Arhive etichete: fuziuni & achiziții

Sursă foto: IHS. Sursă date grafic: Asociația Renală Europeană.

Tranzacţie între Nr.2 şi Nr.3 de pe piaţa de dializă de 175 mil. Euro: Diaverum cumpără reţeaua de centre de dializă IHS. Fondul de investiţii Bridgepoint aduce operatorul suedez în coasta germanilor de la Fresenius, iar grecii lasă piaţa în mâinile a trei investitori privaţi străini

Suedezii de la Diaverum, cotaţi între primii trei jucători de pe piaţa locală de dializă, au notificat recent Consiliul Concurenţei pentru achiziţia concurentului său direct pe piaţa locală, International Healthcare Systems (IHS), au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Operaţiunea are un impact deosebit asupra pieţei de dializă din România, având în vedere că Diaverum va obţine în urma unei astfel de tranzacţii poziţia a doua, ocupată de IHS, conform ultimelor date disponibile.

Tranzacţia va remodela piaţa de profil din Bucureşti, care este polul cu cea mai mare greutate în afacerile din piaţa româneaască de dializă, în contextul în care cei doi operatori implicaţi, atât Diaverum, cât şi IHS, au aici fiecare câte trei centre de dializă în portofoliu.

Cumpărătorul a intrat pe piaţa din România în 2011 prin achiziţia lanţului de 9 centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano din Sibiu, fondat de familia Vonica. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică de către părţi. Surse din piaţă estimează achiziţia Diaverum din 2011 la valori cuprinse între 20 şi 25 mil. Euro.

Diaverum este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

IHS este o divizie a grupului privat Sofmedica, o afacere aflată în portofoliul familiei greceşti Sofianos. Acţionarii IHS sunt Georgios Sofianos, directorul general al companiei, cu 50% din acţiuni, Sofianou Aikaterini Argyro (30%) şi Sofianos Pantelis (20%), conform ultimelor date disponibile. Sofmedica are operaţiuni pe pieţele de servicii medicale din regiune precum Grecia, Cipru, România şi Bulgaria.

IHS, fondată în 2004, a investit masiv în dezvoltarea propriei reţele, o parte din finanţare fiind acoperită cu o linie de împrumut de peste 13 mil. Euro contractată de la Alpha Bank România.

Reprezentanţii Diaverum şi ai IHS nu au făcut niciun comentariu pe marginea tranzacţiei până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea unei astfel de tranzacţii între nr. 2 şi nr. 3 pe piaţa locală a serviciilor de dializă ar putea fi un ordin de mărime în jurul intervalului de 20 – 30 mil. Euro, dacă ne uităm la istoricul tranzacţiilor în sector.

Un indicator important în astfel de cazuri este determinarea valorii de întreprindere a unui jucător de pe piaţa de dializă prin aplicarea unui multiplu la câştigurile obţinute înaintea plăţii dobânzilor, taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) estimate pentru următoarele 12 luni, iar acest multiplu se poate situa la un nivel în jurul a 8 până la 10, conform unor informaţii obţinute din piaţă.

Piaţa serviciilor de dializă este unul dintre segmentele pieţei de servicii medicale, care a inregistrat o rată de creştere de 8,5% a încasărilor în ultimul an şi este cotată de investitori cu un potenţial atractiv pentru anii următori în contextul creşterii în fiecare an a numărului de pacienţi trataţi în centrele de dializă.

dializa indicatori piata tabel

În 2014, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat plăţi în valoare de 779,9 mil. Lei (175,5 mil. Euro) către furnizorii de servicii de dializă, adică mai mult cu 61,4 mil. Lei faţă de nivelul plăţilor din anul anterior, conform ultimului raport anual al CNAS. Banii plătiţi operatorilor de servicii de dializă vin din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Statisticile oficiale indică 13.445 de bolnavi dializaţi în 2013, pentru fiecare pacient fiind alocat un cost mediu anual de 55.423 lei (12,5 mii euro) prin Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică. Faţă de 2012, numărul bolnavilor dializaţi a crescut cu 7%, ceea ce dă indicii privind rata de creştere anuală a numărului de bolnavi. Potenţialul acestei pieţe este unul uriaş, specialiştii estimând că un număr de peste două milioane de români sunt diagnosticaţi cu o boală cronică de rinichi.

Pe piaţa serviciilor de dializă, lider este compania germană Fresenius cu 34 de centre şi peste 5.000 de bolnavi dializaţi în portofoliu, urmată de IHS cu 15 centre şi peste 1.700 de bolnavi dializaţi, Diaverum are 13 centre şi peste 1.400 de bolnavi dializaţi, iar Avitum (parte a companiei germane B Braun Avitum) are o reţea de aproximativ 10 centre de dializă şi până la aproximativ 1.400 de bolnavi dializaţi, potrivit ultimelor informaţii făcute publice de către companii.

dializa cele mai mari companii tabel

Fresenius Nephrocare avea în 2013 o cotă de piaţă de 45% după numărul bolnavilor trataţi în centrele sale de dializă, International Healthcare Systems (IHS) 14%, Diaverum 11%, Avitum 9%, alţi operatori cumulau o pondere de 10%, iar alţi 11% reveneau sistemului medical public. Cei patru investitori strategici străini cumulau aşadar aproape 80% din piaţa românească de profil.

Sistemul public avea la finele lui 2013 cele mai multe centre de dializă de pe piaţă, 57 de unităţi, comparativ la acea vreme cu 35 de centre ale Fresenius, 13 centre ale IHS, 10 centre ale Diaverum, 8 centre Avitum şi 14 centre operate de alţi operatori privaţi. Tendinţa de la intrarea operatorilor privaţi în sector este de scădere în fiecare an a numărului de pacienţi dializaţi în sistemul public, concentrat în jurul spitalelor din Bucureşti şi din reşedinţele de judeţ.

Din cele 139 de centre la nivelul ţării de acum doi ani, 20 dintre ele se aflau în Bucureşti, potrivit unui raport al Asociaţiei Renale Europene şi a Asociaţiei Europene de Dializă şi Transplant, pe baza datelor furnizate de către Registrul Renal Român.

dializa cele 4 retele

Serie de fuziuni şi achiziţii pe piaţa de dializă

 

Piaţa de dializă este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru fuziuni şi achiziţii, pe fondul ratelor de creştere continuă a numărului de bolnavi cronici de rinichi ce au nevoie de dializă.

Evoluţia pieţei a fost un magnet pentru investitorii strategici, în condiţiile în care numărul pacienţilor dializaţi a crescut de zece ori între 1995 şi 2013, iar în ultimii 10 ani a ajuns la dublu, potrivit datelor Asociaţiei Renale Europene şi a Asociaţiei Europene de Dializă şi Transplant, pe baza datelor furnizate de către Registrul Renal Român.

Configurarea pieţei locale de dializă s–a produs între 2003 şi 2005, când statul roman a pornit un program de privatizare al acestui segment de servicii medicale cu sprijinul Băncii Mondiale. Aşa a apărut IHS în 2004, an în care a debarcat şi B Braun Avitum, iar Fresenius Nephrocare a preluat la privatizare primele două centre la Bucureşti şi la Iaşi.

În acest context, unii jucători au investit în extinderea organică a operaţiunilor precum IHS şi Avitum, iar alţii precum Fresenius şi Diaverum au crescut pe seama achiziţiilor.

Fresenius a continuat seria de achiziţii în februarie 2010 cu preluarea centrelor Nefromed Satu Mare şi Deva. În mai 2010, operatorul german a cumpărat centrul de dializă Nefroclinic Ploieşti.

În iunie 2010 a urmat preluarea centrelor de dializă Renal Care Târgovişte, Slobozia şi Giurgiu.

În 2011, Fresenius a preluat reţeaua de 8 centre de dializă ale Euromedic ca urmare a tranzacţiei internaţionale prin care compania germană a cumpărat divizia de profil a Euromedic. Tot în 2011, a urmat preluarea reţelei de centre de dializă Renamed, care acoperea judeţele Dolj, Olt, Mehedinţi şi Bihor, de la omul de afaceri Dan Duţescu din Craiova şi asociaţii săi.

În 2011, Diaverum a cumpărat reţeaua de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano, fondat de medicul sibian Ilie Vonica. Ulterior, în 2014, Diaverum a cumpărat şi 100% din acţiunile centrului de dializă Arnaldo din Braşov.

Seria de tranzacţii a dus până acum la o consolidare a pieţei de dializă din România, care va trece în mâna a trei jucători străini, din care doi fac jocurile la vârf – germanii de la Fresenius şi Diaverum.

Lichiditățile acumulate îi permit Băncii Transilvania să treacă la achiziții locale, crede Horia Ciorcilă, președintele băncii (foto). Infografic MIRSANU.RO.

Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania pentru MIRSANU.RO: Facem oferte de cumpărare de bănci. Pe piața bancară, sunt 4 – 5 tranzacții potențiale. În următorii cinci ani, nu vom vedea mai mult de șapte bănci universale

Banca Transilvania, a treia instituție de credit din România ca mărime, face oferte de cumpărare de bănci și active bancare cu scopul de a-și mări cota de piață, concentrându-și atenția pe ținte din sectorul de retail, potrivit președintelui băncii.

”Facem oferte de cumpărare (pentru bănci aflate pe piață – n.r.). Ne interesează să cumpărăm ceea ce credem că face sens pentru noi. Ne uităm la creșterea cotei de piață, în special pe segmentul de retail”, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania.

”În acest moment, pe piață sunt 4 – 5 deal-uri (tranzacții – n.r.) potențiale”, afirmă Ciorcilă. Acesta a refuzat însă să nominalizeze în ce tranzacții este angajată la ora actuală Banca Transilvania.

Omer Tetik, directorul general executiv al Băncii Transilvania, spunea în urmă cu câteva luni că ținta poate fi o bancă sau un portofoliu. Banca are suficiente lichidități pe care le poate plasa în viitoare achiziții, lucru confirmat de baza de capital și profitul net de 55,1 mil. euro înregistrat după prima jumătate a acestui an.

În ultimul an, trei bănci mari  –  UniCredit Țiriac Bank, Raiffeisen Bank și Banca Transilvania – și-au exprimat clar intenția de a face achiziții pe piața locală în contextul în care unii jucători de profil din eșalonul al doilea au decis să se retragă. Astfel, britanicii de la Royal Bank of Scotland (RBS) și-au vândut afacerea din România în două etape către UniCredit, Raiffeisen a cumpărat în 2013 portofoliul de clienți din retail al americanilor de la Citi, portughezii de la Millennium și-au făcut în vară exitul în favoarea grupului ungar OTP. Și fondurile de investiții au apetit de achiziții în sectorul bancar. La finele anului trecut, MKB Nextebank (Ungaria) a ieșit de pe piață prin vânzarea unității sale de aici către un fond de investiții administrat de echipa lui Horia Manda de la Axxess Capital, iar polonezii de la Getin au preluat Romanian International Bank (RIB).

De asemenea, austriecii de la Volksbank și-au anunțat intenția de a vinde subsidiara din România până la finele anului 2015, iar managementul de la Carpatica are mandat de a găsi un investitor dispus să intre cu fonduri proaspete ca acționar în bancă. De asemenea, National Bank of Greece va trebui să vândă Banca Românească până în 2018, iar alte bănci elene ar putea face mișcări similare.

Peisajul bancar local, bogat în ținte de achiziție, a intrat într-o fază de remodelare la capătul căruia este de așteptat să rămână în piață jucători mai puțini, dar mai puternici.

Scenariul este susținut și de către Horia Ciorcilă, unul dintre fondatorii Băncii Transilvania, instituție financiară locală cu un profil ușor diferit față de concurenții săi având în vedere că nu are în spate o bancă – mamă străină. Cel mai mare acționar al băncii cu sediul central la Cluj – Napoca este însă o instituție financiară internațională, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu un pachet de 14,61% din acțiuni, conform ultimelor raportări disponibile pe bursa de la București.

”Cred că băncile mici vor ieși de pe piață. Cine nu are sau nu a atins masa critică este greu să mai reziste. Avem prea multe bănci universale în România”, afirmă Ciorcilă.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO unde se situează această masă critică în piața bancară, președintele Băncii Transilvania a răspuns: ”Undeva în zona unei cote de piață de 5% (calculată după activele totale – n.r.). Peste trei, patru, cinci ani, n-o să mai fie, cred, mai mult de 6 – 7 bănci universale”.

La finele anului trecut, din totalul de 40 de instituții de credit locale numai șapte dintre ele aveau o cotă de piață de la 5% în sus, calculată după activele totale – BCR (controlată de Erste Austria), BRD (controlată de SocGen Franța), Banca Transilvania, UniCredit Țiriac Bank (controlată de UniCredit Italia), CEC Bank din portofoliul statului român, Raiffeisen Bank România (controlată de Raiffeisen Austria) și ING Bank România (parte a grupului olandez ING), conform raportului Băncii Naționale a României pentru 2013.

Cota de piață a Băncii Transilvania era la 31 decembrie de 8,9% în funcție de activele totale și de 9,4%, calculată ca raport între fondurile sale proprii și cele la nivelul întregului sistem bancar.

Banca Transilvania a raportat la finele primului semestru un profit net de 212,1 mil. lei, în creștere cu 17,7% față de perioada similară a anului trecut. De asemenea, valoarea activelor totale a înregistrat la 30 iunie un avans de 5,7% până la 33,9 mld. lei (7,7 mld. euro).

Raportul dintre credite și depozite de circa 75% indică un surplus de lichiditate, în condițiile în care banca își păstrează strategia de creștere concentrată pe direcția creditării retail (persoane fizice – n.r.) și IMM-uri.

Banca Transilvania a fost înființată în 1994 la Cluj – Napoca de către un grup de antreprenori printre care Horia Ciorcilă – președintele Consiliului de Administrație al băncii și un acționar – cheie al băncii și în prezent, Dorel Goia sau Claudiu Silaghi, decedat în 21 martie 2011 într-o clinică de la Viena ca urmare a unui accident vascular cerebral.

Instituția de credit s-a dezvoltat puternic în mandatul olandezului Robert Rekkers în perioada 2002 – 2012, reușind să ajungă și să rămână în topul primelor trei bănci din România, pe o piață dominată de grupuri financiare străine puternice precum Erste, SocGen, UniCredit, ING și Raiffeisen. Omer Tetik, actualul CEO al băncii, venit de la șefia subsidiarei locale a Credit Europe Bank, s-a concentrat pe îmbunătățirea profitabilității băncii, dând în mod repetat semnale că Banca Transilvania își schimbă strategia de creștere, mizând de acum pe lângă creșterea organică și pe noi achiziții pentru a fructifica tendințele apărute pe piață.

Banca este construită pe trei mari linii de afaceri – companii (corporate), IMM (întreprinderi mici și mijlocii) și retail (persoane fizice), păstrându-și amprenta antreprenorială a fondatorilor săi. În prezent, Banca Transilvania are peste 6.000 de angajați și o rețea formată din aproximativ 5.500 de puncte de lucru în România și Italia.

La nivelul acționariatului s-au produs schimbări importante în acest an, în condițiile în care Bank of Cyprus a trecut la lichidarea portofoliului său local de participații, pe fondul nevoii de a-și spori repede nivelul lichidităților.

Bank of Cyprus a vândut un pachet de aproximativ 10% din Banca Transilvania pentru circa 82 mil. euro, pe 18 aprilie fiind raportat exitul complet al ciprioților. Pe 16 mai, președintele băncii Horia Ciorcilă era raportat că deține împreună cu vehiculul de investiții Castorius Limited, cu care acționează concertat, un pachet de 5,1% din acțiunile Băncii Transilvania.

În afara BERD cu 14,6%, acționarii – companii dețin 64,76% din Banca Transilvania, în timp ce acționarii persoane fizice au aproximativ 20,62%. Acțiunile băncii sunt listate pe bursa de la București, unde valoarea bursieră a Băncii Transilvania este de 4,537 mld. lei (1,026 mld. euro) la o cotație de 1,77 lei pe titlu.

Banca de investiții Bank of America Merrill Lynch caută la stat mandate pentru tranzacții pe piața românească

Bank of America Merrill Lynch este interesată să-şi crească prezenţa și activitățile în România, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie al Guvernului Romaniei. Ministrul delegat pentru energie Răzvan Nicolescu s-a întâlnit, astăzi, cu Chris Saunders, Director pentru Europa Centrală și de Est al băncii americane pe marginea interesului acesteia pentru afacerile de pe piața locală.

“Am luat notă cu satisfacție de intențiile Bank of America Merrill Lynch de a-și crește prezența și activitățile în România. Le-am comunicat că suntem bucuroși că interesul investitorilor americani pentru România este în creștere, ultima dovadă fiind IPO-ul Electrica, precum și nevoia de finanțare pentru sectorul energetic românesc în anii următori” a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie.

Dintre băncile de investiții americane, cele mai active în România în ultimii ani au fost Citigroup, Morgan Stanley și Goldman Sachs.

Statul român a scos la vânzare pe bursă în ultimii ani pachete de acțiuni pe care le deține în mai multe companii mari de pe piața de energie. Astfel, în ultimii ani au ajuns la Bursa de Valori București să fie listate acțiunile producătorului de gaze Romgaz, ale transportatorului de gaze Transgaz, ale Nuclearelectrica – operatorul centralei nucleare de producție de electricitate de la Cernavodă, respectiv ale distribuitorului de electricitate Electrica.

Investitorii așteaptă ca prin programul de privatizare derulat pe piețele de capital să fie scoase la vânzare pachete de acțiuni ale statului și la alte companii din același sector precum Complexul Energetic Oltenia sau Hidroelectrica.

Bank of America Corporation Merrill Lynch este o bancă ale cărei origini încep în urmă cu aproximativ 230 ani pe piaţa bancară din America. În septembrie 2008, Bank of America, cea mai mare instituție de credit americană, a fost de acord să preia una dintre cele mai mari bănci de investiții de pe Wall Street, Merrill Lynch. Mișcarea a fost sugerată de Trezoreria SUA pentru a încerca să preîntâmpine izbucnirea a ceea ce urma să devină criză financiară globală, având în vedere intrarea în faliment a Lehman Brothers, o altă mare bancă de investiții de pe Wall Street, care s-a prăbușit în lipsa găsirii unui cumpărător în condițiile unui termen – limită foarte strâns.

Bank of America Merrill Lynch, una dintre cele mai puternice bănci ale lumii, a înregistrat în 2013 aproape o triplare a profitului net de la valoarea de 4,2 miliarde de dolari în 2012 la valoarea de 11,4 miliarde de dolari la finele anului trecut. Un alt lucru ce arată revenirea băncii după criza financiară este scăderea datoriilor pe termen lung cu mai mult de 200 de miliarde de dolari de la maximul istoric şi o lichiditate în creştere, potrivit raportărilor financiare ale companiei.

Banca a înregistrat venituri totale în 2013 de 89,8 miliarde de dolari, în creştere faţă de 2012 cu 5,6 miliarde de dolari. Activele companiei au fost de 2.100 de miliarde de dolari la finele anului trecut.

Nivelul depozitelor a atins un nivel maxim de 1.120 de miliarde de dolari, iar valoarea creditelor acordate și a contractelor de leasing a crescut cu 20 miliarde de dolari raportat la 2012, la 928 miliarde de dolari.