (91,79% TTS), TTS Gmbh (75% TTS), Cargorom Trans bbva (51% TTS), Plimsoll Kft din Ungaria (51% TTS), Fluvius Kft (100% Plimsoll), Cernavodă Shipyard (99,18% CNFR Navrom), Bunker Trade Logistic (95% CNFR Navrom), Navrom Bac (97,37% CNFR Navrom), Navrom Centru de Afaceri SRL (95,5% Navrom), Navrom Shipyard (99,86% Navrom), Hotel Mercur SRL (100% Navrom), Superquattro Group (74,5% Navrom) sau Rom Pesc Impex (100% Navrom).

În acest an, în cadrul operațiunilor de reorganizare a structurii grupului TTS, Trans Europa Port și Hotel Mercur și-au schimbat numele în TTS Porturi Fluviale, respectiv Navrom River.

BCR Leasing se pregătește să împrumute 200 mil. Lei de la International Finance Corporation pentru finanțarea IMM-urilor

BCR Leasing, parte a grupului financiar BCR aflat în portofoliul austriecilor de la Erste, intenționează să împrumute 200 mil. Lei (aproximativ 50 mil. Dolari) de la International Finance Corporation, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondurile au ca destinație finanțarea IMM-urilor, cu precădere a leasing-ului de vehicule și echipamente.

Pachetul de finanțare pentru BCR Leasing IFN este programat să fie discutat în board-ul diviziei de investiții din grupul Băncii Mondiale pe 26 iunie, potrivit datelor făcute publice de către reprezentanții instituției financiare internaționale.

De asemenea, pe 18 mai, IFC a semnat un împrumut de 70 mil. Lei (circa 16 mil. Dolari) pentru Agricover Credit IFN în vederea susținerii finanțării fermelor agricole din sectorul IMM, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 20 martie.

BCR Leasing IFN este deținută în proporție de 99,97% de către BCR, cea mai mare bancă din România după activele totale, iar alți 120 de acționari – persoane fizice au restul de 0,02%

IMM-urile au avut în 2016 o pondere de 84% în portofoliul de clienți al BCR Leasing IFN iar finanțările au fost acordate în principal către firme din transporturi (30%), comerț (24%), servicii (13%), producție (10%), construcții (10%), agricultură (6%), precum și în alte sectoare care au solicitat finanțari de vehicule și echipamente.

În 2016, valoarea totală a bunurilor finanțate de companie a fost de 220,10 mil. euro, în creștere cu 28% față de anul precedent. Finanțările pentru segmentul de leasing pentru echipamente au crescut cu 28% față de anul precedent.

Configurația portofoliului BCR Leasing IFN la finalul anului trecut cuprindea 80% leasing auto și 20% leasing pentru echipamente și utilaje. Finanțările pentru autoturisme au reprezentat aproximativ 25% din portofoliu, vehiculele comerciale ușoare 10%, iar vehiculele comerciale grele 45% din totalul finanțărilor companiei.

BCR Leasing IFN a raportat un profit de 27,3 mil. lei în 2016 iar activul total s-a majorat cu 27% comparativ cu anul precedent, ajungând la o valoare de 1,5 mld. lei, în timp ce ponderea expunerilor neperformante a continuat să se îmbunătățească de la 10,6% în 2015, la 9,5% în 2016. Veniturile totale ale companiei în 2016 au ajuns la nivelul de 178,7 mil. lei, iar cheltuielile totale la 151,4 mil. Lei, potrivit datelor făcute publice de companie.

BCR Leasing este unul dintre cei mai mari jucători pe piața de leasing, care rulează peste 1,6 mld. Euro pe an, alături de diviziile de profil ale UniCredit, BRD sau Raiffeisen.

IFC a aprobat un împrumut de 5,9 mil. Dolari pentru Garanti Leasing pentru a finanța afacerile dezvoltate de femei

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, a aprobat în board-ul său pe 26 aprilie un împrumut în valoare de 5,87 mil. Dolari către Garanti Leasing în vederea finanțării întreprinderilor mici și mijlocii controlate de către femei, potrivit informațiilor făcute publice de către instituția financiară internațională.

Propunerea discutată în board-ul IFC vizează un împrumut cu o maturitate de 5 ani.

Motoractive IFN este a opta companie pe piața de profil, cu o cotă de piață de 4,6%, conform datelor din decembrie 2016.

Compania a fost fondată în 1998, iar în 2006 a fost vândută la pachet cu alte două firme din domeniul serviciilor financiare (furnizorul de credite de consum Estima Finance și compania de credit ipotecar Domenia Credit) de către managerul de capital privat Axxess Capital către GE Money, divizie a conglomeratului american GE. În 2010, grupul financiar turcesc Garanti a devenit indirect principalul acționar al Motoractive IFN.

Garanti Leasing România are o rețea de opt unități și un personal format din 72 de oameni.

Garanti Leasing este deținută în proporție de 100% de către Garanti Bank din Turcia prin intermediul a două firme înregistrate în Olanda – G Netherlands BV, care deține 99,99997% din acțiuni, respectiv Garanti Holding BV cu 0,00003%.

Grupul turcesc Garanti deține Garanti Bank România, situată în primele zece bănci locale după active.

Principalul acționar al Garanti Bank Turcia este BBVA, al doilea grup bancar din Spania, cu un pachet de 39,9%, în timp ce fondatorul băncii, holdingul turcesc Dogus, are o participație de 10%.

Grupul financiar Garanti a dat în ultimii ani semnale repetate că este interesat să își majoreze expunerea pe piața din România și nu exclude din strategia sa de creștere să  apeleze inclusiv la achiziții.

Motoractive IFN a raportat pentru 2015 un profit net de 12 mil. Lei (2,7 mil. Euro) la venituri totale de 125 mil. Lei (28 mil. Euro), conform ultimului bilanț făcut public.

IFC joacă alături de BERD un rol de catalizator pentru atragerea de finanțări bancare și de capital privat în companii, fiind unul dintre investitorii internaționali majori în economia românească.

 

NPL deals PwC Wheatley main

Omul din spatele celor mai mari tranzacții cu credite neperformante din România a plecat de la PwC la International Finance Corporation. Britanicul Jonathan Wheatley, care a coordonat vânzarea unor portofolii Volksbank, BCR, RBS, BRD de peste 6 mld. Euro valoare nominală totală, este noul șef pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord al DARP, programul prin care divizia Băncii Mondiale investește în achiziția de portofolii neperformante

Consultantul britanic Jonathan Wheatley, omul care a coordonat vânzarea unor portofolii bancare cu o valoare nominală totală de peste 6 mld. Euro pe piața din România, a plecat în luna martie de la PwC la International Finance Corporation, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale.

Wheatley este liderul pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord al programului DARP (Distressed Assets Recovery Program), program prin care IFC este investitor și finanțator al achizițiilor de credite neperformante vândute de bănci, inclusiv în România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De exemplu, cea mai mare tranzacție de vânzare de credite neperformante de pe piața locală, tranzacția Tokyo, a fost finanțată de către IFC prin programul DARP, IFC făcând consorțiu alături de Deutsche Bank și APS la achiziția portofoliului neperformant de 1,1 mld. Euro valoare nominală, vândut de către BCR în decembrie 2015. Tot prin DARP, IFC a investit și în finanțarea tranzacției Ursa, prin care Eurobank a vândut un pachet de credite neperformante de 597 mil. Euro către Kruk și IFC.

Wheatley ex PwC IFC

Jonathan Wheatley, fost Senior Director și lider al echipei PwC pentru Europa Centrală și de Est dedicate consultanței în tranzacții din domeniul serviciilor financiare și cu portofolii bancare

Jonathan Wheatley a fost “arhitectul” pieței de tranzacții cu portofolii bancare din România, prin rolul pe care l-a jucat în coordonarea echipelor de consultanți PwC implicate în vânzarea unor astfel de active.

Wheatley a venit la PwC în 2012, iar din 2014 a coordonat grupul de consultanți PwC dedicați fuziunilor și achizițiilor de bănci, respectiv a vânzării de portofolii bancare din Europa Centrală și de Est, unde mandatele sale au cumulat peste 7,5 mld. Euro valoare nominală în ultimii ani.

Printre tranzacțiile de referință locale pe care le-a coordonat pe partea de vânzare se numără tranzacția Phoenix (de vânzare a portofoliului neperformant de 500 mil. Euro valoare nominală de către Volksbank România în 2014, tranzacție care a pregătit exitul austriecilor din România), tranzacția Shift prin care banca britanică Royal Bank of Scotland și-a făcut exitul din România prin vânzarea portofoliului performant de corporate (cu active de 260 mil. Euro) sau tranzacția Iris, prima de talie majoră a BRD care vinde un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de 329 mil. Euro.

Însă, Wheatley a modelat istoria pieței de profil prin seria de tranzacții de la BCR, unele dintre ele adevărate recorduri pentru Europa Centrală și de Est, care au atras în România fonduri de investiții globale precum Lone Star, Blackstone, Apollo, Fortress și multe altele.

Astfel, acesta și echipa sa au consiliat BCR în tranzacții precum Orion, de vânzare a unui portofoliu de 350 mil. Euro valoarea nominală, Saturn – cu un portofoliu neperformant de circa 430 mil. Euro sau Blue Lake, prin care anul trecut un portofoliu neperformant de 370 mil. Euro a ajuns la consorțiul format de EOS și norvegienii de la B2 Holding.

Tranzacția Neptun, prin care Erste a scos la vânzare în 2015 un portofoliu neperformant gigantic al BCR, de 2,7 mld. Euro valoare nominală, adică cea mai mare tranzacție de profil din regiune, s-a încheiat cu un eșec. În același an, a urmat tranzacția Tokyo, prin care o parte din activele fostei tranzacții Neptun au făcut parte din noul pachet scos la vânzare, a devenit cu o valoare transferată a creditelor neperformante de circa 1,1 mld. Euro cea mai mare tranzacția de profil din Europa Centrală și de Est, în contextul eșecului anterior al tranzacției Neptun.

Wheatley a coordonat tranzacții locale prin care portofolii bancare, performante și neperformante, cu o valoare nominală totală de peste 6 mld. euro, care au fost în derulare în ultimii 3 ani, potrivit datelor centralizate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe piața de fuziuni și achiziții, echipa PwC a consiliat grupul portughez BCP la exitul din România din 2014, prin care a vândut banca locală Millennium către grupul ungar OTP pentru 39 mil. euro plus rambursarea liniilor intragrup.

Wheatley a coordonat și procesul de vânzare derulat de PwC la Top Factoring, tranzacție prin care compania suedeză Intrum Justitia cumpără pachetul de 100% din acțiunile companiei locale de administrare de datoriilor pentru un preț de 15 mil. Euro. Tranzacția a purtat numele de cod Rose, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Wheatley, 41 de ani, și-a început cariera la PwC în 1996 unde a lucrat până în 2004 ca manager în biroul din Londra pe zona de bănci și piețe de capital. În perioada 2004 – 2011, acesta a fost la RBS, fiind implicat către finele acestei perioade de integrarea achiziției ABN Amro în RBS. După ce a revenit la PwC în 2012, a făcut parte din echipa de consultanți ai RBS pentru tranzacția de exit din România, unde fosta ABN Amro România a fost vândută în două tranzacții în 2013 (portofoliul de clienți retail și serviciul de Royal Preffered Banking) și în (portofoliul de clienți corporate) 2014 către UniCredit. Wheatley vorbește engleza, franceza și spaniola, și are o diplomă a Kings College din Londra.

Jonathan Wheatley trece astfel din noua poziție de cealaltă parte a mesei, adică de la consultanța de vânzare la negocierile de achiziție din noua sa calitate de exponent al unui finanțator și cumpărător de anvergura IFC.

DARP este un program creat de IFC după declanșarea crizei financiare pentru a ajuta la curățirea bilanțurilor băncilor prin alocarea de resurse în vederea achiziției de active depreciate ale instituțiilor de credit. Prin DARP, IFC a anunțat că va contribui cu 1,55 mld. Dolari pentru trei ani și se așteaptă să mobilizeze circa 5 mld. Dolari de la investitori privați, fonduri de investiții și alte instituții financiare internaționale pentru acest scop.

International Finance Corporation va aloca un credit de până la 50 mil. Euro Alpha Bank România pentru finanțarea proiectelor rezidențiale

 

International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, a făcut public pe 9 decembrie un proiect de finanțare în valoare de până la 50 mil. Euro, pe care intenționează să îl aloce pentru Alpha Bank România.

Împrumutul de la IFC are ca scop susținerea finanțării proiectelor rezidențiale, conform informațiilor publicate de către instituția financiară internațională.

Alpha Bank România, înființată în 1993, ocupă locul 8 pe piața bancară locală, cu active totale de 3,3 mld. Euro la finele anului trecut. Subsidiara băncii elene are o cotă de piață de 4% în piața bancară locală și de 8% pe piața creditului ipotecar, arată datele IFC.

Banca are o rețea de circa 130 de locații și un personal de aproximativ 1.900 de oameni.

Piața imobiliară a revenit în ultimii ani în atenția investitorilor și a dezvoltatorilor, astfel că dezvoltările de proiecte și alte tipuri de proiecte derulate pe acest segment se numără printre favoritele bancherilor, care caută teren pentru creșterea creditării.

Alpha Bank România este una dintre băncile care a arătat constant interes pentru piața imobiliară. Ca și alte instituții de credit, este atentă însă la administrarea propriilor lichidități.

În vară, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a cumpărat un pachet de 12,5% din Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova, de la Alpha Bank România. BERD a anunțat în iunie că va plăti 6 mil. euro pentru această tranzacție.

 

IFC și-a asigurat exitul complet din MedLife: Instituția financiară internațională are opțiune de vânzare a pachetului de acțiuni către Mihai Marcu

IFC, unul dintre cei doi acționari minoritari care vând acțiuni în cadrul listării MedLife pe bursa de la București, și-a asigurat exitul integral din afacere, potrivit prospectului de listare aprobat de către ASF. Astfel, IFC intenționează să vândă 7,75% din MedLife în cadrul listării companiei pe bursă, iar pachetul rezidual de 5% către unul dintre principalii acționari.

IFC a încheiat pe 21 noiembrie un contract privind opțiunea de vânzare a acțiunilor deținute la MedLife către Mihail Marcu, președintele Consiliului de administrație și acționar cu 21% în afacerea fondată de către mama sa.

Opțiunea de vânzare este guvernată de către legea statului New York și intră în vigoare la data decontării ofertei, sub rezerva decontării ofertei.

“International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, poate exercita opțiunea sa de vânzare oricând într-o perioadă de timp cuprinsă între data intrării în viogare a Opțiunii de vânzare a IFC și data la care acțiunile emise de Societate vor atinge un prag de lichiditate constând în atingerea unor valori medii zilnice de tranzacționare pentru o perioadă de șase luni consecutive, cu excepția tranzacțiilor efectuate de către de membrii Familiei Marcu, de Societate sau de afiliații acestora, care să fie de o valoare de cel puțin raportul dintre de cinci ori numărul de acțiuni ale Societății deținute de International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, împărțit la numărul de zile de tranzacționare în cele două luni precedente. De asemenea, International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, va avea dreptul de a exercita opțiunea de vânzare către Mihail Marcu și în cazul în care, de-a lungul perioadei în care International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, este acționar al Societății, se produc anumite evenimente în legătură cu Societatea sau dacă deținerile Familiei Marcu în Societate scad sub 51% din capitalul social și drepturile de vot sau în contextul unei vânzări de acțiuni de către Familia Marcu către un cumpărător terț, care decide să nu cumpere și acțiunile International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, în cazul în care acesta din urmă le oferă“, precizează prospectul de listare al MedLife pe bursa de la București.

IFC poate exercita opțiunea de vânzare a pachetului de acțiuni MedLife inclusiv sub forma unui plasament privat la prețul agreat de părți în cadrul opțiunii de vânzare semnate.

Opțiunea de vânzare a IFC are și un mecanism prin care dacă Mihail Marcu nu își respectă obligația de a cumpăra acțiunile IFC, instituția financiară poate vinde către un terț sau poate executa ipoteca pusă asupra pachetului de 21% din MedLife care aparține lui Mihail Marcu.

Ipoteca IFC pe acțiunile Medlife ale lui Mihail Marcu are prioritate față de ipoteca pusă anterior de BCR, BRD, ING și Raiffeisen în luna martie când au acordat creditul sindicalizat de 56 mil. Euro către MedLife.

Astfel, IFC va vinde în cadrul ofertei publice un pachet de 7,75% din MedLife, iar restul de 5% către Mihail Marcu. IFC deține 12,75% din MedLife, V4C 36,25%, iar familia Marcu 51%.

În perioada 6 – 15 decembrie, MedlLife vinde 44% din acțiuni la un preț de ofertă de maxim 35 lei pe acțiune, care ar putea aduce V4C și IFC 67 mil. Euro.

IFC a fost și unul dintre principalii finanțatori ai MedLife în perioada de dezvoltare a afacerii. Ultimul împrumut a fost dat pe 30 septembrie și se ridică la 11,11 mil. dolari.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni al MedLife, tranzacție structurată în jurul exitului fondului de investiții V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

MedLife anunță oficial vânzarea a până la 44% din acțiuni pe bursa de la București. Fondul de investiții V4C își va face exitul din afacere, iar IFC își va reduce participația până cel mult la 5%, participație care îi menține poziția de acționar semnificativ în afacere. Tranzacția ar putea avea loc în decembrie, investitorii așteaptă detaliile ofertei. Erste Asset Management și SIF Oltenia, printre investitorii locali care se arată interesați de cumpărarea de acțiuni MedLife

 

MedLife, cea mai mare companie locală de servicii medicale private, și-a anunțat, astăzi, intenția de a vinde un pachet de până la 44% din acțiuni pe bursa de la București până la finele anului, ceea ce conturează o mișcare rară pentru o companie privată locală ce deține poziția de lider de piață.

Listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar de acțiuni al MedLife, tranzacție structurată în jurul exitului fondului de investiții Value 4 Capital (V4C), a fost anunțată pe 2 octombrie în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“MedLife S.A. anunță azi intenția lui V4C Eastern Europe Holding V Limited și a International Finance Corporation, membră a Grupului Băncii Mondiale, de a lansa o ofertă publică inițială de acțiuni existente, ce urmează să aibă loc după aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din România. Oferta va consta într-un număr de până la 8.840.480 acțiuni existente, reprezentând până la 44% din totalul numărului de acțiuni existente ale Companiei. MedLife intenționează să solicite admiterea la tranzacționare a acțiunilor sale pe piața spot reglementată a Bursei de Valori București după aprobarea prospectului și după închiderea ofertei”, au spus reprezentanții companiei.

Aceștia au mai precizat că structura actuală a acționariatului MedLife este formată din familia Marcu cu 51% din acțiuni, fondul de investiții V4C cu 36,25005% și IFC cu 12,74995%.

“Familia Marcu nu vinde nici o acțiune în ofertă și va deține în continuare 51% la finalizarea acesteia. IFC va detine cel puțin 5% din acțiunile companiei la finalizarea ofertei. V4C intenționeaza să iasă complet din acționariatul companiei”, au mai explicat reprezentanții MedLife.

Compania nu va ridica capital nou în oferta publică, adică nu va emite acțiuni noi sub formă de majorare de capital, și nici nu va primi nicio parte din veniturile ofertei, care vor merge direct către cei doi vânzători – V4C și IFC.

Oferta va fi adresată investitorilor instituționali și de retail din România și, printr-un plasament privat, către investitori instituționali internaționali calificați din afara SUA.

Este așteptat ca oferta publică să fie finalizată până la sfârșitul anului 2016, sub rezerva unor condiții de piață și cu aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din România, se mai arată în comunicatul MedLife.

Calendarul ofertei, inclusiv data ofertei, poate fi influențat de o serie de circumstanțe, cum ar fi condițiile de piață, precizează sursa citată.

Procesul de listare a MedLife pe bursa de la București include o serie de întâlniri cu potențialii investitori interesați în cadrul unui așa- zis roadshow, care ar putea avea loc în mai multe centre financiare din Europa, printre locațiile ce ar putea intra pe o astfel de listă s-ar putea număra Londra, Frankfurt, Copenhaga, Stockholm, Amsterdam, Zurich, Viena sau Varșovia, susțin surse din piață.

Roadshow-ul prin care intermediarii tranzacției de listare vor putea sonda interesul investitorilor pentru MedLife ar putea dura în jurul a două săptămâni, iar listarea MedLife ar urma să aibă loc în luna decembrie, mai susțin sursele citate. Reprezentanții companiei nu au făcut niciun fel de comentariu pe marginea calendarului tranzacției sau a altor detalii privind tranzacția până la momentul publicării acestui articol.

Cine lucrează la prima listare majoră din ultimii trei ani a unei afaceri antreprenoriale pe bursa locală

Intermediarii tranzacției sunt Raiffeisen Bank SA, în calitate de Lead Global Coordinator și Lead Joint Bookrunner, respectiv Wood & Company Financial Services AS care acționează ca și co-Global Coordinator și Joint Bookrunner.

Din echipa responsabilă de această tranzacție fac parte Dorin Preda, membru al Consiliului de administrație al MedLife, implicat în politica de dezvoltare a companiei și în campania de fuziuni și achiziții a acesteia. Dorin Preda a absolvit Academia de Studii Economice în 1998 și a ocupat înainte de MedLife diferite poziții în Raiffeisen Bank, Banca Țiriac, iar ulterior în HVB Bank.

De asemenea, din echipa de proiect a Raiffeisen fac parte Dana Mirela Ionescu, Managing Director și Head of Capital Markets & Investment Banking în cadrul subsidiarei locale a grupului bancar austriac, respectiv Laurențiu Ciocîrlan, Head of Investment Banking la Raiffeisen Bank România.

Din echipa de proiect a Wood fac parte Nick Kaufmann, Managing Director și Head of Equity Capital Markets & Syndicate în biroul firmei din Londra, și Bogdan Câmpianu, Managing Director al Wood & Company pentru România.

MedLife este asistată pe zona de consultanță juridică de către casa austriacă de avocatură Schoenherr, în timp ce V4C lucrează cu avocații NNDKP, IFC cu firma Leroy & Asociații, iar consorțiul de intermediere mizează pe consultanța juridică a avocaților Clifford Chance Badea, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

MedLife se prezintă în fața potențialilor investitori cu povestea “liderului pieței private de sănătate din România și unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est” și susține prin vocea reprezentanților săi că oferă acces astfel la “piața cu cea mai mare rată de creștere a serviciilor medicale private din Europa Centrală și de Est”.

Cifrele raportate de către MedLife indică la nivel de grup vânzări în primele nouă luni de 361,5 mil. lei (80,8 mil. euro) și EBITDA de 38,9 mil. lei (8,7 mil. euro). În anul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2015, vânzările totale ale grupului însumau 391 mil. lei (88 mil. euro) cu o EBITDA de 55,7 mil. lei (12,5 mil. euro). “În 2015 peste 88% din veniturile sale au provenit din sumele încasate cash pentru servicii și din vânzările de pachete de prevenție în sănătate, în general către clienți corporatiști”, susțin oficialii MedLife.

Dincolo de galopul după creșterea cotei de piață, compania a resimțit costurile dezvoltării, inclusiv a achizițiilor, prin creșterea datoriilor bancare. Astfel, MedLife a luat în acest an un credit sindicalizat de la patru bănci locale de 56 mil. Euro, la care se adaugă un împrumut de la IFC, destinat și el finanțării programului de investiții. BCR și IFC au fost, dealtfel, principalii finanțatori ai extinderii MedLife în ultimii zece ani.

Grupul controlat de familia Marcu este organizat pe șase linii de afaceri – corporate (care furnizează servicii de medicina muncii și planuri de sănătate pentru companii, inclusiv pachete de prevenție în sănătate), clinici, spitale, laboratoare, farmacii și cabinete stomatologice.

La data de 30 septembrie 2016, grupul opera 36 de clinici, 8 spitale generaliste și specializate, 24 de laboratoare cu mai mult de 143 de puncte de colectare de analize medicale, 9 farmacii, 8 cabinete de stomatologie și servea peste jumătate de million de clienți PPS în România. Întreaga rețea MedLife este deservită de către un personal medical format din aproximativ 1.900 medici și 1.000 de asistente medicale.

Erste Asset Management și SIF Oltenia, interesate în principiu de acțiunile MedLife

Listarea MedLife a ajuns și în atenția investitorilor locali, care așteaptă însă detaliile ofertei pentru un astfel de plasament.

Reprezentanții Erste Asset Management, unul dintre cei mai mari administratori de active locale, afirmă că sunt “interesați“ de oferta de vânzare de acțiuni MedLife pe bursă și că așteaptă să vadă detaliile ofertei.

Erste Asset Management avea sub administrare active nete totale de 8,03 mld. Lei (circa 1,8 mld. Euro) la 31 octombrie și o cotă de piață de 19,42%, respectiv a doua poziție în topul membrilor Asociației administratorilor de fonduri din România (AAF).

Un alt investitor activ pe piața locală de capital, SIF Oltenia, își afirmă și el interesul “de principiu” pentru listarea MedLife.

“În principiu, suntem interesați. Depinde însă și de momentul când se realizează și de lichiditățile pe care le vom avea la dispoziție. În această perioadă, avem alte direcții de plasamente. Dar să vedem mărimea societății, noi nu avem o limită în capitalul social privind investițiile. Am fost invitați la o discuție în perioada următoare pe acest subiect (al listării MedLife – n.r.)”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tudor Ciurezu, directorul general al SIF Oltenia.

La 31 octombrie, activul net al SIF Oltenia era de 1,529 mld. Lei (circa 340 mil. Euro). SIF Oltenia este listată pe piața principală a bursei de la București și are o capitalizare bursieră de peste 901 mil. Lei (200 mil. Euro).

De asemenea, fondurile de pensii constituie una din categoriile naturale de investitori pentru astfel de tranzacții, mai ales în condițiile în care cea mai mare parte a banilor administrați sunt plasați în titluri de stat, iar listările de companii private cu rol de campioni de sector au fost foarte rare. În plus, legislația locală limitează opțiunile de investiții pentru un manager al unui fond local de pensii comparativ cu cele pe care le are la îndemână un manager de fonduri de pensii din Vest.

Context

 

MedLife își anunță intenția de intrare pe bursa de la București, într-un peisaj dominat în ultimii zece ani de intrarea la tranzacționare a marilor companii de stat. După Romgaz, Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica și Electrica, cea mai mare parte a așteptărilor investitorilor era concentrate asupra planurilor Hidroelectrica de listare în toamna acestui an, amânate ulterior pentru 2017. În seria companiilor de stat cu pretenții de listare s-a înscris și Poșta Română. Însă culoarul marilor companii private către bursa de la București a fost mulți ani gol, pe care acum se înscrie MedLife, cu toate că reprezentanții MedLife au vorbit de listare de ani de zile, fără să ajungă însă pe bursă. O încercare eșuată de listare pe bursa de la București a fost înregistrată în 2013 de către producătorul privat de materiale de construcții Adeplast.

Pe piața serviciilor medicale private, MedLife este angajat în ultimii aproximativ 7 ani într-o campanie de extindere care implică și achiziții în cadrul unei lupte de consolidare a pieței în care au intrat și alți competitori precum Regina Maria și Affidea.

Dincolo de ratele de creștere de două cifre obținute într-un sector care încă este creditat cu un potențial mare de dezvoltare în anii următori, și rata de creștere a economiei, estimată la peste 5% în acest an, oferă o imagine de ansamblu bună pentru potențialii investitori.

Tranzacția vine însă și după o perioadă destul de lungă în care V4C a încercat să-și facă exitul din MedLife, pentru a putea returna banii investitorilor.

Tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital de la MedLife era așteptată încă de la începutul anului trecut, iar în toamna lui 2015 mai multe fonduri de investiții au fost invitate să participe la o astfel de tranzacție. În fazele finale ale discuțiilor au ajuns atunci fonduri de investiții precum PineBridge, iar după ce aceste discuții au picat a venit rândul grupului lui Ion Țiriac să încerce să-și plaseze o parte din lichiditățile obținute din exiturile din afacerile locale ale UniCredit și Metro.

După ce aceste negocieri au picat și ele, BERD a intrat pe radar, care a căutat variante de achiziție alături de fonduri de investiții, însă în final nici aceste discuții nu au ajuns la un deznodământ fericit, în condițiile în care alternativa listării pe bursă oferă avantajul de a nu avea acționari minoritari cu o poziție la fel de puternică precum în cazul unei vânzări directe a unui pachet important de acțiuni către un investitor și lasă posibilitatea unor opțiuni viitoare de finanțare prin bursă precum emisiuni de obligațiuni sau majorări de capital dacă ne uităm la cazul NEPI de exemplu.

BERD păstrează șanse intacte de a intra în afacerea MedLife printr-o eventuală achiziție de acțiuni în cadrul ofertei publice de vânzare.

„La BERD, nu putem comenta despre tranzacțiile pe piața de capital fie că avem sau nu vreun interes față de ele”, au precizat astăzi pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții BERD.

Exitul V4C din MedLife va interesa oricum BERD, având în vedere că este unul dintre investitorii care au pus bani în fondul de investiții care a stat în acești ani ca acționar minoritar important în afacere.

V4C mai are în portofoliul ultimului său fond MedLife și încă o afacere în Polonia, însă încearcă să ridice un nou fond de investiții, V4C Poland Plus Fund, cu o capitalizare – țintă de aproximativ 200 mil. euro, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat încă din vara anului 2015. În februarie, BERD a anunțat că intenționează să contribuie cu un capital de până la 25 mil. euro în noul fond al V4C, fiind planificată aprobarea acestei investiții în board-ul instituției financiare internaționale pentru 14 decembrie. Așadar, un exit din MedLife care să arate un multiplu bun al investiției ar fi o veste bună în contextul strângerii noului fond într-o perioadă în care mai mulți manageri de capital privat sunt în diferite faze de strângere de bani de la investitori pentru fonduri de investiții care au în aria – țintă regiunea din care face parte și România. Strategia de investiții a V4C vizează, de regulă, tichete de investiție de 15 – 25 mil. euro din propriul capital.

MedLife a semnat un împrumut de 11 mil. Dolari cu International Finance Corporation pentru finanțarea programului său de investiții și achiziții

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, a semnat pe 30 septembrie un împrumut în valoare de 11,11 mil. Dolari cu MedLife, lider în sectorul serviciilor private medicale, conform datelor făcute publice de către instituția internațională.

Noul împrumut al IFC, care deține și calitatea de acționar minoritar în MedLife, este destinat finanțării parțiale a programului de extindere a rețelei private de servicii medicale, estimat la 55 mil. Euro pentru perioada 2015 – 2017, plan care include noi achiziții în București, Craiova, Timișoara și Oradea.

Proiectul implică extinderea MedLife cu clinici și servicii de diagnosticare în “orașe de nivelul doi și trei din România pentru a îmbunătății accesul serviciilor companiei în România”, explică reprezentanții instituției financiare internaționale.

Împrumutul IFC este ultimul dintr-o serie începută în 2006 și a fost aprobat de către board-ul instituției financiare internaționale pe 23 august.

MedLife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

Compania, aflată sub controlul familiei fondatoarei afacerii – medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, este în proceduri avansate de listare a unui pachet minoritar de acțiuni pe bursă, tranzacție ce ar permite exitul fondului de investiții Value4Capital (V4C).

Listarea MedLife este așteptată să aibă loc în perioada imediat următoare, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate de către companie sau de către autoritățile pieței de capital.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 2 octombrie că MedLife pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursă. De asemenea, pe 6 octombrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris că mandatul pentru listarea MedLife aparține unui sindicat de intermediere format de către Raiffeisen și Wood & Co. Avocații sindicatului de intermediere sunt Clifford Chance Badea, iar cei ai MedLife sunt cei ai Schoenherr în timp ce V4C este consiliat de casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, iar IFC a mizat pe serviciile Leroy & Asociații.

MedLife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Tranzacția de exit a fondului de investiții V4C din MedLife a atras un interes puternic anul trecut din partea fondurilor de investiții, nume ca PineBridge și Warburg Pincus ajungând în faze avansate ale negocierilor. Ulterior, către finele anului 2015 au început discuții pentru atragerea unui investitor puternic de talia grupului condus de Ion Țiriac, care are în spate lichidități estimate de ordinul sutelor de milioane de euro după exiturile din 2015 din UniCredit Țiriac Bank și Metro România, însă și această serie de negocieri a eșuat la începutul anului 2016. A intrat apoi în scenă BERD, unul dintre acționarii minoritari – cheie în multe afaceri dezvoltate de antreprenori români vezi cazurile Banca Transilvania sau grupul de firme Pehart Tec, care împreună cu fondul de investiții Mezzanine Management ar fi pus pe masa MedLife o ofertă pentru preluarea unui pachet minoritar în companie, favorizând exitul V4C, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alternativ, MedLife a început să lucreze la varianta listării pe bursă, idee despre care managementul companiei a vorbit și în anii anteriori.

Reprezentanții companiei nu au confirmat discuțiile avute în diferite rânduri cu investitorii, anunțurile MedLife concentrându-se până acum asupra principalilor indicatori financiari, a investițiilor, achizițiilor și a finanțărilor contractate până acum.

MedLife a ajuns în acest an la un vârf al împrumuturilor, după ce în luna martie a accesat un credit sindicalizat de 56 mil. Euro, în care băncile finanțatoare BCR,BRD, ING și Raiffeisen și-au împărțit în mod egal expunerile.

Banii împrumutați sunt utilizați pentru investiții în noi unități medicale, precum și în achiziții de operatori locali în contextul unui proces de consolidare al pieței locale în care s-au angajat și alți jucători, în special rețeaua Regina Maria. Apetit de achiziții susținut a demonstrat și Affidea, care tocmai a anunțat semnarea unui acord angajant de preluare a rețelei de centre Hiperdia, după achizițiile de anul trecut ale centrelor Phoenix și Sanmed.

Campania de achiziții a MedLife a vizat până acum Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov (2010), grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center, clinicile stomatologice Dent Estet, respectiv pachetul de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri (în 2016).

BCR și IFC au jucat roluri – cheie în seria de finanțări care au dezvoltat afacerea MedLife.

IFC a mai acordat MedLife împrumuturi în 2006 și în 2010.

În anul 2006, în cadrul unui proiect de finanțare cu o structură complexă, IFC a acordat MedLife un împrumut în valoare de 5 mil.Euro pe o perioadă de 10 ani, cu trei ani de grație pentru îmbunătățirea furnizării de servicii medicale pe teritoriul României. Contractul a fost semnat pe 16 octombrie 2016.

Tot atunci, divizia de investiții a Băncii Mondiale a intrat în acționariatul MedLife prin achiziția unui pachet de 20% din acțiunile companiei de servicii medicale private, pentru care a plătit 5 mil.Dolari.

În 2010, IFC a acordat MedLife un împrumut în valoare de 12,29 mil. Dolari. Contractul a fost semnat pe 30 iunie 2010.

MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Compania numără peste 3000 de angajați, din care 1300 sunt cadre medicale . Un procent de 80% din personalul medical este angajat în mod direct, fie cu normă întreagă sau parțială, iar 20% din forța de muncă este externalizată. Personalul externalizat este, în general, format din doctori, care lucrează și pentru alți furnizori de servicii medicale. Aproximativ 40% dintre angajați sunt femei, conform unui document al IFC care prezintă o sinteză a investiției în Medlife.

Pe piața serviciilor medicale private, MedlLife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

 

Kruk a plătit prețul de achiziție și a preluat portofoliul neperformant Ursa cu o valoare nominală de 597 mil. Euro vândut de către Eurobank. IFC și o subsidiară a Kruk au cumpărat obligațiuni de 55 mil. Euro pentru a plăti prețul de achiziție al portofoliului neperformant

Compania poloneză de administrare a creanțelor Kruk a plătit pe 16 august prețul de achiziție al pachetului de creanțe cu o valoare nominală totală de 597 mil. Euro, preluând portofoliul neperfomant vândut de subsidiare ale grupului bancar elen Eurobank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul neperformant Ursa este format din creanțe ale Bancpost, ale ERB Retail Services IFN și ale ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam.

Pentru a plăti prețul de achiziție al portofoliului Ursa, Kruk și International Finance Corporation au subscris pe 4 august obligațiuni senior în valoare de 249,3 mil. Lei (peste 55 mil. Euro) care vor ajunge la scadență pe 3 august 2022. Prețul de achiziție al portofoliului se situează astfel în jurul a 10 eurocenți pentru fiecare euro creanță la valoare nominală, ceea ce corespunde unui discount obținut de cumpărător de circa 90% față de valoarea nominală a portofoliului preluat.

Emisiunea de titluri a fost făcută prin intermediul Prospero Capital – Prospero Capital – subsidiara Kruk înregistrată în Luxemburg, obligațiunile fiind cumpărate în proporție de 33% de către IFC, care a investit astfel 18,5 mil. Euro, în timp ce restul au fost adjudicate de către InvestCapital Malta, o subsidiară a Kruk.

Principalul emisiunii de obligațiuni și alte datorii ale Prospero Capital rezultate în baza acordului de emisiune a obligațiunilor se ridică la 324 mil. Lei (72 mil. Euro).

Obligațiunile senior au un rang superior altor titluri de împrumut și dă dreptul investitorilor de a-și recupera investiția înaintea creditorilor negarantați.

Dobânda aferentă titlurilor va fi plătită lunar investitorilor, IFC și InvestCapital Malta. Atât dobânzile, cât și principalul ce va fi rambursat de către emitent va depinde de fluxul net de numerar rezultat din colectarea creanțelor care fac parte din portofoliul preluat și care va fi calculat potrivit unei formule stipulate în acordul privind emisiunea de obligațiuni a ProsperoCapital.

ProsperoCapital a încheiat un acord cu Kruk România, care se va ocupa de administrarea portofoliului și de colectarea creanțelor.

Pe 20 mai 2016, Kruk și IFC au semnat acordul de transfer pentru pachetul de creanțe constituit din trei portofolii aparținând Bancpost, ERB Retail Services IFN, respectiv cu subsidiara olandeză a grupului elen, ERB New Europe Funding II B.V.

Kruk a anunțat atunci că va investi în această tranzacție 46 mil. euro, conform părții poloneze. Partenerul investitorului polonez, IFC a anunțat pe propriul său site că a alocat acestei tranzacții un împrumut de 22,78 mil. dolari (circa 20 mil. euro) pentru plata parțială a prețului de achiziție.

Pachetul de creanțe cumpărat este format din credite neperformante negarantate acordate persoanelor fizice din România, au precizat părțile implicate în tranzacție.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale și unul dintre cei doi cumpărători, lucrează în această tranzacție cu avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații. Echipa condusă de către partenerul Mihai Dudoiu, șeful practicii de Bănci și Finanțe din cadrul firmei de avocatură, are o experiență importantă în domeniul tranzacțiilor locale cu credite neperformante, asistând Deutsche Bank într-o serie de achiziții de astfel de active de la BCR.

Celălalt cumpărător, firma poloneză Kruk, a lucrat cu structurile sale interne în tranzacția Ursa. Vânzătorul, banca elenă Eurobank, a mizat pe serviciile de consultanță juridică ale firmei de avocatură CMS Cameron McKenna, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații Cameron McKenna au asistat proprietarul Bancpost la tranzacția recentă prin care Eurobank a vândut un pachet de 80% din acțiunile Eurolife ERB către grupul financiar canadian Fairfax Financial.

Achiziția portofoliului de circa 600 mil. euro al Eurobank de către Kruk și IFC, a doua tranzacție ca mărime din istoria pieței locale de profil, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția Ursa face parte din Programul IFC privitor la Recuperarea Datoriilor și Activelor (PRDA), care constituie o reacție strategică în fața numărului tot mai mare de credite neperformante. La nivel global, PRDA se axeazã pe achiziția și rezolvarea problemei creditelor neperformanter și pe restructurarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Pe piața din România, Kruk este lider pe segmentul administrării portofoliilor de datorii ale persoanelor fizice, în timp ce pe segmentul destinat companiilor, poziții puternice au APS (Cehia), Kredyt Inkaso (Polonia). Recent, fondul de investiții Waterland a lansat pe bursa de la Varșovia o ofertă publică de preluare a unui pachet de 66% din acțiunile Kredyt Inkaso.

Kruk a cumpărat până acum portofolii cu o valoare nominală totală de 6,5 mld. euro. Firma poloneză administrează acest gen de active pe piețele din Polonia, România, Cehia, Slovacia, Germania, Italia și Spania. Kruk este listată pe Bursa de Valori din Varșovia. Veniturile consolidate ale grupului Kruk în 2015 au fost de 611 milioane de zloți (circa 135 mil. euro).

Tranzacțiile cu credite neperformante sunt așteptate să intre într-o nouă fază de efervescență, în condițiile în care banca centrală pune presiune pe bancheri să coboare nivelul creditelor toxice sub nivelul de 10% din portofoliul total de împrumuturi acordate.

UrsaNPLMain

Kruk și International Finance Corporation vor plăti prețul de achiziție al portofoliului neperformant Ursa prin intermediul unei emisiuni de obligațiuni senior de până la 57 mil. Euro. IFC va veni în tranzacție cu până la 19 mil. euro, iar restul de până la 38 mil. Euro va fi plătit de către firma poloneză de administrare a creanțelor. Titlurile vor avea maturitate de șase ani și vor fi emise de către subsidiara Kruk din Luxemburg

Prospero Capital, subsidiara Kruk înregistrată în Luxemburg, urmează să lanseze o emisiune de obligațiuni senior în valoare de până la 255 mil. Lei (56,6 mil. Euro) pentru a plăti prețul de achiziție al portofoliului neperformant Ursa, cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, cumpărat de la Eurobank. De asemenea, emisiunea de obligațiuni acoperă și alte costuri ale Prospero Capital în legătura cu emisiunea de obligațiuni.

Investitorii vor subscrie în cadrul acestei emisiuni astfel încât International Finance Corporation va investi în proporție de 33% în cadrul vânzării de titluri, iar InvestCapital Malta – un vehicul de investiții al Kruk – va prelua restul de 67% din obligațiuni.

Emisiunea obligațiunilor senior este condiționată de îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute în acordul pentru vânzarea unor astfel de titluri, semnat de către ProsperoCapital, International Finance Corporation, și InvestCapital Malta Ltd.

Perioada de maturitate a obligațiunilor senior emise de Prospero Capital este de 72 luni.

Obligațiunile senior au un rang superior altor titluri de împrumut și dă dreptul investitorilor de a-și recupera investiția înaintea creditorilor negarantați.

Dobânda aferentă titlurilor va fi plătită lunar investitorilor, IFC și InvestCapital Malta. Atât dobânzile, cât și principalul ce va fi rambursat de către emitent va depinde de fluxul net de numerar rezultat din colectarea creanțelor care fac parte din portofoliul preluat și care va fi calculat potrivit unei formule stipulate în acordul privind emisiunea de obligațiuni a ProsperoCapital.

ProsperoCapital a încheiat un acord cu Kruk România, care se va ocupa de administrarea portofoliului și de colectarea creanțelor.

Pe 20 mai 2016, Kruk și IFC au semnat acordul de transfer pentru pachetul de creanțe constituit din trei portofolii aparținând Bancpost, ERB Retail Services IFN, respectiv cu subsidiara olandeză a grupului elen, ERB New Europe Funding II B.V.

Kruk a anunțat atunci că va investi în această tranzacție 46 mil. euro, conform părții poloneze. Partenerul investitorului polonez, IFC a anunțat pe propriul său site că a alocat acestei tranzacții un împrumut de 22,78 mil. dolari (circa 20 mil. euro) pentru plata parțială a prețului de achiziție.

Pachetul de creanțe cumpărat este format din credite neperformante negarantate acordate persoanelor fizice din România, au precizat părțile implicate în tranzacție.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale și unul dintre cei doi cumpărători, lucrează în această tranzacție cu avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații. Echipa condusă de către partenerul Mihai Dudoiu, șeful practicii de Bănci și Finanțe din cadrul firmei de avocatură, are o experiență importantă în domeniul tranzacțiilor locale cu credite neperformante, asistând Deutsche Bank într-o serie de achiziții de astfel de active de la BCR.

Celălalt cumpărător, firma poloneză Kruk, a lucrat cu structurile sale interne în tranzacția Ursa. Vânzătorul, banca elenă Eurobank, a mizat pe serviciile de consultanță juridică ale firmei de avocatură CMS Cameron McKenna, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații Cameron McKenna au asistat proprietarul Bancpost la tranzacția recentă prin care Eurobank a vândut un pachet de 80% din acțiunile Eurolife ERB către grupul financiar canadian Fairfax Financial.

Achiziția portofoliului de circa 600 mil. euro al Eurobank de către Kruk și IFC, a doua tranzacție ca mărime din istoria pieței locale de profil, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția Ursa face parte din Programul IFC privitor la Recuperarea Datoriilor și Activelor (PRDA), care constituie o reacție strategică în fața numărului tot mai mare de credite neperformante. La nivel global, PRDA se axeazã pe achiziția și rezolvarea problemei creditelor neperformanter și pe restructurarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Pe piața din România, Kruk este lider pe segmentul administrării portofoliilor de datorii ale persoanelor fizice, în timp ce pe segmentul destinat companiilor, poziții puternice au APS (Cehia), Kredyt Inkaso (Polonia). Recent, fondul de investiții Waterland a lansat pe bursa de la Varșovia o ofertă publică de preluare a unui pachet de 66% din acțiunile Kredyt Inkaso.

Kruk a cumpărat până acum portofolii cu o valoare nominală totală de 6,5 mld. euro. Firma poloneză administrează acest gen de active pe piețele din Polonia, România, Cehia, Slovacia, Germania, Italia și Spania. Kruk este listată pe Bursa de Valori din Varșovia. Veniturile consolidate ale grupului Kruk în 2015 au fost de 611 milioane de zloți (circa 135 mil. euro).

npltokyoMain

Tranzacția Tokyo s-a finalizat: Cel mai mare portofoliu bancar neperformant din istoria pieței locale, în jurul a 1,1 mld. euro, a fost vândut de către BCR consorțiului format de APS, Deutsche Bank și International Finance Corporation. Prețul de vânzare, la circa 15% din valoarea nominală a portofoliului. BCR trece bariera de 100 mil. euro din vânzarea unui portofoliu de credite neperformante, obținând mai mulți bani decât vânzătorii unor bănci întregi precum Volksbank România, Millennium sau Carpatica

Ultima actualizare pe 15 iunie 2016 ora 10.00

Tranzacția Tokyo, cel mai mare portofoliu neperformant vândut până acum în România, a fost finalizată recent prin transferul de către BCR a unui pachet de credite a căror valoare nominală se situează în jurul a 1,1 mld. euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pachetul final transferat are o valoare nominală mai mică decât cea din momentul semnării, în condițiile în care în cele aproape șase luni de la acordul de vânzare și până la finalizare au intervenit ajustări în cadrul portofoliului Tokyo.

Închiderea tranzacției a avut loc pe 8 iunie, susțin surse din piață.

Prețul de vânzare al portofoliului Tokyo indică un discount obținut de cumpărător în jurul a 85% din valoarea nominală a pachetului de împrumuturi. Cumpărătorul a plătit BCR un preț de aproximativ 150 mil. euro, care depășește sumele cumulate obținute din vânzările de băncilor Volksbank România, Millennium și Carpatica.

BCR devine astfel primul vânzător local de portofolii neperformante care sparge bariera de 100 mil. euro încasări dintr-un singur foc. Prețul de vânzare al portofoliului Tokyo a depășit astfel oricare dintre tranzacțiile de vânzare de bănci locale din ultimii ani. Banca Transilvania a anunțat în aprilie 2015 că plata efectivă pentru  achiziția pachetului de 100% din Volksbank România a fost de 81 mil. euro (nu include viramentul liniilor de finanțare intragrup către banca-mamă), portughezii de  la Millennium au încasat 39 mil. euro din vânzarea subsidiarei locale către OTP, iar preluarea pachetului de control al băncii Carpatica de către Axxess Capital a costat sub 30 mil. euro.

Cumpărătorul portofoliului este firma de administrare a creanțelor APS, sprijinită la achiziție de către Deutsche Bank, o finanțare de achiziție de până la 150 mil. euro fiind pusă la dispoziție de către Internațional Finance Corporation (IFC).

Tranzacția Tokyo a fost anunțată în premieră la începutul lunii decembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Documentele tranzacției Tokyo au fost semnate pe 21 decembrie, iar dosarul a fost notificat în ianuarie 2016 Consiliului Concurenței.

BCR a anunțat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui portofoliu neperformant corporate de circa 1,2 mld. euro, al cărei efect principal era scăderea cu aproximativ 5 puncte procentuale rata împrumuturilor neperformante înregistrată de subsidiara locală a grupului bancar austriac Erste, cea mai mare bancă locală după valoarea activelor totale.

Board-ul instituției financiare internaționale a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro), respectiv o investiție de capital de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), conform informațiilor făcute publice de către IFC.

Discuțiile privind achiziția portofoliului Tokyo de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

PwC este consultantul cu care BCR lucrează pe partea de vânzare a portofoliilor neperformante. Cumpărătorul portofoliului Tokyo a fost asistat de către consultanții KPMG.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Piața românească de credite neperformante a atins punctul maxim, cu tranzacții finalizate în 2015 estimate la o valoare nominală agregată a acestui tip de portofolii de peste 1,5 mld. euro, în timp ce tranzacții care cumulează active nominale de circa 2 mld. euro (include tranzacția Tokyo) sunt fie aproape de semnare, fie erau în curs de finalizare, conform unei analize a jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, din luna februarie, pe baza datelor colectate din piață și a unor rapoarte publicate de către KPMG și Deloitte.

Tranzacția Tokyo a fost în 2015 cea mai mare tranzacție de acest tip din România și din regiune și la un asemenea calibru este una rară pentru peisajul bancar local, care cu greu poate pregăti pentru investitori portofolii de peste 1 mld. euro la valoare nominală.

BCR a dominat autoritar vânzările de portofolii neperformante în perioada 2014 – 2016, la capătul celălalt firma cehă APS alături de Deutsche Bank s-au impus ca și cumpărătorul preferat de către subsidiara grupului austriac Erste.

În acest moment, BCR are la vânzare un alt portofoliu neperformant, denumit Blue Lake, care vizează un pachet de credite cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro, pentru care se bat jucători mari din piața de  profil precum Kruk, APS și Kredyt Inkaso.

 

UrsaNPLMain

Efectele tranzacției Ursa cu credite neperformante de 597 mil. euro. IFC: ”Aceasta este până la ora actuală una dintre cele mai mari tranzacții de credite neperformante acordate persoanelor fizice din România”. Kruk: „Acordul ne va promova organizația în liga jucătorilor financiari de frunte ai lumii”. Avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații au lucrat cu IFC în tranzacție, polonezii de la Kruk și-au asigurat intern serviciile de asistență, iar firma de avocatură CMS Cameron McKenna a fost de partea vânzătorului

Achiziția pachetului de credite neperformante de 597 mil. euro de către Kruk și IFC de la Bancpost și alte subsidiare ale Eurobank, cunoscută investitorilor sub numele de tranzacția Ursa, a implicat echipe de avocați de la firmele Țuca Zbârcea & Asociații, respectiv CMS Cameron McKenna, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale și unul dintre cei doi cumpărători, lucrează în această tranzacție cu avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații. Echipa condusă de către partenerul Mihai Dudoiu, șeful practicii de Bănci și Finanțe din cadrul firmei de avocatură, are o experiență importantă în domeniul tranzacțiilor locale cu credite neperformante, asistând Deutsche Bank într-o serie de achiziții de astfel de active de la BCR.

Celălalt cumpărător, firma poloneză Kruk, a lucrat cu structurile sale interne în tranzacția Ursa. Vânzătorul, banca elenă Eurobank, a mizat pe serviciile de consultanță juridică ale firmei de avocatură CMS Cameron McKenna, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații Cameron McKenna au asistat proprietarul Bancpost la tranzacția recentă prin care Eurobank a vândut un pachet de 80% din acțiunile Eurolife ERB către grupul financiar canadian Fairfax Financial.

Achiziția portofoliului de circa 600 mil. euro al Eurobank de către Kruk și IFC, a doua tranzacție ca mărime din istoria pieței locale de profil, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Cea mai mare tranzacție locală, achiziția unui portofoliu neperformant corporate al BCR de 1,2 mld. euro de către APS, Deutsche Bank și IFC a fost, de asemenea, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 decembrie 2015, anunțul oficial al tranzacției venind pe 22 decembrie 2015.

Pe 20 mai 2016, Kruk și IFC au semnat acordul de transfer pentru pachetul de creanțe constituit din trei portofolii aparținând Bancpost, ERB Retail Services IFN, respectiv cu subsidiara olandeză a grupului elen, ERB New Europe Funding II B.V.

Kruk va investi în această tranzacție 46 mil. euro, conform părții poloneze. Partenerul investitorului polonez, IFC a anunțat pe propriul său site că a alocat acestei tranzacții un împrumut de 22,78 mil. dolari (circa 20 mil. euro) pentru plata parțială a prețului de achiziție.

Pachetul de creanțe cumpărat este format din credite neperformante negarantate acordate persoanelor fizice din România, au precizat părțile implicate în tranzacție.

„Managementul activ al stocului de credite neperformante constituie prioritatea noastră strategică. În acest scop, am explorat și ne-am implicat în câteva inițiative de minimizare a riscurilor ce vizează o consolidare și mai bună a bilanțului nostru consolidat, precum și a bilanțului consolidat al băncilor noastre afiliate și creșterea profitabilității lor,” a declarat  Stavros Ioannou, Director General Adjunct al Eurobank. „Această tranzacție reprezintă încă un exemplu al eforturilor Grupului de a-și micșora rata de credite neperformante, de a reduce costul serviciilor relevante și de a tranzacționa cu operatori economici puternici în condiții compatibile cu strategia creatoare de valoare a Grupului.”

Apostolos Kazakos, directorului general al grupului de strategie al Eurobank, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că nu sunt alte planuri privind derularea unor noi tranzacții cu credite neperformante de către Eurobank în România în acest an. La nivelul României, Eurobank a schimbat recent șeful Bancpost și este în proces de evaluare a unor opțiuni strategice pentru a-și crește expunerea locală, printre soluții una fiind o fuziune cu Banca Românească, subsidiara locală a NBG, potrivit declarațiilor făcute de către Eurobank în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Eurobank a raportat la finele lunii martie pentru România un volum de credite cu întârzieri la plată de peste 90 de zile în valoare de 712 mil. euro. Ponderea acestora ajungea la 31 martie la 31,7%, iar gradul de acoperire cu provizioane era de 67,2%. Portofoliul net local de credite este de 1,7 mld. euro la aceeași dată, potrivit raportului băncii-mamă pentru primul trimestru al acestui an.

Cele patru mari bănci grecești – Alpha Bank, Eurobank, NBG și Piraeus Bank – toate active și în România, se confruntă cu problema unui stoc uriaș de credite neperformante, cotat la circa 110 mld. euro, conform datelor prezentate de cotidianul elen Kathimerini, iar investitori instituționali precum BERD și IFC, respectiv fondul de investiții KKR, s-au arătat dispuse să investească pentru a le ajuta să-și curețe bilanțurile de astfel de active toxice.

Tranzacția Ursa face parte din Programul IFC privitor la Recuperarea Datoriilor și Activelor (PRDA), care constituie o reacție strategică în fața numărului tot mai mare de credite neperformante. La nivel global, PRDA se axeazã pe achiziția și rezolvarea problemei creditelor neperformanter și pe restructurarea întreprinderilor mici și mijlocii. Până în prezent, IFC a investit 1,4 mld. dolari la nivel global pe cont propriu și a mobilizat încă 3,5 mld. dolari de la alți investitori, ceea ce a permis instituțiilor financiare să se debaraseze de credite neperformante în valoare de 30 mld. dolari.

„Aceasta este până la ora actuală una dintre cele mai mari tranzacții de credite neperformante acordate persoanelor fizice din România și reprezintă un pas important spre rezolvarea nivelului tot mai mare de credite neperformante. Prin această tranzacție, IFC susține de asemenea bilanțul consolidat al Eurobank,” a afirmat Manuel Reyes-Retana, șeful Regional IFC pentru Grupul Instituțiilor Financiare din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

„Prin mobilizarea finanțării din sectorul privat pentru rezolvarea creditelor neperformante, sporim lichiditățile băncilor locale și asigurăm un flux continuu de fonduri pentru companiile și persoanele care au nevoie de ele”, a adăugat acesta.

Scopul general al Strategiei de Parteneriat de țară a Grupului Bãncii Mondiale pentru România este sã accelereze convergența țãrii cu Uniunea Europeanã, contribuind la reactivarea creșterii economice, la reducerea sărăciei în ritm mai rapid și la susținerea creșterii veniturilor pentru acei 40% din populație cu cele mai mici venituri. Consolidarea sistemului financiar local prin susținerea băncilor în reducerea credite neperformante reprezintã o prioritate strategicã.

„Acordul de azi ne va promova organizația într-o ligă mai înaltă, a jucătorilor financiari de frunte ai lumii. Este un moment deosebit pentru întreaga echipă care lucrează la această tranzacție – tocmai am devenit un partener valoros pentru cele mai mari instituții internaționale, cum este IFC. Actuala tranzacție înseamnă că, în mod cumulativ anul acesta, ne vom depãși suma investițiilor anuale record din România,” a afirmat Piotr Krupa, Director General al Kruk S.A.

Pe piața din România, Kruk este lider pe segmentul administrării portofoliilor de datorii ale persoanelor fizice, în timp ce pe segmentul destinat companiilor, poziții puternice au APS (Cehia), Kredyt Inkaso (Polonia).

Kruk a cumpărat până acum portofolii cu o valoare nominală totală de 6,5 mld. euro. Firma poloneză administrează acest gen de active pe piețele din Polonia, România, Cehia, Slovacia, Germania, Italia și Spania. Kruk este listată pe Bursa de Valori din Varșovia. Veniturile consolidate ale grupului Kruk în 2015 au fost de 611 milioane de zloți (circa 135 mil. euro).

bancpost main

Tranzacția Ursa s-a semnat: Kruk și IFC cumpără pachetul cu valoare nominală de 597 mil. euro format din trei portofolii neperformante ale Bancpost, ERB Retail Services IFN și ale unui vehicul de investiții olandez al Eurobank. Investitorul polonez va plăti 46 mil. euro pentru pachetul Ursa, la care se va adăuga finanțarea adusă de către IFC. Prețul total de achiziție al întregului portofoliu se cifrează la circa 66 mil. euro, adică la un discount de circa 89% din valoarea nominală

ProsperoCapital Sarl, un vehicul de investiții din Luxemburg al firmei poloneze de administrare a creanțelor Kruk, a semnat astăzi un acord privind achiziția unui pachet de credite neperformante ale Eurobank, cu o valoare nominală totală de 597 mil. euro.

La această valoare, tranzacția Ursa devine a doua din istoria pieței locale de credite neperformante după tranzacția Tokyo, semnată în decembrie 2015 pentru vânzarea unui portofoliu neperformant BCR de 1,2 mld. euro către APS, Deutsche Bank și IFC.

Acordul semnat astăzi vizează preluarea a trei portofolii de creanțe de la entități ale Eurobank din România – Bancpost, ERB Retail Services IFN, respectiv cu subsidiara olandeză a grupului elen, ERB New Europe Funding II B.V.

Investiția va fi realizată de un consorțiu din care fac parte IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, și de InvestCapital Malta Ltd, subsidiară a grupului polonez Kruk.

Kruk va investi în acest proiect 46 mil. euro. Pe lângă Kruk, IFC va participa la finanțarea tranzacției. Potrivit datelor făcute publice de către IFC, instituția financiară internațională a alocat un împrumut de 22,78 mil. dolari (circa 20 mil. euro).

Tranzacția a fost anunțată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 octombrie 2015. Pe 19 mai, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunța că semnarea va avea loc în jurul datei de 20 mai și că IFC împreună cu Kruk au avut o ofertă acceptată pentru un pachet de credite de 597 mil. euro.

Încheierea tranzacției are nevoie de aprobarea Consiliului Concurenței din România. Preluarea pachetului de creanțe Ursa va avea loc după primirea avizului Consiliului Concurenței și plata prețului.

Condițiile precedente ale acordului trebuie îndeplinite până la 1 august. Conform acordului semnat, cumpărătorul va trebui să suporte plata unei penalități de 6,8 mil. euro către vânzători în cazul unui refuz al cumpărătorului de a închide tranzacția din alte motive decât greșeli imputabile vânzătorilor sau a intervenției unui caz de forță majoră.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat pe 19 mai informația că pachetul Ursa pe care Kruk și IFC îl preiau de la proprietarul Bancpost are o valoare nominală de 597 mil. euro. Unul din cele trei portofolii neperformante are o valoare brută de 170 mil. euro, despre care Eurobank spune într-un document emis pe 17 mai că este format din credite de consum negarantate.

Kruk a cumpărat anul trecut portofoliul neperformant Henri de la Piraeus Bank România de 184 mil. euro la un preț de 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5% față de valoarea nominală.

Pe piața managementului de credite neperformante, Kruk, Kredyt Inkaso (Polonia), APS (Cehia) și EOS (Germania) au cele mai solide portofolii sub administrare.

Bancpost este ca și alte subsidiare ale băncilor elene în proces de restructurare și de resetare. Eurobank a selectat pe bancherii de investiții de la HSBC să evalueze operațiunile din România și din alte piețe pentru a stabili opțiunile strategice.

Recent, directorul de strategie al grupului Eurobank, Apostolos Kazakos, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că o potențială tranzacție cu NBG, proprietarul Banca Românească, este una dintre opțiuni pentru a-și întări prezența în România.

Bancpost are o cotă de piață după active de 3% în timp ce Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Băncile grecești au acum expuneri neperformante uriașe, de circa 110 mld. euro și își propun să reducă acest nivel către 65-70 mld. euro până în 2018, informează publicația elenă Kathimerini.

La finele primului trimestru al anului, Eurobank raporta pentru România active de 2,98 mld. euro, împrumuturi nete de 1,76 mld. euro, depozite de 1,85 mld. euro la o rețea de 147 de agenții și 7 centre de afaceri, deservite de un personal de 2.222 de angajați.

Profitul Eurobank în România la finele lui martie era de 6 mil. euro.

Pe 16 mai, Philippos Karamanolis a preluat postul de Președinte Executiv al Bancpost, și poziția de Country CEO al Grupului Eurobank în România,înlocuindu-l pe George Georgakopoulos. Karamanolis a lucrat în Bancpos în perioada 2005 – 2008 ca Vicepreședinte Executiv, iar de atunci a fost Președinte al Comitetului Executiv al Eurobank Serbia.

Pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

bancpost main

Kruk și IFC semnează tranzacția Ursa de vânzare de credite neperformante ale Bancpost. Polonezii anunțau la finele lui aprilie că oferta înaintată cu IFC a fost aprobată pentru achiziția unui portofoliu neperformant de 597 mil. euro. Proprietarul Bancpost spune că va semna în luna mai vânzarea unui portofoliu de 170 mil. euro. Eurobank: ”Vom semna și vom anunța curând. Nu avem alte planuri de vânzare de portofolii neperformante în România în acest an”

Firma poloneză de administrare a creanțelor Kruk și International Finance Corporation se pregătesc să semneze zilele acestea achiziția unui pachet de credite neperformante ale Bancpost, cunoscut investitorilor sub denumirea de tranzacția Ursa, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a publicat pe 17 mai informația potrivit căreia are în curs de execuție vânzarea unui portofoliu neperformant negarantat de credite de consum cu o valoare brută de 170 mil. euro către un consorțiu din care fac parte o firmă regională de administrare a creanțelor și o instituție supra-națională. Părțile au agreat asupra tuturor termenilor, iar semnarea va avea loc în mai 2016, se mai arată în documentul băncii elene.

Cumpărătorii acestui portofoliu ar fi Kruk și IFC, susțin surse din piață, care adaugă că acesta este o bucată din portofoliul Ursa scos la vânzare în 2015 de către proprietarul Bancpost. Sursele citate susțin că semnarea tranzacției Ursa va avea loc în aceste zile, iar un anunț în acest sens ar putea veni chiar în jurul zilei de vineri, 20 mai.

Pe de altă parte, Kruk a informat bursa de la Varșovia pe 27 aprilie că împreună cu International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale și unul dintre cei mai activi finanțatori de achiziții de credite neperformante, ”au primit aprobarea ofertei în cadrul unui proiect de investiții pe piața românească”. ”Oferta a fost aprobată sub condiția agreării și semnării unui acord de cumpărare. Valoarea nominală a portofoliului neperformant de credite este de circa 597 mil. euro sau 2,6 mld. zloți la cursul mediu al Băncii Naționale a Poloniei din 27 aprilie 2016”, au precizat reprezentanții Kruk.

La o astfel de valoare nominală, tranzacția derulată de Kruk și IFC va deveni a doua din istoria pieței locale de tranzacții cu credite neperformante, după tranzacția Tokyo, în curs de finalizare după semnarea în decembrie 2015 a vânzării unui portofoliu neperformant BCR de 1,2 mld. euro.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO când Bancpost va semna tranzacția Ursa cu Kruk și IFC și care este valoarea finală a portofoliului, Apostolos Kazakos, directorul general al grupului de strategie al Eurobank a declarat pe 16 mai: ”Vom semna și vom anunța curând. Nu sunt alte planuri de vânzare (a altor portofolii neperformante Bancpost în acest an – n.r.)”.

Pentru tranzacția Ursa, IFC a alocat deja o finanțare de 22,78 mil. dolari (20 mil. euro) destinată plății prețului de achiziție. Inițial, IFC își propunea să aloce o finanțare de până la 35 mil. euro în condițiile în care se aștepta ca prețul de achiziție să fie sub 65 mil. euro.

Dacă se mențin proporțiile inițiale luate în calcul de către IFC prețul de achiziție al portofoliului neperformant vizat de către Kruk și IFC la Bancpost s-ar situa sub nivelul de 40 mil. euro.

Compania de proiect a Kruk pentru achiziția portofoliului se numește ProsperoCapital S.a.r.l și este înregistrată în Luxemburg.

Portofoliul de credite neperformante Ursa este constituit din împrumuturi de retail (aproximativ 80% din total) și credite colaterizate acordate IMM-urilor din sectoare precum agricultură, construcții, comerț și transporturi.

Pe baza portofoliului indicativ, cele mai multe credite neperformante acordate IMM-urilor sunt de așteptat să fie în proceduri judiciare, iar asta înseamnă riscuri în obținerea și vânzarea garanțiilor aduse colateral la creditele respective, potrivit datelor prezentate de către IFC.

Vânzarea portofoliului Eurobank Ergasias vizează subsidiara sa din România, Bancpost, și active aparținând IMM-urilor mutate pe un vehicul special creat pentru derularea tranzacției.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 2 octombrie 2015 despre structura portofoliului neperformant vizat de Kruk și IFC, respectiv de finanțarea pregătită de IFC.

Kruk este lider al pieței locale de administrare a portofoliilor neperformante de retail și investește într-o gamă variată de astfel de active.

Kruk a cumpărat anul trecut portofoliul neperformant Henri de la Piraeus Bank România de 184 mil. euro la un preț de 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5% față de valoarea nominală.

Pe piața managementului de credite neperformante, Kruk, Kredyt Inkaso (Polonia), APS (Cehia) și EOS (Germania) au cele mai solide portofolii sub administrare.

Bancpost este ca și alte subsidiare ale băncilor elene în proces de restructurare și de resetare. Eurobank a selectat pe bancherii de investiții de la HSBC să evalueze operațiunile din România și din alte piețe pentru a stabili opțiunile strategice.

Recent, directorul de strategie al grupului Eurobank, Apostolos Kazakos, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că o potențială tranzacție cu NBG, proprietarul Banca Românească, este una dintre opțiuni pentru a-și întări prezența în România.

Bancpost are o cotă de piață după active de 3% în timp ce Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Băncile grecești au acum expuneri neperformante uriașe, de circa 110 mld. euro și își propun să reducă acest nivel către 65-70 mld. euro până în 2018, informează publicația elenă Kathimerini.

Operațiunile internaționale ale Eurobank Ergasias înregistrau la 30 septembrie 2015 credite cu întârziere la plată de peste 90 de zile în valoare de 1,576 mld. euro, din care aproape jumătate provin din România, cu 738 mil. euro.

La finele primului trimestru al anului, Eurobank raporta pentru România active de 2,98 mld. euro, împrumuturi nete de 1,76 mld. euro, depozite de 1,85 mld. euro la o rețea de 147 de agenții și 7 centre de afaceri, deservite de un personal de 2.222 de angajați.

Profitul Eurobank în România la finele lui martie era de 6 mil. euro.

Pe 16 mai, Philippos Karamanolis a preluat postul de Președinte Executiv al Bancpost, și poziția de Country CEO al Grupului Eurobank în România,înlocuindu-l pe George Georgakopoulos. Karamanolis a lucrat în Bancpos în perioada 2005 – 2008 ca Vicepreședinte Executiv, iar de atunci a fost Președinte al Comitetului Executiv al Eurobank Serbia.

Pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

medlifeifccreditemain

IFC va discuta în board aprobarea unui credit de până la 10 mil. Euro pentru a susține planul de extindere MedLife de 30 mil. euro în perioada 2016 – 2017. Banii de la instituția financiară internațională, firul după care a mers creșterea MedLife în ultimii zece ani

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, intenționează să acorde MedLife, cea mai mare companie de servicii medicale private din România, un credit de până la 10 mil. euro pentru a susține planul de extindere al companiei în valoare de 30 mil. euro, care se va derula în perioada 2016-2017, potrivit unui document al instituției financiare.

Instituția financiară internațională are 20 aprilie ca dată estimată pentru a supune aprobării board-ului finanțarea pentru MedLife.

Pe 2 martie, MedLife anunța printr-un comunicat semnarea unui credit de 56 mil. euro cu un sindicat bancar format din BCR, BRD, ING Bank și Raiffeisen. Din acești bani, 20 mil. euro vor fi alocate exclusiv proiectelor de achiziţii, cărora compania le va mai pune la dispoziție încă minimum alte 5 mil. euro din fonduri proprii.

Strategia de creștere a MedLife în ultimii zece ani a fost finanțată masiv din fondurile atrase de la International Finance Corporation – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, respectiv din partea fondului de investiții Value4Capital, ambii acționari minoritari în cadrul companiei, dar și prin credite contractate de la bănci.

Pe 13 noiembrie 2006, în cadrul unui proiect de finanțare, IFC a plătit 5 milioane dolari pentru preluarea unui pachet de 20% din acțiunile companiei de servicii medicale private MedLife și a acordat un împrumut de 6,4 milioane dolari pentru o perioadă de 10 ani cu trei ani de grație.

Finanțarea IFC la acel moment a permis MedLife să-și extindă serviciile medicale și în alte regiuni din România prin construirea de spitale și clinici proprii cu 40-50 de paturi în Constanța, Timișoara, Brașov, Iași și Cluj-Napoca.

Pe 15 iulie 2010 , Medlife a încheiat alături de IFC, un contract de finanțare în valoare de 10 milioane euro. Potrivit declarațiilor reprezentanților companiei la acea vreme, banii acordați au făcut parte dintr-un program de investiții în valoare de 20 milioane euro, care a fost derulat în intervalul 2010 – 2013.

MedLife a efectuat prima tranzacție a unui operator local în iulie 2010, când a cumpărat 80% din grupul Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov. Achiziția a depășit valoarea de 3 milioane de euro, fiind cea mai importantă operațiune de cumpărare a unui furnizor medical local din România, derulată de un alt operator local de profil. Această tranzacție a fost urmată de alte două, pentru Grupul Genesys Arad și Maternitatea Eva din Brașov, MedLife căpătând încă din anul 2012 experiență în consolidarea pieței de profil, prin achiziția și integrarea de operatori medicali regionali.

Anul trecut, MedLife a preluat un pachet de 55% din grupul de firme Centrul Medical SAMA și Ultratest din Craiova, unul dintre cei mai importanți operatori medicali din sud-vestul României. De asemenea,a achiziţionat integral două laboratoare în Iași și Constanța, a anunțat demararea procesului de achiziție pentru preluarea pachetului majoritar din banca Stem Cells Bank din Timișoara și a semnat tranzacția de preluare integrală a centrului de imagistică medicală, Prima Medical din Craiova.

În august 2011, MedLife încheie alături de IFC si Erste Group împreună cu BCR un contract de credit sindicalizat în valoare de 40 mil. euro. Fondurile oferite de International Finance Corporation și Erste Group împreună cu Banca Comerciala Română, sunt parte a unui program de investiții care include și fonduri individuale, în valoare totală de 52,1 milioane euro. Programul a fost derulat in intervalul 2011 – 2015. Acordul de finanțare a reprezentat un pas important în strategia de dezvoltare a MedLife și a stat la baza unui program de investiții pentru extinderea operațiunilor și deschiderea de noi unități, atât în București, cât și în țară.

MedLife activează pe piața din România din 1996, fiind cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piața locală. Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternități, laboratoare, farmacii, toate acestea constituind Sistemul Medical MedLife.

 În prezent, MedLife își desfășoară activitatea în 15 Hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 unități spitalicești în București, Brașov, Arad, Craiova și Iași, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie și unul de Obstetrică-Ginecologie, 3 maternități în București și în țară, 32 de centre medicale generaliste în București și în țară, 14 centre de excelență cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub rețeaua PharmaLife Med și în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată țara.

Acţionarii MedLife sunt familia Marcu – 51%, fondul de investiții Value4Capital (V4C) cu 36,25% şi IFC – 12,75%.

Fondul de investiții Value4Capital a demarat încă de anul trecut tranzacția de exit din companie, însă nu a finalizat până acum vânzarea pachetului, în ciuda interesului venit din partea mai multor fonduri de investiții printre care Enterprise Capital, Ardian, IK Capital, Warburg Pincus sau PineBridge, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate până acum de către MedLife.

bancpost main

Polonezii de la Kruk România în consorțiu cu International Finance Corporation se pregătesc să semneze tranzacția Ursa privind achiziția unui portofoliu de credite neperformante scos la vânzare anul trecut de proprietarul Bancpost, banca grecească Eurobank Ergasias. IFC va finanța parțial prețul de achiziție cu un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari

Firma poloneză specializată în recuperarea creanțelor Kruk România SRL în consorțiu cu International Finance Corporation (IFC) se pregătesc să semneze tranzacția Ursa, prin care banca elenă Eurobank Ergasias – proprietarul Bancpost – a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, a aprobat încă din noiembrie 2015 un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari (20,76 mil. euro) destinat finanțării parțiale a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Inițial, instituția financiară internațională estima investiția sa în tranzacție sub plafonul de 35 mil. euro, în condițiile în care prețul final pentru achiziția portofoliului Ursa era cotat sub 65 mil. euro. Valoarea nominală a portofoliului Ursa a fost estimată în jurul a 600 mil. euro.

Mărimea portofoliilor bancare neperformante fluctuează însă uneori pe măsură ce discuțiile cu investitorii interesați avansează astfel că pot apare ajustări față de valorile inițiale. Astfel ajustarea finanțării IFC față de estimările inițiale în cadrul acestei tranzacții indică un preț de achiziție mai mic, în jurul a 38 mil. euro dacă se păstrează ponderea finanțării IFC în total preț. Acest lucru poate sugera o reducere semnificativă a portofoliului vândut în cadrul tranzacției Ursa. O altă posibilitate ar putea fi și obținerea unui discount mai mare față de așteptările inițiale.

Portofoliul de credite neperformante Ursa este constituit din împrumuturi de retail (aproximativ 80% din total) și credite colaterizate acordate IMM-urilor din sectoare precum agricultură, construcții, comerț și transporturi.

Pe baza portofoliului indicativ, cele mai multe credite neperformante acordate IMM-urilor sunt de așteptat să fie în proceduri judiciare, iar asta înseamnă riscuri în obținerea și vânzarea garanțiilor aduse colateral la creditele respective, potrivit datelor prezentate de către IFC.

Vânzarea portofoliului Eurobank Ergasias vizează subsidiara sa din România, Bancpost, și active aparținând IMM-urilor mutate pe un vehicul special creat pentru derularea tranzacției.

Tranzacția Ursa este coordonată de la Atena de către Eurobank și o execută pe cont propriu (in house), fără să-și fi angajat un consultant specializat, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Referitor la vânzarea potențială a portofoliilor de credite neperformante selectate, suntem într-adevăr în discuții avansate cu parteneri importanți, dar așa cum puteți aprecia suntem sub efectul unui acord strict de confidențialitate și nu putem da mai multe informații nici dacă am vrea acest lucru” a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General în cadrul grupului de strategie al Eurobank Ergasias SA.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Operațiunile internaționale ale Eurobank Ergasias înregistrau la 30 septembrie 2015 credite cu întârziere la plată de peste 90 de zile în valoare de 1,576 mld. euro, din care aproape jumătate provin din România, cu 738 mil. euro, potrivit unei prezentări a băncii din noiembrie 2015.

Problema administrării creditelor neperformante de către cele patru bănci grecești este un subiect cu greutate în discuțiile Atenei cu creditorii săi internaționali, și în special cu Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană pentru că afectează nivelul de lichiditate, profitabilitatea și implicit, redresarea acestora cu efect asupra întregii economii elene.

Cabinetul condus de Alexis Tsipras este presat de creditorii internaționali, care au acordat anul trecut un nou program de salvare al Greciei cu împrumuturi de 86 mld. euro, să facă privatizări de active strategice deținute de stat. Consultanții de la PwC prognozează că piața de fuziuni și achiziții din Grecia, de 1,4 mld. euro în 2015, va ajunge la aproximativ 7 mld. euro în 2016, pe fondul privatizărilor și a vânzărilor de active ale băncilor grecești.

Băncile grecești nu pot să vândă pe piața elenă credite neperformante, notează publicația elenă de afaceri Kathimerini, subiectul fiind unul deschis în negocierile cu reprezentanții structurilor europene.

Din cele patru bănci elene, Alpha Bank și Eurobank Ergasias sunt singurele care au reușit la finele anului trecut să-și majoreze capitalul prin atragerea de bani de la investitori privați.

Eurobank Ergasias derulează, ca și celelalte bănci grecești, programe de vânzare de active prin care să-și reducă expunerile externe și să facă mai profitabile operațiunile din piața de origine. În acest context, pentru a-și limita expunerile și pentru a descărca bilanțurile unora dintre subsidiare în vederea evitării impunerii din partea băncilor centrale de cerințe privind aducerea de bani proaspeți, băncile grecești și nu doar ele, au mutat active performante și neperformante pe vehicule de investiții înregistrate în jurisdicții fiscale mai favorabile, precum Luxemburg, Cipru sau altele.

Pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

Pe piața românească, principalul pilon al grecilor este Bancpost, bancă situată în top 10 după active la finele anului 2014, conform datelor BNR, cu o cotă de piață de 3,1%.

Subsidiara locală a Eurobank a raportat la 30 septembrie 2015 un profit net de 6,7 mil. euro și active totale de 3,1 mld. euro, în scădere. Portofoliul brut de credite a scăzut la 2,34 mld. euro, pe același trend fiind și depozitele care au ajuns la 1,608 mld. euro.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

npl_bcr_deal_12_mld_euro_tabel_tranzactie_19012016 main

International Finance Corporation plătește 151 mil. euro pentru achiziția pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR de către consorțiul format de către Deutsche Bank, APS și divizia de investiții a Băncii Mondiale. Plățile sunt în curs în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței locale de credite neperformante

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, a aprobat în board-ul său o investiție totală de 165,9 mil. dolari (152,4 mil. euro) în cazul achiziției pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR.

Cea mai mare tranzacție din istoria pieței de credite neperformante din România a fost semnată pe 21 decembrie 2015, cumpărătorul fiind un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră despre negocieri pe 3 decembrie 2015.

Board-ul instituției financiare internaționale, care joacă rolul de finanțator al tranzacției, a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro) pentru plata prețului de achiziție al pachetului de credite neperformante de la BCR.

La aceasta se adaugă o componentă de investiție de capital (equity) în valoare de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), potrivit IFC.

Plățile sunt în curs, conform datelor prezentate de către reprezentanții instituției financiare internaționale.

Estimările inițiale ale IFC privind nivelul investițiilor în acest proiect erau ușor mai mici, situându-se până la 150 mil. dolari (137,8 mil. euro).

Reprezentanții BCR și ai APS nu au făcut până acum niciun comentariu pe tema prețului ce urmează să fie plătit în această tranzacție.

Discuțiile privind achiziția portofoliului de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Tranzacția are un efect important asupra bilanțului celei mai mari bănci locale după active, rata împrumuturilor neperformante urmând să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale.

La 30 septembrie 2015, rata împrumuturilor neperformante la subsidiara locală a grupului austriac Erste era de 20,2%, de aproape trei ori mai mare decât media la nivel de grup și peste media pieței românești, însă în scădere față de 23,7% la 31 decembrie 2014.

NPL ratio grafic BCR vs piata iun 2014 sep 2015

Tranzacția figurează în lista de proiecte a IFC cu același număr cu cel al vechiului proiect Neptun, care propunea investitorilor în vara anului trecut vânzarea unui pachet – record de active neperformante de circa 2,7 mld. euro la valoare nominală, adică o tranzacție dublă ca magnitudine față de cea adjudecată la finele anului trecut de Deutsche Bank, APS și IFC.

Tranzacția Neptun includea și constituirea unei companii de proiect pentru administrarea portofoliului vândut, în care BCR urma să transfere unitatea sa specializată în recuperarea de creanțe din care făceau parte aproximativ 370 de oameni.

Tandemul Deutsche Bank – APS are pe listă mai multe achiziții de portofolii bancare neperformante locale. în iulie 2014, un consorţiu format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS cumpăra un portofoliu neperformant de 495 mil. euro de la Volksbank România, ajutând astfel austriecii să-şi cureţe bilanţul în perspectiva tranzacţiei de exit pe care aveau s-o semneze pe 10 decembrie cu Banca Transilvania.

Apoi, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu de la BCR un portofoliu de credite neperformante de circa 1 mld. lei (circa 220 mil. euro) în vara anului 2014, iar spre finalul anului trecut şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant al BCR, cu o valoare nominală în jurul a 400 mil. euro.

Implicarea IFC ca finanțator al tranzacției de la BCR este firească dacă luăm în calcul că instituția internațională are un program de finanţare special dedicat tranzacţiilor cu credite neperformante sub numele DARP (Debt and Asset Recovery) şi sprijină investitori sau firme specializate în recuperarea de creanţe în vederea creării unei pieţe secundare de vânzare a portofoliilor bancare neperformante. Pe de altă parte, impactul tranzacției în piața de profil este foarte mare și dă APS un avans în fața altor competitori.

Pe piața administrării portofoliilor neperformante, APS concurează cu firmele poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, germanii de la EOS, respectiv cu CITR, precum și cu alți jucători.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, au explicat reprezentanţii băncii.

De asemenea, ponderea creditelor neperformante a scăzut la finele lunii septembrie la 22,2% faţă de 26,5% cu un an în urmă, iar rata de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 79,1%.

După campania de curăţire a bilanţului băncii de creditele neperformante, care a adus şi o suită largă de procese colective şi care a marcat mandatul lui Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

Tranzacţia prin care TransOil preia grupul de firme Racova înfiinţat de omul de afaceri Adrian Porumboiu, estimată în jurul a 110 mil. Dolari, se apropie de final. Grupul americanului Vaja Jhashi, International Finance Corporation şi o bancă de investiţii activă în comerţul de cereale ar putea aloca aproximativ 160 mil. Dolari pentru plata creanţelor către creditorii grupului Racova, asigurarea de capital de lucru şi refinanţarea unui credit dat pentru operaţiunile TransOil din Republica Moldova. Acordul cu creditorii şi finalizarea tranzacţiei de preluare a grupului Racova, aşteptate în decembrie

Tranzacţia de preluare a grupului de firme Racova, înfiinţat de omul de afaceri Adrian Porumboiu, de către grupul TransOil, deţinut de către americanul de origine georgiană Vaja Jhashi, urmează să fie finalizată în cursul lunii decembrie, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia a fost deja semnată, însă nu poate fi încheiată fără ajungerea la un acord cu creditorii care au bani de recuperat în baza creanţelor neplătite de firmele din grupul Racova.

Pe lista creditorilor, se află mai multe bănci de pe piaţă, din care cea mai mare expunere o are BCR, pe listă fiind şi parteneri de afaceri şi instituţii de stat.

“Costul proiectului este de aproximativ 164 mil. Dolari şi are trei componente. Una dintre ele este tranzacţia cu grupul Racova, a doua înseamnă o facilitate pentru asigurarea de capital de lucru, iar o altă componentă înseamnă refinanţarea unor împrumuturi contractate anterior pentru operaţiunile TransOil din Republica Moldova. Tranzacţia cu Racova are o pondere de două treimi din întregul proiect. Proiectul va fi finanţat de către grupul TransOil, IFC (divizia de investiţii a Băncii Mondiale – n.r.) şi de către o bancă de investiţii care activează şi în comerţul cu cereale“, susţin sursele citate.

Potrivit acestora, centrul de greutate al tranzacţiei cu grupul de firme Racova înseamnă, de fapt, plata către creditori pentru stingerea creanţelor, în timp ce plata unui preţ către omul de afaceri Adrian Porumboiu, de numele căruia se leagă una dintre cele mai mari afaceri din agricultură, este o componentă neglijabilă raportată la scara tranzacţiei. Până acum, negocierile privind rambursarea datoriilor de către noii proprietari au adus un discount important faţă de valoarea nominală a datoriilor pe care firmele din grupul Racova le au de plătit.

Omul de afaceri Adrian Porumboiu nu a putut fi contactat pentru comentarii pe marginea tranzacţiei.

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii din grupul Băncii Mondiale, intenţionează să aloce până la 54 mil. Dolari prin credite de tip A şi B către Aragvi Holding International Limited, companie din grupul TransOil.

Propunerea de finanţare a IFC este programată să fie luată în discuţie pentru aprobarea de către boardul instituţiei financiare internaţionale pe 14 decembrie, potrivit datelor disponibile pe site-ul instituţiei.

Costul total al proiectului este estimat la 160 mil. Dolari de către IFC, care precizează că va fi finanţat printr-o combinaţie de împrumuturi pe termen lung, capital şi din generarea de lichidităţi proprii (fluxuri interne de numerar).

Potrivit IFC, finanţarea va avea ca destinaţie expansiunea TransOil prin achiziţie în România, asigurarea de capital de lucru şi refinanţarea parţială a unor datorii existente.

Grupul Racova operează pe o suprafaţă agricolă de 45.000 de hectare, din care 5.000 de hectare sunt în proprietatea sa, iar restul de 40.000 de hectare sunt luate în arendă.

Grupul Racova include fabrica de ulei Ulerom Vaslui, SC R-Agro Fălciu SA, 14 situri ale SC Comcereal SA Vaslui (Banca, Băceşti, Buhăieşti, Codăeşti, Cresteşti, Drânceni, Epureni, Ivăneşti, Murgeni, Negreşti, Huşi, Puieşti, FNC Bârlad, Siloz Vaslui) şi SC Agrocomplex Bârlad SA (cu operaţiuni la Bârlad, Bujoreni, Coroieşti, Iteşti, Pochidia, Trestiana şi Tutova).

racova firme rezultate tabel

Printre instituţiile de credit care au formulat pretenţii, popriri sau cereri de executare silită împotriva firmelor din grupul Racova se află BCR, CEC Bank, Eximbank, OTP Bank, Banca Românească, UniCredit Leasing Corporation. De asemenea, pe lista firmelor care au dat în judecată companiile din grupul lui Porumboiu se află nume precum Rompetrol Downstream, NHR Agropartners, BASF sau Maisadour Semences România.

Casa de avocatură Voicu & Filipescu, care a reprezentat anterior interesele de afaceri ale lui Adrian Porumboiu, a intentat pe 16 noiembrie proces Comcereal Vaslui, solicitând judecătoriei sectorului 1 învestirea cu formulă executorie.

Între timp, unii dintre creditori au ajuns la o înţelegere şi au renunţat la cererile formulate în justiţie.

Omul de afaceri Adrian Porumboiu a dezvoltat una dintre cele mai ample afaceri din zona Moldovei, cu o reţea integrată care pleca de la terenuri agricole, baze de recepţie şi silozuri până la fabrici de pâine şi capacităţi de procesare ulei. Grupul Racova ajunsese la nivelul anului 2011 la o cifră de afaceri de 140 mil. Euro şi 2.100 de angajaţi, potrivit propriilor declaraţii ale reprezentanţilor grupului. Ulterior însă, datoriile au ajuns la un nivel la care practic a devenit imposibilă recuperarea lor integrală.

Acum, grupul Racova are silozuri şi unităţi de stocare în 18 locaţii diferite din România. Operaţiunile sale includ o capacitate de procesare de ulei vegetal, Ulerom Vaslui, ce poate prelucra 450 de tone de seminţe de floarea soarelui pe zi, 350 tone de seminţe de rapiţă pe zi şi 200 de tone de seminţe de soia pe zi. La acestea se adaugă producţia de cereale şi afacerile de depozitare şi comerţ.

TransOil a intrat în România în 2014, când a cumpărat activele fabricii Ultex Ţăndărei, fosta afacere a lui Vasile Niţescu, pentru 10,5 mil. Euro. Acum, afacerea operează sub numele unei alte firme, Floarea International.

Fosta Ultex are o capacitate de procesare de 500 de tone de seminţe de floarea soarelui pe zi.

Experţii IFC au vizitat locaţii din Ţăndărei, Vaslui, Bârlad şi Fălciu între 30 septembrie şi 3 octombrie.

“Datorită numai a recentei achiziţii a grupului Racova, aceste operaţiuni şi cele ale Floarea International rămân unităţi separate, totuşi ele ar putea fi eventual fuzionate“, notează reprezentanţii IFC.

Floarea International şi grupul de firme Racova numără acum 1.071 de angajaţi, din care aproximativ 30% sunt femei.

În fruntea operaţiunilor grupului TransOil din România a fost pus în urmă cu un an Radu Muşinschi, un bancher de investiţii care a lucrat timp de zece ani pentru Raiffeisen. De origine din Republica Moldova, Muşinschi este licenţiat în fizică al Universităţii de Stat din Chişinău, are o diplomă de afaceri şi relaţii internaţionale la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi un MBA în management al Universităţii din Cambridge.

De asemenea, TransOil a pus pe Denis Palii în funcţia de director general al Racova Group, respectiv Comcereal Vaslui.

Omul de afaceri Vaja Jhashi, cetăţean american, georgian şi moldovean, născut în Rusia, 49 de ani, şi considerat de presa de peste Prut drept un apropiat al oligarhului Vlad Plahotniuc, devine un jucător de top în sectorul agricol local. Astfel, el va intra în grupul celor mai mari proprietari de terenuri şi de afaceri în agricultură, în care poziţii importante ocupă oamenii de afaceri locali Ioan Niculae, resepctiv Mihai Anghel, precum şi alţi investitori străini.

Vaja Jhashi are afaceri nu doar în agricultură şi comerţ, ci şi în sectorul bancar, fiind principalul acţionar al Victoriabank din Chişinău, conform presei de la Chişinău.

Jhashi vorbeşte rusa, georgiana, engleza şi araba. Are studii făcute la Universitatea Lomonosov din Moscova şi la Universitatea din Cairo.

 Grupul TransOil, al cărui patron este Vaja Jhashi, are o relaţie veche cu IFC.

În 2012, instituţia financiară internaţională a investit 55 mil. Dolari (din care 40 mil. Dolari sub formă de împrumut, iar 15 mil. Dolari investiţie de capital) în TransOil pentru a ajuta la finanţarea achiziţiei a 87% din fabrica de ulei Floarea Soarelui şi a cinci silozuri din Republica Moldova.

Pe 11 septembrie 2014, TransOil a beneficiat de o facilitate de 155 mil. Dolari, aranjată de către SocGen şi parţial de către IFC.

Pe 5 noiembrie 2014, TransOil contractează un împrumut de 25 mil. Dolari de la BERD pentru extinderea terminalului de la Giurgiuleşti şi achiziţia unei facilităţi din portul Reni.

Potrivit datelor disponibile pe propriul site, grupul TransOil operează pe o suprafaţă agricolă de 28.500 hectare în Republica Moldova şi deţine 14 capacităţi de stocare cereale din totalul de 19 existente peste Prut.

Sectorul agricol din România a devenit în ultimii ani scena unor tranzacţii de anvergură, în urma cărora mai multe fonduri de investiţii britanice, americane şi alţi investitori străini au venit şi au ajuns să cumpere suprafeţe mari şi loturi comasate de mii de hectare per tranzacţie.

Atractivitatea pentru investitori este dată în primul rând de preţul de achiziţie al terenului mult mai mic comparativ cu alte state din Uniunea Europeană şi din vestul Europei, în condiţiile în care calitatea solului permite obţinerea unei productivităţi superioare.

profi_finantare_berd_raiffeisen_17112015 main

Profi negociază un împrumut pe cinci ani de la BERD în valoare de 109,5 mil. lei și o finanțare de 67,5 mil. lei de la Raiffeisen. Banii vor fi destinați unui proiect de extindere de 199 mil. lei a lanțului de magazine deținut de Enterprise Investors, inclusiv în mediul rural. Ce finanțări majore au atras lanțurile de comerț locale de la IFC și BERD

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, intenționează să contracteze un pachet de finanțare în valoare de 177 mil. RON (39,1 mil. euro) de la BERD și Raiffeisen  pentru extinderea rețelei, inclusiv în mediul rural prin intermediul formatului Profi Loco.

Costul total al proiectului de extindere este estimat la 199 mil. RON, din care Profi va suporta 22 mil. RON din propriile resurse.

”De la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) vor fi împrumutați 109,5 mil. RON și adițional încă 67,5 mil. RON de la o bancă locală. Banca locală cofinanțatoare la acest împrumut este Raiffeisen. Maturitatea împrumutului discutat este de 5 ani”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dumitru Dragomir, directorul financiar al Profi Rom Food SRL, compania care operează lanțul de comerț Profi.

Contractul de împrumut nu a fost semnat, fiind în curs de semnare, după cum confirmă atât BERD, cât și Profi. Creditul a fost deja aprobat de către board-ul instituției financiare internaționale.

Profi este unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț pe piața supermarketurilor, unde concurează cu rețeaua Lidl din grupul german Lidl & Schwarz, Mega Image aparținând grupului belgian Delhaize, Carrefour Express din grupul francez Carrefour și magazinele Penny Market aparținând grupului german Rewe.

Ultimele date disponibile indică o rețea Profi formată din 357 de magazine în întreaga țară, peste 8.500 de angajați. Planurile de expansiune vizează atingerea țintei de 500 de magazine în 2016.

În ultima vreme, investițiile sunt concentrate în mediul rural, unde compania a introdus formatul de magazin Loco, cu suprafețe de vânzare de circa 200 – 250 metri pătrați, mai mici față de cele operaționale în orașe, cu spații de desfacere de 300 până la 500 de metri pătrați.

Profi parcurge în acest moment un ritm alert de dezvoltare pe piață, planul pentru 2015 fiiind de a deschide 100 de unități noi, precum și extinderea cu încă 100 de locații în cursul anului viitor.

Profi Rom Food, companie cu sediul la Timișoara, a raportat pentru anul trecut un profit net de 27,3 mil. RON (6,1 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,844 mld. RON (415 mil. euro) și un număr mediu de 5.672 de angajați.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat în martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food, companie înființată în 1999. Valoarea tranzacției se ridica la 66 mil. euro. În 2011, fondul a anunțat o investiție adițională în capitalul Profi de 10 mil. euro, precizând că miza investiției totale a PEF VI în Profi ar putea ajunge la 100 mil. euro în anii următori, pe fondul campaniei de extindere a operațiunilor lanțului de comerț.

Fondurile administrate de polonezii de la Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital de risc din regiune, mai au în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva și furnizorul de servicii specializate de resurse umane Smartree, unde dețin pachetele integrale de acțiuni.

Expansiunea lanțurilor internaționale de comerț, alimentată cu împrumuturi de la BERD și IFC

Piața de retail din România a fost terenul unde lanțuri internaționale de comerț precum Lidl & Schwarz, Rewe, Carrefour, Auchan sau Metro au construit de la zero (cu excepția Auchan, care a făcut o achiziție strategică pe mai multe piețe prin preluarea operațiunilor regionale ale hipermarketurilor Real) afaceri care pleacă fiecare de la un rulaj minim de 1 mld. euro pe an.

Dincolo de fondurile investite de companiile internaționale din propriile resurse, acestea au apelat pentru expansiune la bănci și la instituții financiare internaționale, care joacă rolul de investitori străini majori pe piața locală.

Astfel, BERD și IFC, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, au investit pe de o parte în participații de capital în companii și bănci locale, în emisiuni de obligațiuni corporative, dar au folosit și arma finanțărilor bilaterale sau sindicalizate pentru a ”planta” aici magazine Cora, Billa, Kaufland, Lidl sau Profi.

O bună parte din stocul investițiilor străine acumulate în România este plasată astfel în sectorul de comerț, unde se găsesc mai nou și unii dintre cei mai mari angajatori locali.

Pe lista celor mai importante împrumuturi atrase de la cele două mari instituții financiare internaționale se află grupul german Lidl & Schwarz, care operează hipermarketurile Kaufland și supermarketurile Lidl.

BERD IFC finantari multinationale retail baza 624

În 2009, BERD a alocat 150 mil. euro pentru extinderea Kaufland în România și Bulgaria. Un an mai târziu, Kaufland România a atras 52,6 mil. dolari de la IFC. În 2012, ”sora” Lidl a luat de la IFC un credit de 66,56 mil. dolari. Astfel, BERD și IFC au alimentat cu peste 250 mil. euro operațiunile Lidl & Schwarz din România și Bulgaria.

Lanțul de comerț Cora, deținut de Louis Delhaize, a contractat în 2012 un împrumut de 140 mil. euro pentru dezvoltarea oprațiunilor locale.

În 2003, lanțul de magazine Billa, aflat în portofoliul germanilor de la Rewe, a luat un împrumut de 45 mil. euro pentru expansiunea sa în România și în alte două piețe din regiune, Bulgaria și Ucraina.

Astfel, lanțurile Cora, Lidl, Kaufland, Billa și Profi au pe listă împrumuturi care totalizează peste jumătate de miliard de euro de la BERD și IFC, bani cu predilecție orientați către piața locală. La acestea se adaugă bani atrași de la băncile comerciale în cadrul creditelor sindicalizate, a căror valoare depășește contribuția instituțiilor financiare internaționale.

Lanțurile de comerț se numără printre clienții corporativi ai marilor bănci locale, ale căror tranzacții majore de finanțare vizează, de regulă, companii din sectorul petrolier, telecomunicații, energie, farma, industrie sau imobiliare.

Nidera aşteaptă un credit de 31 mil. Dolari de la International Finance Corporation pentru refinanţarea terminalului din Constanţa, cumpărat în urmă cu un an. IFC analizează şi acordarea unei facilităţi de capital de lucru pentru casa olandeză de comerţ cu cereale

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale, pregăteşte acordarea unui credit de 31 mil. Dolari către casa de comerţ olandeză de cereale Nidera pentru refinanţarea terminalului cumpărat la Constanţa în decembrie 2014.

Tranzacţia de finanţare este destinată extinderii terminalului din portul Constanţa de către Nidera România şi aşteaptă aprobarea board-ului instituţiei financiare internaţionale. De asemenea, IFC evaluează acordarea şi a unei facilităţi de capital de lucru pentru Nidera.

IFC a investit deja 65 mil. Dolari în octombrie 2014 în Nidera-Cofco şi deţine acum 9% din acţiunile companiei chinezeşti de stat Cofco, iar indirect 4,6% din Nidera, al cărei pachet majoritar de acţiuni a fost preluat anul trecut de chinezi.

Achiziţia terminalului de cereale din portul Constanţa din decembrie 2014 a făcut parte dintr-un program de creştere cu investiţii derulate în America Latină, SUA şi Europa de Est, inclusiv România – unde miza este accesul direct la rutele de transport din Marea Neagră.

În ianuarie, Consiliul Concurenţei a aprobat achiziţia de către Nidera a firmelor United Shipping Agency, care opera un terminal de cereale cu o capacitate de stocare de 250.000 tone, şi United Shipping and Chartering, proprietarul unui depozit în port. Vânzătorii au fost oamenii de afaceri Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică de către părţi. Estimări din piaţă, neconfirmate însă, indică tranzacţia în jurul a 50 mil. Euro.

Porumbul şi grâul sunt cele mai importante cereale care au trecut prin terminalul din Constanţa în 2014, fiecare având o cotă de circa 40% din totalul mărfurilor manevrate, în timp ce seminţele de floarea soarelui au avut o pondere de 4%.

Terminalul preluat în acest an de către Nidera în portul Constanţa are 296 de angajaţi, din care 250 cu contracte pe durată nedeterminată şi 46 de salariaţi cu contracte pe perioadă fixă.

Potrivit planului de investiţii pe cinci ani, Nidera se aşteaptă la o creştere a personalului terminalului, notează IFC în documentul de sinteză al propunerii de finanţare.

Pe lista principalilor contractori pentru terminalul Nidera figurează Timex Surveyors (care asigură servicii de inspecţie la livrare şi recepţie cargo), Euroriver Transport (furnizor de servicii de transport mărfuri şi de manevrare cu macarale plutitoare), Tehnotrans Feroviar (furnizor de servicii de manevrare pe calea ferată) şi Agigea Expres din domeniul serviciilor de curăţire a barjelor pentru depozitare.

Nidera este una dintre casele de comerţ de talie medie la nivel global, fondată în 1920 şi preluată anul trecut de chinezii de la Cofco.

Nidera România, unul dintre principalii jucători în comerţul local cu cereale, a raportat pentru 2014 un profit net de 1,7 mil. Euro la o cifră de afaceri de 267,5 mil. Euro şi 34 de angajaţi.

United Shipping Ageny, compania ce operează terminalul, a încheiat anul trecut cu un profit net de 6,3 mil. Euro la o cifră de afaceri de 18 mil. Euro.

Pe piaţa comerţului cu cereale, companiile americane ADM, Bunge, Brise, Cargill împreună cu Nidera, casele elveţiene de comerţ Ameropa şi Glencore, respectiv Agricover sunt jucători cu poziţii puternice.

Cu capacităţi de stocare, au nevoie de acces la portul Constanţa pentru securizarea rutelor de  de export şi transport din Marea Neagră. În acest context, în ultimii ani în portul Constanţa au avut loc mai multe achiziţii ale caselor de comerţ internaţionale de terminale de cereale.

BCR infografic neptun main

Tranzacția Neptun de la BCR: IFC a pregătit până la 130 mil. euro pentru achiziția alături de Lone Star a celui mai mare portofoliu bancar neperformant din România. Șeful echipei de negociatori ai fondului american de investiții este Stephan Ohlmeyer, un bancher de investiții german din Londra care a lucrat șase ani pentru Goldman Sachs. Erste așteaptă un preț mai mare decât ofertele înaintate de Blackstone și Lone Star

International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a înaintat spre aprobarea board-ului său propunerea de a aloca până la 145 mil. dolari (circa 129 mil. euro) pentru a cumpăra împreună cu fondul american de investiții Lone Star portofoliul Neptun de la BCR, cel mai mare pachet de credite neperformante din istoria pieței bancare locale. Banii alocați includ și o investiție într-o companie specializată în administrarea creditelor neperformante.

Giganții americani Blackstone și Lone Star au depus oferte angajante pentru preluarea portofoliului Neptun, care pentru fiecare dintre cei doi ar însemna intrarea pe piața de profil din România.

IFC și-a anunțat intenția să se asocieze cu LSF IX Investments, fond de investiții administrat de Lone Star, în cadrul unui vehicul de investiții special creat pentru tranzacția derulată la BCR, numele companiei de proiect fiind DARP Neptune SPV.

Sumarul proiectul de investiții al IFC a fost făcut public pe 7 iulie, iar data estimată pentru a fi luat în discuția board-ului este 6 august. Termenul de finalizare al proiectului de investiții al IFC, care cuprinde finanțarea achiziției și administrarea portofoliului preluat, este 31 decembrie 2017, potrivit datelor făcute publice pe site-ul instituției.

Întrebați care este expunerea maximă pe care IFC o poate lua în cadrul unei tranzacții cu portofolii de credite neperformante, reprezentanții instituției financiare internaționale au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: ”Suma finală depinde de structura de finanțare și de tipul de garanție disponibil investitorilor. În general, nu există limite fixe pe țară sau pe clase de active. Finanțarea IFC este disponibilă către toți participanții eligibili dintr-o licitație pentru proiecte și pentru parteneri care îndeplinesc criteriile de investiție ale IFC. Suma totală a finanțării IFC reflectă discuțiile cu partenerii de investiții, potențiale deficite de finanțare și structura tranzacției. În general, în concordanță cu informațiile disponibile pe site-ul instituției, IFC finanțează până la 35% din costul total al unui proiect printr-o  gamă de instrumente ce includ împrumuturi de prim rang, împrumuturi subordonate sau instrumente de capitaluri proprii”.

Reprezentanții IFC nu au făcut niciun comentariu însă legat de participarea la tranzacția de vânzare a portofoliului de 2,7 mld. euro de către BCR.

Dacă luăm în calcul expunerea maximă de 35% pe care IFC și-ar putea-o lua într-o astfel de tranzacție rezultă că Lone Star împreună cu IFC cotează costul achiziției și administrării proiectului Neptun la un minim în jurul valorii de 370 mil. euro, ceea ce ar echivala cu un preț de până la 13 eurocenți la fiecare 1 euro datorie în valoare nominală, respectiv la un discount în jurul a 87%.

Sursă: IFC.

Sursă: IFC.

Pe 27 iulie, Lone Star și consorțiul format din Blackstone, HIG Capital și AnaCap au depus ofertele finale pentru portofoliul Neptun.

Erste, proprietarul BCR, a transmis celor doi potențiali cumpărători că așteaptă oferte de preț îmbunătățite, potrivit unor surse din piața financiară.

Reprezentanții potențialilor cumpărători ai portofoliului Neptun au avut discuții și la nivelul BNR pentru a estima impactul asupra tranzacției a noilor reglementări privind insolvența persoanelor fizice.

Ca structură, portofoliul BCR, vândut în cadrul operațiunii Neptun, cuprinde în cea mai mare parte credite corporate și împrumuturi acordate IMM-urilor, respectiv credite toxice de retail (acordate persoanelor fizice) și acordate IMM-urilor și credite acordate clienților de pe piața imobiliară. Din pachetul scos la vânzare face parte și un departament  intern al BCR, care numără în jurul a 350 de oameni, specializat în administrarea creanțelor.

Pentru austrieci, miza tranzacției este importantă, având în vedere că este un pas decisiv pentru eliminarea presiunii lăsate pe bilanț de credite vechi și ar descătușa liderul pieței bancare să-și reia planurile de creștere sub noul său director general, românul Sergiu Manea, care îl înlocuiește de la 1 octombrie pe cehul cu cetățenie americană Tomas Spurny. Totuși, Erste nu are o presiune să închidă tranzacția până la finele acestui an și discută obținerea unui preț mai bun decât ofertele primite de la cei doi finaliști.

„Sperăm să finalizăm până la sfârșitul anului (tranzacția Neptun – n.r.). Dacă se va încheia cu succes sau nu până la sfârșitul anului, nu știu”, declara pe 7 august Andreas Treichl, directorul general al grupului austriac Erste – proprietarul BCR, în cadrul conferinței de presă organizate pentru prezentarea rezultatelor financiare din primul semestru. De atunci, reprezentanții Erste nu au venit cu alte declarații sau informații pe marginea tranzacției.

În cursă au fost, inițial, și alte nume grele precum Apollo Global Management, respectiv consorțiul format din Deutsche Bank, Baupost și Sankaty Advisors, care s-au retras însă după ce au accesat camera de date a tranzacției Neptun.

Lone Star lucrează în acest proiect cu firma cehă de recuperare a creanțelor APS, care a devenit ”un abonat” al marilor tranzacții locale cu neperformante, printre care vânzarea unui portofoliu nominal de circa 500 mil. euro de către Volksbank România, apoi BCR cu două tranzacții care au cumulat vânzarea unor portofolii de datorii de peste 600 mil. euro. IFC a anunțat în aprilie 2014 un parteneriat cu APS, prin care instituția financiară internațională acorda finanțare de până la 20 mil. euro pentru achiziția unor astfel de credite neperformante de către firma cehă în țări din regiune inclusiv în România.

BCR este asistată la vânzarea pachetului de credite neperformante de către firma de consultanță PwC și de avocații firmei austriece Schoenherr, cu care au lucrat și la tranzacțiile anterioare.

Cine este omul care reprezintă Lone Star în tranzacția Neptun

Omul care coordonează negocierile Lone Star în tranzacția Neptun de la BCR este Stephan Ohlmeyer, director în cadrul biroului londonez al fondului de investiții american.

Ohlmeyer este un bancher de investiții german care a venit în aprilie 2014 la Lone Star, pe poziție de managing director.

Și-a făcut studiile și are un doctorat în Fizică Matematică la Universitatea din Hamburg (Germania). Are o certificare CFA de analist financiar. Și-a început cariera în 1996 ca intern în biroul din Munchen al firmei germane de consultanță de strategie Roland Berger. A lucrat în perioada 1997 – 2000 ca asociat în biroul din Londra al băncii americane de investiții JP Morgan Chase, iar pentru următorii 3 ani a fost asociat în cadrul Morgan Stanley.

În perioada 2002 – 2008, Ohlmeyer a fost director executiv în Londra în cadrul grupului pentru situații speciale al băncii americane de investiții Goldman Sachs.

Apoi, Ohlmeyer a trecut pe rând pe la Varde, Och – Ziff, iar în perioada 2013 – 2014 a fost director la firma suedeză de administrare a datoriilor Intrum Justitia.

Cu o experiență de 10 ani în industria portofoliilor neperformante din Europa, Stephan Ohlmeyer a venit în primăvara anului trecut la Lone Star care strângea bani de la investitori pentru ridicarea fondului de investiții Lone Star Fund IX.

Fondul a fost închis în iulie 2014, după ce reușise să adune 7,2 mld. dolari. Miliardarul american John Grayken, fondatorul Lone Star, a investit anul trecut 350 mil. dolari din propria avere, conform Bloomberg, în ridicarea fondului de investiții Lone Star Fund IX.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante mari, magnet pentru fondurile americane de investiții

Fondul de investiții Lone Star Fund IX, care s-a înscris în 2015 în cursa pentru achiziția portofoliului Neptun de la BCR, vizează tranzacții în America, Europa și Japonia țintele sale fiind sectorul financiar, active și portofolii de datorii în segmentul rezidențial, corporativ și produse de credite de consum. Familia de fonduri Lone Star a atras în ultimii 20 de ani de la investitori capitaluri totale de 60 mld. dolari.

Blackstone, liderul singurului consorțiu rămas în cursă în tranzacția Neptun, este una dintre cele mai mari firme de investiții, are sub administrare active de 290 mld. dolari și este cel mai profitabil manager de active din lume, cu un câștig raportat în 2014 de 4,3 mld. dolari, adică o marjă de profit de 60%. Blackstone a plasat anul trecut 26,4 mld. dolari prin fonduri de investiții, investiții imobiliare, fonduri de hedging și pe piața de credit. Din acești bani, în Europa Blackstone a investit 7,7 mld. dolari. Valoarea de piață a grupului pe bursa din New York este de 51,4 mld. dolari.

Grupul de investiții Blackstone este condus de către americanul de origine evreiască Stephen Schwarzman, 68 de ani, membru al Partidului Republican, a cărui avere este estimată de Forbes la 10,8 mld. dolari. Celălalt fondator este Peter Peterson, 88 de ani, cu o avere estimată la 2,8 mld. dolari în 2008 de către revista Forbes. A fost Secretar de Stat pentru Comerț pentru un an sub președintele republican Richard Nixon și a condus banca de investiții Lehman Brothers în perioada 1973 – 1977.

HIG Capital, care acum este unul din partenerii Blackstone în tranzacția Neptun, a fost fondată în 1993 de către Sami Mnaymneh, 53 de ani, fost managing director al departamentului de fuziuni și achiziții în cadrul Blackstone, și de Tony Tamer, 54 de ani, fost partener la firma de consultanță de management Bain & Company, din care au plecat în 1984 cei trei oameni care au fondat Bain Capital – Mitt Romney, T. Coleman Andrews III și Eric Kriss.

HIG Capital are sub administrare active la nivel global de 17 mld. dolari, o echipă de peste 250 de oameni specializați în investiții. Are în portofoliu aproximativ 80 de firme ale căror vânzări combinate depășesc 30 mld. dolari pe an.

AnaCap este un fond de investiții specializat în achiziția de bănci și active bancare neperformante înființat în 2005. AnaCap a strâns capital de 2,6 mld. euro și dispune de o bază de investitori globali, printre care Goldman Sachs, Honeywell și Allianz.

Fondatorul AnaCap este Joe Giannamore, bancher de investiții cu diplomă MBA la London Business School și o diplomă în administrarea afacerilor de la American University din Washington.

Giannamore, acum unul dintre cei doi Managing Partneri ai AnaCap, a fost vicepreședinte la Salomon Brothers responsabil de investiții în active depreciate din afara SUA. A lucrat pentru Citicorp în departamentul de sindicalizări, iar în Europa și-a început cariera la Goldman Sachs, unde timp de 4 ani a fost membru al departanentului specializat în structurarea activelor globale, concentrându-se aici pe tranzacțiile cu portofolii financiare sau credite nonlichide.

HIG Capital și AnaCap au făcut parte din consorțiul condus de Deutsche Bank ce a cumpărat în vara anului trecut pachetul de credite neperformante de 495 mil. euro al Volksbank România.

BCR, la a treia tranzacție majoră cu portofolii neperformante

Erste a câștigat în 2005 licitația organizată de statul român pentru privatizarea BCR și în 2006 a devenit acționarul majoritar al celei mai mari bănci locale, după ce a plătit 3,75 mld. euro pentru achiziția a 61,88% din acțiuni de la statul român, BERD și IFC.

Ulterior, și-a majorat participația în BCR prin achiziția de acțiuni de la SIF-uri și angajații băncii, deținerea Erste ajungând la 93,6%, conform ultimului raport anual al băncii austriece.

Pe lângă achiziția foarte scumpă a BCR, Erste a suferit al doilea șoc major pe piața locală odată cu declanșarea crizei în 2008, care a adus o depreciere puternică a portofoliului de credite, un fenomen întâlnit la scară largă în lumea bancară.

Astfel, Erste a început în mandatul lui Tomas Spurny la BCR o restructurare masivă a operațiunilor și curățirea bilanțului de credite neperformante.

În acest context, BCR a început să vândă în ultimul an două pachete, unul cu o valoare nominală de 1 mld. lei (225 mil. euro) și altul de 400 mil. euro.

Procesul a culminat cu ieșirea pe piață în primul semestru al anului a portofoliului Neptun, care prin amploarea sa rezolvă în cea mai mare parte ecuația portofoliilor neperformante la BCR.

După primul semestru, BCR a afișat un profit net de 135,7 mil. euro și o scădere a ratei creditelor neperformante de la 29,3% la 23,1% într-un an. Rata de acoperire a NPL s-a situat la 76,9%, un nivel considerat confortabil.

Raportul semestrial al Erste indică faptul că la BCR la 30 iunie volumul creditelor neperformante și al creanțelor ajungea la 1,86 mld. euro, plasând România după Austria în ceea ce privește nivelul acestora.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 4 februarie 2015

ROMÂNIA

Divizia de investiții a Băncii Mondiale ar putea ieși din afacerea MedLife împreună cu fondul de investiții Value4Capital. Vânzarea unui pachet de 49% din cea mai mare rețea privată de servicii medicale este estimată la peste 50 mil. euro

SERVICII MEDICALE. International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, ar putea să-și facă exitul din MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, împreună cu fondul de investiții Value4Capital, susțin surse din piață. Într-un asemenea caz, vânzarea a 49% din MedLife este cotată de surse din piața de fuziuni și achiziții că ar depăși 50 mil. euro.

Ultimele informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că IFC ar putea fi interesată să-și vândă pachetul de 12,5% din MedLife, în condițiile în care au fost demarate procedurile de vânzare pentru exitul fondului de investiții Value4Capital.

Avocații de la Nestor confirmă informațiile MIRSANU.RO: NNDKP a asistat Lafarge la vânzarea celor opt companii din România. Echipa de avocați a fost coordonată de către partenerul Ruxandra Bologa și avocatul senior Anca Mihăilescu. Ce companii a vândut Lafarge în România către CRH

CIMENT. Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, una dintre cele mai mari firme de avocatură din România, a anunțat că a asistat grupul francez Lafarge în cadrul tranzacției de exit a acestuia de pe piața locală, confirmând astfel informațiile publicate cu o zi înainte de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Echipa de avocați a vânzătorului a fost condusă de partenerul Ruxandra Bologa și avocatul senior Anca Mihăilescu, scrie jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții imobiliare austriac CA Immo a finalizat cea mai mare tranzacție de vânzare de pe piața spațiilor de logistică către fondul P3, care își face astfel intrarea în România. O echipă de avocați RTPR Allen & Overy condusă de Adrian Cazan și Mihai Ristici a consiliat vânzătorul în tranzacție, iar cumpărătorul a lucrat cu Dentons

IMOBILIARE. Fondul austriac specializat în investiții imobiliare CA Immo a finalizat vânzarea unui portofoliu de spații logistice din România și Polonia către fondul de investiții PointPark Properties (P3), care intră astfel pe piața locală.

Consultanța juridică a CA Immobilien Anlagen în tranzacția de talie regională a fost asigurată de către Allen & Overy, una din firmele de avocatură londoneze de top din așa-numitul Magic Circle, și de către biroul asociat al acesteia din București, RTPR. Echipa locală de avocați a vânzătorului a fost coordonată de Adrian Cazan, Senior Associate, și Mihai Ristici, Partener, scrie jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cornel Marian, Oresa Ventures: Am făcut cei mai mulţi bani din companiile în care am rămas parteneri cu antreprenorii

FONDURI DE INVESTIȚII. Cornel Marian, managing director al Oresa Ventures România, spune că firma de investiţii vrea să realizeze două tranzacţii în fiecare an, iar strategia este să ajungă la opt companii, acesta fiind numărul optim din portofoliu pentru o piaţă cum este cea locală, conform ZF. Cifra de afaceri cumulată a com­pa­niilor din portofoliul Oresa este de peste 660 mil. lei (150 mil. euro), iar numărul de angajaţi trece de 3.000, conform unei estimări a lui Cornel Marian.

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

Tranzacție de 60 de mil. euro în industria imobiliară din Grecia

IMOBILIARE. Compania de investiții în imobiliare Grivalia Properties din Grecia, împreună cu lanțul local de supermarket-uri Sklavenitis Group, au anunțat achiziționarea clădirilor care adăpostesc magazinele lanțului Makro cash-and-carry pentru 60 mil. de euro, anunță publicația elenă Kathimerini.

Banca centrală a Ungariei aprobă o ofertă publică de cumpărare voluntară pentru acțiunile unei companii petrochimice de către MOL

INDUSTRIA PETROCHIMICĂ. Banca centrală a Ungariei a aprobat o ofertă publică de cumpărare voluntară de către compania de petrol și gaze MOL pentru acțiunile din circulație ale companiei petrochimice Tisza Chemical Group Public Limited Company din regiune, au anunțat reprezentanții companiei TVK.

Fondul de investiții Mid Europa Partners a cumpărat cu 575 mil. euro o afacere din industria alimentară din Serbia

INDUSTRIA ALIMENTARĂ. Fondul de investiții Mid Europa Partners cu sediul la Londra a achiziționat compania de produse alimentare Danube Foods Group din Serbia pentru 575 de milioane de euro, conform unui comunicat de presă al fondului de investiții.

EUROPA

Tranzacție de 210 mil. euro în sectorul de servicii de call centere din Europa

CALL CENTER. Conducerea grupului britanic de externalizare a proceselor de afaceri Capita a informat că a fost de acord să preia Avocis, o societate de servicii de call center care operează în Germania, Austria și Elveția, pentru 210 milioane de euro, conform unui comunicat de presă al grupului britanic de externalizare a proceselor de afaceri.

Tranzacție de 54 mil. euro în sectorul de asigurări din Lituania

ASIGURĂRI. Compania norvegiană de asigurări Gjensidige va cumpăra de afacerea lituaniană a firmei rivale poloneze PZU, într-o tranzacție de 54 milioane de euro (61 milioane dolari), scrie Reuters.

AMERICA DE NORD

Tranzacție de peste 1,5 mld. dolari în industria chimică din America

INDUSTRIA CHIMICĂ. Producătorul american din industria chimică Tronox Ltd se apropie de încheierea unui acord de a cumpara o afacere de la firma rivală FMC Corp din America pentru o valoare de peste 1,5 miliarde dolari, scrie Wall Street Journal, care citează surse anonime.

Un operator de hoteluri din Coreea de Sud, interesat de achiziția unui retailer american din industria aviației

AVIAȚIE. Conducerea operatorului de hoteluri Hotel Shilla Co Ltd din Coreea de Sud a declarat că a fost interesată să cumpere retailerul american DFASS Group din industria aviației, relatează The Korea Herald.

Tranzacție de 2,7 mld. dolari în sectorul tehnologic din America

TEHNOLOGIE. SS & C Technologies Holdings Inc, un furnizor american de software pentru industria serviciilor financiare, a fost de acord să cumpere compania locală de software Advent Software Inc. pentru o valoare de întreprindere de 2,7 miliarde de dolari, anunță Bloomberg.

Tranzacție de peste 1 mld. dolari în sectorul american de servicii de depozitare

INVESTIȚII. Fondul canadian de pensii al profesorilor din Ontario a cumpărat PODS Inc, o companie americană de servicii de depozitare, de la banca asiatică de investiții Arcapita Bank BSC pentru mai mult de 1 miliard dolari, anunță Bloomberg.

Discuții de fuziune între Staples și Office Depot pe piața americană de retail

RETAIL. Lanțurile americane de magazine Staples Inc și Office Depot Inc poartă negocieri avansate pentru a fuziona, fuziune ce ar putea reprezenta o mișcare semnificativă pe piața de retail, scrie Wall Street Journal, care citează surse familiare cu negocierile.

AT & T Inc vinde centre de date în valoare de aproximativ 2 mld. dolari

TELECOMUNICAȚII. Firma americană de telecomunicații AT & T Inc va vinde câteva centre de date în valoare de aproximativ 2 miliarde dolari, au declarat persoane familiare cu vânzarea pentru Reuters.

ASIA

O bancă britanică intenționează să vândă afacerile de retail din Filipine

RETAIL. Banca britanică Standard Chartered intenționează să vândă afacerile de retail din Filipine, parte a unui plan al directorului executiv Peter Sands de a reduce costurile și baza de active a băncii, potrivit unei persoane ce deține informații în această privință, transmite Reuters.

AUSTRALIA

Fuziune de 11 mld. dolari pe piața centrelor comerciale

CENTRE COMERCIALE. Conducerile operatorilor australieni de centre comerciale Federation Centres Ltd și Novion Property Group au intrat într-un acord de fuziune, ducând la crearea celui de-al treilea mare proprietar de centre comerciale din țară, cu o capitalizare de piață de peste 11 mld. de dolari și active în gestiune în valoare de 22 mld. de dolari, transmite The Australian Business Review.

Divizia de investiții a Băncii Mondiale a ajuns la 5,36% din Banca Transilvania după conversia unor obligațiuni. Instituțiile financiare internaționale au aproape 20% din a treia bancă de pe piață

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, și-a majorat participația pe care o deține în cadrul Băncii Transilvania, a treia bancă de pe piața locală, de la 3,54% la 5,36% prin conversia unor obligațiuni. IFC a ajuns acum la un pachet de 139, 847 milioane de acțiuni față de 90,581 milioane de acțiuni anterior.

Tranzacția a avut loc pe 7 noiembrie și a fost făcută publică astăzi printr-un comunicat transmis Bursei de Valori București.

Cel mai mare acționar al Băncii Transilvania este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu 14,61% din acțiuni, urmat acum de IFC cu 5,36% și Horia Ciorcilă, președintele băncii, împreună cu grupul de acționari cu care acționează concertat, cu un pachet de 5,1%.

Banca Transilvania este una dintre cele mai profitabile instituții de credit de pe piața locală, pentru primele nouă luni raportând un profit net de 338,13 mil. lei, în creștere cu 40,8% față de rezultatul obținut în perioada similară a anului anterior.

Șefii băncii au dat în acest an semnale repetate că Banca Transilvania este pregătită să treacă la achiziții pentru a-și extinde cota de piață, în special pe retail. Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de administrație al băncii, a spus luna trecută pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că instituția de credit pe care o conduce face oferte de cumpărare de bănci de pe piață. Din informațiile MIRSANU.RO, una din băncile vizate de către instituția financiară din Cluj este Bank of Cyprus România, aflată în acest moment în proceduri de vânzare, și care așteaptă oferte angajante de la investitorii interesați. Bank of Cyprus a fost ea însăși acționar la Banca Transilvania cu un pachet de 9,9% până în acest an, pe care l-a vândut pe fondul strategiei sale de exit din România.

Acțiunile Băncii Transilvania sunt listate la Bursa de Valori București, valoarea sa de piață fiind de 4,617 mld. lei (1,042 mld. euro) la ultima cotație pe titlu de 1,77 lei.

Garanti Bank contractează o linie de credit de 35 de milioane de euro de la International Finance Corporation. Principala țintă pentru finanțare sunt companiile conduse de femei

Garanti Bank contractează o linie de credit de 35 de milioane de euro de la International  Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale.

Din acest credit, suma de 20 de milioane de euro va fi folosita pentru finanțarea unor proiecte derulate de companii deținuțe sau conduse de femei.

Acționarii au decis cu privire la contractarea acestui credit în data de 22 iulie în cadrul Adunării Generale Extraordinare, potrivit comunicatului transmis bursei din București.

Nu sunt prevăzute garanții pentru contractarea creditului, dar trebuie respectate anumite limite pentru indicatorii financiari și anumite clauze.

Garanti Bank are un număr de 30 de mii de obligaţiuni emise, la o valoare de emisiune de 300 de milioane de lei (67,9 milioane euro).

La finele anului 2013, Garanti Bank deţinea numerar  şi echivalente de numerar în valoare de 1,7 miliarde lei (385 milioane euro), iar profitul aferent exerciţiului este  87,8 milioane lei (19,9 milioane euro), după ce în 2012 înregistrase o pierdere 106,7 milioane lei(24,1 milioane euro).

Garanti Bank este prezenta de 15 ani pe piaţa bancară locală. Din anul 2010, Garanti Bank şi-a extins operaţiunile din domeniul financiar prin integrarea urmatoarelor servicii financiare Garanti Leasing, Garanti Credite de Consum şi Garanti Credite Ipotecare. Garanti Bank este deţinută de Turkiye Garanti Bankasi, a doua bancă privată ca mărime din Turcia.