Arhive etichete: finantare corporate

Sursa foto: MIRSANU.RO

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

“Anul acesta am vazut o mica crestere economica, ea vine in general din atragerea de fonduri europene care au legatura cu tranzitia energetica, cu infrastructura, cu programele guvernamentale care au bifat pozitiv, insa in sectorul privat in totalitatea lui am vazut o stagnare. Intr-adevar unele sectoare au performat mult mai bine decat celelalte”, a declarat Oana Mogoi, Head of Energy in cadrul ING Bank Romania, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Creditele acordate companiilor au crescut la octombrie 2024 vs octombrie anul trecut cu 8 – 9%, in termeni reali cu 4%. Din pacate, nu exista un split intre companii mari si companii mici”, a punctat bancherul ING Bank.

“Cam 30% ar fi creditele in euro. Aici, probabil, ar intra imprumuturile acordate din sindicalizari, imprumuturile acordate prin project finance pentru proiectele din surse de energie regenerabila. Din ce am observat noi in ING sectoarele cele mai dinamice au fost clar energia, real estate – dar doar partea de logistica, telecom & media. Cam astea au fost cele care au performat.”, a subliniat Oana Mogoi.

“Companiile mari in general sunt precaute si sunt prociclice, ele isi scad programele de investitii cand contextul economic nu este favorabil. In consecinta si creditele acordate urmeaza acelasi trend”, a precizat ea.

“Am vazut inclusiv pe piata de sindicalizari o stagnare, unde este destul de greu sa punem toate deal-urile laolalta”, explica Oana Mogoi.

“Cu siguranta s-au strans undeva la peste 1,5 mld. Euro, energia fiind cap de lista cu peste 1 mld. Euro, aici foarte multe credite au fost acordate in zona de resurse regenerabile”, a completat reprezentantul ING Bank Romania.

“Noi pe companii mari am acordat anul acesta undeva la 900 mil. Euro. Din acestea, mai ales pe sectoarele care au performat cel mai bine. Circa 40% au fost etichetate ca finantari sustenabile si asta este preocuparea nr. 1 a noastra in materie de creditare”, a explicat Oana Mogoi.

“Vedem un interes din ce in ce mai mare atat din partea finantatorilor, cat si din partea companiilor, care déjà se uita la intregul lant de valoare”, sustine ea.

“Energia este cap de lista atat pe piata M&A, unde pe langa tranzactiile PPC au fost si alte tranzactii importante, am vazut Premier Energy, Trafigura, Renovatio cu Petrom, Electrica cu Monsson si sunt multe alte proiecte vandute de dezvoltatori la <<ready to build>>. Toate aceste tranzactii clar au legatura cu tranzitia energetica si cu eforturile pe care companiile le fac atat in zona de crestere a activelor verzi, de reducere a emisiilor si integrarea pe verticala care aduce eficienta”, a spus bancherul de la ING Bank.

“Am vazut acelasi trend si in alte sectoare – companii care achizitioneaza tot proiecte din resurse regenerabile – NEPI a cumparat 50 MW de la Monsson. Scopul este ori intrarea pe piata de energie, dar, in principal, este legat de internalizarea consumului, eficienta energetica”, a continuat aceasta.

“Toate aceste tranzactii M&A si investitii din zona de energie atrag si necesar de finantare”, a punctat Oana Mogoi.

“Vom mai vedea pe parcursul anului viitor un necesar de finantare din zona companiilor de utilitati, care inca sufera din cauza schemei de subventionare si care le afecteaza cashflow-ul”, afirma ea.

“Pe partea de distributie sunt asteptate investitii foarte mari daca vrem sa facem si sa conectam atatea capacitati din resurse regenerabile. Practic, vrem sa le crestem de 5 ori pana in 2030”, a mentionat bancherul ING.

“Legat de planurile de investitii in modernizarea retelelor de energie, estimate la 6 mld. Euro, am auzit si 11 mld. euro, acestea vor veni si cu un necesar de finantare”, a adaugat Oana Mogoi.

Potrivit acesteia, un alt sector care a performat foarte bine a fost cel al institutiilor financiare, mai ales in zona de obligatiuni verzi.

“Debutul l-a avut anul trecut BCR cu 700 mil. Euro obligatiuni verzi – ING a fost coaranjor, pe urma  a venit Banca Transilvania cu 500 mil. Euro anul trecut, pe urma inca 700 mil. Euro anul acesta – noi am fost co-aranjori si ambele au fost sub cadrul de finantare sustenabila al Bancii Transilvania, pe care ING l-a structurat. Vedem acelasi interes si din partea statului Ministerul de Finante care a emis anul acesta 2 mld. euro obligatiuni verzi suverane”, a detaliat Oana Mogoi.

“Pentru institutiile financiare nonbancare, am vazut un interes de creditare atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Ele traditional se imprumutau de la grup”, nuanteaza ea.

In sectorul agribusiness si a afacerilor conexe, ING Bank a finantat companii precum Smithfield, RodBun si continua sa finanteze sistemul de reciclare Returo.

“In telecom, Digi va deveni cel mai mare jucator cu investitii de aproximativ 750 mil. Euro, care vor atrage necesar de finantare. Noi am finantat pe grupul Digi undeva la 200 mil. Euro credite plus export credit finance. Din cate stim, ING este banca cu cea mai mare penetrare a sectorului de telecom”, a subliniat Oana Mogoi.

“In real estate, partea de logistica a performat cat de cat (…) Noi am finantat pe CTP cu aproximativ 100 mil. Euro”, a adaugat aceasta.

“Pe partea de auto, vedem scadere, vedem problemele venite din Germania. Noi lucram cu principalii producatori si distribuitori internationali si am acordat credite destul de maricele avand in vedere contextul, de vreo 200 mil. Euro. Anul 2025 va fi unul de cotitura ori intr-un sens ori intr-altul. Vom vedea”, a mentionat reprezentantul ING Bank Romania.

“Zona de private equity este clar pe negativ (in zona de finantari bancare,n.r.). In general, M&A-urile au fost ale investitorilor strategici si cred ca trendul va fi tot pe acolo”, este de parere Oana Mogoi.

“Ca sectoare cu dinamica pentru anii urmatori, clar sectorul de energie unde sunt déjà multe proiecte demarcate – avem schema de contracte de diferenta (CfD), avem companii doar Petrom cu investitii de 11 mld. Euro pana in 2030, avem Neptun Deep, avem Nuclearelectrica unitatile 3 si 4, dar pana acolo avem retehnologizarea Unitatii 1 care si ea este de cel putin 1,5 mld. Euro, avem multe proiecte din surse regenerabile, acele capacitati de 5 ori mai mult pana in 2030, avem proiectele CE Oltenia plus retelele. Aici se vor invarti banii”, semnaleaza bancherul de la ING Bank.

“Un alt sector care este pe val este sectorul de servicii medicale private si, aici, zona privata ar trebui sa performeze destul de bine, dar evident pe fondul lipsei de investitii din sectorul public. Mai este sectorul de telecom. Sectorul auto vine cu un mare semn de intrebare. Deci, cam acestea sunt sectoarele cu dinamica pentru anii urmatori”, a mai spus Oana Mogoi, Head of Energy in cadrul ING Bank Romania, la panelul Finantarea companiilor al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK RomaniaForvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea DatasiteAxFinaKapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

 

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari 

 

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

 

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

 

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

 

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

 

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

 

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

 

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

 

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

 

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

 

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

 

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

 

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

 

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

 

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

 

MDS 2024 vizual final main

Lideri de afaceri, finantatori, investitori si consultanti in tranzactii din Europa Centrala si de Est vor dezbate pe 5 decembrie la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 ultimele tendinte din M&A, finantari, piete de capital, real estate si NPL

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, a saptea editie anuala a evenimentului dedicat comunitatii jucatorilor din marile tranzactii corporative  – fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital, real estate si NPL.

Lideri de afaceri, finantatori, investitori si consultanti sunt invitati sa participe la un eveniment in format offline pentru a dezbate cele mai importante tendinte si tranzactii majore din Romania și din pietele Europei Centrale si de Est.

Evenimentul are ca tema 10 years of M&A, financing and capital market deals. prin care marcheaza 10 ani de la lansarea jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO, prima platforma de continut cu stiri, analize, opinii, evenimente si proiecte dedicata exclusiv tranzactiilor M&A, finantarilor corporative, tranzactiilor de pe pietele de capital de tip IPO sau emisiuni de obligatiuni, tranzactii in Real Estate, tranzactii NPL, precum si jucatorilor de profil implicati in astfel de tranzactii in Romania si in pietele Europei Centrale si de Est.

KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP sunt Parteneri de eveniment.

DatasiteAxFinaKapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital sunt Supporting Partners ai acestui eveniment.

 

  • Perioada 2014 – 2024 a insemnat un val de tranzactii locale de anvergura marcat de cele mai mari IPO-uri realizate pe bursa de la Bucuresti odata cu listarea pachetului de circa 20% din Hidroelectrica, companie aflata in portofoliul statului roman, tranzactie de 1,9 mld. Euro realizata de catre Fondul Proprietatea, dar si alte IPO-uri mari precum cel al Electrica (2014), in valoare de 444 mil. Euro, respectiv cele mai mari IPO-uri ale unor companii private precum Digi sau Premier Energy, dupa un val de afaceri private devenite companii publice pornit de IPO-ul Medlife in 2016, realizat prin exitul integral al fondului de private equity Value4Capital, respectiv exitul partial al IFC.
  • De asemenea, piata de capital din Romania a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari emisiuni de obligatiuni ale unor entitati locale, mai ales banci. In plus din 2021, Raiffeisen Bank Romania si BCR, subsidiara a Erste Bank, au fost pionierii locali care au format o piata de obligatiuni verzi, cu sprijinul unor investitori – ancora precum IFC si EBRD. Iar aici emisiunile de titluri de sustenabilitate au ajuns la tichete de pana la 700 mil. Euro in cazul BCR si al Banca Transilvania.
  • Pe piata finantarilor corporative, imprumuturile bilaterale au ajuns la valori – record cu imprumutul “verde” de 1,2 mld. RON contractat in 2021 de catre producatorul de electricitate Hidroelectrica de la BRD Societe Generale.
  • Pe piata bancara, perioada 2014 – 2024 a marcat avansul Banca Transilvania catre pozitia de cea mai mare banca locala dupa active, in urma unei serii de achizitii – Volksbank Romania, Bancpost, Idea Bank, OTP Bank Romania – care a condus la o consolidare si mai puternica a pietei de profil.
  • Piata de private equity si de venture capital a marcat in anii 2018 – 2019 – sau chiar mai devreme odata cu lansarea Catalyst Romania – aparitia primelor fonduri de profil romanesti de catre jucatori precum Morphosis Capital, Black Sea Fund, in private equity, respectiv Gapminder sau Early Game Ventures in zona de venture capital, unii dintre acestia precum Sarmis Capital, Catalyst, Morphosis Capital, Gapminder si Early Game Ventures ajungand sa stranga fonduri de investitii care acum cauta sa capete si o expunere internationala.
  • Pe piata de real estate, ultimii 10 ani au marcat detasarea unor lideri de sector in Romania si in regiune prin campanii M&A si proiecte de crestere organica, alimentate de imprumuturi bancare sindicalizate, emisiuni de obligatiuni si finantari majore de la institutii financiare internationale pentru jucatori de talia Globalworth pe piata spatiilor de birouri, NEPI in sectorul centrelor comerciale, respectiv CTP si WDP pe piata spatiilor logistice si industriale.
  • Piata NPL (credite bancare neperformante) a marcat cele mai mari tranzactii pe piata de profil din Romania, unde s-au remarcat ca principali cumparatori de portofolii Kruk (Polonia) si APS (Cehia), in rol de vanzatori fiind mari banci din Romania sau banci elene in cadrul proceselor lor de exit de pe piata.
  • Perioada 2014 – 2024 a fost, de asemenea, marcata de exiturile din Romania ale unor giganti internationali precum Eni, Enel (Italia), ExxonMobil (SUA), Royal Bank of Scotland (RBS) din Marea Britanie sau SAB Miller -parte a conglomeratului global AB InBev.

 

Pana acum, si-au confirmat participarea urmatorii speakeri:

 

Radu Hanga, Presedinte BURSA DE VALORI BUCURESTI

William Watson, Managing Partner VALUE 4 CAPITAL

Alexandru Binig, Strategy Principal PPC Group

Ciprian Dascalu, Economist – sef BCR

Andrei Gemeneanu, Managing Partner MORPHOSIS CAPITAL

Cornel Marian, Managing Partner ORESA

Marius Ghenea, Managing Partner CATALYST Romania

Cosmina Marinescu, CEO KRUK Romania

Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader FORVIS MAZARS Romania

Mihai Purcarea, CEO BRD Asset Management

Florin Sandor, Founding Partner Sancons Capital & Investment

Daniela Secara, CEO BT CAPITAL PARTNERS

Ionut Lianu, Ofiter Sef Management Active si Pasive CEC BANK

Carmen Sebe, President Board of Directors SEEDBLINK

Dan Farcasanu, Partner MOZAIK INVESTMENTS

Adrian Mihalcea, Director Deal Advisory FORVIS MAZARS Romania (co-moderator panel)

Tudor Grecu, Head Advisory KPMG Romania

Florin Visa, Partner EARLY GAMES VENTURES

Valentin Voinescu, Partner Banking and Finance NNDKP

Andreea Pipernea, Managing Partner APlus Advisory

Oana Mogoi, Head Energy & Public Sector ING Bank Romania

Mihai Patrulescu, Head of Investments CBRE Romania

Robert Miklo, Director of Investment Services Colliers Romania

Andrei Racu, Head of M&A AROBS

 

Principalele topicuri de dezbatere sunt:

  • Cum a evoluat piata de M&A in ultimii 10 ani
  • Ce tendinte s-au inregistrat pe piata finantarilor corporative
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor in mediul actual
  • In ce fel s-a schimbat peisajul de private equity si de venture capital
  • Ce tranzactii IPO si emisiuni de obligatiuni poate genera piata de capital din Romania
  • Ce indica principalii indicatori din tranzactiile in real estate
  • Cum arata planurile si randamentele pe radarul investitorilor
  • Ce perspective si asteptari tranzactionale au antreprenorii si investitorii

 

AGENDA evenimentului este urmatoarea:

 

09.00 – 09.50 Inregistrare si networking
09.50 – 10.00 Cuvant de deschidere din partea lui Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO
10.00 – 10.45 Panel Trenduri
10.45 – 11.30 Panel Fuziuni si Achizitii (M&A)
11.30 – 12.15 Panel Finantare

12.15 – 12.45 Pauza de cafea

12.45 – 13.30 Panel Piete de capital
13.30 – 14.15 Panel Private Equity & Venture Capital

14.15 – 15.15 Lunch & networking

15.15 – 15.45 Panel Real Estate
15.45 – 16.15 Panel NPL & Debt management
16.15 – 17.00 Panel Cumparator vs Vanzator

17.00 Concluzii 

 

 

Locatie: Ramada North, salile Crystal 1 & 2

 

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 500 RON. Detalii la office@mirsanu.ro

 

 

Despre MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte proiecte de continut dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

Fondul de investiții Abris Capital apasă pedala creșterii la ultima achiziție trecută în portofoliu: Green Group împrumută peste 20 mil. euro de la ING Bank și UniCredit Bank pentru investiții în extinderea capacității de producție

Green Group, lider în industria de reciclare cumpărat recent de managerul regional de capital Abris Capital, a contractat credite de peste 20 mil. euro de la ING Bank și UniCredit Bank.

Compania GreenFiber International, parte din grupul integrat de reciclare Green Group, contractează de la ING Bank Sucursala București și Unicredit Bank două credite de investiții în valoare totală de 11,5 milioane de euro pentru o perioadă de 5 ani, respectiv un credit pentru finanțare TVA de 8,1 milioane de lei ( aproximativ 1,8 milioane de euro) pe o perioadă de 12 luni, potrivit unei hotărâri a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA).

Acționarii Green Group au aprobat în cadrul aceleeași AGEA prelungirea cu un an a liniei de credit pentru capital de lucru în valoare de 10 milioane de euro, contractată pe 28 noiembrie 2014, în mod egal, de la UniCredit Bank și ING Bank, sucursala București, precum și majorarea valorii acestui credit la 16,5 milioane de euro.

Împrumutul este garantat cu ipoteci mobiliare pe conturi și subconturi bancare prezente și viitoare deschise la ING Bank și UniCredit Bank, pe stocuri, materii prime, echipamente, creanțe prezente și viiitoare, inclusiv creanțele din asigurări, precum și cu ipoteci imobiliare și interdicții de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, demolare, construire, restructurare, amenajare având ca obiect terenuri și construcții situate pe acestea.

Totodată acționarii Greenlamp Reciclare au aprobat contractarea în comun de către cele 6 companii afiliate ( GreenFiber International, GreenTech, GreenWeee International, GreenLamp Reciclare, GreenGlass Recycling și Total Waste Management), în calitate de codebitori solidari, a unui credit de investiții pe termen lung în valoare de 2,5 milioane de euro, care va fi contractat tot în mod egal de la ING Bank și UniCredit Bank.

Pe 15 septembrie, compania Greenfiber Internațional a anunțat că investește 35 milioane de euro în a treia capacitate de producție de fibră sintetică din 100% material reciclat. Noua fabrică va fi amplasată în Urziceni, pe fosta platforma industrială a ROFEP, achiziționată de către GreenFiber și va avea o capacitate de producție de 30.000 de tone/an de fibră sintetică.

În urma investiției compania devine cel mai mai mare producător european pe acest segment.

GreenFiber Internațional are în vedere o nouă investiție pentru dublarea capacității din Urziceni până în anul 2018, iar la finalizarea proiectului, capacitatea totală de producție a companiei va fi de 113.000 de tone/an, însumând și operațiunile celorlalte două fabrici din Buzău și Iași.

Înființată în anul 2005 la Buzău, GreenFiber International este primul producător din România de fibră sintetică din 100% material reciclat.

Compania face parte din parcul integrat de reciclare Green Group, alături de companiile: GreenTech (cel mai mare procesator european pentru deșeuri PET), GreenWEEE International (cea mai mare fabrică din România de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice), GreenLamp Reciclare (singura fabrică din România care procesează echipamente de iluminat), GreenGlass Recycling (cea mai mare fabrică de procesare a deșeurilor de sticlă), Total Waste Management (furnizor integrat de servicii de management al deșeurilor și operatorul proiectului de colectare inteligentă, SIGUREC).

În aprilie, managerul de fonduri de investiții Abris Capital a semnat contractul de achiziție pentru 82% din acțiunile Green Group, tranzacție care a asigurat exitul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al managerului grec de capital privat Global Finance. Achiziția Green Group a fost finanțată exclusiv din capitalul fondului de investiții administrat de către Abris Capital.

Finalizarea tranzacției a avut loc pe 4 iulie, iar valoarea acesteia nu a fost făcută publică.

Tranzacția dintre Abris și Green Group a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă.

Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

Fondul de investiții Abris Capital are în portofoliu compania de curierat Urgent Cargus, grupul de firme Pehart din industria de hârtie și, din vara acestui an, Green Group în sectorul de reciclare.

Sursă foto: La Fântâna.

Fondul de investiții Oresa Ventures negociază un credit în jurul a 50 mil. Euro cu ING Bank și Raiffeisen pentru finanțarea achiziției La Fântâna și plata datoriilor companiei. Răscumpărarea liderului pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler de la Innova Capital se anunță ca fiind una dintre cele mai mari tranzacții ale fondului suedez de pe piața românească

Fondul de investiții Oresa Ventures discută un credit de aproximativ 50 mil. Euro cu ING Bank și Raiffeisen Bank, finanțarea făcând parte din structura tranzacției prin care urmează să preia compania La Fântâna, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O parte din împrumut ar urma să finanțeze o parte din achiziția liderului pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler, în timp ce cea mai mare parte a fondurilor atrase de la bănci ar avea ca destinație plata datoriilor La Fântâna, susțin sursele citate.

Părțile nu au făcut niciun comentariu pe marginea structurii tranzacției până la publicarea articolului.

Raiffeisen și ING Bank fac parte din grupul celor mai puternice bănci locale de pe segmentul finanțărilor acordate companiilor, alături de BCR, BRD și UniCredit.

Fondul polonez de investiții Innova Capital a început încă de anul trecut discuțiile pentru exitul din afacerea La Fântâna, unde deține un pachet de 92%, cu Oresa Ventures, fond de investiții aflat în portofoliul familiei fondatorului său suedez, Jonas af Jochnick. Restul de 8% din acțiunile companiei sunt în mâinile omului de afaceri Cristian Amza, fondatorul La Fântâna.

Prețul pe care Innova îl va încasa de pe urma exitului este de așteptat să depășească nivelul de 20 mil. Euro, estimează surse din piața de fuziuni și achiziții, care precizează că tranzacția este mult mai mare la valoarea de întreprindere, care cumulează capitalul companiei și datoriile aferente în momentul preluării. Unele estimări cotează valoarea de întreprindere a La Fântâna până în jurul a 70 – 80 mil. Euro, adică la un multiplu de circa 6 – 7 aplicat EBITDA (câștigurile înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.).

Compania La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza. Împrumutul luat de la Erste ar urma să fie plătit din finanțarea aflată în discuție cu Raiffeisen și ING, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures a notificat déjà la Consiliul Concurenței achiziția companiei La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerul polonez de capital de risc Innova Capital are nevoie să-și marcheze exitul din afacere, în condițiile în care fondul de investiții Innova 4 împlinește în acest an perioada de viață de 10 ani și trebuie să ramburseze banii investitorilor la un randament care să-i permită să ridice bani pentru un nou fond. Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

În 2007, fondul polonez de investiții Innova Capital a cumpărat La Fântâna chiar de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții estimate la acea vreme la aproximativ 35 mil. Euro. Oresa a marcat la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială. Exitul Innova din La Fântâna este de așteptat să fie, de asemenea, unul profitabil.

Anvergura achiziției pe care Oresa Ventures o pregătește în cazul La Fântâna confirmă concentrarea investitorului financiar suedez asupra pieței românești.

“Portofoliul nostru constă acum în 5 companii, cu o cifră de afaceri consolidată de peste 130 mil. Euro și peste 1.000 de angajați. În anii următori, avem în plan să susținem mai departe creșterea companiilor noastre și să facem investiții noi cu ambiția de a ne crește portofoliul la 7 – 8 companii”, spunea în luna ianuarie a acestui an Fredrik Stenmo, președintele board-ului Oresa. Acesta a subliniat creșterea angajamentului pe termen lung a Oresa față de piața românească, unde fondul suedez începând cu 2013 și-a concentrat operațiunile renunțând să mai investească în alte piețe din regiune.

Oresa Ventures a fost fondată în 1995 de către Jonas af Jochnick, fostul șef al Oriflame pe Europa de Est, iar din 1997 este activ direct în România.

În perioada 1997 – 2016, Oresa a investit capital de 100 mil. Euro în companii din România dintr-un total de 150 mil. Euro în toate piețele în care a activat.

Oresa are acum în portofoliu producătorul de vopsele Fabryo-Atlas Paints, Somaco din industria de materiale de construcții, RTC, afacerea Romanian Business Consult din sectorul IT&C și brokerul de credite Kiwi Finance. De regulă, Oresa abordează tichete de achiziții care necesită investiții de capital în medie de 10 – 15 mil. euro, însă a demonstrat că poate avea apetit și pentru ținte mai mari, cum a fost cazul Somaco, preluată în cadrul unei tranzacții de circa 32 mil. euro.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În perioada menționată, La Fântâna a făcut două achiziții importante.

În 2010, a cumpărat de la omul de afaceri Şerban Andrei compania Rokor Ecostyle, importatorul şi distribuitorul purificatoarelor Waterpia în România, la momentul semnării tranzacţiei, valoarea de întreprindere a afacerii fiind evaluată la 4,35 mil. Euro.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

poza_la_fantana_buna

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

Anul trecut, Innova Capital a căutat să listeze pe bursa de la București acțiunile La Fântâna, însă volatilitatea piețelor financiare a făcut ca mandatul dat casei poloneze de brokeraj Ipopema Securities pentru o astfel de operațiune să nu mai fie concretizat, iar listarea a picat.

Innova Capital și-a anunțat pe 29 februarie exitul din afacerea cu procesare de carduri Provus Group, unde a vândut 100% din acțiuni către investitorul strategic german Wirecard, care a anunțat că va plăti 32 mil. Euro pentru achiziție.

După exitul din Provus și cel în curs din La Fântâna, Innova Capital va rămâne în portofoliul său local cu Energobit Cluj – Napoca, unde are raportată o deținere de 50,9% pentru fondurile sale Innova 4 și Innova 5 după achiziția din mai 2013, conform informațiilor postate pe propriul site.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

Citibank, ING Bank și Societe Generale împrumută fiecare cu 29,9 mil. euro pe CEZ Distribuție în cadrul creditului sindicalizat de 153,7 mil. euro la care participă și BERD

Citibank, ING Bank și Societe Generale participă cu 393,75 mil. lei (89,7 mil. euro) la creditul sindicalizat în valoare de 675 mil. lei (153,7 mil. euro) acordat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) distribuției de electricitate CEZ Distribuție, potrivit datelor obținute de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cele trei bănci comerciale împrumută fiecare echivalentul a 29,9 mil. euro către subsidiara locală a cehilor de la CEZ , iar 64 mil. euro vin de la BERD.

„Împrumutul de până la 675 milioane RON (153,7 milioane de euro) e structurat sub forma unui împrumut de tip A/B, din care 281,25 milioane (echivalent a 64 milioane euro) aferente părții BERD și 393,75 milioane RON ( echivalentul a 89,7 milioane euro) aferente celorlalți 3 participanți –  CITIBANK EUROPE PLC, ING BANK N.V., SOCIETE GENERALE SA , fiecare dintre aceștia participând cu cote egale. Investițtiile planificate cu sprijinul acestei finanțări vizează implementarea unor măsuri pentru reducerea pierderilor din rețea, eficiența energetică și contorizare inteligentă. Beneficiile imediate ale investițiilor vor include operarea optimizată a rețelei și continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor. CEZ Distribuție confirmă, astfel, angajamentul de a moderniza rețeaua de distribuție din patrimoniul său”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții companiei.

Împrumutul reprezintă prima finanţare sindicalizată pe termen lung în monedă locală acordată de către BERD unei companii din România.

Finanțarea se referă la programele de investiţii din perioada 2015-2016 în reţeaua de distribuţie, al căror scop este reducerea costurilor, îmbunătăţirea eficienţei si instalarea de contoare inteligente, restructurarea balanţei contabile pentru optimizarea structurii capitalului si asigurarea de capital de lucru.

Pe piața finanțărilor corporative locale, creditul sindicalizat obținut de către CEZ Distribuție este printre cele mai mari din acest an.

Astfel, compania petrolieră OMV Petrom a obținut în luna mai un credit sindicalizat multivalută de 1 mld. euro, acordat de un sindicat format din 17 bănci și aranjat de BRD, Societe Generale și UniCredit Bank Austria AG. Banii sunt destinați refinanțării unui împrumut din 2011.

În aprilie, o altă companie petrolieră – KMG International NV, care anterior activa sub numele de grupul Rompetrol, a încheiat o facilitate de credit revolving multivalută în valoare de 360 mil. dolari cu o maturitate de 3 ani, contractată de la un sindicat de bănci format din BCR, în calitate de coordonator, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Ţiriac Bank. Cele patru bănci și-au împărțit în mod egal expunerile în cadrul împrumutului dat kazahilor. Banii vizează refinanţarea unor credite existente şi pentru acoperirea nevoilor generale de finanţare.

O altă tranzacție majoră de finanțare are în centru grupul de telecomunicații RCS & RDS. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 17 iunie că RCS & RDS intenționează să împrumute aproximativ 1,2 mld. lei (circa 270 mil. euro) de la un grup de bănci din care fac parte UniCredit, ING Bank, Citibank și BRD, tot în scopul unei refinanțării unor credite mai vechi.

În august, BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank au acordat A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic din România, un credit sindicalizat în valoare totală de 127 mil. euro.
Cu excepția companiilor mari, care deseori au calitatea de lider de piață în sectoarele în care activează, finanțările bancare – chiar și la dobânzi mai mici față de anii anteriori – rămân însă greu de accesat pentru firme, ale căror bilanțuri au fost ”stricate” de anii de după izbucnirea crizei economice în 2008.

În contextul în care creditele noi rămân rare, cu o lichiditate mică pe bursa locală care ține încă departe listările și lipsa de emisiuni corporative, companiile caută să se finanțeze cât mai mult din cashflow-ul pe care îl produc.