Fondul Proprietatea, acționarul minoritar al producătorului de electricitate Hidroelectrica, susține necesitatea listării companiei de stat pe bursa de la Londra alături de cea de la București pentru a putea atrage și investitori de talie globală care nu vin să facă tranzacții pe piața bursieră locală.
Lichiditatea redusă a bursei de la București ține departe astfel de investitori, în contextul în care obiectivul declarat al oficialilor locali este de a spori rulajul zilnic prin atragerea de noi emitenți astfel încât bursa să treacă de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă.
„Listarea (Hidroelectrica – n.r.) la Londra este foarte importantă. Unii din acești investitori globali nu sunt prezenți la BVB și, pentru o companie, este greu de crezut că-și vor deschide un cont (de tranzacționare-n.r.) aici. Ca aceștia să aibă acces la Hidroelectrica, compania trebuie listată și acolo”, a spus Marius Dan, director pentru relația cu investitorii în cadrul Franklin Templeton Investments în cadrul evenimentului ”Piețe de capital – Atragerea de finanțare prin listare”, derulat la finele acestei săptămâni, organizat de firma internațională de avocatură Dentons.
Franklin Templeton Investments administrează Fondul Proprietatea, cel mai mare emitent de pe bursa de la București, care are în portofoliul său participații importante în 13 companii listate, respectiv 34 de firme nelistate, ultimele având o pondere de aproape două treimi din valoarea activului net al fondului, de 2,505 mld. euro.
„Putem veni și noi cu 5% pe lângă pachetul statului”, a reiterat reprezentantul Fondului Proprietatea intenția fondului de a veni pe bursă cu un pachet suplimentar de acțiuni alături de Ministerul Energiei care pregătește listarea a 15% din acțiunile producătorului de energie, tranzacție așteptată de investitori cel mai devreme în toamna lui 2016 sau, cel mai târziu, în 2017. Acesta mai spune că astfel de listări locale sunt o țintă naturală pentru administratorii de fonduri de pensii, care au abia 20% din bani plasați în companii pe bursă.
Vânzarea unui pachet de 20% din Hidroelectrica pe bursă ar putea aduce circa 677 mil. dolari (596 mil. euro), ceea ce înseamnă de departe cea mai mare ofertă publică din istoria Bursei de Valori București, estimare realizată pe baza datelor prezentate de către Fondul Proprietatea. Valoarea activului net este calculată în baza unor cifre auditate de KPMG și EY, care conțin discount-uri materiale între 5% și 20-25%, a precizat oficialul FP.
Deocamdată, Hidroelectrica este în faza în care așteaptă săptămâna viitoare ieșirea din insolvență, compania raportând un nivel al câștigurilor înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de circa 63% din cifra de afaceri și confirmând statutul de ”perlă a statului” în ochii investitorilor.
Listarea Hidrolectrica pe bursă este intermediată de către un consorțiu din care fac parte banca americană de investiții Morgan Stanley și Raiffeisen.
Strategia Fondului Proprietatea este de a-și reduce dependența de participațiile pe care le are în companii din energie, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a valorifica toate pachetele de acțiuni deținute în firme necotate. Hidroelectrica are o pondere de 24% în totalul activului net al Fondului Proprietatea. Fondul deține un pachet de 19,94%% din Hidroelectrica, restul acțiunilor aparținând statului român.
”Vrem să reducem către zero numărul participațiilor în companii nelistate fie prin vânzare directă, fie prin IPO (listare pe bursă-n.r.)”, a mai spus directorul pentru relația cu investitorii al Franklin Templeton Investments.
Printre companiile pe care FP își dorește să le vadă listate se află Societatea Națională a Sării Salrom. În ceea ce privește vânzarea directă, FP a avut discuții nefinalizate până acum cu Electrica pentru vânzarea pachetelor minoritare pe care le deține în subsidiarele acesteia.
FP și-a făcut în ultimii ani exitul din companii ca Transelectrica și Romgaz și vizează un exit parțial din Petrom pe bursa de la Londra, mișcare amânată până la un nou context în care prețul țițeiului să crească și să influențeze astfel și valoarea de piață a companiei.
Principalul acționar al FP este fondul – vultur Elliott Associates cu 21%, urmat de investitorul britanic City of London Investment Management cu 5%.
Listarea pe bursa de la Londra sau pe o altă bursă externă este însă o opțiune limitată pentru companiile românești.
„În cazul unei listări, trebuie luați în calcul mai mulți factori, inclusiv cei emoționali. Despre asta trebuie să vorbim când se cere direct sau indirect dacă o listare a unei companii românești este mai bine să fie la Londra”, afirmă Nikolas Colbridge, partener Dentons în cadrul biroului din Londra și șef al practicii de piețe de capital.
De-a lungul timpului, mai multe firme locale mari precum RCS&RDS, Bitdefender, Rompetrol și-au exprimat intenția de a se lista pe bursa londoneză însă din diferite motive nu au făcut-o până acum. A&D Pharma s-a listat acolo înainte de declanșarea crizei financiare globale, dar în 2011 s-a delistat de pe piața londoneză. În schimb, companii de stat ca Electrica și Romgaz au mers în ultimii ani pe ruta listării duale, piața principală a bursei din București și segmentul secundar al pieței londoneze (AIM).
Marcin Wojcicki, director departamentului de dezvoltare afaceri și marketing al BVB, spune că pentru unele companii poate fi dificil să fii listat pe o bursă externă.
„Dacă o companie se listează la Londra sau New York, ar putea fi prea mică acolo. Investitorii nu vor ști care este povestea ei”, explică acesta. Antreprenorii locali caută destul de des exitul total prin listare, nu pe cel parțial, mai spune Wojcicki.
Pe lângă talia companiei în raport cu piața bursieră pe care vrea să se listeze, importantă este și dimensiunea pachetului scos la vânzare către investitori.
„În general, din ce am văzut noi, pentru ca o listare să aibă succes, pachetul de acțiuni scos la vânzare pe bursă ajunge între 15% și 50%. Pe piața românească astăzi, o listare ar trebui să targeteze un pachet de minim 20 – 25 mil. euro”, explică Bogdan Câmpianu, managing director al Wood & Co.
Acesta afirmă că investitorii caută nu doar listări ale firmelor de stat, ci și pe cele ale firmelor private, și se uită nu numai după yield (randamentul investiției – n.r.), ci și după perspectivele de creștere ale acțiunii după listare.
Casa de brokeraj Wood & Co face parte din consorțiul condus de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, alături de BRD și Raiffeisen, care a primit mandatul pentru listarea unui pachet de până la 25% din acțiunile RCS&RDS pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie.
„Investitorii vor o poveste simplă când este vorba despre listarea unei companii. Pentru ce este complicat, investitorii vor cere un discount”, explică Bogdan Câmpianu.
Compania care caută să se listeze trebuie să aibă o structură de organizare simplificată, afirmă Alexandra Smedoiu, director în cadrul departamentului de taxe corporative al PwC România.
Un astfel de proces de listare poate dura între șase luni și un an și poate implica separarea unor linii de afaceri și alte operațiuni necesare pentru a crea un vehicul investițional.
„Într-o listare este foarte important când discuți cu un client să identifici care este proiectul pentru care se face finanțarea”, explică Alexandra Smedoiu. Astfel, trebuie văzut ce entitate are, de fapt, nevoie de acea finanțare.
Potrivit acesteia, o companie trebuie să analizeze cu atenție costul variantelor alternative de finanțare.
Astfel, un împrumut bancar are pe lângă dobândă și o serie de costuri ascunse, care ridică astfel costul total al finanțării atrase.
Împrumutul-acționar implică dincolo de finanțarea propriu-zisă și implicarea la nivelul managementului companiei de către acționarul finanțator.
La nivelul taxării, listarea unei companii este mai ieftină comparativ cu celelalte două variante de finanțare. Astfel, pentru acțiunile unei firme listate pe bursă impozitarea este de 5% asupra câștigului net la care se adăuga din 2017 plata unei contribuții la bugetul asigurărilor sociale de sănătate de încă 5,5%. Comparativ, dobânda pe creditul bancar și împrumutul-acționar este taxată cu 16%.
De asemenea, diferențe mari sunt și între rezultatele raportate potrivit standardelor românești de contabilitate (RAS) față de sistemul internațional de raportare financiară (IFRS), diferențe care au impact nu doar asupra indicatorilor financiari, ci și asupra taxării, avertizează expertul PwC. „Am avut un astfel de caz, al unui administrator de active care a renunțat să treacă la raportarea IFRS când a văzut ce impact are o asemenea mișcare asupra bilanțului și a impozitelor pe care ar fi urmat să le plătească față de situația raportării rezultatelor financiare în RAS”, explică Andreea Smedoiu.
Companiile românești preferă în continuare să meargă spre finanțări bancare, ce au acum dobânzi mai mici față de alți ani, și evită să utilizeze bursa de la București ca un instrument de finanțare al afacerii.
Într-un efort de a atrage întreprinderile mici și mijlocii să se finanțeze pe bursă, BVB a creat anul trecut un segment special de tranzacționare, Aero, însă în ansamblu lichiditatea pieței locale este mult în urmă nu doar față de Polonia, dată deseori ca exemplu, ci față și de alte burse din regiune, precum cele din Cehia sau Ungaria.
