Arhiva etichetelor: finanțări

CTP a contractat finanțări noi de 117 mil. Euro de la cinci bănci în acest an pentru dezvoltări și achiziții de proiecte. Investitorul a cumpărat patru proiecte pe piața de parcuri logistice și industriale în același interval de timp

 

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, a încheiat de la începutul anului acorduri de împrumut în valoare de circa 117 mil. Euro. Banii au avut ca destinație dezvoltarea de proiecte și finanțarea de achiziții pe piața imobiliară, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Investitorul imobiliar a contractat aceste împrumuturi de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank și Bancpost. Valoarea raportată de 117 mil. Euro nu cuprinde refinanțările, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții CTP.

Indicatorul loan-to-value (LTV) corespunzător CTP România, care reprezintă raportul dintre valoarea creditelor şi cea a garanţiilor constituite de un investitor, se situează în acest moment la 65%.

Portofoliul de spații din România al companiei a crescut în 2017 cu 73%, ajungând la peste 700.000 metri pătrați  și  la o valoare de piață de 364 mil. Euro, afirmă reprezentanții CTP.

“Cu siguranță că 2017 este cel mai bun an pe care l-am traversat până în prezent. Stocul de spații logistice și industriale pe care îl deținem în România a depășit 700.000 metri pătrați, am investit conform planului în CTPark Bucharest West, care este gândit să devină cel mai mare parc logistic din Europa de Est și am făcut achiziții importante în zone cheie din apropierea Bucureștiului și din România. În viitor vom continua să construim masiv, în funcție de cererile din piață și de nevoile clienților noștri, dar avem în plan și câteva dezvoltări speculative”, a declarat Ana Dumitrache, Co-Country Head al CTP România.

Ana Dumitrache a venit în urmă cu un an la conducerea operațiunilor locale ale CTP de la BCR, unde anterior se ocupa de portofoliul de finanțări imobiliare.

Pentru CTP, 2017 este anul cu cel mai accelerat ritm de dezvoltare, cu o suprafață închiriabilă construită și livrată până la sfârșitul anului care se situează la aproximativ 180.000 metri pătrați, iar circa 300.000 metri pătrați sunt în construcție, cu date de finalizare estimate pentru prima jumătate a anului viitor.

În acest an, investitorul imobiliar a făcut mai multe investiții în noi construcții și achiziții de parcuri industriale, atât în apropierea capitalei, cât și în țară. Acestea au consolidat poziția CTP de cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, la nivel național.

CTP a raportat de la începutul anului că a cumpărat patru proiecte de pe piața imobiliară.

Astfel, CTP a cumpărat două parcuri logistice cu o suprafață închiriabilă cumulată de 37.000 metri pătrați, situate în vestul țării, în apropierea localităților Ineu și Salonta, de la compania slovacă IPEC Group într-o tranzacție de 18 mil. Euro. De asemenea, CTP a achiziționat proiectul Phoenix, parte din CTPark Bucharest, situat pe centura Capitalei, cu o suprafață închiriabilă de aproximativ 21.000 metri pătrați. Cea mai recentă achiziție este Chitila Logistic Park (CLP), situat în apropierea Bucureștiului, care are 45.000 metri pătrați suprafață închiriabilă și 48.000 metri pătrați teren destinat dezvoltărilor ulterioare într-o tranzacție de 17,3 mil. Euro.

De asemenea, compania a început construcția a două clădiri cu o suprafață de 100.000 metri pătrați în CTPark Bucharest West, care vor fi finalizate în primul trimestru, respectiv al doilea trimestru al anului viitor.  CTP a început și construcția a 32.000 metri pătrați, cu termen de finalizare în luna decembrie 2017 în CTPark Timișoara. La Cluj, CTP a investit în achiziția terenului pe care vor fi dezvoltați 29.000 metri pătrați suprafață brută închiriabilă, sub denumirea CTPark Cluj II. Noul parc va fi finalizat în două etape, în cursul anului 2018.

În prezent, rata de neocupare a spațiilor care sunt gata pentru a fi predate potențialilor chiriași este de sub 3%, iar 2017 a marcat încheierea unor contracte de închiriere cu o serie de clienți strategici, în 7 parcuri din București și din țară. O parte dintre aceștia se afla la primul parteneriat cu CTP, iar restul sunt clienți existenți care si-au extins activitatea in depozite mai mari, odată cu dezvoltarea afacerilor.

Pentru anul 2018 este prevăzută construirea a aproximativ 200.000 metri pătrați în CTPark Bucharest West și circa 290.000 metri pătrați în localități ca Pitești, Cluj, Turda și Chitila.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 metri suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

Pe piața spațiilor logistice și industrial, alți investitori cu expuneri importante la nivel local sunt jucători precum fondul american de investiții Blackstone și P3, iar Globalworth, cel mai puternic investitor pe segmentul spațiilor de birouri, își extinde portofoliul local și la nivelul acestei clase de active.

Randamentele investițiilor pe piața spațiilor de logistică din București în medie la 8,75%, peste Varșovia cu 6,5%, Budapesta cu 8% și Praga cu 6,25%, potrivit unui raport al Colliers pentru prima jumătate a anului.

TTS a decis contractarea de credite de 13 mil. Euro de către două firme din grup. IFC s-a abținut de la aprobarea împrumuturilor. Banii vor fi folosiți pentru finanțarea investițiilor și a asigurării capitalului de lucru

 

TTS (Transport Trade Services) a aprobat contractarea mai multor facilități de împrumut în valoare totală de circa 13 mil. Euro pentru subsidiarele sale, Navrom și TTS Porturi Fluviale.

Astfel, Navrom urmează să ia un împrumut de investiții de 6,5 mil. Euro, o linie de trezorerie de 0,4 mil. Euro și o facilitate de capital de lucru de 4 mil. Euro, potrivit deciziei acționarilor TTS din 28 august.

De asemenea, o altă subsidiară, TTS Porturi Fluviale urmează să contracteze credit de investiții de 1,5 mil. Euro, o linie de trezorerie de 0,1 mil. Euro și o facilitate de capital de lucru de 0,5 mil. Euro.

TTS, compania – mamă a celor două companii, va garanta împrumuturile cu o garanție corporativă și cu o macara plutitoare pentru TTS Porturi Fluviale.

Singurul acționar care s-a abținut de la aprobarea împrumuturilor a fost International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, care deține 4,84% din acțiunile companiei.

IFC a luat recent decizia de a vinde un pachet de 6% din acțiunile Transport Trade Services (TTS) pentru 9,358 mil. Euro, tranzacție prin care instituția financiară internațională își face exitul parțial din afacere.

Compania cu activități de transport TTS este cumpărătorul pachetului de acțiuni proprii deținut de către IFC, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost aprobată de către acționarii TTS pe 30 iunie și urmează să aibă loc până pe 22 octombrie, adică într-un interval de 30 zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acționarilor companiei în Monitorul Oficial.

La acest preț de achiziție de 234 euro per acțiune, după cum rezultă din datele făcute publice, pachetul de 100% din acțiunile TTS este evaluat la aproximativ 155,9 mil. Euro.

Pe 6 iulie 2012, IFC a anunțat că investește până la 12 mil. euro în TTS și în subsidiarele acestuia pentru a îmbunătăți serviciile de logistică și de transport naval din bazinul Dunării în vederea dezvoltării industriei și comerțului în regiune. Acum cinci ani, IFC a preluat un pachet de circa 10% din TTS.

Intrarea IFC în afacerea TTS, fondată în 1997, a avut loc după ce deja instituția financiară internațională acordase anterior finanțări de sprijin dezvoltării operațiunilor grupului de transport.

În prezent, lista acționarilor TTS cuprinde pe omul de afaceri constănțean Mircea Mihăilescu, care deține 296.940 de acțiuni, adică 44,54% din acțiuni, Ion Stanciu (director general adjunct al TTS și membru în Consiliul de supraveghere al operatorului portuar SOCEP Constanța) cu 12,727%, deputatul PSD și ex – ministru al Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, cu 9,09%, elvețianul Peter Hungerbuehler (director general al Danu Transport Gmbh din Austria) cu 9,09%, Constantin Hârțan cu 4,54%, Petru Ștefănuț (directorul general al TTS) cu 2,727%, Aurel Florin Moldoveanu cu 0,909%, Jancovschi Daniel Ștefan cu 1,359%, Silviu Cătălin Petrea cu 1,359%, Antonio Gabriel Stoean cu 1,359%, Daniela Camelia Simion cu 0,909%, Mihaela Aurelia Cismek cu 0,46%, Mihaela Miron cu 0,46%, Florin Alexandrescu (directorul economic al TTS) cu 0,46%, respectiv IFC cu 9,99%.

TTS a raportat pentru anul trecut un profit net de 11 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 275,8 mil. Lei (61,3 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual.

Din grupul de companii afiliate TTS fac parte CNFR Navrom Galați (91,79% deținut de TTS), TTS Operator SRL (90% TTS), operatorul de terminal portuar Canopus Star Constanța (51% din acțiuni TTS, 49% Cargill din SUA), Agrimol Trade (99,99% are TTS), Sim Tur (91,79% TTS), TTS Gmbh (75% TTS), Cargorom Trans bbva (51% TTS), Plimsoll Kft din Ungaria (51% TTS), Fluvius Kft (100% Plimsoll), Cernavodă Shipyard (99,18% CNFR Navrom), Bunker Trade Logistic (95% CNFR Navrom), Navrom Bac (97,37% CNFR Navrom), Navrom Centru de Afaceri SRL (95,5% Navrom), Navrom Shipyard (99,86% Navrom), Hotel Mercur SRL (100% Navrom), Superquattro Group (74,5% Navrom) sau Rom Pesc Impex (100% Navrom).

În acest an, în cadrul operațiunilor de reorganizare a structurii grupului TTS, Trans Europa Port și Hotel Mercur și-au schimbat numele în TTS Porturi Fluviale, respectiv Navrom River.

CTP împrumută circa 76 mil. Euro de la BERD și BCR pentru extinderea parcului logistic CTPark Bucharest West

BCR, cea mai mare bancă locală după active, și BERD au semnat pe 19 iunie un acord de finanțare în valoare de 75,8 mil. Euro pentru extinderea unui parc logistic al CTP din apropierea Bucureștiului.

Creditul a fost acordat pentru extinderea parcului logistic, prin construcția a două depozite “verzi” de peste 70.000 metri pătrați și refinanțarea unui împrumut existent al CTPark București West.

Finanțatorii au aprobat o  facilitate de credit în valoare de 75,8 mil., în care BCR participa cu  39,1 mil. Euro, iar BERD cu  36,7 mil. euro. În această finanțare, BCR are calitatea de Aranjor Principal, Agent de Documentație și Agent de Facilitate și Garanții.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 20 martie că CTP ar putea împrumuta 36,5 mil. Euro de la BERD pentru finanțarea parțială a lucrărilor de extindere a parcului de logistică CTP aflat la 23 kilometri de București, în condițiile în care costul total al proiectului era estimat la 111,8 mil. Euro.

Tranzacția de finanțare a CTP, semnată pe 19 iunie cu cei doi creditori, cuprinde 75,3 mil. Euro și 2,76 mil. Lei (circa 0,5 mil. Euro). Potrivit documentelor de finanțare, CTP a adus ca garanții suprafețe de teren, depozite și bunuri mobile ale companiei împrumutate cu sediul în localitatea Joița din județul Giurgiu.

Pe lista documentelor de finanțare garantate cu ipotecă imobiliară se mai află un contract de hedging de 2,5 mil. Euro semnat de BCR și CTP, respectiv un contract de hedging în valoare de 2 mil. Euro semnat de către BERD și companie, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cu o suprafață închiriabilă planificată de 600.000 de metri pătrați, CTPark Bucharest West este proiectat să devină cel mai mare parc logistic din România, urmând ca la finalizarea construcției celor două clădiri, care fac obiectul acestei finanțări, să ajungă la peste 244.000 de metri pătrați suprafață închiriabilă.

Parcul de aproximativ 100 de hectare este operat de reprezentanța românească a dezvoltatorului ceh CTP, care administrează o suprafață închiriabilă de peste 3,9 milioane de metri pătrați de proprietăți de clasă A, în peste 60 de locații strategice. CTP susține că operează cel mai mare portofoliu de parcuri de afaceri premium din Europa Centrală și din România.

„Credem în strategia CTP de a dezvolta parcuri logistice de înaltă tehnologie pentru companiile internaționale și naționale, care fac investiții-cheie în Europa Centrală și România. În mod special, considerăm că putem sprijini avantajul competitiv al României în regiune prin finanțarea proiectelor strategice în infrastructura logistică. Suntem recunoscători CTP pentru că ne-a oferit oportunitatea de a fi partener financiar în acest proiect”, a declarat Sergiu Manea, Președintele BCR.

Cele două clădiri vor sprijini CTP să răspundă cererii tot mai mari de spațiu de depozitare, atât pentru clienții existenți, precum și pentru noii clienți de pe piețele din România.

„Suntem foarte mulțumiti de acest acord, care ne va ajuta să facem încă un pas important în a transforma CTPark Bucharest West în cel mai important parc logistic din România, atât în termeni de suprafață totală, cât și în ceea ce privește ritmul dezvoltării și standardele de calitate. Ne propunem să fim un parc strategic pentru economia României, prin sprijinul pe care îl oferim pentru investiții logistice și industriale semnificative, atât străine, cât și românești. Acest împrumut reprezintă de asemenea prima cooperare dintre CTP și BERD, alături de partenerul nostru financiar pe termen lung, BCR (la nivel local) și Erste Bank (la nivel de grup). Suntem încrezători însă că acesta va fi doar începutul unei colaborări fructuoase între CTP și BERD”, a declarat Ana Dumitrache, Country Head al CTP România.

În luna noiembrie 2016, compania condusă de către Remon Vos a cooptat pentru coordonarea locală a operațiunilor pe poziția de Co-Country Head pe Ana Dumitrache, care anterior a coordonat în cadrul BCR segmentul de finanțări imobiliare.

„Ne bucură dorința CTP de a obține certificarea ecologică, care nu este încă un criteriu standard pe piața logistică românească. Închirierea de spații verzi este, de asemenea, o nouă caracteristică în sectorul logisticii din România, ce va aduce beneficii atât colaborării cu chiriașii, cât și consolidării competitivității CTP pe piață”, a declarat Matteo Patrone, directorul BERD, Manager Regional pentru România și Bulgaria.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu 615.000 metri pătrați suprafață închiriabilă situați în Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Pitești, Sibiu, Timișoara și Turda.

CTP a anunțat în luna martie achiziția unui teren de 50 de hectare în apropierea CTPark Bucharest West, pe care are în plan dezvoltarea a noi depozite cu o suprafață totală de peste 275.000 metri pătrați, pe fondul creșterii cererii din piață.

CTP a cumpărat în 2015 parcul logistic Bucharest West Park de la ProLogis în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 60 mil. Euro.

Pe 29 iulie 2015, CTPark Bucharest West I SRL, compania de proiect pentru Bucharest West Park, a semnat un credit de 57,1 mil. Euro de la BCR, împrumut majorat în septembrie 2016 la 66,8 mil. Euro, conform ultimelor informații disponibile.

Portofoliul de finanțări al CTP este împărțit de instituții financiare internaționale de talia BERD cu bănci precum BCR, BRD sau Raiffeisen, arată datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții evaluate la circa 250 mil. Euro, conform ultimelor estimări disponibile.

Pe piața de logistică, în afara CTP activează și alți investitori precum P3 sau Globalworth, întreaga piață imobiliară locală fiind scena de mai mulți ani a unor tranzacții de fuziuni și achiziții, de finanțare bancară sau chiar a unor tranzacții pe piețele de capital externe prin emisiuni de obligațiuni.

Grupul sud – african Growthpoint își finanțează achiziția a 27% din Globalworth prin credite bancare de 100 mil. Euro și derivative de swap valutar pe rata dobânzii de 86 mil. euro. Din banii proaspeți aduși de Growthpoint o parte merg pentru a acoperi tranzacția de 42 mil. Euro a Globalworth de preluare a depozitului Dacia de la Pitești

 

Growthpoint, unul dintre cei mai puternici investitori sud – africani în active imobiliare, își finanțează tranzacția de intrare pe piața imobiliară din România printr-o combinație de credite bancare cu derivative de swap valutar pe rata dobânzii.

Pentru achiziția a 26,9% din Globalworth, fondul sud – african Growthpoint a venit cu fonduri de 186,4 mil. Euro, din care 100 mil. Euro înseamnă credite bancare, iar restul de 86,4 mil. Euro provin dintr-un produs derivativ de swap valutar pe rata dobânzii, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Finanțarea are o maturitate de 4,2 ani. De asemenea, împrumuturile în euro ale Growthpoint utilizate în tranzacția de la Globalworth au o dobândă fixă de 2,6% pe an și o maturitate de 9,9 ani.

Printr-un produs de finanțare derivativ de tipul swap-ului valutar încrucișat pe rata dobânzii (cross currency interest rate swap), o companie care se împrumută într-o valută poate plăti dobânda într-o altă valută. De asemenea, printr-un astfel de produs de finanțare, o companie poate trece de la o dobândă variabilă la plata unei dobânzi fixe, explică specialiștii contactați de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Derivativele de tipul swap-ului valutar pe rata dobânzii permit unei companii să facă hedging pentru a se proteja de riscurile cursului de schimb între diverse valute în care a contractat finanțări, pentru a-și putea reduce costurile finanțării în ansamblu.

Growthpoint are împrumuturi contractate în ranzi sud – africani, dolari australieni și euro, potrivit datelor făcute publice de către grup.

Achiziția pachetului de 26,9% din Globalworth a contribuit la creșterea cu 24,8% a împrumuturilor contractate în ranzi sud – africani.

În acest context, Growthpoint are o strategie activă de hedging și de fixare a dobânzii la finanțările contractate. Compania are un mix diversificat de finanțare a investițiilor, din care fac parte și emisiunile de obligațiuni.

Fondurile proaspete de 186,4 mil. Euro aduse de Growthpoint la Globalworth asigură grupului sud – african poziția de principal acționar în fondul de investiții condus de Ioannis Papalekas, și indirect intrarea pe piața imobiliară din România, având în vedere că Globalworth admninistrează un portofoliu de proprietăți evaluat la 1 mld. Euro.

Aportul de capital al Growthpoint contribuie, de asemenea, la refinanțarea datoriilor Globalworth, proprietarul celui mai mare portofoliu de spații de birouri din România, la o dobândă de 3 până la 4%, mai mică deci față de nivelul actual de 5%.

Growthpoint, unul dintre cele mai mari grupuri sud – africane de investiții imobiliare, a investit în afacerea Globalworth pentru a intra pe piețele din Europa Centrală și de Est, ca parte a strategiei sale de a-și diversifica la nivel internațional portofoliul de proprietăți, care mai cuprinde Africa de Sud și Australia.

În decembrie 2016, Globalworth a anunțat că a atras fonduri proaspete de 200 mil. Euro de la Growthpoint, care vine cu 186,4 mil. Euro, iar restul de la Oak Hill, bani din care sunt finanțate achiziții și investiții de extindere a portofoliului din România. Din acești bani, o parte au mers către finanțarea achiziției Globalworth de 42,5 mil. Euro a depozitului Dacia de lângă Pitești de la omul de afaceri israelian Simon Roth.

Growthpoint a cumpărat 24,3 milioane de acțiuni Globalworth pentru 186,4 mil. Euro, iar alte 1 milion de acțiuni vor fi emise în decembrie 2017.

Randamentul investiției de capital Growthpoint în Globalworth este de 6%.

Un fond de pensii guvernamental din Africa de Sud este cel mai important acționar în Growthpoint, cu 13,2%, urmat de Investec  Asset Management cu 6,9%, Stanlib Asset Management cu 6,4%, iar Southern Palace Properties deține 5,7%.

Growthpoint are o valoare bursieră pe bursa de la Johannesburg (Africa de Sud)  de circa 73,3 mld. Ranzi sud – africani (5,3 mld. Euro).

O altă tranzacție majoră cu impact direct asupra pieței imobiliare locale a fost anunțată la finele anului trecut – fuziunea dintre fondul de investiții NEPI, cel mai activ cumpărător de spații comerciale din ultimii ani, și Rockcastle, ambii jucători fiind, de asemenea, listați pe bursa de la Johannesburg.

Capitalul sud-african și-a majorat puternic expunerea față de piața din România din 2010 încoace, pe fondul achiziției Emag de către grupul Naspers, a achizițiilor derulate de către NEPI, la care se adaugă cele două tranzacții din 2016 cu impact regional, mai ales în piața locală – intrarea Growthpoint ca principal acționar în Globalworth și fuziunea NEPI – Rockscastle.

De asemenea, strategia Globalworth vizează după intrarea Growthpoint și ținte de calibru fără precedent, fondul de investiții listat la Londra și condus de Ioannis Papalekas fiind unul dintre investitorii angajați în cursa pentru achiziția grupului israelian AFI, care deține printre altele centrul comercial AFI Cotroceni din București, precum și complexul de birouri AFI din apropierea centrului comercial.

Energomontaj ia un credit de până la 100 mil. lei de la un consorțiu de finanțatori condus de către BRD pentru refinanțarea unor datorii și pentru asigurarea capitalului de lucru

Energomontaj, companie specializată în lucrări de montaj și mentenanță pentru centralele electrice, intenționează să încheie un contract de credit în valoare de până la 100 mil. Lei (22,2 mil.Euro), cu BRD Groupe Société Générale și cu alte instituții de credit, în vederea  refinanțării unor datorii și pentru finanțarea capitalului de lucru al companiei.

Acționarii companiei sunt convocați pe 20 februarie 2017 pentru a  aproba încheierea  contractului de facilități garantate reutilizabile multivalutare de credit și de emitere de scrisori de garanție cu BRD Groupe Société Générale și cu alte instituții de credit, financiare sau alte entități în calitate de creditori inițiali.

BRD are calitatea de aranjor mandatat principal, agent pentru celelalte părți finanțatoare, agent de garanție pentru părțile finanțatoare, bancă emitentă a scrisorilor de garanție, intermediar și creditor inițial, potrivit convocatorului Adunării Generale Extraordinare a acționarilor.

Destinația noului credit este, între altele, refinanțarea sau preluarea scrisorilor de garanție bancară în sold emise în baza unui contract de credit încheiat de Energomontaj la data de 26 februarie 2015, precum și finanțarea activității companiei.

Împrumutul urmează să fie garantat cu ipotecă mobiliară asupra unor bunuri mobile ale Energomontaj și anumite drepturi de creanță ale companiei, decurgând din contracte de furnizare de servicii și bunuri, dar și cu ipotecă imobiliară asupra unor construcții , chirii, creanțe. Valoarea garanțiilor urmează să acopere cel puțin 140% din valoarea împrumutului și a costurilor sale aferente.

În martie 2015, BRD-Groupe Société Générale, în calitate de aranjor principal mandatat, a semnat un contract de împrumut sindicalizat de 145 mil. Lei cu Energomontaj. Împrumutul a fost acordat în scopul finanțării activității și garantării proiectelor dezvoltate de companie.

La momentul respectiv,din consorțiu au făcut parte BRD-Groupe Société Générale, în calitate de aranjor principal mandatat, agent de garanție și banca emitentă, Allianz Țiriac Asigurări, Banca Românească, Bancpost și Groupama Asigurări în calitate de creditori.

Energomontaj, companie înființată în anul 1994, a înregistrat în anul 2015 o cifră de afaceri de 317,96 mil. Lei (71,5 mil.Euro) și o pierdere de 34,7 mil. Lei (7,8 mil.Euro), la un număr mediu de 1.986 de salariați, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice.

MedLife a semnat un împrumut de 11 mil. Dolari cu International Finance Corporation pentru finanțarea programului său de investiții și achiziții

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, a semnat pe 30 septembrie un împrumut în valoare de 11,11 mil. Dolari cu MedLife, lider în sectorul serviciilor private medicale, conform datelor făcute publice de către instituția internațională.

Noul împrumut al IFC, care deține și calitatea de acționar minoritar în MedLife, este destinat finanțării parțiale a programului de extindere a rețelei private de servicii medicale, estimat la 55 mil. Euro pentru perioada 2015 – 2017, plan care include noi achiziții în București, Craiova, Timișoara și Oradea.

Proiectul implică extinderea MedLife cu clinici și servicii de diagnosticare în “orașe de nivelul doi și trei din România pentru a îmbunătății accesul serviciilor companiei în România”, explică reprezentanții instituției financiare internaționale.

Împrumutul IFC este ultimul dintr-o serie începută în 2006 și a fost aprobat de către board-ul instituției financiare internaționale pe 23 august.

MedLife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

Compania, aflată sub controlul familiei fondatoarei afacerii – medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, este în proceduri avansate de listare a unui pachet minoritar de acțiuni pe bursă, tranzacție ce ar permite exitul fondului de investiții Value4Capital (V4C).

Listarea MedLife este așteptată să aibă loc în perioada imediat următoare, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate de către companie sau de către autoritățile pieței de capital.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 2 octombrie că MedLife pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursă. De asemenea, pe 6 octombrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris că mandatul pentru listarea MedLife aparține unui sindicat de intermediere format de către Raiffeisen și Wood & Co. Avocații sindicatului de intermediere sunt Clifford Chance Badea, iar cei ai MedLife sunt cei ai Schoenherr în timp ce V4C este consiliat de casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, iar IFC a mizat pe serviciile Leroy & Asociații.

MedLife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Tranzacția de exit a fondului de investiții V4C din MedLife a atras un interes puternic anul trecut din partea fondurilor de investiții, nume ca PineBridge și Warburg Pincus ajungând în faze avansate ale negocierilor. Ulterior, către finele anului 2015 au început discuții pentru atragerea unui investitor puternic de talia grupului condus de Ion Țiriac, care are în spate lichidități estimate de ordinul sutelor de milioane de euro după exiturile din 2015 din UniCredit Țiriac Bank și Metro România, însă și această serie de negocieri a eșuat la începutul anului 2016. A intrat apoi în scenă BERD, unul dintre acționarii minoritari – cheie în multe afaceri dezvoltate de antreprenori români vezi cazurile Banca Transilvania sau grupul de firme Pehart Tec, care împreună cu fondul de investiții Mezzanine Management ar fi pus pe masa MedLife o ofertă pentru preluarea unui pachet minoritar în companie, favorizând exitul V4C, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alternativ, MedLife a început să lucreze la varianta listării pe bursă, idee despre care managementul companiei a vorbit și în anii anteriori.

Reprezentanții companiei nu au confirmat discuțiile avute în diferite rânduri cu investitorii, anunțurile MedLife concentrându-se până acum asupra principalilor indicatori financiari, a investițiilor, achizițiilor și a finanțărilor contractate până acum.

MedLife a ajuns în acest an la un vârf al împrumuturilor, după ce în luna martie a accesat un credit sindicalizat de 56 mil. Euro, în care băncile finanțatoare BCR,BRD, ING și Raiffeisen și-au împărțit în mod egal expunerile.

Banii împrumutați sunt utilizați pentru investiții în noi unități medicale, precum și în achiziții de operatori locali în contextul unui proces de consolidare al pieței locale în care s-au angajat și alți jucători, în special rețeaua Regina Maria. Apetit de achiziții susținut a demonstrat și Affidea, care tocmai a anunțat semnarea unui acord angajant de preluare a rețelei de centre Hiperdia, după achizițiile de anul trecut ale centrelor Phoenix și Sanmed.

Campania de achiziții a MedLife a vizat până acum Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov (2010), grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center, clinicile stomatologice Dent Estet, respectiv pachetul de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri (în 2016).

BCR și IFC au jucat roluri – cheie în seria de finanțări care au dezvoltat afacerea MedLife.

IFC a mai acordat MedLife împrumuturi în 2006 și în 2010.

În anul 2006, în cadrul unui proiect de finanțare cu o structură complexă, IFC a acordat MedLife un împrumut în valoare de 5 mil.Euro pe o perioadă de 10 ani, cu trei ani de grație pentru îmbunătățirea furnizării de servicii medicale pe teritoriul României. Contractul a fost semnat pe 16 octombrie 2016.

Tot atunci, divizia de investiții a Băncii Mondiale a intrat în acționariatul MedLife prin achiziția unui pachet de 20% din acțiunile companiei de servicii medicale private, pentru care a plătit 5 mil.Dolari.

În 2010, IFC a acordat MedLife un împrumut în valoare de 12,29 mil. Dolari. Contractul a fost semnat pe 30 iunie 2010.

MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Compania numără peste 3000 de angajați, din care 1300 sunt cadre medicale . Un procent de 80% din personalul medical este angajat în mod direct, fie cu normă întreagă sau parțială, iar 20% din forța de muncă este externalizată. Personalul externalizat este, în general, format din doctori, care lucrează și pentru alți furnizori de servicii medicale. Aproximativ 40% dintre angajați sunt femei, conform unui document al IFC care prezintă o sinteză a investiției în Medlife.

Pe piața serviciilor medicale private, MedlLife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

 

Ana Dumitrache, Country Head al CTP România

Bancherul BCR din spatele refinanțării achizițiilor CTP trece de cealaltă parte a mesei și se va ocupa de finanțările companiei imobiliare. Ana Dumitrache va avea pe mână portofoliul local de 250 mil. euro al liderului pieței de spații industriale

Ana Dumitrache, șef al departamentului de finanțări imobiliare din BCR, va împărți de la 7 noiembrie atribuțiile de coordonare a operațiunilor locale ale companiei imobiliare CTP cu șeful acestui grup, olandezul Remon Vos.

Din poziția sa în cadrul BCR, Ana Dumitrache este unul dintre cei mai puternici bancheri locali pe piața finanțărilor imobiliare, printre clienții băncii numărându-se jucători precum AFI, fondul de investiții Globalworth sau chiar CTP. Astfel, în urmă cu un an, BCR a refinanțat cu 56,1 mil. Euro achizițiile realizate de CTP pe piața locală. Acum, Ana Dumitrache va trece de cealaltă parte a mesei și va avea printre responsabilități finanțarea operațiunilor locale ale companiei, precum și dezvoltarea afacerilor, respectiv contabilitate.

Ana Dumitrache lucrează în BCR din 2009, iar în perioada 2005 – 2008 a fost director adjunct al diviziei de real estate din Volksbank România (bancă preluată în 2015 de către Banca Transilvania). Are o diplomă în jurnalism a Universității din București și are un MBA (master în administrarea afacerilor) cu specializarea Finanțe a Universității din Seattle (SUA).

În vara anului 2015, CTP a contractat un credit de 56,1 mil. Euro și încă aproape 1 mil. Euro pentru plata TVA, banii mergând pentru refinanțarea achizițiilor parcului logistic Cefin Arad (unde a fost rambursat un credit de 13 mil. Euro), a parcului Deva Logistic Center pentru aproape 2,5 mil. Euro, a parcului logistic ProLogis pentru circa 33 mil. Euro, respectiv a unui parc logistic la Turda unde împrumutul a fost de 1,4 mil. Euro.

Valoarea împrumuturilor contractate și a dobânzilor aferente ale CTP în România a crescut de la zero în 2014 la 110,97 mil. Euro în 2015.

Băncile cu expunere pe proiectele locale ale CTP sunt BCR (cu credite pe companiile CTPark Beta SRL, CT Park Bucharest West I SRL, Deva Logistic Center SA), BRD (cu expunere pe firmele  CTPark Bucharest SRL și H.E.E. (Mercury) Proprietăți SRL) și Raiffeisen Bank SA (cu CTP Park Alpha SRL, unde expunerea este de circa 21 mil. Euro).

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții curente evaluate la circa 250 mil. Euro.

CTP dezvoltă proiecte industriale de clasa A în București și în orașele mari din țară, ținta companiei fiind să ajungă la un portofoliu local de suprafață închiriabilă de 1 milion metri pătrați în 2018. CTP are parcuri logistice în vecinătatea autostrăzii București – Pitești, dar a lansat proiecte importante și la Sibiu și Cluj – Napoca.

Piața imobiliară locală a devenit un motor de tranzacții pe segmentul de fuziuni și achiziții în contextul în care randamentele locale au atras atenția mai multor fonduri de investiții inclusiv a Blackstone sau Texas Pacific Group, care au venit aici să investească prin platforme regionale. În 2015, poziția de cumpărător de serviciu pe segmentul de spații comerciale a revenit fondului sud-african NEPI, pe segmentul imobilelor de birouri fondului de investiții Globalworth, condus de grecul Ioannis Papalekas, iar pe segmentul spațiilor industriale celor de la CTP.

alro_grafic_17122015 main

Un sindicat de bănci format din Raiffeisen, UniCredit, BT, OTP, Garanti, Intesa și Eximbank dau 137 mil. dolari lui Alro pentru a refinanța un împrumut BERD de 120 mil. dolari luat în 2010. BERD își taie expunerea pe producătorul de aluminiu

Un sindicat de bănci format din Raiffeisen Bank International AG, UniCredit Bank, BT, OTP Bank România, Garanti Bank, Intesa Sanpaolo România și Eximbank împrumută 137 mil. dolari producătorului de aluminiu Alro Slatina, una dintre cele mai mari companii din România, conform datelor înregistrate în Arhiva electronică de garanții reale mobiliare.

Grupul celor șapte bănci locale refinanțează astfel o facilitate de tip revolving contractată de Alro în 2010 de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în valoare de 120 mil. dolari. Prin această operațiune, BERD, unul dintre cei mai importanți creditori în economie, își taie expunerea pe Alro.

Pe lista celor mai mari creditori ai companiei se află și o altă instituție financiară internațională, în condițiile în care Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN) a acordat un împrumut în valoare de 60 mil. dolari.

Pe 14 decembrie, creditorii Alro – grupul celor șapte bănci locale și BCDMN – au încheiat o înțelegere privind ipotecarea acțiunilor aparținând unei serii de societăți care fac parte din grupul controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Astfel, pe lista garanțiilor pentru creditul de tip revolving multivalută în valoare de 137 mil. dolari sunt puse acțiunile Alum Tulcea, ale casei de comerț Conef, ipoteci imobiliare și pe acțiunile Alro.

Lista ipotecilor încheiate cu cele șapte bănci garantează toate obligațiile din contractul de credit de 137 mil. dolari până la suma maximă de 164,4 mil. dolari. În mod similar, garanțiile aduse la creditul de 60 mil. dolari luat de Alro de la BCDMN este acoperit cu ipoteci pe active până la un plafon maxim garantat de 72 mil. dolari.

Decizia privind aprobarea împrumuturilor a fost luată de acționarii Alro Slatina pe 30 octombrie.

Împrumutul Alro de 137 mil. dolari de la sindicatul format de Raiffeisen, UniCredit, BT, Garanti, OTP, Intesa și Eximbank este una dintre cele mai mari tranzacții de finanțare corporativă din acest an.

Astfel, compania petrolieră OMV Petrom a obținut în luna mai un credit sindicalizat multivalută de 1 mld. euro, acordat de un sindicat format din 17 bănci și aranjat de BRD, Societe Generale și UniCredit Bank Austria AG. Banii sunt destinați refinanțării unui împrumut din 2011.

În aprilie, o altă companie petrolieră – KMG International NV, care anterior activa sub numele de grupul Rompetrol, a încheiat o facilitate de credit revolving multivalută în valoare de 360 mil. dolari cu o maturitate de 3 ani, contractată de la un sindicat de bănci format din BCR, în calitate de coordonator, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Ţiriac Bank. Cele patru bănci și-au împărțit în mod egal expunerile în cadrul împrumutului dat kazahilor. Banii vizează refinanţarea unor credite existente şi pentru acoperirea nevoilor generale de finanţare.

O altă tranzacție majoră de finanțare are în centru grupul de telecomunicații RCS & RDS. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 17 iunie că RCS & RDS intenționează să împrumute aproximativ 1,2 mld. lei (circa 270 mil. euro) de la un grup de bănci din care fac parte UniCredit, ING Bank, Citibank și BRD, tot în scopul unei refinanțării unor credite mai vechi.

În august, BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank au acordat A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic din România, un credit sindicalizat în valoare totală de 127 mil. euro.

La finele lunii octombrie, Citibank, ING Bank și Societe Generale au participat fiecare cu 29,9 mil. euro la la creditul sindicalizat în valoare totală de 675 mil. lei (153,7 mil. euro) acordat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) distribuției de electricitate CEZ Distribuție.

Cu excepția companiilor mari, care deseori au calitatea de lider de piață în sectoarele în care activează, finanțările bancare – chiar și la dobânzi mai mici față de anii anteriori – rămân însă greu de accesat pentru firme, ale căror bilanțuri au fost ”stricate” de anii de după izbucnirea crizei economice în 2008.

Alro Slatina este o subsidiară a Vimetco NV, producător de aluminiu cu oprațiuni integrate pe verticală în România, China și Sierra Leone. Principala piață de export a Alro este Uniunea Europeană, cu livrări către Ungaria, Polonia, Grecia, Germania și România.

Compania a raportat după primele nouă luni ale anului o ușoară creștere a producției de aluminiu primar până la 203.100 tone, respectiv a producției de aluminiu procesat până la 59.800 tone.

Cifra de afaceri a Alro Slatina a crescut de la 1,44 mld. lei în primele nouă luni ale anului trecut până la 1,77 mld. lei în perioada similară a anului anterior. Compania a raportat, de asemenea, un profit net ajustat de 145 mil. lei față de o pierdere netă ajustată de 115 mil. lei în același interval de timp de anul trecut.

Rezultatele au fost obținute în condițiile unei scăderi ușoare a cotației aluminiului în acest an, contrabalansate însă de strategia companiei de a-și axa mixul de vânzări spre produsele cu valoare adăugată mare, susțin reprezentanții societății.

Pe bursa de la București, valoarea de piață a Alro este de 935 mil. lei. Vimetco deține 84% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea are o participație de 10,2%.

Firma de construcții Delta A.C.M. 93 împrumută peste 50 mil. euro de la BRD și Bancpost

Delta A.C.M. 93, una dintre cele mai mari firme românești de construcții,  a desemnat BRD Groupe Société Générale ca aranjor al unui credit sindicalizat în valoare de 230 mil.lei (circa 52 mil. euro), cu o durată de 2 ani.

Consorţiul este reprezentat de principalul  partener bancar al firmei, BRD Groupe Société Générale, în calitate de aranjor principal, bancă emitentă, agent şi agent de garanţie, şi de Bancpost.

Finanţarea asigură capitalul de lucru şi emiterea de scrisori de garanţie bancară pentru contractele încheiate de companie cu diverşi beneficiari.

Asistența juridică în cadrul tranzacției de finanțare a fost asigurată de către avocații Clifford Chance Badea.

Delta Antrepriză de Construcții și Montaj 93 SRL, una dintre cele mai mari firme de construcții din România, a fost înființată în 1993 și este cu capital integral românesc, în spatele acesteia fiind omul de afaceri Florea Diaconu.

În 2014, compania a raportat un profit net de 42,4 mil. lei (9,5 mil. euro) la o cifră de afaceri de 502,4 mil. lei (113 mil. euro) și un număr mediu de 1.396 de angajați.

Delta A.C.M. 93 dispune de un portofoliu de lucrări în valoare de peste 2 mld. lei (circa 450 mil. euro) pe piața internă și pe piețe externe precum Austria, Gabon şi Irak.

Pe lista proiectelor în derulare se află magistrala 5 de metrou din București, modernizarea centurii rutiere a Capitalei, parcul de distracții Water Park din Craiova, reabilitarea drumului național 56 Craiova – Calafat, autostrada Erbil – Koya din Irak sau lucrări edilitare la Angondje (Gabon).

Finanțarea corporativă acordată Delta A.C.M. 93 este una dintre puținele astfel de tranzacții de anvergură pe piața construcțiilor, unde ca urmare a scăderii puternice a sectorului după declanșarea crizei financiare un val de insolvențe a lovit firmele de profil.

Anul trecut, o altă mare companie de construcții cu capital românesc – Hidroconstrucția – a luat un credit sindicalizat cu destinație de capital de lucru de 60 mil. euro de la un consorțiu condus de BRD, din care făcea parte și firma de asigurări Allianz – Țiriac Asigurări.

BRD, unul dintre principalii finanțatori de pe piața construcțiilor, este a doua bancă din România după totalul activelor și subsidiară a grupului bancar francez Societe Generale. Are un portofoliu de 2,2 milioane de clienţi şi active totale de de 47,1 mld. lei la 30 iunie.  BRD a fost unul dintre aranjorii principali ai celei mai mari finanțări a unei firme locale – refinanțarea de 1 mld. euro pentru OMV Petrom, apoi a dat 90 mil. dolari către firmele KMG International (ex- Rompetrol Group) ca parte a unei sindicalizări de 360 mil. dolari, și este unul dintre creditorii care a oferit un împrumut sindicalizat de 127 mil. euro acordat împreună cu UniCredit către A&D Pharma.

Celălalt creditor al Delta A.C.M. 93, Bancpost, este subsidiara grupului elen EFG Eurobank. Bancpost este o bancă locală de top 10 în România după active. La finele primului trimestru, Bancpost avea un profit net de 2,3 mil. euro la active de 3,3 mld. euro, portofoliu de credite nete de 2 mld. euro, depozite în valoare de 1,8 mld. euro, o rețea de 158 de locații și 9 centre de afaceri, respectiv 2.373 de angajați.

Pentru finanțarea companiilor, Bancpost folosește atât bani atrași de la clienți în depozite, cât și linii de credit puse la dispoziţie de către instituţii financiare internaţionale precum BERD şi IFC.

Piața finanțărilor mari corporative este dominată de companiile din energie, telecomunicații, metalurgie și imobiliare, sectoare cu marje stabile de profit și rate de creștere anuală a veniturilor.

Răzvan Vedel (stânga) preia poziția de șef al portofoliului de clienți mari corporații din UniCredit Bank, deținută până în luna septembrie de către Ciprian Păltineanu (dreapta), care urcă în centrala băncii din Viena

Mutări între bancherii UniCredit de pe piața companiilor după plecarea lui Ciprian Păltineanu în ”centrala” de la Viena: Răzvan Vedel avansează ca șef pe finanțările pentru marile corporații, iar poziția de coordonare a finanțărilor pentru multinaționale a fost preluată de Narcisa Grigoraș

UniCredit Bank, una dintre cele mai puternice bănci de pe piața locală a finanțărilor corporative, l-a avansat pe Răzvan Vedel pe poziția de șef pentru marile corporații, ocupată până în septembrie de către Ciprian Păltineanu, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Postul are un rol – cheie în structurile de conducere ale subsidiarei locale a grupului bancar italian având în vedere ”greutatea” componentei de clienți – companii (corporate) în bilanțul băncii.

Păltineanu a fost promovat în ”centrala” de la Viena, UniCredit Bank Austria, care este acționarul majoritar și coordonatorul operațiunilor din Europa Centrală și de Est ale grupului UniCredit. Ciprian Păltineanu a coordonat finanțările corporative ale UniCredit Bank timp de patru ani, iar acum este director de dezvoltare pentru Europa Centrală și de Est în cadrul diviziei de finanțări corporative și de bancă de investiții.

Poziția de șef pe zona finanțărilor acordate corporațiilor mari înseamnă coordonarea departamentelor interne ale băncii dedicate multinaționalelor, companiilor mari românești, sectorului public și grupului instituțiilor financiare.

Răzvan Vedel provine din pepiniera locală de bancheri ai UniCredit. Vedel a făcut carieră până acum ca om de vânzări, remarcându-se ca director de vânzări și marketing în perioada 2001 – 2007 la UniCredit Leasing. Apoi, în martie 2007, a venit în bancă ca șef al departamentului companii locale mari din cadrul diviziei de corporate & investment banking, iar din noiembrie 2013 a trecut la coordonarea departamentului de clienți multinaționale.

Raportul băncii din 2013, ultimul făcut public indica împrumuturile pentru companii la 72% din portofoliul de credite al UniCredit Bank, tendința fiind însă de a reduce gradul mare de dependență al băncii de componenta de corporate.

Divizia de corporate & investment banking din UniCredit Bank este condusă de italianul Marco Esposito – vicepreședinte executiv și membru al Directoratului. În cadrul activității de corporate a băncii, cea mai mare pondere o reprezintă veniturile de la clienții corporații mari (circa 43% din portofoliul de corporate în 2013), urmate de clienții companii românești de talie mijlocie (24% din corporate în 2013), clienții internaționali (22%), clienții din imobiliare (10%) și instituțiile financiare cu o pondere de până la 3%.

Unicredit portofoliu corporate ponderi

IMM-urile sunt parte a diviziei de retail în cadrul băncii italiene.

După promovarea lui Ciprian Păltineanu la Viena, poziția de șef al departamentului multinaționale ocupată de Răzvan Vedel a fost preluată de către Narcisa Grigoraș, care în ultimii șase ani a condus departamentul multinaționale care cuprinde clienții mari din diferite industrii – bunuri de larg consum, farma, energie, utilități, agricultură, metalurgie, echipamente și infrastructură.

Datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că poziția de șef de departament la companii locale mari este deținută din noiembrie 2013 de către Răzvan Vioreanu, cea de șef de departament pentru clienții din sectorul public de către Dragos Sîrbu, iar Raluca Popescu este șefa departamentului de clienți internaționali.

O poziție de șef de departament în cadrul structurii dedicate corporațiilor mari este ocupată din 2011 și de către Șerban Tănăsescu, fiul fostului ministru de finanțe și vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții – Mihai Tănăsescu.

Reprezentanții UniCredit nu au putut fi contactați până la momentul publicării articolului pe marginea ultimelor numiri în plan intern.

UniCredit este una dintre cele mai puternice bănci pe piața finanțărilor corporative. Printre cele mai sonore tranzacții de finanțare la care a participat în acest an a fost creditul sindicalizat de 360 mil. dolari către firme din KMG International (fostul grup Rompetrol) la care UniCredit a participat cu 90 mil. dolari, o refinanțare sindicalizată cu BRD în valoare de 127 mil. euro către A&D Pharma, pe listă fiind și un împrumut sindicalizat de circa 270 mil. euro către RCS&RDS, precum și finanțări către grupul de firme al lui Jean Valvis, Alro, companii din alte sectoare de activitate.

Expunerile mari sunt împărțite de către bănci între ele, precum și cu banca – mamă, în cazul UniCredit Bank acest rol fiind jucat de către UniCredit Bank Austria AG.

În 2014, UniCredit Bank avea o cotă de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice era anul trecut de 5,7%, iar la depozite de 3,7%.

UniCredit Bank a realizat un profit net consolidat de 106,8 mil. lei (24 mil. euro) în primele șase luni ale anului, înainte de interesul minoritar.

Volumul activelor consolidate a ajuns la 30 iunie la 31 mld. lei (6,9 mld. euro), iar expunerea bilanțieră a portofoliului de credite este de 23,1 mld. lei (5,2 mld. euro), în creștere cu 1,1% comparativ cu finalul anului 2014. Depozitele atrase au ajuns la nivelul de 14,1 mld. lei (3,2 mld. euro), în scădere cu 11,2% comparativ cu finele lui 2014.

UniCredit a intrat în România în 2001 prin achiziția băncii turcești Demirbank. În 2005, italienii preiau banca germană HVB, a cărei proaspătă achiziție locală era Banca Comercială Ion Țiriac. În urma fuziunilor BCIT – HVB Bank România și a HVB Țiriac Bank România – UniCredit România ia naștere banca actuală UniCredit Țiriac Bank. Apoi, în 2013 și în 2014, preia în două tranșe portofoliile de retail, respectiv de corporate ale RBS Bank România.

În iunie 2015, Ion Țiriac și-a marcat exitul din bancă prin vânzarea pachetului de 45% din acțiuni, numele băncii devenind UniCredit Bank.

La nivelul pieței bancare locale, UniCredit este o bancă de top 5, care la finele anului trecut era aproape umăr la umăr cu Raiffeisen după cota de piață, însă la nivelul profitului Banca Transilvania și Raiffeisen se numără printre cele mai rentabile afaceri bancare.

Valvis împrumută 28 mil. euro de la UniCredit pentru a-și finanța planurile de extindere în piața de apă minerală, agricultură și producția de energie regenerabilă

UniCredit Țiriac Bank, unul dintre principalii creditori ai companiilor locale, a anunțat acordarea unui pachet de credite în valoare de 28 mil. euro grupului de firme deținut de omul de afaceri greco-elvețian Jean Valvis.

UniCredit Ţiriac Bank şi Valvis au finalizat negocierile privind acordarea finanțărilor ce vizează activitatea curentă a grupului, precum şi refinanţarea investiţiilor realizate în ultimii ani. Grupul Valvis desfăşoară operaţiuni în domeniul apelor minerale, agriculturii şi producţiei de energie regenerabilă, prin intermediul companiilor Carpathian Springs (care îmbuteliază Aqua Carpatica), Valvis Holding Distribution, Dorna Agri şi Terra Muntenia.

“Valvis Holding se află într-o etapă de dezvoltare şi expansiune, iar parteneriatul cu UniCredit Ţiriac Bank se doreşte a fi unul solid şi de durată. Valvis Holding, prin brandurile sale – cu precădere Aqua Carpatica – dovedeşte viziune, reuşind să schimbe paradigma de consum în categoria sa, impunându-se printr-o notorietate dovedită de cifrele de vânzări. Într-o piaţă specifică stagnantă şi conservatoare, Aqua Carpatica a înregistrat creşteri de vânzări spectaculoase de la an la an, iar 2015 se prevede a fi anul cu o creştere de aproximativ 50% faţă de anul trecut”, susține Jean Valvis, preşedintele Valvis Holding.

Cea mai mare parte a banilor, circa 18 mil. euro, are ca destinație îmbuteliatorul Aqua Carpatica, unde finanțarea are două componente – refinanțarea unor investiţii realizate la fabrica de la Panaci (localitatea Coverca, judeţul Suceava), respectiv o linie nouă de capital de lucru pentru susţinerea nevoilor de dezvoltare a companiei pe piaţa locală şi la export.

Portofoliul de piețe externe al Carpathian Springs include Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Japonia, China, state din Golful Persic, Rusia, Moldova, Germania și Ungaria, precizează Valvis. În 2014, compania a raportat o cifră de afaceri de 15,6 mil. euro și un profit net de 0,06 mil. euro la un număr mediu de 117 angajați.

O altă firmă din grupul lui Valvis, Dorna Agri, va avea la dispoziție un plafon de creditare de la UniCredit în valoare de 11,25 mil. lei (2,5 mil. euro) pentru finanţarea culturilor agricole, scontarea subvenţiilor ce urmează a fi primite de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), precum şi pentru acoperirea altor nevoi generale.

Dorna Agri a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 5,9 mil. euro și un profit net de aproape 0,03 mil. euro la 112 angajați.

”Agricultura şi industria alimentară reprezintă sectoare strategice ale României şi ne dorim să finanţăm din ce în ce mai mult aceste domenii şi, totodată, să fim un investitor şi mai relevant în economia românească. Brandul Aqua Carpatica a devenit sinonim cu apa minerală premium şi are un potenţial important de dezvoltare atât în ţară, cât şi la export”, a spus Andrei Svoronos, șeful departamentului de agricultură şi industrie alimentară din cadrul diviziei Large Corporate (Companii Mari) a UniCredit Ţiriac Bank și coordonatorul tranzacțiilor de finanţare acordate grupului lui Jean Valvis.

Alte aproximativ 7,5 mil. euro din pachetul de împrumuturi sunt contractate de celelalte firme din grup și au ca țintă refinanţarea unui proiect de producţie de energie regenerabilă, facilităţi de factoring şi linii de trezorerie pentru acoperirea riscurilor valutare, de dobândă şi a preţului cerealelor.

Produsele de hedging sunt folosite în mod uzual de marile companii multinaţionale pentru acoperirea acestor tipuri de riscuri şi devin tot mai solicitate şi pe piaţa locală, în contextul aprecierii dolarului, a dobânzilor foarte mici de pe piaţa interbancară şi a volatilităţii de pe pieţele financiare internaţionale, explică reprezentanții băncii.

Omul de afaceri cu cetățenie greacă și elvețiană și-a câștigat notorietatea de antreprenor în serie după crearea unor mărci precum apa minerală Dorna, vândută apoi către Coca Cola, sau a afacerii cu brânzeturi LaDorna, vândute chiar înainte de declanșarea crizei financiare către francezii de la Lactalis. Valvis Holding, deținut de Jean Valvis, operează pe piaţa locală din 1994.

În 2005, şi-a extins domeniile de activitate investind în Viti-Pomicola Sâmbureşti, care acoperă o arie de aproape 500 de ha de viţă de vie. Domeniile Sâmbureşti este marca cu care și-a făcut loc pe piața de vinuri.

În 2010, Valvis s-a reîntors cu Aqua Carpatica pe piața apelor minerale, unde o poziție solidă este ocupată de Romaqua Group, proprietarul mărcii Borsec.

Omul de afaceri a pariat apoi pe două din sectoarele momentului, în agricultură investind în zona Călăraşi prin compania Dorna Agri şi pe piața de energie regenerabilă prin intermediul Terra Muntenia.

UniCredit Ţiriac Bank, finanțatorul lui Valvis, este o bancă al cărei centru de greutate se află în piața creditelor corporative. A participat la cele mai mari tranzacții de finanțare din acest an pentru companiile din piața românească – refinanțarea de 1 mld. euro de la Petrom, pachetul de credite de 360 mil. dolari (din care UniCredit a dat un sfert) către companiile din fostul grup Rompetrol (acum KMG International NV) și o refinanțare de circa 270 mil. euro către RCS&RDS.

Pe piața creditelor corporative, UniCredit avea la finele lui 2014 o cotă de piață de 12,2%, mai mult decât dublă față de cota obținută la împrumuturile pentru populație.

Este una din cele mai mari bănci locale, ocupând la finele lui 2014 poziția a cincea cu cota de piață de 7,9%, calculată în funcție de valoarea activului net bilanțier, aproape umăr la umăr cu Raiffeisen Bank România, nr. 4 pe piață.

Grupul bancar italian UniCredit a preluat RBS Bank România în două tranzacții derulate în 2013 și 2014, iar în iunie a anunțat cumpărarea pachetului de 45% din acțiunile UniCredit Țiriac Bank deținut de Ion Țiriac, tranzacție în jurul valorii de 950 mil. euro, conform unor estimări disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2014, UniCredit Țiriac Bank a raportat un profit net de 18 mil. euro la active totale de 7,4 mld. euro.

Grupul Rompetrol este unul dintre cei mai activi clienți pe piața finanțărilor corporative. Sursă foto: Rompetrol.

Grupul Rompetrol dă lovitura pe final de an pe piața finanțărilor corporative și ia două împrumuturi de 400 mil. dolari. Kazahii iau de la cele mai mari bănci locale un credit nou de 250 mil. dolari și o refinanțare de 150 mil. dolari

Grupul Rompetrol a ajuns la un acord pentru contractarea unui pachet global de finanțări cu cele mai mari bănci locale, reușind la final de an să atragă cele mai mari finanțări locale corporative.

Astfel, firmele din grupul Rompetrol au contractat un împrumut nou de 250 mil. dolari, care are destinația de investiții, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Un alt împrumut din pachetul de finanțări sindicalizate se ridică la aproximativ 150 mil. dolari și este destinat refinanțării unei părți din creditele luate anterior, au mai spus sursele citate.

Împrumuturile au fost aranjate după ce grupul Rompetrol, controlat de kazahii de la KazMunaiGaz, au avut discuții cu un grup format din cele mai mari bănci locale de pe segmentul de finanțări corporative – Erste, BRD, UniCredit Țiriac Bank, Raiffeisen și ING Bank, susțin sursele MIRSANU.RO.

Creditele se înscriu în perioada de maturitate tipică pentru acest tip de împrumuturi, cu rambursare pe termen mediu.

Un anunț privind contractarea noilor împrumuturi de către Rompetrol urmează să fie făcut public în perioada imediat următoare.

Până la acest moment, una dintre cele mai mari finanţări corporative atrase în acest an era cea acordată combinatului chimic Azomureș Târgu Mureș,controlat de elveţienii de la Ameropa, care a contractat un credit sindicalizat de 75 mil. euro de la BCR și UniCredit Ţiriac Bank.

Grupul Rompetrol, ca şi alţi jucători mari din piaţă care rulează împrumuturi de valori mari precum Petrom sau RCS & RDS, îşi reîmprospătează periodic resursele pentru investiţii fie cu credite noi, fie prin refinanţarea ori înlocuirea unora dintre creditele mai vechi.

Rompetrol este al doilea jucător ca mărime de pe piața petrolieră din România, având în portofoliu rafinăria Petromidia cu acces la Marea Neagră și una dintre cele mai mari din Europa de Sud – est, o rețea de benzinării, divizie de petrochimie precum și operațiuni în domenii conexe, precum servicii și echipamente destinate pieței de energie și infrastructură. Kazahii au decis să-și concentreze operațiunile din România în jurul afacerii de bază – petrolul și să renunțe la participații sau companii care nu fac parte din acest focus.

În ultimii ani, piaţa finanţărilor corporative s-a îngustat mult pe măsură ce multe dintre companii au fost afectate de criză, iar bilanţurile lor s-au depreciat, iar bancherii au devenit mai atenţi la profilul de risc al clienţilor lor în condiţiile în care băncile au început să acumuleze un stoc tot mai mare de credite neperformante.

Sursă date și foto: Dentons.

Perry Zizzi, partener Dentons: Avem 15 mandate de tranzacții în imobiliare, din care 4 în sectorul de logistică. Vom vedea bănci care intră anul viitor pe piața românească

Anul 2015 se conturează ca un an major pentru imobiliare în România, iar activitatea investițională este în continuă creștere în acest sector, afirmă Perry Zizzi, partener al Dentons care coordonează departamentele de Real Estate și Finanțe & Bănci din cadrul biroului local.

”Avem circa 15 mandate de achiziție în real estate, din care 4 în logistică. Crește activitatea investițională în special pe segmentul de logistică, un exemplu în acest sens este și achiziția făcută recent de către P3. Anul 2015 ni se arată ca un an major în imobiliare în România”, a declarat în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Perry Zizzi, unul dintre cei mai cunoscuți expați din mediul de afaceri local.

dentons caseta topicuri

Avocatul american, cu o carieră de 19 ani în avocatura de afaceri, a revenit în luna iulie a acestui an pe poziția de partener la Dentons (fost Salans) în cadrul biroului din București după o perioadă de șapte ani petrecuți la Clifford Chance Badea, unde a ocupat, de asemenea, poziția de partener. Una din expertizele sale de bază este consultanţa acordată investitorilor internaţionali care au pe radar piaţa românească, unde sectorul imobiliar pune din nou în mişcare capitalul străin.

„Investitorii vânează yield-uri (randamente – n.r.), iar băncile vânează margini (de profit – n.r.), ambele rămânând atractive în România pe o bază ajustată a riscului. Imobiliarele sunt un domeniu fierbinte şi acesta va deveni şi mai fierbinte”, spune Perry Zizzi.

Potrivit acestuia, există un potențial major de tranzacții în logistică în partea de vest a României, zonă care cuprinde centre precum Craiova, Ploieşti, Arad, Timișoara, dar și în locaţiile din jurul Bucureștiului cu acces facil la autostrăzi.

„Logistica a fost vărul cel sărac la ultima creştere a pieţei imobiliare. Acum, este foarte mult focus din partea unui număr de investitori, inclusiv din categoria celor care investesc pentru prima dată. Nu sunt disponibile produse de o mare calitate instituţională aşa că mă aştept la mai multe dezvoltări – eventual chiar (interes – n.r.)speculativ până la finele anului viitor”, este de părere şeful departamentelor de Real Estate şi Finanţe & Bănci din cadrul biroului Dentons din Bucureşti.

Piaţa imobiliară locală înregistrează ritmuri diferite de evoluţie pe fiecare etaj în parte. Astfel, segmentul rezidenţial a rămas în urma altor sectoare, dar poate să revină pe creştere în măsura în care cererea revine, iar creditele bancare sunt mai accesibile. Din punctul de vedere al reprezentantului Dentons, dezvoltările de proiecte de birouri rămân de mare interes pentru investitori, chiar şi în oraşele secundare.

„În retail, investitorii şi băncile rămân un pic circumspecţi faţă de dezvoltările de centre comerciale dată fiind explozia prematură a segmentului în perioada 2006 – 2008. Formatele mari (big box – n.r.) se află mai în zona lor de confort, dezvoltările de mall-uri mai puţin”, explică Zizzi. CITIŢI AICI PROFILUL LUI PERRY ZIZZI.

Întrebat ce părere au clienţii săi despre finanţările bancare disponibile pe piaţă pentru susţinerea propriilor investiţii, reprezentantul Dentons a răspuns: „Investitorii se plâng de margini şi de ratele de îndatorare, ambele fiind neatractive pentru mulţi investitori. Aţi observat desigur că NEPI a preferat să plătească 150 mil. euro în numerar pentru Promenada decât să folosească pentru achiziţie finanţare bancară. Aşteptarea este ca aceşti termeni să se îmbunătăţească. Nu aş fi surprins să văd marginile să scadă la 250 (puncte de bază – n.r.) într-un an de acum încolo, iar raportul dintre valoarea împrumutului şi valoarea proprietăţii imobiliare se îndreaptă deja dincolo de 60%”.

Dacă băncile au probleme în a atrage clienţii pentru a da credite, când vine vorba de investitori interesaţi de preluări pe piaţa instituţiilor de credit, situaţia se schimbă.

Anul viitor vom vedea cel puţin o bancă străină intrând pe piaţa din România, susţine şeful departamentului de Bănci & Finanţe al biroului Dentons din Bucureşti. CITIŢI AICI PROFILUL DENTONS.

Peisajul bancar local este acum dominat de tranzacţiile cu pachete de credite neperformante, dar în acelaşi timp, pe piaţă mai multe bănci sunt de vânzare. Astfel, austriecii de la Volksbank trebuie să-şi vândă banca din România până la 31 decembrie 2015, National Bank of Greece are termen pentru Banca Românească până în 2018, alte bănci elene ar putea fi nevoite să facă demersuri similare la nivel local, iar Carpatica se pregăteşte de fuziune cu Nextebank – bancă intrată recent în portofoliul administrat de Axxess Capital. De asemenea, şefii unora dintre băncile mari şi mai mulţi analişti din piaţa financiară se aşteaptă ca numărul ţintelor de preluare să crească în a doua jumătate a clasamentului de bănci după cota de piaţă, unde sunt mai puternice presiunile privind nevoia de capitalizare asupra căreia insistă banca centrală.

Perry Zizzi nu a spus însă cine este banca străină care îşi va face apariţia pe piaţa românească în 2015 sau ce ţinte are.

Cum stau în cifre departamentele coordonate de Zizzi în Dentons

”De la venirea ca partener la Dentons, în aria de practică pe care o coordonez au apărut 4 noi tranzacții și 3 clienți noi în portofoliu. Sperăm să extindem lista noastră de clienți activi în termeni de bănci și finanțatori. Ca procentaj din bugetul biroului nostru, ne așteptăm ca portofoliul de real estate și finanțări să crească, dar încă nu este clar cu cât”, afirmă Perry Zizzi.

Departamentul de real estate a avut în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie o pondere de 22% din veniturile biroului Dentons din Bucureşti, în timp ce aria de Bănci & Finanţe a contribuit în aceeaşi perioadă cu 10% din încasări.

„Echipa de real estate este formată din 10 oameni, în timp ce echipa de Bănci şi Finanţe are opt membri. Cei mai mulţi dintre noi lucrează în arii multiple de practică. Eu, de exemplu, fac parte atât din echipa de Real Estate, cât şi din cea de Bănci”, explică modul de organizare partenerul Dentons.

În total, biroul din Bucureşti are un personal format din 30 de oameni. Conducerea biroului Dentons din Bucureşti este asigurată de către opt parteneri, din care patru sunt parteneri locali, iar alţi patru sunt parteneri în reţeaua globală a Dentons. Perry Zizzi este unul dintre cei patru parteneri globali ai Dentons. Biroul Dentons din Bucureşti este condus de către Anda Todor, care ocupă poziţia de managing partner din 2008.

Dentons mizează pe atu-ul reţelei în lupta pentru clienţi pe piaţa locală a serviciilor avocaţiale

Cea mai sonoră tranzacție în care a fost implicat de la revenirea sa la Dentons este achiziția de către P3 de la grupul austriac CA Immo a unui portofoliu de trei proiecte de logistică în Polonia și România, din care cel mai mare este localizat în apropierea Bucureștiului lângă autostrada care leagă Capitala de Pitești. P3 este o companie specializată în dezvoltarea și administrarea de proiecte de logistică în Europa.

Portofoliul cumpărat de P3 totalizează 467.000 de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă şi aproximativ 165 hectare de teren pentru dezvoltare. Din acest portofoliu, Bucharest Park, proiectul preluat în România, înseamnă 215.000 de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă ocupată aproape integral şi 40 de hectare de teren pentru dezvoltare, situat lângă autostrada Bucureşti – Piteşti. Aceasta este o conexiune de transport importantă pentru tranzitul mărfurilor pe coridorul dintre Dresda (Germania) şi Instanbul (Turcia), care leagă Europa de Vest şi de Nord cu sudul Europei, cu Orientul Mijlociu şi, mai departe, cu Asia.

„În tranzacția cu P3, au lucrat 4 birouri din rețeaua Dentons – Praga, Varșovia, București şi Londra. Aproximativ jumătate din personalul biroului din București a lucrat la tranzacția P3 din regiune, care a acoperit o expertiză  variată – corporate, real estate, banking & finance”, afirmă şeful Departamentelor Real Estate şi Bănci & Finanţe al biroului Dentons din Bucureşti.

Reţeta Dentons de tranzacţii generate în reţea de clienţii săi internaţionali este principala armă folosită în concurenţa cu alte firme, în special cu cele locale.

„Credem în piaţa românească, fiind aici de mai multă vreme decât oricare altă firmă internaţională majoră. Este un nivel în creştere de specializare printre avocaţii români şi au apărut unele firme de tip boutique, care sunt bine privite. Prin această prismă, piaţa de servicii juridice se maturizează”, subliniază Perry Zizzi.

El adaugă că litigiile şi rezolvarea disputelor au devenit o arie de practică importantă pentru Dentons, pe măsură ce clienţii internaţionali au cerut o abordare mai sofisticată şi strategică, nu doar tactică, în ceea ce priveşte procesele dificile.

„Reţeaua de birouri extinsă şi solidă a Dentons ne permite să ajungem în expertiză de litigii şi tehnici pe care firmele locale care nu le pot oferi. Una este să apari la o audiere pentru a argumenta în faţa unui judecător şi un lucru cu totul diferit este să planifici ceea ce argumentezi având în minte ce s-ar putea întâmpla peste alte cinci audieri”, punctează avocatul american.

De la intrarea pe piaţa românească şi până anul trecut, biroul local a aparţinut reţelei Salans, care în martie 2013 a fuzionat cu firma canadiană Fraser Milner Casgrain şi SNR Denton astfel luând naştere reţeaua globală Dentons.

Noua firmă internaţională dispune de o reţea de peste 80 de birouri în 50 de ţări, care cuprinde Africa, Asia Pacific, Canada, Asia Centrală, Europa, Orientul Mijlociu, Rusia, Comunitatea Statelor Independente, Marea Britanie şi SUA. Dentons are un personal format din peste 2.600 de avocaţi pe Glob, care acoperă 24 de sectoare şi 36 de practici, cele mai importante departamente ale sale fiind Energia, Bănci & Finanţe, Imobiliare şi Asigurări.

Sursă :  Azomureș.

Azomureș ia un credit sindicalizat de 75 mil. euro de la BCR și UniCredit Țiriac Bank pentru modernizarea celor două fabrici de amoniac

Producătorul de îngrășăminte chimice Azomureș Târgu Mureș, controlat de elvețienii de la Ameropa, a contractat un credit sindicalizat de 75 mil. euro pentru finanțarea planurilor de investiții privind modernizarea celor două fabrici de amoniac.

Contractul de finanțare a fost semnat astăzi și se va derula pe o perioadă de zece ani.

Tranzacția a fost intermediată de către BCR în calitate de coordonator, iar aranjori mandatați sunt BCR și UniCredit Țiriac Bank, potrivit unui comunicat comun al finanțatorilor și al Azomureș.

Consultanța juridică a băncilor a fost asigurată de către casa de avocatură Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu în colaborare cu Allen & Overy LLP. De cealaltă parte, Azomureș a fost asistată de către avocații de la Popovici, Nițu & Asociații.

Banii sunt necesari producătorului de îngrășăminte pentru investiții vizând instalațiile de amoniac, reducerea consumului energetic prin scăderea consumului de gaz metan, modernizarea sistemului de comandă și control automat al proceselor de producție. De asemenea, investițiile vizează majorarea capacității de producție a fiecărei instalații de la 900 tone pe zi la 1.050 de tone pe zi.

Lucrările de retehnologizare vor fi efectuate de către firma elvețiană Casale Group.

Azomureș a fost preluată în 2012 de către firma elvețiană Ameropa, acțiunile sale fiind ulterior delistate de la Bursa de Valori București.

BCR este cea mai mare bancă locală după active și se află în portofoliul austriecilor de la Erste. După ce în ultimii ani, banca a traversat un proces de restructurare intern pentru a-și optimiza costurile, din acest an, șeful Erste, Andreas Treichl, a dat semnalul că de acum este nevoie ca banca să se întoarcă în forță pe piața de creditare.

UniCredit Țiriac este una dintre cele mai puternice bănci pe piața creditelor corporative și este unul dintre finanțatorii tradiționali ai sectorului industrial local. UniCredit Țiriac ocupă poziția a patra în sistemul bancar local și a demonstrat în ultimul an apetit de achiziții pentru a-și extinde cota de piață prin preluarea în doi pași a afacerii RBS Bank România.  VEZI AICI PROFILUL DETALIAT AL UNICREDIT ȚIRIAC BANK.

Sursă : Guvernul României.

România a atras 1,5 mld. euro de pe piețele financiare la o dobândă de 2,97% pe an. HSBC, Raiffeisen, SocGen și UniCredit au avut mandatul de intermediere a tranzacției

Statul român a atras de la investitori 1,5 mld. euro prin vânzarea de obligațiuni pe 10 ani la o dobândă de 2,973% pe an, afirmă reprezentanții guvernului. Titlurile emise în euro au înregistrat un randament cu 0,72% sub nivelul de 3,701% pe an, obținut la ultima emisiune cu maturitate la 10 ani din luna aprilie a acestui an.

Banii atrași vor acoperi parțial din necesitățile de finanțare externe aferente anului viitor, consolidând nivelul rezervei financiare în valută.

Apetitul investitorilor pentru titlurile de stat româneşti ”a permis subscrierea rapidă, de 2,5 ori a volumului emis, ceea ce  s-a reflectat în obţinerea unor condiţii financiare atractive, fără a plăti prima de emisiune”, precizează reprezentanții guvernului.

Emisiunea a fost administrată de către băncile HSBC, Raiffeisen Bank International, Societe Generale şi Unicredit Bank. Avocații de la Clifford Chance Badea au asigurat consultanța băncilor la tranzacția de finanțare.

Aproape un sfert dintre investitorii interesați de obligațiunile românești provin din Germajia și Austria, urmați de britanici (18%), investitori din țările Europei Centrale și de Est (12%), Italia (10%), România (10%), investitori nerezidenți din SUA (9%), restul Europei (9%), Benelux (5%), respective Asia și Orientul Mijlociu (4%).

Pe categorii de investitori, cea mai mare parte din obligațiuni au fost cumpărate de către administratorii de fonduri (62%), fondurile de asigurări și de pensii (21%), bănci (13%), bănci centrale și alte tipuri de investitori (4%).

Elvețienii de la Ameropa au cumpărat acum doi ani combinatul chimic Azomureș de la Târgu Mureș. Sursă foto: Azomureș.

Ameropa Holding ia un credit de 200 milioane de franci elvețieni de la Credit Suisse și de la alți finanțatori, pe care îl garantează cu acțiunile Azomureș

Casa de comerț elvețiană cu cereale și îngrășăminte chimice Ameropa Holding, acționarul majoritar al combinatului chimic Azomureș Târgu Mureș, va garanta cu acțiuni Azomureș un credit de 200 milioane de franci elvețieni (circa 165,6 milioane de euro) luat de la Credit Suisse și alți finanțatori. Contractul de credit se va încheia în jurul datei de 25 august, potrivit deciziei acționarilor publicată în Monitorul Oficial.

Creditul este luat pentru refinanțarea unei facilități de credit contractat în 2013, iar o parte din bani este destinată finanțării parțiale a patru bilete la ordin prin împrumuturi între companiile Ameropa și Pelican, cei doi acționari ai Azomureș. Ameropa deține 98 % din acțiunile Pelican. Avocații care au asigurat consultanța juridică pentru Ameropa sunt firma Popovici, Nițu & Asociații.

Creditul este garantat cu acțiunile pe care cei doi acționari le dețin la Azomureș, precum și drepturile și interesele care rezultă din aceste acțiuni, dividendele.

Compania elvețiană Ameropa Holding deține 0,00002 % din acțiunile Azomureș, acționarul majoritar fiind compania Pelican Fertilizers GmbH, deținând 99,99998 % din acțiuni.

Azomureș a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri de 1,6 miliarde lei (362,07 milioane euro), înregistrând un profit de 104,6 milioane lei (23,67 milioane euro), la un număr de 2.457 angajați. Profitul se diminuează la mai mult de jumătate comparativ cu valoarea înregistrată în 2012, de 244 milioane lei (54,76 milioane euro), potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe. Datele au fost calculate folosind cursul mediu al anului 2013, de 4,4190 lei/euro, respectiv 2012, de 4,4560 lei/euro.

Înființată în 1962, Azomureș este un combinat de producere a îngrășămintelor chimice. În anul 1998, compania este privatizată, iar din 2012 aceasta este deținută de Ameropa AG. Ulterior achiziției, elvețienii au delistat acțiunile Azomureș de pe bursa de la București.

Ameropa a fost înființată în anul 1948, afacerea dezvoltându-se în jurul comerțului cu cereale și îngrășăminte. Compania vinde anual zece milioane de tone de îngrășăminte și zece milioane de tone de cereale, având  4.875 de angajați.

BERD acordă o finanțare de 20 milioane de euro francezilor de la Soufflet

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) va acorda o finanţare de 20 de milioane de euro grupului francez Soufflet, pentru extinderea producţiei de cereale şi a reţelei de depozite pentru cereale din România, Polonia şi Ucraina, potrivit unui comunicat al instituției.

Proiectul grupului francez vizează consolidarea afacerii din cele trei ţări prin crearea unei noi companii, International Grains Silos, în care BERD va deţine o participaţie de 35%.

Soufflet are în plan dezvoltarea unui lanţ integrat de producţie a malţului în regiunea în care investeşte BERD.

„Acest nou acord ne va permite să intensificăm cooperarea pe care o avem cu Soufflet, care până acum s-a dovedit a fi una de succes. Producătorii din regiunea unde acţionează BERD, care are un potenţial agricol ridicat, vor avea de câştigat în urma înfiinţării acestui lanţ integrat, care asigură o infrastructură îmbunătăţită”, a declarat Gilles Mettetal, directorul BERD pentru agricultură.

Astfel, Soufflet vizează recoltarea de la fermieri, procesarea în silozuri şi producerea malţului, cu scopul de a vinde produsele pe pieţele de export sau către fabricile de bere.

„Acest proiect confirmă rolul pe care BERD îl are asupra sectorului agricol din Europa de Est. Parteneriatul nostru cu BERD asigură un sprijin important grupului, pentru dezvoltarea producţiei de cereale şi a exportului în regiune”, a afirmat Laurent Bernasse, directorul financiar al Soufflet.

În România, grupul francez este prezent pe piaţa românească încă din1998, iar în iulie 2009 a deschis cea mai mare fabrică de malţ din Buzău, Soufflet Malț România SA, după o investiţie de 60 de milioane de euro şi cu o capacitate de producţie anuală de circa 105.000 de tone. Compania a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 175,8 milioane de lei (39,8 milioane de euro) şi un profit net de 2, 35 milioane de lei (531,4 mii de euro) la un număr mediu de 25 de angajați.

BERD a investit până acum peste 8 miliarde de euro în proiecte de dezvoltare a sectorului agricol, inclusiv în România. De asemenea, instituția financiară internațională nu este doar finanțator pentru companiile locale, fiind unul dintre cei mai mari investitori internaționali în sectoare strategice ale economiei.

Dezvoltatorul imobiliar AFI Europe are planuri de extindere pe piața Bucureștiului cu imobile de birouri. Sursă foto: AFI Europe.

Proprietarul centrului comercial AFI Palace Cotroceni ia de la BCR finanțări de 32 milioane de euro pentru finalizarea a două imobile de birouri în București

Compania de dezvoltare imobiliară AFI Europe contractează de la BCR finanțări de 32 de milioane de euro pentru finalizarea imobilelor de birouri AFI Park 2 și AFI Park 3. Pentru clădirea AFI Park 2, dezvoltatorul va lua un credit de investiții de 17 milioane euro, iar pentru AFI Park 3 un împrumut de dezvoltare de 15 milioane euro, au declarat reprezentanții BCR.

„Suntem bucuroşi că am găsit partenerii potriviţi şi proiectul care ne-a permis să folosim expertiza noastră imobiliară. Mai mult decât atât, avem un parteneriat amplu la nivelul Grupului Erste cu AFI. Apreciem calitatea proiectelor pe care le livrează şi abordarea profesionistă “, spune Ana Dumitrache, Șef Departament Finanțări Imobiliare din cadrul BCR.

Avocații de la RTPR Allen & Overy, biroul local al firmei de avocați londoneze din Magic Circle, au asigurat consultanța juridică pentru BCR în tranzacția de finanțare.

Compania AFI Europe este prezentă şi în România din anul 2005, având sub operare AFI Palace Cotroceni, unul dintre cele mai mari centre comerciale din România, și AFI Palace Ploiești. Compania este în curs de a-și extinde portofoliul de proprietăți locale cu proiectul de birouri AFI Business Park care va totaliza o suprafață de 65.000 metri pătrați de birouri.

Pe piața imobilelor de birouri din București, în ultimii ani au intrat în circuit mai multe clădiri mari, printre care Sky Tower din zona Floreasca sau turnul de birouri din Piața Victoriei, aflat în portofoliul omului de afaceri elen Ioannis Papalekas, unul dintre cei mai puternici investitori de pe piața imobiliară.

Investitorul israelian AFI Europe este activ local prin intermediul mai multor proiecte imobiliare, unele din ele aflate deja în fază operațională, altele în stadiu de plan sau în diferite faze de execuție. Harta afacerilor AFI Europe în România cuprinde locații de birouri, rezidențiale sau comerciale din București, judeșul Ilfov, Ploiești și Arad.

Cea mai importantă operațiune locală rămâne fără dubii centrul comercial mall-ul AFI Palace Cotroceni, afacere administrată de Cotroceni Park SA, care a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 136,09 milioane de lei (30,8 milioane de euro), un profit net de 128,87 milioane de lei (29,16 milioane de euro) la un număr de 30 de angajați.

BCR, cea mai mare bancă după valoarea activelor, face parte din grupul bancar austriac Erste. Activele sale se situează la aproximativ 14,4 miliarde de euro. Banca a raportat pentru primul semestru o pierdere de 276,6 milioane de lei (61,9 milioane de euro). Stocul de credite al băncii era la 30 iunie de 35,6 miliarde de lei (8,1 miliarde de euro), în scădere cu 5,7% în ultimul an. Șeful BCR, Tomas Spurny afirma cu ocazia publicării rezultatelor pe primul semestru că banca pe care o conduce intenționează să își îmbunătățească ”capacitatea competitivă” pe segmentul creditării adresate companiilor și persoanelor fizice.

Imobilul de birouri cu șapte etaje de pe malul Lacului Floreasca urmează să fie finalizat până la finele anului. Sursă foto: Ethos House.

Dezvoltatorul imobiliar Ethos House ia finanțări de 1,5 milioane euro de la Garanti Bank pentru finalizarea imobilului de birouri de lângă lacul Floreasca

Compania de dezvoltare imobiliară Ethos House ia finanțări de 1,5 milioane de euro de la Garanti Bank pentru a finaliza un imobil de birouri pe malul lacului Floreasca, în nordul Capitalei.

Pachetul de finanțări noi este compus din majorarea unui împrumut de 3 milioane de euro cu încă un milion de euro, respectiv de contractarea unui credit nou de 500.000 euro de la aceeași instituție de credit pentru acoperirea TVA-ului aferent investiției, potrivit deciziei acționarilor din 1 august publicate în Monitorul Oficial.

Garanțiile aduse pentru aceste credite sunt reprezentate de capitalul social al companiei în valoare de 25.000 euro, terenul pe care se ridică investiția, precum și un imobil aparținând acționarilor situate în București pe strada Polonă.

Ethos House SRL este deținută în proporție de 100% de către societatea Ethos House Investments SA, ale cărei acțiuni sunt în posesia investitorilor Dan și Radu Ionescu. Administratorul Ethos House Investments este grecul Gkotsis Anastasios.

Proiectul de birouri aflat în derulare în nordul Capitalei are ca termen de finalizare ultimul trimestru al acestui an. Imobilul are parter și șapte etaje și dispune de spații de birouri pe o suprafață de 8.000 de metri pătrați. El este situat la o distanță de aproximativ 200 de metri de Promenada Mall, centru comercial care a intrat pe piață în urmă cu un an.

Ethous House SRL, companie înființată în 2012, a înregistrat anul trecut venituri totale de 137.792 lei (31.181,71 euro) și o pierdere de 271.057 lei (61.338,99 euro), potrivit bilanțului său făcut public.  Datele au fost calculate la cursulmediu al anului 2013, de 4,4190 lei/euro.

Filiala de servicii de mentenanță a Transelectrica extinde un credit de la ING cu 5 mil. lei

Societatea pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport  “SMART” majorează un credit de 19 milioane de lei (4,3 milioane de euro, calculat la cursul zilei de 4,4085 lei/euro) luat de la ING  Bank cu suma de 5 milioane lei (1,13 milioane euro), potrivit unei decizii luate în Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor din 31 iulie publicate în Monitorul Oficial.

Proprietarul SMART este Transelectrica, firma controlată de stat care deține monopolul transportului și al tranzitului de electricitate din România. Acționarii nu au fost de acord ca filiala Transelectrica să împrumute de la compania – mamă 6 milioane de lei (1,36 milioane de euro).

La finele anului 2013, compania SMART SA înregistra o cifră de afaceri de 114,15 milioane lei (25,83 milioane euro), un profit de 6,58 milioane lei (1,49 milioane euro) la un număr de 877 angajați, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe. Datele au fost calculate la cursul mediu al anului 2013 comunicat de BNR, de 4,4190 lei/euro.

Înființată în anul 2001, Societatea pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport ”SMART” desfășoară activități de mentenanță, reparații, expertizări și consultanță pentru aparate și echipamente de joasă, medie și înaltă tensiune, transformatoare, linii electrice aeriene și în cablu.

Firma – mamă, Transelectrica, a luat ființă în 2000 în urma spargerii fostei Companii Naționale de Electricitate (CONEL) în patru entități. Atunci au apărut pe piața de energie compania de stat pentru distribuția și furnizării de electricitate Electrica și producătorii de energie Hidroelectrica și Termoelectrica.

Grupul Aaylex Buzău activează pe piața de carne de pasăre cu una dintre cele mai cunoscute mărci locale de profil, Coco Rico. Sursă foto: Grupul Aaylex.

Procesatorul de carne de pui Aaylex Buzău majorează două credite luate de la BCR până la 30 milioane de euro

Compania de procesare și conservare a cărnii de pasăre Aaylex Prod Buzău majorează două credite până la valoarea de 29,61 milioane de euro. Creditele sunt luate de la BCR.

Acționarii aprobă prelungirea valabilității acestor credite și a unui alt împrumut până la 31 iulie 2015 în cadrul Adunării Generale a Acționarilor din 30 iulie, potrivit hotărârii publicate în Monitorul Oficial.

Pentru aceste finanțări, acționarii companiei mențin garanțiile constituite la contractarea lor, la care se adaugă o ipotecă imobiliară de 10,5 milioane de euro asupra unui imobil din Buzău.

Aaylex Prod a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 333,88 milioane lei (75,55 milioane de euro), înregistrând o pierdere de 25,88 milioane lei (5,85 milioane euro), la un număr de 704 angajați, potrivit bilanțului său făcut public. Datele au fost calculate la cursul mediu al anului 2013, de 4,4190 lei/euro.

Înființată înanul 2007, compania Aaylex Prod activează în domeniul prelucrării și conservării cărnii de pasăre. Aaylex Prod face parte din grupul de firme Aaylex alături de Avicola Buzău, sau Aaylex Distribution. Grupul și-a dezvoltat un lanț integrat pe verticală de activități de la fabrică de nutrețuri combinate, stație de incubație, ferme de creștere a păsărilor, abator, sistem propriu de logistică și de distribuție. În portofoliul grupului se află și Coco Rico, una dintre cele mai cunoscute mărci locale de pe piața de carne de pasăre.

Grupul Aaylex este unul dintre cei mai mari exportatori locali de carne de pasăre, livrările sale vizând în principal piețe din Uniunea Europeană, dar și din Balcani. Aaylex are în portofoliul său clienți precum lanțurile de comerț Auchan, Cora, Mega Image, Kaufland, Carrefour, Metro, Selgros, lanțul de restaurante fast – food KFC sau producători și procesatori din industria alimentară precum Angst și Cristim, conform datelor disponibile pe unul dintre site-urile companiei.

Producătorul de aspiratoare Electroargeș intenționează să extindă o linie de credit de la Banca Transilvania până la 7,5 milioane lei

Producătorul de aparate electrocasnice Electroargeș are în plan majorarea unei linii de credit contractate de la Banca Transilvania până la 7,5 milioane lei (1,7 milioane euro, calculate la cursulzilei, de 4,4006 lei/euro).

Linia de credit face parte din creditul “Plafon Global de Exploatare” , credit ce va fi contractat pentru o perioadă de 12 luni. Acționarii vor hotărî cu privire la această linie de credit în cadrul Adunării Generale Extraordinare a acționarilor din data de 10 octombrie. Acționarii vor mai decide și ratificarea unei hotărâri din 30 mai prin care compania decidea să contracteze un credit de 3 milioane lei (0,68 milioane euro, calculate la cursul zilei, de 4,4006 lei/euro), potrivit convocării publicate pe bursa din București.

Garanțiile care se aduc pentru contractarea liniei de credit sunt reprezentate de bunurile imobile ale companiei din municipiul Curtea de Argeș, unde își are sediul compania. De asemenea, sunt puse ipoteci pe utilaje, asupra încasărilor și soldului contului curent deschis de companie la BancaTransilvania, precum și asupra contractului de furnizare încheiat cu producătorul german de aparate de curățare Alfred Karcher.

Cel mai important acționar al Electroargeș este compania Bran Oil din Galați, cu un pachet de 29,68 %.

Acțiunile Electroargeș sunt tranzacționate pe bursa din București, cea mai recentă valoare a unei acțiuni fiind de 0,63 lei, capitalizarea bursieră fiind de 50,93 milioane lei (11,57 milioane euro, calculate la cursulzilei, de 4,4006 lei/euro).

În primul semestru, compania a raportat o cifră de afaceri de 86,3 milioane lei (19,33 milioane euro), un profit de 6,76 milioane lei (1,51 milioane euro) la un număr de 489 angajați, potrivit raportului semestrial publicat pe bursă. Datele au fost calculate la cursul mediu al primului semestru al anului 2014, de 4,4645 lei/euro.

Înființată în anul 1971, Electroargeș produce aparate electrocasnice, aparate de uz gospodăresc, aparate hoteliere și industriale, precum și alte unelte electrice.

Societatea de Construcții în Transporturi București restructurează un credit de 23 milioane de lei luat de la BRD

Societatea de Construcții în Transporturi București va putea restructura o linie de credit de 23 milioane de lei (5,22 milioane de euro, calculat la cursul zilei de 4,4054 lei/euro) de la BRD într-un credit pe cinci ani.

Creditul va fi plătit în sistem de două rate pe an, începând din data de 30 septembrie. Decizia cu privire la acest credit va fi luată de acționari în cadrul Adunării Generale Extraordinare din 15 septembrie, potrivit raportului publicat de companie pe bursa din București.

Garanțiile aduse de companie sunt reprezentate de un imobil din București și terenul aferent, ipotecă mobiliară asupra contractelor încheiate de Asocierea Van Oord Dredging and Marine Contractors BV -“ Societatea de Construcții în Transporturi București cu Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, ipotecă mobiliară asupra a 4,126 milioane acțiuni proprii, ipotecă asupra conturilor curente deschise de companie la BRD, precum și bilete la ordine emise pentru fiecare rată a creditului.

Principalul acționar al companiei este Do-Fi South-East Holding GmbH, cu o participație de 36,94 %. Printre acționari se mai află CCCF Drumuri și Poduri Timișoara, având 29,45 % din acțiuni, iar compania A.V.A.S. deține  2,27 % din acțiunile Societății  de Construcții în Transporturi București.  Acțiunile Societății de Construcții în Transporturi București sunt tranzacționate pe bursa din București, ultima valoare a unei acțiuni fiind de 3,6 lei/acțiune, iar capitalizarea bursieră este de 28,26 milioane lei (6,41  milioane euro, calculate la cursul la zi, de 4,4054 lei/euro).

La finele anului 2013, compania înregistra o cifră de afaceri de 88,37 milioane lei (19,99 milioane euro), înregistrând un profit de 244.389 lei (55.304,14 euro), la un număr de 454 angajați. Față de anul anterior, cifra de afaceri s-a redus la mai puțin de jumătate în condițiile în care valoarea acesteia în 2012 a fost de 202,18 milioane lei (45,37 milioane euro), potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe. Datele au fost transformate la cursul mediu anual al anului 2013, de 4,4190 lei/euro, respectiv 2012, de 4,4560 lei/euro.

Înființată în 1991, compania desfășoară activități de execuție căi ferate, drumuri, poduri, viaducte și a altor construcții.

Ager Leasing Giurgiu împrumută 5 milioane lei de la CEC pentru finanțarea furnizării de echipamente medicale către spitalul județean din Arad

Ager Leasing IFN din Giurgiu contractează un credit de 4,895 milioane lei (1,1milioane euro, calculate la cursul zilei de 4,3989 lei/euro) de la CEC Bank. Creditul este luat pentru finanțarea furnizării de echipamente medicale în leasing.

Echipamentele medicale vor contribui la dotarea Spitalului Clinic Județean din Arad. Creditul este luat pentru o perioadă de 10 ani, potrivit unei decizii a acționarilor Ager Leasing din 1 august, publicate în Monitorul Oficial.

Garanțiile aduse de acționari pentru contractarea creditului sunt reprezentate de ipotecă mobiliară asupra bunurilor finanțate, ipotecă asupra drepturilor de încasat din contractul de leasing care se va încheia între companie, SC Medicare Technics, Consiliul Județean Arad și Spitalul Clinic Județean din Arad, ipotecă asupra drepturilor de încasat din polițele de asigurare pentru echipamente medicale, ipotecă asupra soldurilor conturilor deschise de companie la CEC Bank.

Înființată în 1999, Ager Leasing IFN a raportat pentru anul trecut venituri de 43,93 milioane lei (9,94 milioane euro), un profit de 552.375 lei (125 mii euro),potrivit bilanțului său făcut public.Datele sunt calculate la cursul mediu al anului 2013, de 4,4190 lei/euro.

Producătorul de pâine Farinsan Giurgiu împrumută 11 milioane de lei de la Banca Transilvania pentru investiții și refinanțare

Producătorul de produse de panificație Farinsan Giurgiu contractează credite de 11,3 milioane lei (2,57 milioane euro, calculate la cursul zilei, de 4,3989 lei/euro) de la Banca Transilvania. Unul din credite reprezintă un credit de investiții de 7 milioane lei (1,6 milioane euro), iar acesta este contractat pentru refinanțarea unui împrumut luat de la o altă bancă.

A doua finanțare este o linie de credit de 4,2 milioane lei (0,95 milioane euro). Compania ia de la bancă linia de credit pentru refinanțarea și suplimentarea unui credit contractat de la o altă bancă. Acționarii au aprobat contractarea creditelor în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 12 martie, potrivit hotărârii publicate în Monitorul Oficial.

Garanțiile aduse de companie sunt active precum moară de cereale, fabrică de pâine, precum și terenurile aferente, precum și echipamente, utilaje,  respectiv un bilet la ordin.

La finele anului 2013, compania avea o cifră de afaceri de 61,25 milioane lei (13,86 milioane euro), înregistrând un profit de 548.014 lei (124.013,12 euro), la un număr de 158 angajați. Rezultatele financiare au fost calculate la cursul mediu anual pentru 2013 de 4,4190 lei/euro.

Înființată în anul 1996, compania Farinsan are ca obiect de activitate producerea făinii și a produselor de panificație. În portofoliul său se află marca de pâine și de produse din panificație Unopan.

Compania dispune de o unitate de producție (morărit) cu o capacitate de 200 de tone pe zi în comuna Comana din județul Giurgiu. De asemenea, Farinsan are și o unitate de producție în orașul Giurgiu, care se ocupă cu fabricarea produselor de panificație și patiserie, cu o capacitate de producție 60 de tone pe zi, conform datelor prezentate pe site-ul companiei.

Foraj Sonde din Târgu – Mureș contractează un credit de 2 milioane euro de la CEC Bank

Compania de extracție a petrolului brut și  gazelor naturale Foraj Sonde S.A. din Târgu – Mureș contractează un credit de 8,6 milioane lei (1,95 milioane euro, calculate la cursul de schimb oficial al zilei de 4,4008 lei pentru un euro) de la CEC Bank. Decizia cu privire la contractarea creditului a fost luată de acționari în data de 27 august în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Actionarilor, potrivit hotărârii publicate pe bursa din București.

Garanțiile aduse pentru acest credit sunt reprezentate de 4,15 hectare de teren, situat în  localitățile Ernei și Dumbrăvioara din județul Mureș, cesiune asupra creanțelor rezultate din contractele comerciale încheiate cu anumite firme, printre care Hunt Oil Company of România S.R.L. De asemenea, sunt aduse garanții de la Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați (FRGCIP) sau Eximbank, respectiv ipotecă asupra soldurilor creditoare prezente și viitoare ale conturilor deschise de companie la CEC Bank.

Acționarul majoritar al companiei Foraj Sonde este Aron Vasile,  acesta deținând 60,67 % din acțiunile companiei. Printre acționari se regăsesc și SC IOT- DOSCO SRL, care deține 19,66 % din acțiuni și Foradex Sud SRL, deținând 10,21% din capitalul social al companiei. Omul de afaceri Aron Vasile era cotat în 2011 în topul celor mai bogați 500 de oameni din România de către revista Forbes România.

Acțiunile Foraj Sonde S.A. sunt tranzacționate pe bursa din București, ultimul preț al unei acțiuni fiind de 6,4 lei pe acțiune, capitalizarea bursieră fiind de 28 milioane lei (6,36 milioane euro, calculate la cursul de schimb al zilei).

Înființată în anul 1995, compania înregistra la finele anului 2013 o cifră de afaceri de 118,4 milioane lei (26,8 milioane euro), înregistrând un profit de 1,5 milioane lei (0,34 milioane euro), la un număr de 610 angajați. Cursul de schimb la care s-au efectuat  transformările este cursul mediu anual pentru anul 2013.

Compania Construcții SA din Sibiu va contracta un credit de 20 de milioane de lei

Compania Construcții SA Sibiu va contracta un credit în valoare de 20 de milioane de lei (4,5 milioane euro). Finanțarea reprezintă un overdraft de 5 milioane de lei (1,1 milioane euro) și o linie de emitere scrisori de garanție în valoare de 15 milioane lei (3,4 milioane euro).

Acționarii vor lua în discuție contractarea acestui credit în data de 19 septembrie, potrivit convocatorului publicat pe bursa din București.

Garanțiile aduse de companie sunt reprezentate de unele echipamente tehnologice și construcții și două terenuri aflate în localitatea Sibiu, precum și construcțiile aferente.

Acționarul majoritar al companiei este Sinecon SRL, acesta deținând 95,4 % din acțiunile companiei.

Acțiunile companiei de construcții sunt tranzacționate pe bursă, ultima valoare a unei acțiuni fiind de 5 lei, ceea ce înseamnă o capitalizare bursieră de 5,4 milioane lei (1,2 milioane euro).

Cifra de afaceri înregistrată în primul semestru al acestui an este de 21,7 milioane lei, valoare aproape dublă față de cea înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut. Profitul net ajunge la 561.189 lei, dublându-se și acesta față de valoarea înregistrată în primul semestru din 2013, iar numărul de angajați în primul semestru al acestui an ajunge la 285.

Compania Construcții SA a fost înființată în 1950 sub denumirea Întreprinderea de Construcții a Sfatului Popular Sibiu, obiectul său de activitate fiind executarea de construcții publice și civile, poduri, amenajări hidraulice, construcții industriale.

Producătorul de ambalaje Tiger Someș ia facilități de factoring de 1,5 mil. euro de la UniCredit. Pe lista companiei, un proiect de investiții de 3,4 mil. euro finanțat din fonduri europene

Producătorul de ambalaje Tiger Someș Impex SA intenționează să își extindă activitatea și gama de produse printr-un proiect de investiții în valoare de 15,1 milioane lei (3,4 milioane euro), finanțat din fonduri europene. Acționarii au decis realizarea proiectului în data de 29 mai în cadrul Adunării Generale Extraordinare a acționarilor, potrivit hotărârii publicate în Monitorul Oficial.

În plus, acționarii companiei au decis contractarea a două facilități de factoring  în valoare totală de 1,5 milioane euro de la UniCredit Țiriac Bank. Una dintre facilități are valoarea de 1 milion de euro, iar cea de-a doua este contractată pentru o perioadă de 1 an și are valoarea de 500 mii euro.

De asemenea, reprezentanții Tiger Someș Impex au aprobat extinderea cu încă un an a două credite contractate de la UniCredit Țiriac Bank în  valoare totală de 2,7 milioane euro. De asemenea societatea mai obține de la UniCredit Țiriac Bank  scrisori de garanție bancară în valoare de 900 mii lei (203.716 euro).

Garanțiile aduse de companie  pentru aceste finanțări sunt ipotecă  mobiliară asupra conturilor bancare ale companiei deschise la UniCredit Țiriac Bank, cesiune de creanțe rezultând din relația cu debitorii, ipotecă imobiliară asupra bunurilor imobile ale companiei, teren în suprafață de 0,8 hectare situate în localitatea Cuzdrioara și construcțiile aferente, ipotecă mobiliara asupra unor echipamente,stocuri de materii prime, materiale.

Cifra de afaceri înregistrată de companie la finele anului 2013 era de 65,9 milioane lei (14,9 milioane euro), înregistrând un profit de 2 milioane lei (452.591 euro) la un număr de 64 de angajați.

Înființată în anul 1992, compania TIGER SOMEȘ IMPEX S.A. desfășoară activități în domeniul producerii și comercializării ambalajelor atât în țara, cât și pe plan extern.

Producătorul de mopuri și mături Parplast ia 1,3 milioane de euro de la Banca Transilvania pentru investiții

Producătorul de mopuri Parplast din Sighetu Marmației contractează finanțări în valoare de 1,3 milioane de euro de la Banca Transilvania, cea mai mare parte a banilor urmând să fie folosiți pentru investiții.

Acționarii companiei au aprobat în luna aprilie luarea unui credit de investiții de până la un milion de euro, precum și a unei linii de credit de 300.000 de euro pentru acoperirea nevoilor curente. Împrumuturile urmează să fie luate în exercițiul financiar 2014 – 2015 de la Banca Transilvania și vor fi garantate cu bunuri mobile și imobile ale Parplast.

Parplast este o companie care produce obiecte din lemn pentru uz casnic și gospodăresc, mase plastice și corpuri din lem pentru perii, mopuri, pensule, bidinele și mături. Originile companiei încep în 1927, când la Sighetu Marmației (județul Maramureș) funcționa o fabrică în domeniul produselor din lemn.

Compania și-a dublat începând cu 2011 capacitățile de producție prin punerea în funcțiune a două linii noi de producție – o linie de injecție mase plastice și o linie automată de producție de mopuri din bumbac și mopuri sintetice, potrivit informațiilor publicate pe site-ul companiei.

Parplast Sighetu Marmației a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei (0,5 milioane de euro) și un profit net de circa 20.000 de lei (peste 4.000 de euro) la un număr de 26 de oameni.

Producătorul de vinuri Domeniul Coroanei Segarcea contractează finanțări de la CEC de 20 milioane lei

Producătorul de vinuri Domeniul Coroanei Segarcea a luat finanțări de la CEC Bank în valoare de 20 milioane lei ( 4,6 milioane euro), bani folosiți pentru finanțarea activității companiei.

Mai exact, compania controlată de omul de afaceri Mihai Anghel, unul dintre cei mai mari proprietari de teren agricol din țară, a contractat un nou credit de 12 milioane de lei (2,7 milioane de euro) de la banca de stat.

De asemenea, acționarii producătorului de vinuri au aprobat luna trecută și suplimentarea unui credit luat anterior de la aceeași bancă cu suma de 8 milioane lei (1,8 milioane euro) de la nivelul inițial de 52 milioane lei (11,8 milioane euro).

Compania aduce ca garanții pentru aceste finanțări stocuri de vin în valoare de până la 20,3 milioane lei (4,6 milioane euro) , ipotecă pe conturile societății deschise la CEC Bank, garanție din partea Fondului de Garantare a Creditului Rural. La acestea se adaugă ipoteci pe mijloace fixe și pe contracte încheiate cu clienții săi, terenuri de 1,3 hectare în orașul Segarcea (județul Dolj), precum și pe construcțiile aferente.

Domeniul Coroanei din Segarcea a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de19,5 milioane lei (4,4 milioane euro) și un profit net de 406.260 lei (91.934 euro) la un număr de 72 de angajați

Înființată în 1999, Domeniul Coroanei Segarcea  desfășoară activități în producerea vinului, avându-l ca și acționar pe Anghel Mihai, deținătorul grupului  Comcereal Dolj, unul dintre cei mai importanți jucători din agricultură.

Romcab și-a prelungit cu un an finanțări de 70 milioane de lei de la EximBank

Producătorul de cabluri de cupru şi al cablaje Romcab Târgu Mureș și-a prelungit cu un an o linie de credit de 50 de milioane de lei și un împrumut de 20 de milioane de lei, ambele finanțări fiind contractate de la EximBank.

Linia de credit, contractată în 2011, a fost prelungită pe 6 iunie și este destinată finanţării cheltuielilor curente ale companiei. Romcab a acceptat o garanție de stat pusă la dispoziţie de EximBank în valoare de maximum 40 milioane de lei, care reprezintă maximum 80% din valoarea liniei de credit, potrivit hotărârii luate în adunarea generală extraordinară a acționarilor publicate în Monitorul Oficial.

Pentru prelungirea liniei de credit, garanţia va cuprinde ipotecă imobiliară pusă pe imobile ale companiei, pe echipamente și utilaje achiziționate în baza creditului, bilete la ordin emise de Romcab în favoarea băncii, precum şi conturi curente şi viitoare deschise la EximBank.

În ceea ce privește creditul pe obiect, în valoare de 20 de milioane de lei (4,5 milioane de euro) contractat în 2013 tot de la banca de stat, acesta este folosit în scopul finanţării contractelor încheiate de societate şi partenerii acesteia, acceptaţi în prealabil de Bancă. Pentru prelungirea acestuia, Romcab a garantat cu ipotecă mobiliară asupra creanţelor care provin din contractele finanţate din creditul de trezorerie şi ipotecă mobiliară asupra conturilor curente şi viitoare deschise la  EximBank. La această garanţie s-a mai adăugat si bilete de ordin.

De asemenea, Romcab nu poate să se divizeze, să fuzioneze și să decidă dizolvarea anticipată a societății, fără acordul prelabil al EximBank pe perioada garanţiei acordate de banca de stat. În acest sens, EximBank a acordat o garanție de 2,8 milioane de euro pentru contractarea unui credit în 2013 în valoare de 3,5 milioane de euro de la Banca Transilvania.

Compania cu sediul la Târgu Mureș, înfinţată în anul 1995, a înregistrat o cifră de afaceri la data de 31 decembrie 2013 de 466,5 milioane de lei (105,6 milioane euro), un profit de 21, 5 milioane de lei (4,9 milioane de euro) şi 349 de salariaţi. Acțiunile companiei sunt listate la Bursa de la București, pe piața bursieră Rasdaq.

Capitalizarea bursieră a companiei este de 48,8 milioane de lei (11,1 milioane de euro), iar principalii acţionarii companiei sunt Sadalbari SRL care deţine 69% din companie şi banca americană de investiții Morgan Stanley cu 19,8% din Romcab.

Una din companiile lui Verestoy Attila contractează finanțări de 3 milioane de euro

Producătorul de matrițe controlat de omul de afaceri Verestoy Attila, Matrița Odorheiu Secuiesc intenționează să contracteze finanțări de 13 milioane de lei (2,9 milioane de euro), potrivit unui anunț transmis BVB.

Acționarii companiei sunt convocați pentru astăzi să aprobe în cadrul Adunării generale extraordinare credite, contracte de leasing și factoring prin care să fie atrase fonduri pentru activitățile firmei.

De asemenea, aceștia va trebui să decidă asupra garanțiilor pe care compania va fi nevoită să le prezinte finanțatorilor.

Matrița SA din Odorheiu Secuiesc a fost înființată în 1975 ca o companie cu activități de reparații și întreținere a combinatelor chimice, respectiv cu producția de matrițe de vulcanizat anvelope și de injectat mase plastice. Din 1991, a devenit companie cu capital integral privat.

Proprietarul firmei este Verestoy Attila, om de afaceri care activează în mai multe domenii și este unul dintre cei mai cunoscuți politicieni ai UDMR din 1990 încoace. El deține 69% din acțiuni, un alt acționar important fiind Hajdu Zoltan Gyozo cu 15%.

Titlurile companiei sunt listate pe piața bursieră Rasdaq, unde capitalizarea acesteia este de 911.114 lei (207.647 euro) la un preț de 0,02 lei pe acțiune.

Pentru anul trecut, Matrița SA Odorheiu Secuiesc a raportat o cifră de afaceri de 21 milioane lei ( 4,8 milioane euro) și un profit net de 7.145 lei (1.617 euro), la jumătate față de rezultatul obținut în anul anterior. Personalul companiei număra 285 angajați la finele anului trecut.

Una din companiile lui Ștefan Vuza ia 20 milioane de euro de la Raiffeisen și Piraeus pentru investiții în electroliză și finanțarea activității

Producătorul din industria chimică Chimcomplex Borzești, parte a grupului controlat de omul de afaceri Ștefan Vuza, intenționează să contracteze mai multe finanțări de la Raiffeisen Bank și Piraeus Bank, în sumă totală de peste 20 de milioane de euro.

Acționarii companiei au pe agendă o adunare generală extraordinară pe 16 iulie pentru a aproba contractarea unui împrumut în valoare de 5 milioane de lei (circa 1,14 milioane de euro) pentru finanțarea activității curente de la Piraeus Bank.

Cea mai mare parte a banilor vine însă de la Raiffeisen Bank, de la care va fi contractat un împrumut la termen în valoare de 31,3 milioane de lei (7,1 milioane de euro), care are scadența în mai 2019. La acesta, se adaugă un avans în cont curent cu o valoare maximă de 5 milioane de lei (1,14 milioane de euro), scadent în luna mai a anului viitor.

Ca garanții pentru luarea creditelor, compania vine cu imobile, terenuri situate în localitatea Onești (județul Bacău), bilete la ordin emise de companie în favoarea băncii, încasări de la clienți sau chiar cu un lot format de 56 de vagoane. La acestea se adaugă garanții pentru facilitățile de credit la termen în sumă inițială de 5,6 milioane de euro pentru finanțarea proiectului de investiții în electroliză și pentru facilitățile de overdraft în sumă de 21,6 milioane de lei (aproape cinci milioane de euro), respectiv un credit la termen de 677.000 euro, toate contractate de asemenea de la filiala locală a grupului financiar austriac Raiffeisen.

În 1954 au fost puse bazele combinatului chimic Borzești, care acum face parte din grupul industrial SCR, patronat de către omul de afaceri Ștefan Vuza. Compania este listată pe piața bursieră Rasdaq, unde valoarea bursieră ajunge la 25 milioane de euro. Ultimele rezultate indică pentru primul trimestru o cifră de afaceri de 45,2 milioane de lei (10 milioane de euro) și un profit net de 216.000 lei (circa 50.000 de euro).

 

Un client de cursă lungă pentru bancheri: Transelectrica are planuri de investiții de 1,2 miliarde de euro pentru următorii zece ani

Compania de stat Transelectrica, care deține monopolul transportului de electricitate în România, a anunțat aprobarea unui plan de investiții în valoare de 5,3 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) până în 2023.

Planul de dezvoltare al rețelei energetice de transport a fost aprobat de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), iar valoarea estimată ca necesar de investiții nu include și investițiile aferente racordării la rețea a noilor utilizatori, care vor trebui să suporte de către aceștia prin plata tarifului de racordare la rețea, precizează reprezentanții Transelectrica.

Pe lista proiectelor de investiții figurează creșterea capacității de interconexiune cu statele vecine – Bulgaria, Ungaria, Serbia, și dezvoltarea de proiecte noi cu Republica Moldova, construirea de linii și stații electrice noi pentru evacuarea energiei produse în Dobrogea către zonele de consum din nordul și vestul României. De asemenea, este vizată întregirea inelului de 400 kv din jurul țării, precum și înlocuirea infrastructurii vechi instalate în anii 1960 – 1970.

Pe lista potențialilor finanțatori ai companiei vor intra bănci comerciale, Uniunea Europeană prin intermediul programelor de finanțare nerambursabilă, investitorii de pe piața de capital sau băncile internaționale de dezvoltare.

Compania va utiliza un mix adecvat și echilibrat pentru finanțarea investițiilor planificate, cu considerarea tuturor opțiunilor și instrumentelor oferite atât de piața financiară, cât și de programele de finanțare nerambursabilă operate de Uniunea Europeană”, afirmă oficialii Transelectrica.

Acționarii Transelectrica au aprobat deja un program multianual de finanțare prin emiterea de obligațiuni de 900 milioane lei (205,2 milioane euro). De asemenea, la 31 martie, soldul creditelor contractate pentru investiții era de 1,1 miliarde de lei (circa 250 milioane de euro).

Șefii companiei și-au stabilit ca obiective maximizarea atragerii de fonduri de europene pe proiectele eligibile de investiții, menținerea poziției financiare și a capacității de plată a creditelor care să permită menținerea sau îmbunătățirea ratingului de credit actual al companiei și scăderea costurilor de finanțare.

Ratingul Transelectrica acordat de agenția de evaluare financiară Moody ‘s este Ba2, cu perspectivă stabilă.

Compania are un istoric important pe piețele financiare, în condițiile în care a accesat constant împrumuturi de valoare mare pentru retehnologizare încă din primii ani după înființarea sa în 2000. De asemenea, Transelectrica a intrat în ultimii ani în atenția investitorilor de pe piața de capital, după listarea sa pe bursa de la București în 2006, operațiune urmată în 2012 de o ofertă public secundară de vânzare de acțiuni.

De asemenea, transportatorul de energie a raportat pentru primul trimestru venituri totale de 699 milioane de lei (155,2 milioane de euro) și un profit net de 136,5 milioane de lei (30,3 milioane de euro), în creștere cu circa 50%. Compania furnizează servicii de transport și tranzit de electricitate, respectiv este operatorul serviciilor de sistem la nivelul sistemului energetic național. Transelectrica operează o rețea formată din 8.759 kilometri de linii electrice aeriene, din care 425 kilometri sunt linii de interconexiune, 81 de stații electrice și 216 unități principale de transformare.

Capitalizarea bursieră a companiei este de 1,8 miliarde de lei (401 milioane de euro) la un preț de 24 lei pe acțiune. Acționarii Transelectrica sunt statul român prin Secretariatul General al Guvernului, cu 58,7 % din acțiuni, Fondul Proprietatea cu 13,5% din acțiuni, iar deținerile altor persoane juridice se ridică la 21,7%, printre acționarii semnificativi numărându-se și SIF Oltenia, cu 7,26%.

Trustul de Instalații Montaj și Construcții împrumută de la bănci 12 mil. euro pentru dezvoltarea de proiecte imobiliare

Compania clujeană Trustul de Instalații Montaj și Construcții contractează credite de 12 milioane de euro în vederea dezvoltării de proiecte imobiliare, investiția urmând să fie recuperată din vânzarea imobilelor.

Banii de la bănci vor fi folosiți pentru achiziția de teren, pe care urmează să fie construite imobile la cheie. Investiția nu trebuie să depășească nivelul de zece milioane de euro, au decis acționarii companiei în Adunarea Generală Extraordinară din 26 mai.

Potrivit aceleiași hotărâri, reprezentanții firmei clujene au fost împuterniciți să semneze contracte de garantare, necesare contractării împrumuturilor.

Trustul de Instalații Montaj și Construcții, companie înființată în 1992, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 38 milioane lei (8,6 milioane euro), mai puțin de jumătate comparativ cu valoarea înregistrată în anul anterior. De asemenea, compania a înregistrat în 2013 pierderi de 15,8 milioane lei (3,8 milioane euro), după ce în anul anterior era pe plus. Numărul de angajați al firmei este de 341 angajați, conform  ultimului bilanț publicat.

Societatea este controlată de către Gicu Agenor Gânscă, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din  Cluj – Napoca, al cărui nume este asociat în afaceri cu Horia Ciorcilă și Dorel Goia, fondatori ai Băncii Transilvania, potrivit unor informații publicate de Forbes.

Trustul de Instalații Montaj și Construcții are în portofoliu lucrări de montaj utilaje tehnologice, instalaţii tehnologice, încălziri, ventilaţii, electrice şi automatizări, conducte de transport gaze naturale, respectiv lucrări de alimentare cu apă potabilă.

Producătorul de vinuri Cotnari are în plan credite de 19 milioane lei în acest an. O treime din bani vor merge în investiții

Producătorul de vinuri Cotnari Iași are în plan pentru acest an contractarea de împrumuturi în valoare de 13 milioane de lei (2,9 milioane de euro), din care o treime reprezintă credite cu destinație de investiții.

Mai exact, compania intenționează să atragă finanțări de 13 milioane de lei (2,9 milioane de euro) pentru susținerea activității curente, respectiv 6 milioane de lei (1,4 milioane de euro) pentru programele sale de investiții, potrivit unei hotărâri a Adunării Generale a Acționarilor din 23 mai, publicate în Monitorul Oficial.

Cotnari Iași este unul dintre cei mai importanți producători locali de vin. Compania a raportat pentru anul trecut un profit net de 3,7 milioane de lei (837.293 euro) la o cifră de afaceri de 107,3 milioane de lei (24,3 milioane de euro), ambii indicatori înregistrând o creștere ușoară față de anul anterior. Acționarii Cotnari au decis ca 8% din câștigul realizat în 2013 să meargă spre acoperirea pierderii contabile și rezerva legală a companiei. Ultimul bilanț publicat indică un număr de 310 angajați.

Producătorul de ulei Argus Constanța discută luarea unui credit de 20 milioane de euro pe un an pentru finanțarea activității

Acționarii producătorului de ulei Argus Constanța vor discuta pe 4 august contractarea unui credit în valoare de 90 de milioane de lei (20,5 milioane de euro) pentru o perioadă de un an, bani ce urmează să fie folosiți pentru finanțarea activității curente.

Pe agenda Adunării Generale Extraordinare a companiei se găsesc mai multe finanțări, printre care prelungirea pe o perioadă de un an a unui alt împrumut în valoare de 7,5 milioane de lei (1,7 milioane de euro). De asemenea, urmează să fie supusă aprobării acționarilor Argus și ratificarea unei hotărâri din 16 iunie, când a fost decisă contractarea unui credit pe termen scurt în valoare de 30 milioane lei (6,8 milioane euro), destinat achiziției de materii prime. Tot atunci s-a decis și luarea unui plafon de scrisori de garanție bancară în valoare de 2 milioane lei (455.892 euro), potrivit convocatorului AGA.

Compania Argus este cotată la bursa de la București, capitalizarea bursieră a acesteia ajungând la 100,2 milioane lei (22,8 milioane euro) la un preț de 2,8 lei/acțiune.

Cei mai importanți acționari ai companiei sunt SIF Oltenia, cu o participație de 55,9%, urmat de fondul de investiții Business Capital for Romania Opportunity, cu 29,6 % din acțiuni, în spatele căruia se află omul de afaceri Florin Pogonaru și BCR.

Compania Argus Constanța a fost înființată în 1991, dar istoria fabricii de ulei Argus din Constanîa începe în 1943. Ultimul bilanț anual al companiei indică un profit net de 3 milioane lei (678.886 euro), în condițiile în care în anul anterior producătorul de ulei încheia cu pierderi de 30 de milioane de lei (6,7 milioane de euro). Cifra de afaceri a crescut în același interval de timp cu 7% până la 156,2 mil. lei (35,3 mil. euro) la un număr de 215 angajați.

Acționarul majoritar al Retrasib va rambursa împrumuturi la Piraeus din vânzarea acțiunilor către germanii de la SGB

Institut Proiect SA, acționar majoritar al producătorului de echipamente energetice Retrasib Sibiu, intenționează să ramburseze împrumuturi în valoare de 3,1 milioane de euro contractate de la Piraeus Bank din banii pe care îi va obține din vânzarea acțiunilor Retrasib către grupul german SGB – Smit International Gmbh.

Acționarii Institut Proiect SA, care are o participație de 50,46% la Retrasib, vor discuta pe 31 iulie într-o Adunare Generală Extraordinară vânzarea a 50.464.008 acțiuni din totalul de 100,01 milioane de acțiuni care corespunde capitalului Retrasib.

Pe 26 iunie, a fost încheiat un acord pentru acceptarea unei potențiale oferte publice de preluare voluntară între un grup de acționari care controlează împreună 55,36% din compania sibiană și grupul german, în condițiile în care prețul minim oferit este de 0,0768 euro pe acțiune.

Din grupul de acționari ai Retrasib care au semnat acordul cu grupul german fac parte pe lângă Institut Proiect SA și Hold Invest SRL, familia Buzoianu – Anca Dana Buzoianu, Călin Buzoianu (acționar Retrasib și Institut Proiect SA), respectiv Octavian Buzoianu, acționar Institut Proiect SA și președintele Consiliului de administrație al firmei.

Octavian Buzoianu a declarat zilele trecute că, după vânzarea Retrasib, banii vor fi investiți în alte proiecte, prioritar fiind Cluj Business Center, imobil de birouri din Cluj Napoca.

Retrasib Sibiu a fost înființată în 1895 și are activități în domeniul producerii de motoare și echipamente electrice. Venituriletotale ale Retrasib au fost în 2013 de 44,03 milioane lei (9,96 milioane euro) și un profit net înregistrat de 2 milioane lei (452.591 euro).Pentru 2014 este bugetat un profit net de 2,5 milioane lei (peste jumătate de milion de euro).
Compania germană SGB – SMIT International Gmbh produce transformatoare electrice și alte echipamente destinate pieței de energie și a luat ființă prin fuziunea în 2008 a companiei SGB,cu cea olandeză SMITH.

Una din firmele lui Ioan Niculae din agricultură ia credit de la Raiffeisen pentru finanțarea activității

Comcereal Prahova SA Ploiești, companie din grupul Interagro condus de omul de afaceri Ioan Niculae, va împrumuta 3 milioane de lei de la Raiffeisen Bank România pentru a-și finanța activitatea curentă, conform unui anunț transmis Bursei de Valori București.

Acționarii societății cu activități de comerț cu cereale, semințe și furaje au decis pe 30 iunie în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor contractarea unei asemenea facilități de credit sub formă de overdraft neangajant. Împrumutul de la Raiffeisen Bank este pe termen scurt și devine scadent pe 31 mai 2015.

Compania aduce ca garanții pentru împrumut terenuri intravilane în localitățile Ploiești, Mizil, Dumbrava, Florești, toate situate în județul Prahova, precum și cu ipoteci asupra creanțelor prezente și viitoare ale Comcereal Prahova, respectiv asupra stocurilor de cereale, plante oleaginoase și produse derivate.

Acțiunile Comcereal Prahova SA Ploiești se tranzacționează pe piața bursieră Rasdaq, compania având o capitalizare bursieră de 18,36 milioane de lei (4,18 milioane de euro). Principalul acționar la 31 decembrie 2013 al societății este Interagro SRL, cu o participație de 96,04% din acțiunile Prospecțiuni SA.

Pentru anul trecut, compania a raportat o cifră de afaceri de 31,03 milioane de lei (7 milioane de euro) și o pierdere de 5,15 milioane de lei (1,17 milioane de euro) la un număr de 85 de angajați, potrivit ultimului bilanț al companiei.

Compania face parte din grupul de firme controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, cotat ca unul dintre cei mai bogați români. Acesta are afaceri în mai multe domenii, în special în agricultură și industria chimică.

Prospecțiuni ia 12 milioane euro de la Unicredit și EximBank pentru refinanțare și susținerea activității curente

Prospecțiuni SA București, companie controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender, va contracta două credite în valoare totală de 11,6 milioane de euro de la Unicredit Țiriac Bank și Eximbank.

Unul dintre ele urmează să fie luat de la Unicredit Țiriac Bank, în valoare de 8,6 milioane de euro și este destinat refinanțării unui împrumut de 4,1 milioane de euro contractat de la BCR. O altă parte din fondurile atrase vor merge spre finanțarea unui credit furnizor destinat achiziției de echipamente SERCEL, precizează reprezentanții companiei printr-un comunicat transmis Bursei de Valori București.

De asemenea, acționarii Prospecțiuni au decis pe 26 iunie în Adunarea Generală extraordinară să aprobe și finanțarea acordului de garantare în vederea emiterii scrisorilor de garanție bancară, obținut de la BCR. Acordul urmează să fie majorat de la nivelul de 4 milioane de euro la 6 milioane de euro (27 milioane de lei), prin intermediul unui acord de garantare non cash revolving luat de la Unicredit Țiriac Bank.

Compania aduce ca garanții 6 imobile situate în București, cu terenurile aferente care însumează 36,8 hectare, precum și ipotecă mobiliară asupra drepturilor rezultate din polițele de asigurare ale acestor imobile, asupra veniturilor prezente și viitoare ce provin din contractele comerciale ale Prospectiuni SA, precum și asupra conturilor deschise la bancă.  La acestea, se adaugă un bilet la ordin emis de companie.

Pentru a-și finanța activitatea curentă, compania apelează la contractarea unui alt împrumut în valoare de 13,5 milioane de lei (3 milioane de euro) de la Eximbank.

”Se aprobă emiterea garanției Eximbank în numele și contul statului, având valoarea de 2,7 milioane de lei (615.454 euro)„, precizează un anunț al companiei publicat în Monitorul Oficial.

Pentru creditul contractat de la banca de stat, compania aduce garanții un imobil din București, cu suprafața de teren aferentă de 8,6 hectare, garanție emisă în numele și în contul statului de 2,7 milioane de lei, cesiune pusă pe contractele companiei cu Panfora Oil & Gas SRL și Romgaz,. De asemenea, vor fi emise de către Prospecțiuni SA trei bilete la ordin în favoarea Eximbank privind principaul, dobînzile, comisioanele și marjele de risc datorate.

Compania este cotată la bursa din București, ultima cotație a titlurilor fiind de 0,13 lei peacțiune, ceea ce înseamnă o capitalizare bursieră de 93,3 milioane lei (21,3 milioane euro).

Înființată în 1954, Prospecțiuni SA este furnizoare de servicii geologice și geogizice, activând în domeniul industriei de petrol și gaze.

Ultimele rezultate financiare ale companiei indică o cifră de afaceri de 78,7 milioane lei (17,5 milioane de euro) la finele primului trimestru, în creștere cu 20,9% față de perioada similară a anului trecut. În același interval de timp, pierderile companiei s-au dublat în ultimul an până la valoarea de 5,2 milioane lei (1,15 milioane de euro).

Cel mai important acționar al companiei este omul de afaceri timișorean Ovidiu Tender, acesta deținând 55,7% din acțiuni, prin intermediul firmei Tender SA Timișoara, în timp ce un alt pachet important de titluri este în posesia SIF Muntenia, cu 11,8% din acțiuni.

Prodplast își majorează cu 4 milioane de lei un împrumut luat de la Unicredit Țiriac Bank

Acționarii Prodplast București, companie cu activități de prelucrare a materialelor plastice, vor discuta sâmbătă majorarea unui împrumut contractat de la Unicredit Țiriac Bank cu 4 milioane lei (910.788 euro), potrivit unui anunț transmis Bursei de Valori București.

Astfel, valoarea împrumutului luat de la bancă va crește de la 5 milioane de lei la 9 milioane de lei.

Compania urmează să aducă ca garanții echipamente în valoare de 480.000 euro, un teren situate  în intravilan în comuna Belciugatele (județul Călărași), cu o suprafață de peste 9 hectare, precum și alte construcții, conturi bancare, depozite, respectiv stocuri, conform convocatorului Adunării Generale Extraordinare a acționarilor.

Principalii acționari ai Prodplast sunt Nord SA (27,6%), SIF Oltenia (27,23%), Prodplast Imobiliare (16,72%), Floreasca Development SA cu 11,75%. Acțiunile companiei se tranzacționează la Bursa de Valori București, ultimul preț în ședința de astăzi fiind de 2,5 lei per titlu ceea ce înseamnă o capitalizare bursieră de 42,68 milioane de lei (9,7 milioane de euro).

Prodplast București, înființată în 1957, a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,1 milioane de euro la o cifră de afaceri de 5,8 milioane