Arhive etichete: green energy Romania

ifc aukera deal

IFC are in plan sa aloce un imprumut de pana la 136 mil. Euro in cadrul unei finantari totale de 336 mil. Euro pentru dezvoltarea unui portofoliu de stocare de energie in baterii dezvoltat de catre platforma de energie regenerabila Aukera. Proiectul cu o capacitate agregata de 1,9 GWh are un cost estimat pana la 450 mil. Euro si face parte din portofoliul investitorului Marcel van Poecke, care prezideaza activitatile din energie ale gigantului de private equity Carlyle

International Finance Corporation (IFC) are in plan sa aloce un imprumut de pana la 136 mil. Euro in cadrul unui pachet de finantare totala de pana la 336 mil. Euro pentru dezvoltarea unui portofoliu de sisteme de stocare de energie autonome (standalone) de catre platforma de energie regenerabila Aukera, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Proiectul urmeaza sa dispuna de o capacitate agregata de pana la 1,9GWh la un cost total de proiect estimat de pana la 450 mil. Euro.

Prima faza a proiectului include doua active ready – to build la Gura Ialomitei, in sud-estul Romaniei, iar in faza a doua vor fi adaugate alte 3 active de tip BESS (sisteme de stocare de energie in baterii) in locatii de pe axa nord-est spre sud- est la Dumbrava, Roman si Lacu Sarat.

Constructia primului active de tip BESS a inceput in octombrie 2025 si este programat sa fie finalizat pana la jumatatea anului 2026.

Al doilea activ al proiectului este in plan pentru a fi finalizat si a incepe operatiunile comerciale pana la sfarsitul anului 2026.

Pentru acelasi proiect, Aukera a anuntat contractarea pe 17 noiembrie 2025 a unei facilitati de imprumut de 60 mil. Euro de la institutia financiara austriaca Kommunalkredit Austria AG, destinata sa finanteze constructia primului sau sistem de stocare in baterii autonome (standalone) din Romania.

Investitia derulata de catre Aukera Energy va primi, de asemenea, o suma de circa 9,89 mil. Euro din PNRR, conform datelor facute publice.

Platforma de energie regenerabila Aukera este activa in Romania din 2021. Compania are un volum de proiecte in pipeline (plan) de 14,6 GW, din care proiecte de 6,5 GW se afla intr-o faza avansata de dezvoltare si cu 810 MW aflate in faza de constructie pe pietele din Romania, fiind active pe pietele din Marea Britanie (UK), Italia, Belgia si Germania.

Aukera este deja puternic capitalizata pentru executia pipeline-ului de proiecte, dupa ce a semnat mai multe contracte de finantare majora, cel mai important astfel de acord anuntat fiind pachetul de finantare de 450 mil. Euro anuntat pe 15 ianuarie 2024 si contractat de la EIG.

De asemenea, pe o alta ruta de finantare pentru portofoliul de proiecte, Aukera a anuntat pe 15 septembrie 2025 ca a finalizat a doua etapa de subscrieri pentru investitorii care au semnat angajamente de investitii, asigurandu-si astfel un capital proaspat de 105 mil. Euro.

Runda de investitii in Aukera a fost sustinuta atat de catre investitori existenti precum Atlasinvest (Belgia) si Reggeborgh (Olanda), carora li s-au alatura investitori noi printre care si SFPIM (Société Fédérale de Participations et d’Investissement) – fondul suveran de investitii al Belgiei.

Platforma Aukera are ca si cofondatori pe Pascal Emsens si Catalin Breaban, executivi cu experienta in energie regenerabila care au lucrat anterior pentru gigantul american de private equity Carlyle.

Platforma Aukera este detinuta de catre compania belgiana de investitii Atlasinvest, fondata si condusa de catre Marcel van Poecke.

Marcel van Poecke, presedintele si fondatorul companiei de investitii AtlasInvest, ocupa in prezent pozitia de presedinte pentru portofoliul de energie in cadrul Carlyle, un investitor global cu active sub administrare de 477 mld. USD.

In cadrul parteneriatului dintre Carlyle si Marcel van Poecke, Atlasinvest administreaza fondurile de investitii Carlyle International Energy Partners.

Marcel van Poecke, un veteran cu o cariera de aproape 40 de ani in sectorul de energie, a ocupat anterior in perioada 2014 – 2022 pozitia de Head al fondurilor de investitii Carlyle International Energy Partners, care au investit deja in Romania si sunt active prin intermediul platformei de explorare si productie de energie Black Sea Oil and Gas – companie detinuta in proportie de 90% de catre Carlyle si 10% de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

Potentialul de crestere oferit de proiectele de energie regenerabila din Romania a atras pana acum investitori de talie globala sau internationala precum KKR – activ prin intermediul platformei portugheze de profil Greenvolt, EQT – prezent prin compania sa de portofoliu suedeza OX2, Actis (aflata in portofoliul gigantului american de investitii General Atlantic) si Mubadala – fond suveran de investitii al Emiratelor Arabe Unite (EAU) care sunt active prin intermediul platformei Rezolv Energy sau familia magnatului grec Latsis – prezent prin intermediul platformei HELLENiQ ENERGY.

IFC si EBRD sunt printre finantatorii tematici majori cu privire la proiectele de energie “verde” si printre catalizatorii – cheie ai imprumuturilor sindicalizate ce au ca destinatie dezvoltarea de capacitati de productie de energie eoliana si fotovoltaica sau sisteme de stocare a energiei in baterii (BESS).

Intr-un proiect de talie comparabila, IFC a participat in 2025 la o finantare sindicalizata in valoare de 331 mil. Euro pentru faza a doua a parcului eolian Vifor din judetul Buzau, dezvoltat de catre platforma de energie regenerabila Rezolv Energy, sustinuta de catre investitori precum Actis si Mubadala.

Sursa foto: European Investment Bank.

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

“Ne uitam, si nu doar in Romania, la tranzactii mari la sprijinul modernizarii capacitatilor de productie. Nu am parasit piata asta. Vom continua sa discutam cu Nuclearelectrica si cu Ministerul Energiei despre toate posibilitatile de colaborare in domeniu. La nivelul pietei romanesti, ne uitam in continuare la un pipeline diversificat de proiecte”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group Office in Romania, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Nu pot sa va dau exact exemple de operatiuni pe care le avem in vedere in viitorul imediat, dar, intern, la nivelul operational din BEI, avem un <<bond desk>> prin care urmarim in mod special astfel de tranzactii, fie ele bonduri municipale, fie ele bonduri corporate. Deci, cream capacitate interna pentru a analiza si pentru a fi agili cu astfel de deal-uri”, a spus Marius Cara.

Potrivit acestuia, EIB a anuntat pentru anul acesta o tinta – record de investitii noi la nivel global de 100 mld. Euro investitii noi, din care planul pentru retele de energie si stocare este de 11 mld. Euro la nivelul UE.

“Piata (romaneasca – n.r.) are potential. Noi avem cateva deal-uri de project finance la care ne uitam. Greu de cuantificat si greu de anticipat in ce ritm se vor concretiza aceste deal-uri, dar nu suntem singurii in piata. Noi cautam sa co-investim cu alte IFI-uri (institutii financiare internationale – n.r.). Evident, noi nu finantam 100% din proiect, deci implicarea noastra are implicit un rol de levier si acest leverage evident este mult mai mare cand vorbim de equity (capital investit, n.r.), dar chiar si intr-un proiect clasic, intr-un imprumut direct, noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea investitiei”, a precizat seful reprezentantei locale a grupului European Investment Bank.

“Tinta noastra la nivel de grup pentru anul 2025 este sa ramanem la acelasi ordin de marime”, a adaugat acesta.

“Aproape in fiecare an, sectorul public se situeaza per total in Romania pe locul 1 (in portofoliul local al grupului EIB, n.r.). Iar aici as aminti tranzactiile la care ne uitam si cu Primaria Bucuresti, si cu alte primarii din tara pentru transport verde. La Ploiesti, de exemplu, am venit si cu o asistenta tehnica pentru a intari capacitatea primariei in ceea ce priveste managementul financiar pentru a-I ajuta sa construiasca modelul financiar pentru a ne asigura ca resursele primariei sunt suficiente pentru a sustine un imprumut care va urma sa vina de la BEI. Si aici vorbim despre transport verde, regenerare urbana in general, imbunatatirea retelelor de termoficare. Deci ne uitam la mai multe lucruri in acelasi timp”, a detaliat Marius Cara.

“Romania are nevoie de investitii masive in infrastructura, si din cauza asta, sectorul public va ramane, probabil, in pole position. Aici vorbim de investitii care continua sa fie prioritare pentru autostrazi, pentru modernizarea cailor ferate, si aici intram si in zona de transport strategic, deci coridoare cu relevanta pentru zona militara. BEI va continua sa sprijine Romania pe această directie, care este de natura sa aduca si volumele mari. Dar in acelasi timp, cautam diversificare, stim ca spatiul fiscal al Romaniei este limitat, deci trebuie sa ne uitam si mai mult pe zona privata, pe zona corporate, zona care nu adauga la deficit. Deci ramanem prezenti si sprijinim economia Romaniei atat din perspectiva privata, cat si la nivelul investitiilor strategice ale statului”, a punctat reprezentantul grupului EIB.

La nivelul anului trecut, grupul BEI a investit in Romania 2,5 mld. Euro.

“Din suma asta, cam 968 mil. Euro au mers explicit pe actiune climatica si sustenabilitate de mediu, adica circa 40% din totalul investitiilor. Circa 780 mil. Euro au mers fix pe energie verde. Si aici, am pus mare accent pe modernizare de retele, am avut doua tranzactii mari de cate 200 mil. Euro fiecare cu Electrica si cu Delgaz care au mers pe modernizarea si automatizarea retelelor”, a detaliat Marius Cara.

“La nivelul anului 2025 ne uitam la aceeasi cheie, nu stiu daca putem vorbi despre exact aceleasi volume, dar ceea ce as reliefa la nivelul anului curent este o diversificare a produselor si a instrumentelor prin care actionam in piata din Romania”, a subliniat reprezentantul grupului European Investment Bank, care este prezent atat la nivel de banca prin EIB, cat si la nivelul European Investment Fund – un investitor institutional – cheie pentru fondurile de private equity si de venture capital din Romania, din spatiul Europei Centrale si de Est, dar si pentru alte regiuni de pe continent.

“Astfel, avem deja doua tranzactii mai deosebite chiar si pentru portofoliul global al bancii. Avem o investitie de 30 mil. Euro in equity pentru proiectul eolian Pestera 2, cel de langa Constanta. Acesta va deveni unul dintre cele mai mari proiecte onshore din tara. Vorbim de 400 MW, iar valoarea total a proiectului este de 500 mil. Euro. Deci daca ne raportam la valoarea totala, 30 mil. Euro nu pare sa fie impresionant, dar este o investitie equity. Si proiectul asta este unul dintre primii beneficiari al CfD si tocmai aceasta noutate pe piata romaneasca, care da o predictibilitate unor astfel de proiecte – instrumentul in sine pentru noi este ceva care ne-a ajutat sa putem sa intram in tranzactie”, a spus Marius Cara.

“O a doua tranzactie mai deosebita este investitia in obligatiunile verzi emise de Electrica, iarasi un mare succes in piata pentru o emisiune de acest tip, aproape o premiera pe piata corporate din Romania, cu o suprasubscriere impresionanta si aici EIB a fost, bineinteles, investitor – ancora. Pot spune ca i-am acompaniat in tranzactia aceasta si ca această sinergie pe care o avem cu Electrica, si care s-a concretizat si prin imprumuturi directe, continua si este un parteneriat pe care incercam sa il dezvoltam pe multiple planuri”, a continuat acesta.

Pe 1 iulie 2025, EIB a aprobat o investitie de 50 mil. Euro in tranzactia de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro cu care compania de energie locala Electrica a iesit pe pietele externe de capital.

“Electrificarea este esentiala pentru ca Europa si, implicit, Romania sa reduca dependenta de combustibilii fosili si sa decarbonizeze transportul, sistemele de incalzire si industria. Electricitate ieftina inseamna o sansa data industriei de a deveni mai autonoma”, este de parere Marius Cara.

“Dar trecerea rapida la energiile regenerabile, cu alte cuvinte cresterea capacitatilor de productie, nu este neaparat in momentul in care vorbim acompaniata de o modernizare pe masura a infrastructurii si de aceea focusul atat al EIB cat si la nivelul UE este pe modernizarea retelelor, pe interconectivitate, pe a face piata energetica in UE o piata cu adevarat functionala”, sustine seful reprezentantei de la Bucuresti a grupului EIB.

“Daca vorbim de investitii la nivel global, avem 400 mld. in distributia in retele – asta este mai putin decat se investeste in productie, iar la nivelul UE este estimat ca nevoia de investitii in retele este de circa 70 mld. Euro la nivelul anului 2025”, a mentionat acesta.

“Romania evident nu este o exceptie. Poate ca in Romania nevoia se simte si mai acut pentru ca s-au multiplicat investitiile in capacitate de productie – proiecte eoliene, solare, cat si proiecte de stocare care au inceput sa apara, dar vorbim de retele imbatranite care in mod istoric au fost concepute pentru un flux unidirectional”, a mai spus Marius Cara, Head of European Investment Bank Group Office in Romania, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

EBRD analizeaza acordarea unui imprumut de 40 mil. Euro pentru dezvoltarea in Romania a 3 proiecte de productie de energie fotovoltaica, estimate la 135 mil. Euro, de catre un joint venture format de norvegienii de la Scatec cu turcii de la Defic

EBRD analizeaza acordarea unui imprumut de 40 mil. Euro pentru dezvoltarea pe piata de energie din Romania a 3 capacitati de productie de energie solara, estimate la 135 mil. Euro de catre un joint venture format de norvegienii de la Scatec cu turcii de la Defic Globe Enerji, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Finantarea ar urma sa fie atrasa de catre vehiculele de investitii de tip SPV create pentru fiecare proiect in parte – Solar World SRL, RB Solar Energy SRL si Energie Soleil SRL, care sunt detinute in proportie de 65% de catre compania norvegiana Scatec si 35% de catre compania turca Defic Globe Enerji.

Concret, proiectul prevede construirea unor capacitati totale de 189,7 MW, din care o centrala fotovoltaica de 61,9 MWp la Sadova in judetul Dolj si alte doua centrale fotovoltaice de 127,8 MWp la Dobrun in judetul Olt.

Scatec a semnat pe 20 ianuarie 2025 un contract de diferenta (CfD) pe 15 ani cu operatorul de piata al pietei de energie electrica Opcom, contractul acoperind aproximativ 70% din productia de energie estimata ca va fi obtinuta de catre capacitatile de 190 MW, restul productiei urmand sa fie vanduta pe piata angro de electricitate.

Scatec este o companie internationala care activeaza in sectorul energiei regenerabile, listata pe bursa de la Oslo, unde capitalizarea sa de piata depaseste 15,7 miliarde coroane norvegiene (peste 1,3 mld. Euro). Statul norvegian este principalul actionar al Scatec prin intermediul companiei petroliere si de gaze Equinor (ex-Statoil) care detine direct peste 16,2% si al fondulUI de investitii de stat Folketrygdfondet, care administreaza fondul de pensii al guvernului Norvegiei (Government Pension Fund of Norway), ce are o detinere directa de 9,4% din companie.

Scatec a emis in februarie 2025 obligatiuni verzi in valoare de 1,25 mld. coroane norvegiene (peste 100 mil. Euro) cu scadenta in 2029, banii fiind alocati pentru activitati eligibile cadrului verde sub care au fost emise titlurile si scopuri corporative generale.

De asemenea, investitorul minoritar turc Defic Globe Enerji are in portofoliul sau mai multe proiecte de energie solara in Romania. In ianuarie 2025, Defic a anuntat semnarea unui acord cu compania chineza Shanghai Electric Power pentru dezvoltarea unei centrale fotovoltaice de 129 MWp la Bucuresti si inceperea unui plan de investitii de 65,8 mil. Euro.

Defic are in constructie alaturi de Shanghai Electric Power proiecte de energie eoliana in Oltenia la Turceni de 64,4 MWp, Macesu de 64,6 MWp, in care investitorul chinez are o participatie majoritara de 75%, si la Bobicesti de 21,3 MWp.

De asemenea, Defic are proiecte deja operationale la Caracal de 18,57 MWp si Valcea de 7,2 MWp.