Arhive etichete: fundraising

Credit foto: MIRSANU.RO

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vom anunta foarte curand noul nostru fond de private credit pentru Europa Centrala si de Est, care ne asteptam sa aiba o dimensiune dubla fata de primul nostru fond de 100 mil. Euro. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime, insa mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Care sunt diferentele in universul de investitori LP dintre un fond de private credit si un fond de private equity

“Portofoliul nostru este orientat in principal catre Polonia, Romania și statele baltice. In prezent, Romania este de fapt o piata mai interesanta din perspectiva oportunitatilor disponibile”, a declarat Ciprian Nicolae, Managing Partner al managerului de fonduri de private debt ACP Credit,  la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, eveniment online organizat pe 30 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Aș spune ca activitatea noastra este influentata de convergenta a doi factori. Pe de o parte, suntem un element de aditionalitate si oferim capital catre acele sectoare in care, sa spunem, finantarea bancara este probabil insuficient disponibila sau in situatii specifice in care o astfel de oportunitate nu exista. Sau in alte cazuri, este vorba despre companii care ar prefera sa nu emita actiuni pentru a finanta un proiect. Aceasta este latura din structura pietei care genereaza oportunitati pentru noi”, a punctat reprezentantul ACP Credit.

“Pe de alta parte, avem unghiul macroeconomic, iar aici a fost interesant pentru noi sa vedem ca, de regula, atunci cand exista o perioada de turbulenta economica, aceasta ne poate afecta activitatea in unul sau doua moduri”, a subliniat acesta.

“In mod obișnuit, disponibilitatea capitalului se restrange și, ca rezultat, vedem mai multe oportunitati pentru noi. Pe de alta parte, observam și o atitudine de tipul wait and see (asteapta si vezi, n.r.) din partea companiilor, care nu sunt sigure daca piata le permite sa acceseze oportunitatea si calea de crestere pe care au vizat-o initial sau daca au forta structurala sa navigheze cu succes aceasta perioada de turbulenta cu o structura de capital mai solida si atunci ar putea amana anumite proiecte”, a completat Ciprian Nicolae.

“Continuam sa vedem probabil acelasi volum de tranzactii și de oportunitati venind din regiune – inclusiv din Romania – ca și inainte. Totuși, motivele care stau in spatele acestora ar putea fi diferite fata de cele care au fost inainte”, a concluzionat managerul de fonduri private debt.

ACP Credit este unul dintre principalii investitori de private debt din Europa Centrala si de Est si face parte din familia de fonduri de investitii ACP Group, care este activ in Romania si in regiune cu mai multe generatii de fonduri de private equity.

“Tichetele noastre sunt, in general, intre 5 mil. Euro și 15 mil. Euro, iar, in medie, finantam undeva la mijlocul acestui interval”, a conturat reprezentantul ACP Credit intervalul de tichete de finantare cu care opereaza in piata.

“Avem un al doilea fond care, speram, va fi anuntat in curand. In acest moment este, ca sa spunem așa, <<in the delivery room >> (inainte de a fi anuntat, n.r.). Daca luam in considerare faptul ca primul nostru fond era de 100 mil. Euro, la cel de-al doilea fond ne așteptam sa fie dublul acelei sume”, a semnalat Ciprian Nicolae.

“Romania este o piata importanta pentru noi. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime si, probabil, mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Credem ca aceasta structura se va mentine cel putin in primul an de activitate al celui de-al doilea fond deoarece continuam sa vedem un flux consistent de oportunitati si un pipeline foarte bun de tranzactii in Romania”, a transmis reprezentantul ACP Credit.

Care este contextul actual din Europa Centrala si de Est pentru managerii de fonduri de investitii care ridica noi platforme de investitii?

“Nu imi amintesc sa fi auzit pe oricine sa fi spus ca procesul de atragere de capital este ușor, aș spune ca, in general, oamenii se plang de cat de dificil este procesul de fundraising, și pe buna dreptate.”, a raspuns Ciprian Nicolae.

“In general,  cred ca fie ca este vorba de private credit sau despre strategii mai consolidate in regiune precum private equity atunci cand intrebi pe cineva despre procesul de atragere de capital și despre care generatie de fond (fund vintage) a fost cea mai dificila, oricine ar spune ca ultima generatie de fond a fist cea mai dificila pentru ca niciodata nu devine mai usor. Acesta este pur și simplu un fapt sau, cel putin, este ceea ce te-ai aștepta in mod normal”, a rezumat managerul de private debt.

“Acestea fiind spuse, exista uneori și anumite semnale pozitive (“green shoots”, lb. eng.) in procesul de strangere de capital. Desigur, atunci cand strangi a doua generatie de fond, locul firesc unde te duci initial sunt investitorii existenti si ,presupunand ca ai facut o treaba buna cu fondurile ridicate anterior, atunci te-ai astepta la un angajament pentru un tichet de investitie mai mare in al doilea fond. Si, de asemenea, se intampla ca activele sub administrare a celor mai multi dintre investitorii nostri cresc, asa cum se intampla la modul general, iar aceasta conversatie urmeaza un curs firesc al evenimentelor”, a detaliat reprezentantul ACP Credit.

“Este un interes reciproc in asta. Dar, bineinteles, elementul decisiv este construirea acestei relatii de incredere care se intampla atunci cand un fond livreaza rezultate, iar noi comunicam constant cu investitorii nostri si ii tratam cu respectul si deferenta cu care au nevoie sa fie tratati”, a adaugat acesta.

“Aș spune ca baza noastra de investitori LP este distribuita echilibrat in regiune”, sustine Ciprian Nicolae.

 

Care sunt diferentele in universul de investitori LP intre un fond de private debt si un fond de private equity

“O diferenta semnificativa intre un fond de private equity și un fond de private credit este faptul ca, in timp ce un fond de private equity iși gasește o baza de investitori mai fireasca in randul fondurilor de pensii, noi tindem sa avem o baza de investitori LP mai naturala – cu o marja pentru ca aceste lucruri nu sunt absolute – in companiile de asigurari. Astfel, avem cateva firme mari de asigurari ca investitori LP in fondul nostru, iar aceasta este o relatie pe care o vedem cum creste. Insa, de asemenea, facem progrese importante cu anumite fonduri de pensii care nu ne-au fost accesibile la inceput”, a nuantat managerul de fonduri de private debt.

“Desigur, ca intotdeauna, avand in vedere ca vorbim despre regiunea Europei Centrale și de Est (CEE), ne bazam și ne bucuram de sprijinul continuu al bancilor internationale de dezvoltare (DFI). Accesam din ce in ce mai mult capitalul acestora și speram ca, pe viitor, sa putem atrage și alte institutii financiare de dezvoltare alaturi de noi, care sustin ecosistemul de capital privat din regiune”, a completat Ciprian Nicolae.

Cat din portofoliul de finantari al ACP Credit este reprezentat de tranzactii cu companii aflate in portofoliul unor manageri de fonduri de private equity din regiune precum Value4Capital sau altii?

“Componenta de tip sponsor din portofoliul nostru reprezinta o parte importanta a acestuia. Se intampla sa fie aproape 50%, dar nu chiar atat. Prin urmare, avem o ușoara inclinatie catre segmentul tranzactiilor fara sponsor, insa nu suntem intr-o situatie in care sa reprezentam o exceptie in ecosistemul fara sponsor, așa cum se intampla probabil in cazul anumitor fonduri active in regiune. Am gasit insa un echilibru intre segmentul cu sponsor și cel fara sponsor al pietei”, a raspuns reprezentantul ACP Credit.

“Cum am construit acest echilibru? Cred ca l-am construit prin ADN-ul specific și experienta echipei noastre. Avem o echipa mai compacta, dar, in același timp, speram sa aducem in mix mai multa experienta și, cu siguranta, o perspectiva multiculturala și multi-tara., iar asta ajuta.  Vorbim aceeași limba cu partenerii noștri din private equity și incercam sa structuram tranzactiile astfel incat, inainte de toate, sa raspundem nevoilor oportunitatii respective”, sustine Ciprian Nicolae.

“Cred ca o parte importanta al acestui parcurs de relationare este aprofundarea relatiilor pe care le construim. Ca in orice domeniu, daca faci o treaba buna, acest lucru duce de obicei la colaborari repetate. Vedem din ce in ce mai multe oportunitati pe masura ce investim capital și creștem impreuna in regiune”, a mai spus Ciprian Nicolae, Managing Partner al managerului de fonduri de private debt ACP Credit, la panelul Private equity & Private debt in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026 este sustinut de catre Auchan Romania in calitate de Event Partner si de Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026: “Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”. Oportunitatile din energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare intaresc pozitia Romaniei ca a doua optiune de investitii dupa Polonia din regiune, insa pietele CEE isi pierd din atractivitate, iar capitalul se muta catre pietele mai mature din Europa de Vest si SUA. Circa 6 – 8 companii pregatesc IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Bancile lucreaza la aproximativ 10 tranzactii de finantare de peste 500 mil. Euro. Ce asteptari au investitorii strategici, antreprenorii, investitorii din venture capital, private equity, private debt, piete de capital si real estate

 

Volker Raffel, E.ON: Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil. E.ON Romania isi finanteaza investitiile in proportie de 100% din piata financiara locala si nu se imprumuta de la compania – mama

 

Andrei Svoronos, EBRD: Ne asteptam pentru 2026 sa avem un volum de investitii de circa 800 – 900 mil. Euro, usor mai mic fata de anul trecut, pentru ca e si o anumita corelatie cu evolutia economiei, unde vedem o scadere de 0,2% din PIB in acest an. Vrem sa fim un accelerator de crestere pentru jucatori din Romania, care au ganduri de expansiune regionala. Circa 6 – 8 companii sunt in diferite stadii de pregatire pentru IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti

 

Tiberiu Danetiu, Auchan: “Never say never”.  Ne vom continua ritmul de crestere organica, dar suntem deschisi daca apar oportunitati de achizitii M&A. Zona de expansiune in retail s-a mutat in timp din zona de hipermarketuri si cash & carry catre segmentele de proximitate si ultraproximitate. Dupa atacul lansat pe formatul hard discount, urmatorul pariu al Auchan vizeaza dezvoltarea francizei cu formate medii de supermarketuri

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Tranzactiile au incetinit in spatiul Europei Centrale si de Est, iar piata inclina catre tichetele M&A mai mari. Ne uitam la achizitii add-on in regiune pentru Pehart pentru ca vrem la exit sa avem o companie mai mult regionala, si mai putin locala. Urmatoarea achizitie M&A pe piata din Romania ar putea fi in sectorul de productie. Maib este interesata sa ia cat mai repede o licenta in Romania pentru acordarea de credite de consum si ar putea viza achizitii M&A in acest scop, iar grupul INVL Invalda vizeaza cu un fond de private debt de 55 mil. Euro piata locala

 

Cosmin Calin, Banca Transilvania: Pe piata finantarilor sindicalizate, sunt aproape 10 tranzactii cu un tichet fiecare de peste 500 mil. Euro. Vedem tranzactii in sectoare precum energie, servicii medicale private sau retail. Expunerea maxima pe care o avem fata de un singur grup depaseste cu putin jumatate de miliard de euro. Ne uitam la oportunitatile de extindere in regiune, atat pe pietele din jur, cat si in Europa

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Pentru companiile care pregatesc IPO pe bursa de la Bucuresti, daca sunt companii bune si vin la un multiplu P/E intre 10x si 15x, succesul IPO-ului este aproape garantat si vor intalni cerere solida din partea investitorilor institutionali. Raiffeisen Asset Management pregateste lansarea unui fond de investitii care sa capitalizeze oportunitati din sectorul european de aparare. “Sa vedem cu totii cam cata prima de risc politica exista in cotatiile bondurilor suverane, care daca se permanentizeaza, se poate transforma in miliarde de euro anual dobanzi platite in plus sau in minus”

 

Florentin Cotorobai, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene: Prin bugetul alocat din PNRR s-a vazut clar apetitul fondurilor de investitii si se va cunoaste o evolutie a instrumentelor de finantare pentru entitatile private in noul cadru financiar multianual 2028 – 2034. Cati bani a produs primul exit complet al unui fond de investitii capitalizat prin PNRR: “Efectul de multificare a fost undeva de trei ori valoarea investita”

 

Constantin Damov, Green Group: “Speram sa fim printre pionierii europeni in a obține fibra sintetica din textile”. Vizam pentru extindere pietele din Republica Moldova, Grecia, Albania, unde se prefigureaza sisteme de colectare precum Returo si ne gandim la un mod combinat de intrare pe piata care include M&A. Orizontul de exit al investitorului private equity Abris Capital Partners din Green Group, estimat la circa 2 ani

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Romania si, poate Ungaria sunt tarile cu cel mai scazut volum de investitii venture capital si cu cel mai mic numar de startup-uri, chiar si calitatea acestora nu iese la nivelul celor din Polonia si Bulgaria. Asistam la o usoara schimbare intre private equity si venture capital ca si greutate a claselor de active. In 2026 si in 2027 vom vedea companii care ating valori poate aproape  de 1 mld. Euro, unele dintre acestea fiind poate chiar in Romania unde BibleChat si Druid se pregatesc sa atraga noi runde de investitii. Cel mai bun exit realizat de catre EGV la 4,5x

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii a incetinit partial din cauza recesiunii si a instabilitatii politice. Mozaik Investments anunta o noua achizitie din noul sau fond de private equity, care va prelua o participatie majoritara intr-o companie din Romania pe modelul “buy and build”. Din capitalul strans de 51 mil. Euro de la investitori, aproape jumatate a fost alocat pentru achizitia primelor trei companii de portofoliu. De ce este dificil pentru fondurile de private equity din Romania sa intre pe piata din Polonia

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vom anunta foarte curand noul nostru fond de private credit pentru Europa Centrala si de Est, care ne asteptam sa aiba o dimensiune dubla fata de primul nostru fond de 100 mil. Euro. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime, insa mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Care sunt diferentele in universul de investitori LP dintre un fond de private credit si un fond de private equity

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Tranzactiile de la Regina Maria si La Cocos arata ca atractivitatea pietei romanesti pentru investitori este ca fondurile de investitii sa gaseasca acele companii care la final merg catre vanzari destinate unui anumit tip de consolidare, fie locala, fie regionala. De ce nu listeaza fondurile de investitii din Romania companii pe bursa de la Bucuresti si ce alternative de investitii au antreprenorii. Exiturile fondului 1 al Catalyst Romania, realizate la multipli cash on cash intre 3-4x si 20x. Care sunt cifrele – tinta pentru noul fond al Catalyst

 

Dan Lupu, Earlybird: “Fondatorii de companii din diaspora au devenit o sursa mai importanta de startup-uri la nivel global decat piata din Romania, ceea ce este valabil pentru toate pietele din Europa Centrala si de Est”. Activitatea in piata regionala de venture capital este foarte valurita, cateodata e Polonia pe val ca acum, altadata Romania sau tarile din fosta Iugoslavie. Earlybird investeste din fondul sau regional de 360 mil. Euro tichete initiale de pana la 12 mil. Euro in runde de finantare pre-seed, seed si serie A. Noul fond Earlybird cu un capital de circa 500 mil. Euro dedicat investitiilor in sectorul de aparare va deveni functional in curand

 

Cristina Cosman, ING Bank: Piata de sindicalizari bancare este in crestere, iar energia si sectorul real estate sunt predilecte pentru finantarile foarte mari. Ne uitam cu tot mai mult interes catre infrastructura, constructii si proiectele din sectorul de aparare

 

 

Magdalena Sniegocka, CVI: Romania este o piata  – cheie pentru noul nostru fond de private debt. Avem in plan sa investim in Romania pana la 100 mil. Euro in urmatorii 2 – 3 ani. Cele mai avansate tranzactii sunt in real estate si pe piata de energie, dar asteptam sa incheiem si pe piata serviciilor medicale private. Cum se pozitioneaza finantarile private debt comparativ cu finantarea bancara si investitiile de capital de tip venture capital si private equity

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Investitiile din piata de real estate au ajuns in primul semestru la 500 mil. Euro si estimez ca vor ajunge pana la finele lui 2026 intre 800 mil. Euro si 1,1 mld. Euro. Yield de 7,75% pe toate clasele de active imobiliare cu o evolutie asteptata la 7,5% in retail. Polonia si Cehia sunt pietele real estate cu cea mai mare adancime din CEE. “Romania este pe acelasi fascicul cu Polonia, insa Cehia ar putea fi pentru noi modelul cu acea piata domestica de investitori institutionali”

 

Ioana Filipescu Stamboli, Alvarez & Marsal: S-a schimbat modul in care sunt alocati banii si suntem intr-o faza a unui realism structural al pietei de M&A din Romania. Cumparatorii nu mai cauta sa cumpere doar cota de piata sau promisiuni speculative, iar investitorii strategici vor sa se integreze vertical, securizandu-si lantul de valoare. Piata locala de M&A, dominata de tranzactiile mid – market. Dupa retail si servicii medicale private, ce sector este urmatorul pariu pentru o tranzactie de 1 mld. Euro

 

Florian Teleaba, Kearney: Romania este a doua piata mare din Europa Centrala si de Est si atrage atentia investitorilor in peisajul regional pe zona de energie, infrastructura, nearshoring si sectorul de aparare. Regiunea CEE incepe sa-si piarda atractivitatea la nivel de investitii, iar capitalul se duce catre piete mai mature spre Europa de Vest, SUA sau anumite piete emergente. “Nu prea se vorbeste inca de infrastructura pentru zona de AI, infrastructura digitala si de procesare, care in timp foarte indelungat ar trebui sa aiba niste perspective nu doar de investitii, bani si randament, ci si de independenta din anumite puncte de vedere ale statului”

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Peste tot in regiune, exista cerere pentru listari, dar este cumva o lipsa de companii pregatite pentru piata, ceea ce este favorabil companiilor. Sunt placute de catre investitori companiile care sunt lideri regionali, adica mai mult decat un lider local. “Revolutia AI si reinarmarea Europei sunt cele doua transformari structurale care vor modela piata de capital in urmatorii ani si care schimba prioritatile industriale si investitionale in regiune”

 

Peter Mathe, Portfolion: Piata fondurilor de growth equity din Europa Centrala si de Est este inca subdezvoltata fata de Europa de Vest, iar Romania vine mereu pe pozitia a doua piata in regiune dupa Polonia privind volumul de investitii. Fondul de growth equity al Portfolion este interesata de investitii in Romania in sectoare precum servicii medicale private, wellness sau productie, cu tichete intre 5 mil. Euro si 30 mil. Euro. “Unul dintre motivele pentru care analizam industrii mai traditionale este sa ne protejam impotriva potentialelor investitii care pot fi in teritoriul unei bule speculative”

 

Foto: Invalda INVL.

Managerul lituanian de private equity Invalda INVL a inchis noul sau fond regional la o capitalizare finala de 410 mil. Euro. Cumparatorul Pehart cauta sa preia pachete majoritare sau participatii minoritare semnificative pe pietele baltice, Polonia, Romania si alte piete apropiate cu tichete de capital intre 10 mil. Euro si 60 mil. Euro

Managerul de capital privat lituanian Invalda INVL a anuntat pe 15 octombrie 2025 ca noul sau fond regional INVL Private Equity Fund II a fost inchis la o capitalizare finala de 410 mil. Euro, ceea ce il face unul dintre cele mai mari fonduri de investitii din Europa Centrala si de Est, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Fondul ridicat de catre managerul baltic depaseste cu putin fondul regional Innova/7 inchis in 2024 de catre managerul polonez de capital privat Innova Capital la o capitalizare finala de 407 mil. Euro. De asemenea, INVL Private Equity II depaseste semnificativ si un alt fond regional proaspat inchis, AMC V, care a strans o capitalizare finala de 336 mil. Euro sub coordonarea Accession Capital Partners.

A doua generatie de fonduri regionale INVL Private Equity Fund II este de circa 2,5 ori mai mare decat fondul sau regional precedent, a anuntat managerul de capital baltic.

„Cu viteza si concentrare inainte, ne uitam sa sustinem companii in special din tarile Baltice, Polonia, Romania si in spatiul mai larg al UE, care isi propun sa profite de oportunitatile de crestere. Dorim sa achizitionam participatii majoritare sau minoritare semnificative cu tichete de investitie intre 10 mil. Euro si 60 mil. Euro, cu un potential optim de investitie (sweet spot) in jurul a circa 35 mil. Euro”, a declarat Deimantė Korsakaitė, Managing Partner al INVL Private Equity Fund II si al INVL Baltic Sea Growth Fund.

Noul fond regional dispune de o baza diversa de investitori, care include investitori institutionali, precum si unii dintre cei mai de succes antreprenori si birouri de familie din statele baltice. Printre investitorii cei mai importanti in fond se afla European Investment Fund, fondurile de pensii administrate de catre SEB, Luminor, si Artea, precum si IPAS INVL Asset Management din Letonia, respectiv compania de asigurari de viata UAB Artea Life Insurance.

Investitorul baltic a finalizat pe 11 iulie 2025 achizitia grupului Pehart de la managerul regional de private equity Abris Capital Partners.

IFC a condus consortiul de finantatori format impreuna cu Banca Transilvania si ING Bank Romania, care a acordat un pachet de finantare sindicalizata de peste 150 mil. Euro, destinat atat platii partiale a pretului de achizitie de catre cumparator, cat si pentru a asigura resurse pentru dezvoltarea ulterioara a grupului Pehart, atat pe cale organica, cat si prin extinderea cu achizitii M&A.

Grupul Invalda INVL administreaza un portofoliu larg de fonduri de investitii, avand sub administrare active de peste 2 mld. Euro.

In total, investitorul lituanian sustine ca a investit aproape 500 mil. Euro – capital plus finantari angajate – pentru portofoliul sau din Romania, care cuprinde pe langa platforma Pehart, un portofoliu de proiecte de energie regenerabila de circa 357 MW si circa 2.000 hectare de padure, conform declaratiilor lui Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Cristian Munteanu (centru) -  Managing Partner, Florin Visa (dreapta) si Dan Calugareanu - Partenerii fondului de VC Early Game Ventures II

Early Game Ventures: La noul fond de venture capital de 60 mil. Euro pe care l-am lansat pentru Romania si regiune, niciun investitor nu are peste 10% din fond cu exceptia EIF. Romania va domina in 5 ani piata de VC din Europa Centrala si de Est, iar faptul ca aici nu a fost o puzderie de fonduri ca in Polonia va avea un impact pozitiv asupra profitabilitatii acestei clase de active

Managerul de capital de risc Early Game Ventures a lansat oficial pe 9 mai 2024 al doilea sau fond de venture de capital, ce are la dispozitie 60 mil. Euro pentru a-i plasa in start-up-uri de tehnologie din Romania si de pe pietele de externe, cu focus pe Europa Centrala si de Est, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Primul closing al EGV II l-am facut pe 25 aprilie 2024, iar primele investitii le vom anunta in foarte scurt timp. Avem termsheet-uri (document cu termeni ai tranzactiei – n.r.) semnate deja. Foarte important, pregatim deja closing-ul final la dimensiunea tinta a fondului de 60 mil. euro si il vom anunta si pe acesta in curand. Este o performanta faptul ca reusim intr-un timp atat de scurt, au trecut doar doua luni de la aprobarea in board-ul EIF, sa lansam noul fond si sa atingem deja tinta de 60 mil. euro.“, a declarat Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al Early Game Ventures.

“Am inceput primele discutii pentru noul fond Early Game la jumatatea anului 2022“, a precizat acesta pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

EGV II si-a propus construirea unui portofoliu de 25 – 30 de companii, urmarind tichete de investitie incepand de la 200.000 Euro pana la 6 mil. Euro sau chiar dincolo de un astfel de prag, lucru posibil datorita marimii noului fond de VC, a carui dimensiune depaseste dublul primului fond, ridicat cu un capital de 28 mil. Euro in 2018.

Noul fond de VC este agnostic in ceea ce priveste domeniile vizate, insa reprezentantii Early Game Ventures se concentreaza la constructia de portofoliu asupra catorva verticale de afaceri printre care securitate cibernetica, developer tools, enterprise software continuand astfel teza de investitii a primului sau fond, potrivit lui Dan Calugareanu, Partener atat in echipa de management a primului fond de VC, cat si a noului fond. Ca si alocare geografica, managerii EGV afirma ca intentioneaza sa plaseze doua treimi in firme fondate in Romania, respectiv circa o treime in companii fondate pe alte piete.

“Avem un term sheet cu o companie din Polonia“, a punctat Dan Calugareanu.

EGV II beneficiaza de o investitie de 30 mil. Euro din partea Recovery Equity Fund, administrat de catre European Investment Fund si finantat prin PNRR in cadrul Next generation EU, a precizat Cristian Munteanu, care explica faptul ca ponderea EIF in capitalul noului fond este de 50% fata de circa 66% la primul fond, care, practic, a fost ridicat in jurul unui program al Fondului European de Investitii (EIF).

In EGV II au investit atat investitori LP (limited partners – lb.eng.) din primul fond, cat si investitori noi, atat investitori institutionali, cat si persoane fizice.

“Abordarea noastra a fost sa urmam practica de la nivel international, care stabileste limite minime si maxime in functie de tipul de investitor, acestea sunt diferite pentru un «fund of funds» (fond de fonduri – n.r.) in comparatie cu un family office de exemplu. Suntem multumiti de rezultat, avem un mix bun de investitori din clase diferite si in afara de contributia din REF (PNRR), nu exista investitori care sa aiba un procent de peste 10% din fond“, a precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Florin Visa, noul partener al Early Game Ventures cooptat in echipa de conducere al noului fond de VC.

Early Game Ventures, unul dintre cei mai importanti manageri de capital de risc din Romania, a atras de la intrarea sa pe piata in 2018 investitori precum dezvoltatorul imobiliar de talie regionala Globalworth, care a semnat anterior un angajament de investitii de 2 mil. Euro pentru primul fond – EGV I, dar si alte profile inclusiv antreprenori si investitori locali precum Calin Lupsan, Leonard Leca sau Walid Abboud, unul dintre vanzatorii grupului A&D Pharma catre fondul de investitii Penta Investments, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Suntem recunoscatori tuturor investitorilor care au crezut in noi si care au ales sa ni se alature in continuarea misiunii de a gasi si investi in cele mai bune startupuri tech din Romania si CEE. Este o confirmare importanta a muncii noastre faptul ca, intr-un context economic dificil, am reusit sa atragem finantarea privata necesara si ca, in foarte scurt timp, vom semna si closing-ul final, la dimensiunea de 60 milioane de euro. Nu mulți manageri se pot lauda cu fonduri de VC supra-subscrise in aceasta perioada. Multumim, de asemenea, tuturor investitorilor din Fondul I care ne-au sprijinit inca din 2018 in acest proces. Suntem convinsi ca, in urmatorii 5 ani, vom reusi sa identificam si sa acceleram dezvoltarea celor mai promitatoare companii tehnologice din regiune”, a declarat Cristian Munteanu, Managing Partner al EGV.

In ultimele luni, echipa EGV II a derulat o campanie intensiva de identificare a unor tinere companii tehnologice cu potential, urmand a anunta in curand primele investitii din acest nou fond.

Pe langa majorarea tichetelor de investitii la fondul EGV II comparativ cu primul fond, se va majora si pachetul de actiuni vizat pentru preluare in noile start-up-uri.

“Daca la primul fond, vizam pachete de pana la 10% in companii, vom merge catre pachete de 15 – 20% din companii cu noul fond de VC”, a punctat Cristian Munteanu.

Fondul EGV II are ca tinta start-up-uri la inceput de drum, strategia sa de investitii fiind „lead early”, avand ca obiectiv de a fi primul investitor institutional intr-un start-up.

In ceea ce priveste strategia de exit, managerii EGV iau in considerare numai exituri totale la companiile din portofoliu, excluzand exituri partiale.

 

EGV I merge pe doua directii, exit si follow on

Odata cu lansarea noului fond de VC, EGV II, managerul de capital de risc este activ din acest moment pe piata cu doua fonduri de profil, cu diferenta ca primul fond este concentrat preponderent pe exituri, in timp ce noul fond pe achizitii de participatii in start-up-uri noi.

“Pana acum, din cele 4 exituri pe care le-am finalizat din portofoliul primului fond, avem o rata interna de rentabilitate (IRR) de 45%. La inceputul lunii aprilie, am anuntat cel de-al patrulea exit din EGV I, dupa ce PDQ, companie americana de management pentru activele software a achizitionat CODA Intelligence, companie specializată in soluții de cybersecurity si una dintre primele investitii ale Early Game.”, a precizat Cristian Munteanu.

Primul fond EGV a investit in 28 de companii de tehnologie din Romania si mai are inca spatiu pentru alte investitii.

“EGV Fund I a avut o strategie agresiva de investitii, care presupune o rezerva relativ limitata pentru investitii de follow on. Dar fondul mai are rezerve de capital la dispozitie.”, a explicat Cristian Munteanu.

Potrivit acestuia, odata cu incheierea perioadei de investitii a unui fond, toate sumele colectate din vanzarea companiilor din portofoliu sau eventuale dividende platite de acestea sunt distribuite investitorilor.

“Pana in prezent, fondul a distribuit deja capital investitorilor si va continua sa o faca in functie de oportunitati si de strategia fondului”, a mai spus reprezentantul EGV.

Intrebat daca sunt start-up-uri in care regreta ca EGV nu a investit pana acum si care au avut ulterior o crestere atractiva pentru investitori, Cristian Munteanu a spus ca a fost vorba de 1 – 2 astfel de companii din Romania.

In ce nise de piata in care opereaza start-up-uri investibile au fost cele mai rapide rate de crestere a evaluarii companiei?

“Nu exista o regula in aceasta privinta. Avem, spre exemplu, companii din zona de enterprise software, cum este Druid, care isi dubleaza veniturile la fiecare 6 luni. Druid a depasit deja 13 mil. Euro in venituri anuale. MeetGeek.ai, un alt exemplu din zona B2B, creste cu 35% luna de luna. Dar avem, de asemenea, si companii din zona B2C care isi dubleaza veniturile la fiecare 3 luni. Ceea ce conteaza cu adevarat este ca startup-ul sa ofere un produs sau un serviciu care livreaza valoare clientilor sai; asta genereaza crestere, scalabilitate si, in cele din urma, profituri.”, sustine fondatorul EGV.

Potrivit acestuia, recrutarea este una dintre problemele startup-urilor care au ridicat runde de investitii, mai ales ca schemele de stimulare de genul ESOP (Employee Stock Option Plan – optiune prin care angajatii pot primi actiuni ale companiei, n.r.) nu sunt inca suficient cunoscute. O alta problema recurenta este accesul pe pietele externe, cu tot ce presupune asta, de la comunicare si marketing pana la aspecte legale si de compliance (conformitate).

 

Piata de VC din Romania vs Europa Centrala si de Est

“Romania este inca un «buyer’s market» (o piata a cumparatorului – n.r.) cand vine vorba despre venture capital. Cu alte cuvinte, sunt inca prea putini investitori activi pe aceasta piata. Nu exista concurenta intre tipurile de investitori. Investitorii angels nu concureaza cu VC-urile, spre exemplu, dar as putea spune ca, in curand, vom incepe sa vedem VC-uri din regiune devenind mai active in Romania, iar asta va declansa o oarecare competitie. Avantajul va fi de partea celor care cunosc cu adevarat piata locala, care au networking relevant aici si care au speed to market (care isi vor putea plasa rapid banii in companii scalabile – n.r.)”, afirma Cristian Munteanu de la EGV.

Pe o piata in care sunt active mult mai putine fonduri VC comparativ cu nevoia de capital a fondatorilor de start-up-uri, EGV nu vizeaza o competitie directa cu alte VC-uri pentru a plasa o investitie intr-o companie.

“Romania a plecat la drum cu un handicap fata de tarile din regiune. Bulgaria, spre exemplu, are 6-7 ani in fata noastra. Polonia, mai mult. Dar Romania a recuperat mult din acest handicap si deja se impune ca un lider in regiune. Mai dati-ne 5 ani si veti vedea ca Romania va domina industria de VC in CEE. Sunt anii de care au nevoie startup-urile din portofoliul nostru ca sa se maturizeze si sa confirme.”, sustine fondatorul EGV.

Potrivit acestuia, in tmp ce in Romania sunt active numai cateva fonduri VC locale, in Polonia sunt circa 80 de fonduri VC.

“Faptul ca in Romania nu a existat o puzderie de VC-uri ca in Polonia, a fost unul pozitiv. In VC in Romania exista respectul pentru ban, atat pentru cel public cat si pentru cel privat, si asta va avea un impact pozitiv in profitabilitatea asset class-ului (clasei de active – n.r.)”, este de parere Cristian Munteanu.

“Ecosistemul local este unul foarte tanar. Nu sunt sigur ca solutia este crearea tuturor tipurilor de fonduri de investitii inca de la momentul zero, intr-o piata care nu are profunzime. In timp vor aparea si in Romania fonduri de nisa, fonduri de venture debt, fonduri de hardware, de transfer tehnologic si alte tipuri de VC-uri. Dar astazi, indraznesc sa spun, este prea devreme pentru asa ceva.”, a adaugat acesta.

Investitia cu riscul specific unui VC in sectoare cu crestere rapida aduce randamente cu mult mai mari fata de alte clase de active sau oportunitati de investitii, sustine reprezentantul Early Game Ventures.

“Venture capital-ul asigura lichiditate pentru industria tech, singura capabila „sa intoarca” de 10.000 de ori o investitie.”,  a punctat Cristian Munteanu.

Varsta industriei VC din Romania este de circa 6 ani daca avem in vedere ca prima generatie de fonduri locale de profil precum Early Game Ventures si GapMinder a aparut in 2018. In 2024, piata locala de VC este asteptata sa devina mult mai activa atat in ceea ce priveste tranzactiile de exit care vizeaza start-up-uri din portofoliile fondurilor VC ridicate acum 5 – 6 ani, dar si proaspete achizitii ale noilor platforme de investitii precum EGV II sau GapMinder II.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Morphosis Capital face demersuri pentru a atrage un capital de pana la 15 mil. Euro de la EBRD pentru al doilea sau fond de private equity. Andrei Gemeneanu despre Morphosis Capital Fund II: In urmatoarele 2 luni vom face a doua tranzactie din fond. Avem printre investitorii LP in noul fond de 80 – 100 mil. Euro un numar de 8 family office-uri din Belgia, capital antreprenorial local, EIF si speram sa reusim sa atragem alaturi de noi EBRD si IFC

Morphosis Capital Fund II, al doilea fond de private equity cu care Morphosis Capital a intrat in piata din acest an, face demersuri pentru a atrage investitii de capital de la EIF (Fondul European de Investitii), EBRD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare), un numar de 8 birouri de familie (family office) din Belgia, precum si de la structuri de investitii ale unor antreprenori locali si HNWI (High Net Worth Individuals), conform ultimelor informatii disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

EBRD urmeaza astfel sa discute pe 24 aprilie 2024 aprobarea unui angajament de investitie de pana la 15 mil. Euro pentru Morphosis Capital Fund II, fond de private equity care va investi in Romania, dar si in piete din regiune precum Bulgaria, Croatia, Polonia, Cehia si Slovacia. In cazul aprobarii investitiei, EBRD ar fi un investitor – ancora nou pentru Morphosis Capital, care a capitalizat primul sau fond de investitii lansat in 2018 in jurul investitorului – ancora EIF (European Investment Fund).

„Noi am inceput deja sa investim din fondul al doilea odata cu tranzactia semnata cu reteaua de educatie Mark Twain International School, iar in urmatoarele 2 luni speram sa anuntam a doua investitie din acest fond”, a declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Andrei Gemeneanu, Managing Partner al Morphosis Capital.

Potrivit acestuia, Morphosis Capital Fund II a atras deja de la EIF un capital de 40 mil. Euro, din care 25 mil. Euro prin programul PNRR, iar alte 15 mil. Euro prin facilitatea InvestEU.

„Avem in fondul 1 printre investitori 4 family office-uri din Belgia, din care lead investor este Vybros Capital Partners – investitorul alaturi de care am semnat tranzactia cu reteaua de educatie Mark Twain International School. Acum, la fondul 2, ne-am extins amprenta (footprint) si avem langa noi 8 family office-uri din Belgia, pe langa cei patru investitori existenti in primul fond am atras inca 4 noi astfel de investitori. La fondul al doilea, mai avem alaturi si capital antreprenorial local sau HNWI (High Net Worth Individuals – investitori individuali cu active lichide de peste 1 mil. USD – n.r.)”, a detaliat Andrei Gemeneanu de la Morphosis Capital.

„Pe langa EIF, speram sa reusim sa atragem langa noi si EBRD, iar pe parcurs si IFC. In functie de asta, capitalizarea – tinta a fondului ar putea sa creasca de la 80 mil. Euro catre 100 mil. Euro”, a punctat Andrei Gemeneanu, cofondator al managerului de capital privat Morphosis Capital.

Din peisajul investitorilor LP ai Morphosis Capital Fund II lipsesc fondurile de pensii locale, situatie semnalata anterior si de catre alti manageri de fonduri de private equity si de fonduri de venture capital. Asta in contextul in care la nivel global, fondurile de pensii ocupa o pondere de pana la 35 – 40% din capitalul fondurilor de private equity.

Pentru managerii fondurilor locale de private equity si de venture capital care au aplicat si vor reusi sa atraga capitalul de 400 mil. Euro pus la dispozitie prin programul PNRR gestionat de catre EIF, cea mai mare provocare este de a gasi alte 400 mil. Euro la alti investitori internationali si locali in contextul in care fondurile de pensii din Romania, care administrau peste 26 mld. Euro la finele anului 2023, sunt marele investitor absent pentru industria locala de private equity si cea de venture capital.

Fata de primul fond de investitii ridicat in 2018, care avea o strategie de investitii dedicata exclusiv companiilor din Romania, noul fond de private equity Morphosis Capital Fund II se axeaza pe o strategie de investitii care ii permite sa faca achizitii de pachete de actiuni si la companii de pe piete externe din regiune. Ca politica generala a managerului de fond, tichetele de tranzactii urmarite de catre noul fond sunt in marja de 7 – 15 mil. Euro capital investit per tranzactie.

„Capitalul fondului 1 este investit in proportie de peste 99%, deci a fost desfasurat complet si nu mai facem investitii din el. Acum, tranzactiile add-on realizate de catre companiile din portofoliul nostru se bazeaza pe capitalul deja investit anterior de noi. Ca si filosofie de investitii, noi investim capital din fond cand intram intr-o companie, apoi compania mai departe isi utilizeaza capitalul pentru a se extinde, inclusiv cu tranzactii add-on, la care se adauga si capital din credite bancare”, afirma Andrei Gemeneanu.

Pana acum, Morphosis Capital Fund I cu un capital de circa 50 mil. Euro, a raportat deja doua exituri partiale si un exit total din afacerea antreprenoriala Clinicile Dr. Leahu, raportand in 2023 un randament IRR (rata interna de rentabilitate) de 30% si o rata DPI (distributed to paid-in capital, n.r.) de 0,35, ceea ce inseamna ca 35% din capitalul atras de la investitorii LP a fost deja returnat acestora.

„La fondul 1, noi am investit 75% din capitalul investibil in primii 3 ani, iar dupa ce ne-am uitat in ce am investit am venit apoi cu runde follow – on la companii din portofoliu pentru a accelera cresterea. De exemplu, la reteaua de centre de fitness Stay Fit Gym am plecat de la o locatie si am ajuns in 3 ani la 33 de locatii, iar pana la finele anului vom ajunge la 45 de locatii. La reteaua de clinici Medima in 3 ani am ajuns la 16 locatii si pana la finele anului vom ajunge la 22 de locatii”, sustine reprezentantul Morphosis Capital.

„Portofoliul fondului 1 fiind deja matur, ne putem astepta in viitor la exituri, care pot fi la inceput partiale, iar apoi totale”, a mai spus Andrei Gemeneanu.

Din portofoliul Morphosis Capital Fund I fac parte acum afacerile Medima Health si Cronos Med in sectorul serviciilor medicale, reteaua Stay Fit Gym pe nisa centrelor de fitness, compania DocProcess in sectorul de tehnologie si afacerea antreprenoriala EMI, lider pe piata sistemelor industriale de acces. In 2023, Morphosis Capital si-a vandut pachetul minoritar de actiuni de la Clinicile Dr. Leahu catre Regina Maria, lider pe piata serviciilor medicale private din Romania aflat in portofoliul managerului regional de private equity MidEuropa.

Pentru 2023, Morphosis Capital a raportat o cifra de afaceri combinata a companiilor din portofoliul sau de 100 mil. Euro, in crestere cu 49% fata de 2022, respectiv o majorare cu 52% a rezultatului EBITDA total inregistrat de aceste companii comparativ cu anul anterior.

Morphosis Capital, alaturi de Black Sea Fund si alti manageri de capital privat, face parte din prima generatie de fonduri de private equity din Romania, lansata in anii 2018 – 2019, veriga ce a fost astfel adaugata si integrata in ecosistemul local de private equity, format pana atunci exclusiv de catre fonduri de investitii de talie regionala sau globala.

IFC si EBRD pregatesc 90 mil. euro pentru noul fond de investitii regional ridicat de catre Enterprise Investors. Managerul polonez de capital privat strange circa 450 mil. Euro pentru noi tranzactii cu firme din Romania si din alte piete din Europa Centrala si de Sud-Est

International Finance Corporation (IFC) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD) pregatesc investitii de capital de pana la 90 mil. euro pentru noul fond de investitii regional pe care il ridica managerul polonez de capital privat Enterprise Investors, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Enterprise Investors strange acum bani de la investitori pentru fondul de investitii Enterprise Investors Fund IX, a carui capitalizare – tinta este de 450 mil. euro.

IFC se pregateste sa aprobe pe 2 mai 2023 un angajament de investitii in valoare de pana la 40 mil. Euro pentru noul fond de investitii al Enterprise Investors, care va avea ca arie de investitii companii din Polonia, Romania si alte piete din Europa Centrala si de Sud – Est.

Fondul de investitii domiciliat in Luxemburg va viza companii de talie medie din sectoare precum retail, comert electronic, bunuri de consum, platforme online de plati, servicii medicale private, produse industriale sau IT.

EBRD a aprobat deja pe 9 martie 2022 un angajament de investitii in valoare de pana la 50 mil. Euro pentru noul vehicul de investitii, care isi propune sa faca investitii de capital si quasi – equity in regiune. Instrumentele de investitii quasi – equity permit investitorilor financiari sa apeleze la angajamente de investitii care ofera un risc mai ridicat decat o facilitate de imprumut senior, insa un risc mai scazut fata de investitia in actiuni ale companiei – tinta. Instrumentele quasi – equity pot fi structurate sub forma unor datorii, uneori acestea pot fi convertibile in actiuni, sau sub forma de actiuni preferentiale.

Cei doi mari investitori institutionali internationali vor asigura circa 20% din banii necesari noului fond de investitii al Enterprise Investors. Acesta a strans in istoricul sau pana acum 9 fonduri de investitii in 32 de ani pe piata din regiune, perioada in care a investit 2,2 mld. Euro in 153 de companii si a realizat 136 de exit-uri, fiind cel mai vechi si unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est.

Ultimul fond de investitii ridicat de catre Enterprise Investors, Polish Enterprise Fund VIII (PEF VIII), a anuntat in 2017 ca a incheiat procesul de strangere de capital de la investitori, ajungand la o capitalizare totala de 498 mil. Euro, peste tinta propusa de 450 mil. Euro, printre investitorii sai Limited Partners cea mai mare pondere avand-o cei europeni (circa 60%), urmati de investitorii din SUA (circa 30%), respectiv alte institutii financiare globale cu o pondere de 10%. De la EBRD, fondul de investitii PEF VIII a atras 25 mil. Euro, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

In Romania, Enterprise Investors a vandut in vara anului 2022 afacerea cu jucarii Noriel si nu mai are companie in portofoliul local, dar a semnalat ca este interesat sa faca noi tranzactii in companii de aici.

De istoricul Enterprise Investors in Romania este legata cea mai mare vanzare realizata vreodata de catre un fond de investitii in sectorul local de retail dupa semnarea vanzarii Profi in 2016 catre MidEuropa, dar si investitii in Orange Romania (liderul local al pietei de telefonie mobila), Siveco (IT), Macon Deva (materiale de constructii) sau Noriel (jucarii).

Si alti manageri de private equity activi in Romania si-au anuntat intentia de a ridica noi fonduri de investitii cu focus regional, printre acestia Innova Capital care cauta capital de 350 mil. euro pentru Innova 7, Accession Capital Partners care a strans angajamente de investitii de 150 mil. euro pentru noul fond regional Accession Mezzanine Capital V (AMC V) ce are ca tinta capital total de 300 mil. Euro, in timp ce Abris Capital Partners sau Morphosis Capital au anuntat ca vor fi in 2023 in fundraising pentru noi platforme de investitii.

La acestia se adauga si alti manageri de capital privat care participa la programul de 400 mil. Euro destinat capitalizarii de noi fonduri de investitii prin PNRR, pentru care a fost mandatat Fondul European de Investitii (EIF).

Firmele românești, printre principalele ținte de achiziție pentru noile fonduri de investiții de 700 mil. Euro pe care le ridică Abris Capital Partners și Resource Partners. IFC alocă până la 30 mil. Euro pentru ultimul fond de investiții de 500 mil. Euro al Abris pentru regiune. Resource Partners a făcut prima închidere la 100 mil. Euro dintr-un fond cu o capitalizare – țintă de 200 mil. Euro

Managerii de capital privat Abris Capital Partners și Resource Partners sunt în fază avansată cu ridicarea noilor lor fonduri de investiții regionale, pentru care România este una dintre principalele ținte pentru achiziții.

Astfel, Abris Capital Partners strânge al treilea său fond de investiții, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România, potrivit datelor făcute publice de către International Finance Corporation. De asemenea, Resource Partners a făcut prima închidere a ultimului fond pe care îl ridică pentru regiune, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori. Capitalizarea – țintă a Resource Eastern European Equity Partners II este de 200 mil. Euro.

International Finance Corporation, parte a grupului Băncii Mondiale, și-a propus să aloce capital de până la 30 mil. Euro pentru fondul de investiții ridicat de către Abris Capital Partners, companie înregistrată în Jersey.

“Fondul III Abris se va concentra pe companiile de talie mijlocie din câteva sectoare, inclusiv produse din domeniile de consum, servicii, sectorul manufacturier și de transport din Polonia și România”, notează reprezentanții IFC.

Proiectul de investiții al IFC în noul fond ridicat de către Abris Capital a fost programat să fie discutat în board-ul instituției financiare pe 18 ianuarie.

Abris a atras printre investitorii în noul fond și investitori instituționali din Europa și America de Nord. Managerul de capital privat focusat pe investiții în Europa Centrală și de Est a semnat deja cu al treilea său fond două achiziții la finele anului trecut – cumpărarea companiei poloneze Graal de procesare a peștelui și firma de cablu TV Kopernikus Technology din Serbia.

Abris Capital Partners se aștepta până la finele anului 2016 să strângă aproape 400 mil. Euro, conform datelor portalului londonez AltAssets, care colectează informații din industria fondurilor de investiții.

Finalizarea strângerii fondurilor proaspete de la investitori pentru al treilea fond al Abris este așteptată să aibă loc în 2017.

România ar putea atrage peste 30% din noul fond de investiții de 500 mil. Euro al Abris, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Până acum, Abris Capital a investit în România de la intrarea sa pe piață în urmă cu aproximativ 4 ani din Abris CEE Mid – Market Fund II, cu un capital de 450 mil. euro. În portofoliul său local se află Urgent Cargus – lider pe piața de curierat local creat prin fuziunea dintre Cargus și Urgent Curier, grupul de firme Pehart, și grupul de firme Green Group, preluat în vara lui 2016, când au fost cheltuiți ultimii bani din fondul al doilea administrat de către Abris. Anul trecut, Abris a preluat și platforma poloneză GetBack de administrare a creditelor neperformante, prezentă și în România.

Urgent Cargus este așteptat să devină primul exit local al Abris Capital, după ce anul trecut au fost angajați bancherii de investiții de la Rothschild, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De regulă, Abris investește în medie capital între 20 și 60 mil. Euro per tranzacție, dar tichetul de tranzacție poate depăși semnificativ această marjă, un exemplu fiind achiziția AAA Auto din Cehia pentru 220 mil. Euro.

Managerul de capital privat Resource Partners, de asemenea activ în România în ultimii aproape trei ani, a făcut în decembrie 2016 prima închidere a noului său fond regional, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori.

Finalizarea strângerii fondului de investiții Resource Eastern European Equity Partners II urmează să aibă loc până la finele primului semestru al acestui an, după cum a declarat pentru unquote Piotr Nocen, co-fondator și Managing Partner al Resource Partners.

REEEP II este susținut acum de către cinci investitori, iar principalele destinații de investiții din regiunea vizată vor fi Polonia și România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 2 decembrie 2015 că Resource Partners ridică al doilea său fond regional de investiții, printre investitorii – cheie numărându-se BERD, Fondul European de Investiții, fondul francez de investiții Ardian și banca olandeză Rabobank.

BERD a semnat anul trecut un document potrivit căruia investește până la 40 mil. Euro în capitalul noului fond.

Investiția de capital a fondului REEEP II poate merge între 5 și 25 mil. Euro per tranzacție, iar în medie între 10 și 20 mil. Euro. Resource Partners a anunțat deja prima investiție din noul său fond prin achiziția a 70% din acțiunile unei firme cosmetice din Polonia, Torf Corporation.

Companiile vizate de noul fond vor trebui să genereze EBITDA (câștig înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) între 2,5 și 10 mil. Euro, potrivit unquote. Noul vehicul de investiții regional al Resource Partners își va plasa capitalul strâns în 8 până la 12 investiții față de primul fond administrat, care a făcut 9 investiții.

Din primul fond regional administrat de către Resource Partners a fost făcută intrarea în România prin achiziția lanțului de centre de fitness World Class România. În februarie 2016, World Class România a anunțat că a cumpărat principalul său rival Club Sport Fitness Center MV SRL.

Ambii manageri de capital, Abris Capital Partners și Resource Partners, ridică astfel miza pe regiune prin strângerea unor fonduri de investiții cu capitalizări mai mari față de predecesoarele lor.

Mai mulți manageri regionali de capital privat sunt în curs de a strânge fonduri proaspete de la investitori pentru vehicule regionale de investiții.

România a înregistrat în noiembrie 2016 cea mai mare tranzacție locală realizată de către fonduri de investiții, după ce Enterprise Investors a anunțat vânzarea rețelei de magazine Profi pentru 533 mil. Euro în numerar către Mid Europa Partners, cele două părți fiind fonduri de investiții de talie regională, care acoperă piețele din Europa Centrală și de Est.