Arhive etichete: ESG Romania

Sursa: MIRSANU.RO.

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de sustenabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

“Legat de sustenabilitate, am observat cu cat sunt mai corporatizati, cu atat sunt mai deschisi catre genul acesta de abordare. Dezvoltatorii principali CTP si WDP fac chestia asta, in special CTP care si-a creat o reputatie la nivel regional ca ar avea un mare interes in aceasta zona”, a declarant Andrei Brinzea, Partner Business Development la firma de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Sustenabilitate inseamna, pe langa certificarile LEED si BREEAM, ca vine dintr-o nevoie data de client. Clientul vrea sa aiba mai mult control, mai multa economie , ar prefera sa aiba o sursa de energie mai ieftina, lucru care in momentul de fata nu se intampla. Adica se pun panouri, avem energie verde, vindem energie verde, dar se vinde la pret de energie reglementata.”, afirma consultantul Cushman & Wakefield Echinox.

“Trebuie sa fie un randament. Dezvoltatorul nu face asta doar de dragul de a vinde energie mai ieftina, trebuie sa fie o marja si acolo”, a adaugat acesta.

De asemenea, impactul ESG ajunge pe piata spatiilor industriale si logistice si la nivelul finantarii.

Investitori precum CTP, WDP sau NEPI se numara printre cei mai activi jucatori care atrag finantari verzi fie sub forma de emisiuni de obligatiuni verzi, fie sub forma de imprumuturi verzi sau cu componente de sustenabilitate.

“Pentru a accesa anumite finantari se pun din ce in ce mai multe conditii si asta este printre ele.”, sustine Andrei Brinzea.

Potrivit acestuia, chiriasii vor panouri fotovoltaice sau alte active cu unghi ESG in spatiile inchiriate, fara sa integreze astfel de facilitati in pretul final.

“Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii, din experienta mea cel putin, cu aceasta componenta de sustenabilitate este ca, de obicei, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea”, a punctat consultantul Cushman & Wakefield Echinox.

“Este necesar ca valorile de chirie sa creasca in piata din Romania cu tot ce trebuie sa mai creasca pe linie. Nu multa lume se bucura, dar costurile acestea nu pot fi absorbite”, este de parere Andrei Brinzea.

El sustine ca politicile de sustenabilitate au impact si asupra lanturilor de aprovizionare.

“Eu cred ca va exista o influenta, dar ma uit mai degraba pe lantul de aprovizionare, mai degrabă din perspectiva productiei, pentru ca este multa productie care se reloca dinspre tarile asiatice, respectiv China, care, de fapt, isi deschid puncte in Europa, iar Europa de Est este favorita. In special Ungaria care este more chinese friendly (mai prietenoasa fata de interesele chinezesti) ”, sustine consultantul Cushman & Wakefield Echinox.

“Insa sunt companii din Germania care se uita la Romania sa isi inchida divizii de acolo”, adauga acesta.

“Si atunci sustenabilitatea tine foarte mult de profilul acestei companii. Daca ma intrebati cat de sustenabili isi doresc sa fie chinezii, as zice ca mai putin, ei sunt orientati fix pe cost. Daca vorbim de o companie germana este total opusul. Ei vor chiar si controlul. Am avut chiar solicitari de la firme care doreau sa isi puna chiar ei panourile fotovoltaice”, a subliniat Andrei Brinzea.

“Cred ca Romania se va bucura de inca niste ani de crestere pe piata spatiilor industriale si de logistica”, puncteaza acesta.

“Legat de yield, in Romania prime yield-ul este undeva intre 7,25% si 7,5%, prime yield insemnand depozit de 100.000 mp, single tenant (un singur chirias), contract pe 15 ani, indexare minim 2%, adica proiectul ideal. In realitate nimeni nu tranzactioneaza aici, majoritatea au yield-ul peste 8, iar prime yield este mai degraba un market sentiment.“, sustine Andrei Brinzea.

“Acum suntem undeva la 7,2 mil. metri patrati, din aceasta suprafata circa 5,2 mil. sunt detinute de 2 dezvoltatori principali – CTP si WDP, CTP fiind primul cu un portofoliu de peste 3 mil. mp. Pare sa fie o piata care se indreapta catre monopol, insa nu este asa pentru ca avem alti jucatori prezenti in piata cum este ELI, Oresa, cum va fi Lion’s Head care a securizat un teren in sudul Bucurestiului, precum si jucatori noi care vor intra“, detaliaza reprezentantul firmei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox.

“Si aici as putea spune nume, ele inca nu sunt confirmate, ca sunt sanse foarte mari sa mai vedem jucatori ca Hillwood sau Garbe Group sa intre in Romania in perioada urmatoare.Pentru ca avem potential de crestere, Romania este un hub din ce in ce mai atractiv si avem cele mai mici chirii din regiune ceea ce nu este neaparat o bucurie“, nuanteaza Andrei Brinzea peisajul actual de piata.

“Majoritatea dezvoltatorilor sunt long term holder (detinatori de portofolii pe termen lung), sunt foarte putini care dezvolta cu scopul de a vinde, putini catre deloc de fapt. Asta a tinut departe de Romania partea de achizitii majore. Acum au fost niste proiecte in piata. CTP a achizitionat portofoliul Globalworth, iar WDP a cumparat portofoliul Globalvision, dar acestea au fost din start portofolii construite cu intentia de vanzare la o anumita maturitate“, explica acesta.

“Oricine va intra in piata, va intra probabil intr-un proces hibrid. Cazul ideal ar fi sa gaseasca un asset care are deja o componenta executata, cu niste chiriasi, si sa aiba si o posibilitate de extindere. Partea de dezvoltare va fi proeminenta pentru ca Romania are 7,2 mil mp la 20 mil locuitori, Polonia la 40 mil locuitori are 37 mil mp, chiar daca nu e Polonia aici, potential de 12 – 15 mil mp ai oricum te uiti la problema. Asta inseamna ca vor fi dezvoltari pentru ca nu sunt produse, se mai fac achizitii cu tichete mai micute.“, sustine consultantul Cushman & Wakefield Echinox.

“Volumul tranzactional in 2024 ma astept ca in jur de 1 mil mp si asta a cam fost un trend in ultimii ani ceea ce a si generat practic interesul unor jucatori externi, estimează acesta.

“Pe partea de dezvoltare, am impresia ca s-a construit mai putin (…) Volumul pe constructii va fi in acest an la 400 – 500.000 mp, anul trecut a fost undeva la 600.000 mp.“, adauga Andrei Brinzea.

“Cred ca urmatorii jucatori care vor veni vor avea o alta strategie, sa dezvolte cladiri mai mari. Adica la chiriasi de 40.000 mp fac o cladire de 80.000 mp pentru ca pana termin cladirea la o rata de neocupare sub 4% cat e in Bucuresti, am sanse sa am cladirea inchiriata. Ce este cert este ca daca cineva isi doreste o singura cladire cu o suprafata de 100  – 150.000 mp, aceasta nu există acum in piata“, puncteaza consultantul Cushman & Wakefield Echinox.

“Majoritatea cladirilor care se executa acum sunt compatibile din punct de vedere al sustenabilitatii. Vechile cladiri se pot converti cu un minim de CAPEX, se fac investitii sa zicem ca se pun panouri fotovoltaice pe acoperis, instalam un sistem de smart metering, un control al iluminatului cu LED“, a mai spus Andrei Brinzea, Partner Business Development la firma de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox la panelul ESG in Transport, Logistica si Infrastructura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

 

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

 

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

 

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

 

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

 

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

 

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

 

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

 

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

 

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

 

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

 

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

 

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

 

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

 

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

 

 

 

 

Sursa: MIRSANU.RO.

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

„Comparativ cu primul ciclu investitional in active regenerabile, care s-a intamplat in perioada dintre 2008 si 2012 – 2014, cand interesul din zona finantatorilor era destul de redus, acest ciclu investitional avand in spate cerintele acestea de sustenabilitate ESG, dorinta, intentia cel putin declarativa de finantare este acolo si bancile sunt dispuse sa discute doar ca eu cred ca blocajul intervine cand se discuta despre termenii finantarii.”, a declarat Monica Cojocaru, Partner al firmei austriece de avocatura Schoenherr, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Avem discutiile legate de PPA-uri (Power Purchase Agreement – contracte de achizitie energie, n.r.), care presupun practic ca investitorul sa se blocheze intr-un contract pe termen lung pe un pret care s-ar putea sa nu mai corespunda cu unde va merge piata peste 10 ani. Piata energiei este foarte volatila si greu predictibila”, a adaugat Monica Cojocaru.

„Stim ca sunt finantari care s-au materializat <<on pure merchant basis>>, dar acelea sunt putine si presupun sa aibe in spate niste sponsori puternici ca o banca sa accepte sa ia un astfel de risc de piata.”, afirma avocatul Schoenherr.

„Se intampla finantari, dar e un drum lung de acolo.  Si cred ca ce va schimba un pic contextul si licitatia de contracte pentru diferenta care se intampla in noiembrie, este vorba de 1500 MW, 500 MW in PPA vant si la care bancile se uita cu interes. Au ceva rezerve vizavi de bancabilitatea acestui contract, inca sunt niste discutii acolo, dar cred ca se incearca si de o parte si de alta sa se adreseze cumva contractual”, a punctat Monica Cojocaru.

Care este pipeline-ul de proiecte de energie verde la care lucreaz avocatii Schoenherr?

„In urma cu o saptamana, am avut trei closing-uri (finalizari de tranzactii) unul dupa altul. Cred ca acum avem undeva la 7 proiecte in paralel, din care unele merg si pe o zona de trend – comercial & industrial projects, on site PPA, on site PV plans. Exista companii care se specializeaza pe zona de energy as a service. Noi suntem foarte activi si in zona de corporate PPAs, am facut cele cateva crossborder corporate PPAs, care adreseaza si nevoia pe care o au si o vor avea din ce in ce mai mult corporatiile si companiile industriale, si anume acel E din ESG”, sustine Monica Cojocaru.

Avocatii Schoenherr au asistat recent grupul Renovatio la finalizarea a doua tranzactii cu proiecte de energie regenerabila catre OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV. Una din tranzactii inseamna vanzarea de catre Renovatio a unor active de productie de energie din surse regenerabile cu o capacitate de circa 18 MW, care includ doua parcuri eoliene operationale cu o capacitate de 16 MW, la care se adauga o micro-hidrocentrala de 2 MW. Cealalta tranzactie incheiata este vanzara de catre Renovatio a 50% din actiunile Electrocentrale Borzesti, care detine un portofoliu total de proiecte de energie verde de circa 1000 MW, din care 950 MW eolian si 50 MW fotovoltaic.

„Volumul se mentine foarte mare, dar se schimba zona din care vin tranzactiile”, a subliniat Monica Cojocaru.

„Ultimii 3 – 4 ani au fost un roller coaster in piata de energie. S-au facut due diligence-uri, signing-uri (semnari de tranzactii), closing-uri (finalizari de tranzactii) pe banda rulanta, am trecut dintr-o tranzactie in alta si toata aceasta efervescenta a avut in spate o piata a energiei destul de agitata, volatila, marcata de evenimente geopolitice cu influenta directa in energie. Asta a venit la pachet si cu modificari in partea de reglementare, interventii in piata din zona guvernului si cumva se simte si de la nivelul Comisiei Europene ceea ce a facut discutiile si mai interesante pe zona tranzactionala”, a precizat aceasta.

„Ca si structuri de tranzactii la care ne-am uitat, daca la inceputul acestui ciclu investitional in zona de regenerabile am avut tranzactii destul de simpliste, straight forward – adica se cumparau 100% dintr-un proiect in curs de dezvoltare, cu finalizarea tranzactiei la momentul la care proiectul era gata de constructie, apoi lucrurile au evoluat de-a lungul timpului si lucrurile au devenit mai sofisticate, mai complexe”, a adaugat avocatul Schoenherr.

„Dezvoltatorii au vrut sa vada mai mult „skin in the game” din partea investitorilor. Asta s-a tradus in tranzactii in etape in care investitorii a trebuit sa arate angajament, sa vina cu angajamente financiare, etapizat pana la a ajunge la acel ready to build. Am vazut si alt tip de tranzactii mai nou sa le zicem tranzactii forward in care finalizarea tranzactiilor cu active regenerabile se face nu la ready to build ci la COD (commercial operation date – la data proiectul devine operational) acolo unde avem dezvoltatori cu capabilitati de EPC (Engineering Procurement Construction – servicii de inginerie, achizitii si constructii) in grup”, nuanteaza Monica Cojocaru.

„O alta structura pe care am vazut-o oarecum de curand in piata si ne asteptam sa o vedem mai mult in perioada urmatoare sunt joint venture-urile intre actori mari, investitori mari mai ales acolo unde vorbim de pipeline-uri semnificative de active, mai ales in zona de vant care sunt investitii capital intensive, investitorii doresc sa aloce riscurile asa ca se uita la potentiali parteneri pentru a construi si opera aceste active”, a punctat aceasta.

„Acum daca peste circa 3 – 4 ani vorbim despre tranzactii cu active ready to build in curs de dezvoltare, acum focusul se muta mai mult pe zona de finantare pe zona de EPC si PPA-uri pentru ca investitorii – the usual suspects din piata noastra – care au venit aici si au avut interes sa investeasca in portofolii au asigurat deja portofoliile de proiecte pe hartie si acum trebuie sa le si implementeze”, este de parere avocatul Schoenherr.

„Ca si tendinta, ne asteptam la mai putine tranzactii cu active in dezvoltare, mai mult focus pentru a asigura banii pentru a implementa aceste tranzactii, focus pe zona de securizare de PPA-uri pentru a asigura vanzarea energiei pe termen lung si desigur in stransa legatura cu finantarea si pe zona de EPC. Ne asteptam sa se mentina efervescenta, dar cumva se muta focusul investitorilor din piata pe zona asta”, sustine Monica Cojocaru.

Cum arata peisajul tranzactional in agricultura dupa intrarea Agrofert pe piata in 2023?

„Pe zona de agricultura, este in continuare un interes. Noi avem pe mai multe practici, lucram pe tranzactii in zona asta, si pe zona de pure real estate, tranzactional sau pe partea de finantare. Este interes atat pe partea de intrare in piata, cat si pe cea de iesire”, a mai spus Monica Cojocaru, Partner al firmei austriece de avocatura Schoenherr la panelul ESG in Energie, Industrie si Agricultura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

„Cand vorbim despre aceste rapoarte de sustenabilitate, ca vorbim despre CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) sau SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation) adica din perspectiva companiilor sau din cea a institutiilor financiare sau la momentul acesta despre NFRD (Non-Financial Reporting Directive) – declaratia nonfinanciara, care acum se face an financiar 2025 cu raportare din 2026, lumea se uita probabil ca ar fi o zona de timp suficient, dar nu este suficient. O sa vina imediat. Dar si cand vorbim despre partea de nonfinanciar care este aferenta exercitiului financiar, vorbim despre o colectare corecta de date pentru a face acea declaratie de sustenabilitate”, a declarat Nicoleta Mihai, Associate Partner, Head of Restructuring & Insolvency la KPMG Romania, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO

„Inca nu sunt vazute efectele ESG in zona de restructurare si insolventa, dar ea capata o importanta foarte mare”, a punctat consultantul KPMG.

„Sunt 3 driveri importanti, si nu as vorbi de insolventa, as vorbi de procesele de turnaround (restructurare) – managementul, lichiditatea si strategia. Mai sunt si alti factori, sunt 6 in total”, afirma Nicoleta Mihai.

Potrivit acesteia, un studiu OECD pe Romania vorbea despre faptul ca educatia financiara lipseste cu desavarsire in zona antreprenoriatului si de acolo pleaca tot.

„Ca sa dau un exemplu, daca astazi o companie mare intra in procedura de insolventa datorita unui eveniment care ii determina acea stare de dificultate chiar si temporara, un manager de restructurare nu are timp sa faca procesul acesta cap – coada. Lui ii trebuie o cuantificare imediata pentru ca lichiditatea, cash managementul, este cel mai important lucru”, a subliniat consultantul KPMG.

„In momentul in care tu trebuie sa pui o cifra acolo, care este impactul si ea nu a ajuns pentru ca nu ai inceput un proces la timp sa ajungi si la o cuantificare, aici intra in urmatorul conflict – stakeholderii cand o sa se uite, o sa se uite din punct de vedere al protectiei garantiei lor si atunci se pune intrebarea – Ce sa decid? Sa decid ca aloc o parte din ce ar fi trebuit sa imi revina mie ca si creditor bancar din garantia respectiva pentru acest proces ESG? Iar daca da – cat este acest lucru? Iar timpul este esential.”, explica Nicoleta Mihai.

„In zona de insolventa o sa vedem probabil in viitorul apropiat un impact mult mai mare pentru ca firmele sunt <<mancate>> de cash de cel putin 5 ani. Noi vedem lucrul acesta din 2019, dar a venit criza, s-au acordat toate facilitatile fiscale, bancile au fost rezonabile si au acordat esalonari, au acordat perioade de gratie, au avut mult aport in zona de a sprijini business-urile. Dar s-au terminat lucrurile acestea, lucrurile au revenit la normal, consumul pare sa se fi intors la vechile obiceiuri dinainte de 2019. Nu mai exista necesitatea din zona bancara sau din cea de fond de investitii”, sustine consultantul KPMG.

„Si fondurile de investitii care au intrat si suntem in perioada aceasta 2021 – 2022, ele erau pe exit, daca nu au avut ce sa traga din cadrul companiei respective au fost fortate sa prelungeasca acest termen, ele au fost <<sifonate>> pentru ca la randul lor au aceasta obligatie de a raspunde investitorilor sau de a fi pregatite la simpla cerere sa restituie investitorilor banii”, a adaugat Nicoleta Mihai.

„Cand incepem sa vorbim despre zona de turnaround, vorbim despre companiile care intra intr-o subperformanta, fie ca i s-a intamplat ceva pe lantul valoric, fie ca este vorba despre un litigiu, fie ca vine din zona in care o taxa a fost nu foarte bine interpretata de legislatie, a lasat un dubiu, iar aplicabilitatea s-a facut intr-un fel. Apoi trece timpul si organul fiscal ii da o anumita interpretare si sunt aspecte legate de crearea unei datorii, care se creeaza pe mai multi ani in spate. Acela este un moment care poate fi prevazut daca incepi sa iti verifici strategiile si managementul adecvat. Astea sunt ingredientele unui inceput de turnaround de operatiuni care sunt strategice, operatiuni pe care le vezi atat financiar, cat si operational”, detaliaza ea.

„In zona de restructurare prin insolventa si insolventa, vom vedea mai putin aceste masuri de ESG bine conturate. Nu inseamna ca nu au un impact, pot sa aiba un impact foarte mare, dar nu ne asteptam sa le intalnim. Insa as atrage atentia asupra celuilalt aspect, partea de preventie”, sustine consultantul KPMG.

Unde pot aparea efecte ESG asupra fluxului de lichiditati administrat de catre companii?

„Trebuie sa ne uitam la lucrul acesta, as mentiona doar un domeniu care poate sa fie afectat pentru ca nu se stie exact de cand a inceput si acesta este zona de real estate rezidential”,  este de parere Nicoleta Mihai.

„In momentul in care intri intr-o astfel de companie, cand te uiti la cumparator acolo se intampla o restructurare. Restructurarea inseamna in principal ca acea companie sa poata sa revina la normal intr-o perioada de 4 ani, cat ii ofera legea aceasta posibilitate. Trebuie sa tragi o concluzie – daca se poate duce intr-o zona de restructurare sau nu.”, explica aceasta.

„Cumparatorul, consumatorul este cel care iti cumpara un apartament la momentul acesta, daca cineva din real estate intra intr-o zona de insolventa, acolo se intampla urmatorul lucru – fie exista sanse de restructurare, fie se trece la o lichidare. Daca exista sansa  de restructurare, asta inseamna ca intr-o perioada stabilita de acel plan trebuie sa ajungi sa faci restructurarea acelei companii. Daca la capatul celalalt ai consumatorul, cel care vine si spune am nevoie de un apartament, pentru acel apartament inseamna o finantare in spate de cele mai multe ori”, adauga Nicoleta Mihai.

„Primul lucru de care te intreaba un investitor sau in general e vorba de o finantare bancara – casa pe care vrei sa o cumperi este verde? Si daca este verde, intram mai departe intr-o zona in care costul de finantare e diferit. Prin urmare, daca vorbim despre o restructurare in care imi continui proiectele pe entitatea pe care o am ca si dezvoltator ca sa ajung sa vand acele apartamente asta inseamna ca trebuie sa corespund tuturor normelor, inclusiv la aceasta componenta”, a punctat consultantul KPMG.

„La capatul celalalt, daca vreau sa vand ordonat, cineva oricum vine sa ma intrebe care este clientul tau, si clientul tau este tanarul care are o cerere de cumparare a unei locuinte si el ca sa poata sa faca lucrul acesta trebuie sa duca date concrete bancii ca sa primeasca finantarea in timp util. Nu util pentru el poate, ci util pentru tine dezvoltator pentru ca tu trebuie sa vinzi foarte repede, sa recuperezi banii si sa-i dai investitorilor sau creditorilor care sunt in cadrul procedurii. Asta cand vorbim de o restructurare sanatoasa”, sustine Nicoleta Mihai.

„Cand vorbim despre alte moduri de restructurare care inseamna iau ce este bun intr-o companie si duc in alta parte si restul intra intr-o anumita lichidare si acolo vorbim despre urmatorul lucru ce este bun acolo este conform? Ca sa poata sa mearga in piata. Daca nu, asta inseamna ca este o pierdere pentru toata lumea. Acolo se intampla un haircut foarte mare.”, a mai spus Nicoleta Mihai, Associate Partner, Head of Restructuring & Insolvency la KPMG Romania, in cadrul panelului ESG in Retail si Servicii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

„Pentru aceasta raportare in mod specific pe care o descriem ESG, colegii mei sunt pregatiti pentru ca au in spate istoria si antrenamentul raportarilor de sustenabilitate facute de-a lungul timpului. Ce urmeaza sa vina este un pic mai de speriat pentru ca nu stim cum sa implementam noile acte normative care ne vizeaza din punctul asta de vedere”, a declarat Roxana Mihai, Senior Counsel la Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pentru ca acesta este ultimul interes al Comisiei Europene, clima in tot acest ansamblu al raportarilor ESG, ma refer in mod specific la un regulament 2023 per 1115 care ne-ar fi fost impus deja de la 1 ianuarie 2025 ca sa mai raportam un alt aspect in activitatea noastra si anume ca produsele pe care le comercializam sa nu vina din defrisari de paduri dupa sfarsitul anului 2020”, a punctat reprezentantul AMRCR, asociatie din care fac parte 20 de companii de retail din Romania, care opereaza sub diferite formate de piata.

„Dupa ce toate statele UE au spus ca nu stim cum sa ne adaptam in mod concret la aceste cerinte, pe care le impartasim si le valorizam, insa trebuie niste instrumente, Comisia Europeana a dat posibilitatea ca timp de 12 luni companiile mari sa isi faca temele pentru aceasta raportare, companiile mai mici inca 6 luni fata de cele mari. Asadar de la 1 ianuarie 2026, respectiv din 30 iunie 2026, vom avea si acest tip nou de raportare – interzis de a comercializa produse care provin din defrisari dupa 2020.”, a punctat Roxana Mihai.

„Sunt multe lucruri pe care retailerii le fac pe parte de ESG si as spune ca a fost preluata din mers si structurata in acest fel cu criteriile ESG, ele fiind de fapt criterii de sustenabilitate, care au aparut de-a lungul timpului tocmai din dorinta si cerinta consumatorilor. De ce fac retailerii acest lucru? Si ca sa plecam de la un deziderat comun si social de a avea grija si de planeta si de noi, dar si pentru ca noi le cerem, s-a observat o tendinta de mare crestere din randul consumatorilor pentru produsele care respecta aceste cerinte si pentru companiile care le implementeaza”, sustine reprezentantul AMRCR. 

„Toti marii retaileri care sunt parte din asociatia noastra au diverse programe atat de mediu, atat pe parte sociala, cat si pe parte de guvernanta. Pe mediu, as putea sa vorbesc despre instalatiile de panouri fotovoltaice, care au fost facute in foarte multe locatii, despre statiile de incarcare masini electrice. Apoi, avem aspectul unor programe punctuale respectiv de a ajunge la Zero Waste, de a colecta uleiul folosit, de a-l recicla, iar unii dintre membrii nostri ofera ca un stimulent inapoi legume si fructe daca ne ducem cu uleiul la reciclat.”, afirma Roxana Mihai.

„Pe partea de lanturi de aprovizionare, ne intereseaza sa fie cat mai sustenabile, sa fie cat mai trasabile, iar producatorii sa respecte si ei la randul lor aceste cerinte”, a adaugat ea.

„Ambalajele sunt unele eco friendly.  Am citit de curand ca tendinta este de a deschide magazine zero waste, in care produsele nici sa nu mai fie ambalate, adica sa fi naked – ambalate numai in hartie”, a spus Roxana Mihai.

„Combaterea risipei alimentare are foarte mare pondere in actiunile noastre sociale. Zeci, sute de tone de alimente au fost donate numai anul trecut tuturor operatorilor receptori ca se cheama banca de alimente sau alte organisme care au activitate pe partea aceasta, dar si segmentul non-alimentar a donat astfel de echipamente operatorilor care accepta aceste donatii”, sustine reprezentantul AMRCR.

Potrivit Roxanei Mihai, fiecare dintre membrii asociatiei are investitii in zona aceasta (ESG) pentru ca este si usor sa le accesezi cata vreme esti compliance cu regulile acestea pe care toti le au. 

„Acum este trendul cu masinile electrice. Toata lumea se lupta sa puna in aplicare statii electrice cat mai multe in parcarile magazinelor, in proximitate si atunci este un beneficiu si pentru tine ca si comerciant sa oferi consumatorului toate aceste facilitati care l-ar aduce la tine si a doua zi”, a mai spus Roxana Mihai, Senior Counsel la Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), in cadrul panelului ESG in Retail si Servicii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

„Kruk face parte dintr-un grup, compania – mama din Polonia. Intr-adevar, grupul Kruk la momentul de fata emite obligatiuni care nu au in componenta lor factori ESG, insa obiectivul nostru este sa introducem acest factor in strategia financiara pentru perioada urmatoare.”, a declarat Cosmina Marinescu, CEO Kruk Romania, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pe partea de investitii, investitia vine de la grup, nu este locala. Aceste obligatiuni pe care le avem sunt preponderent in Suedia si Polonia”, a adaugat Cosmina Marinescu.

„Pe partea de ESG la nivel local sunt foarte multe zone pe care noi le acoperim. Unul din indicatorii pe care ii avem este ca pana in 2040 din punct de vedere emisii scop 1 si scop 2 sa ajungem la o reducere de cel putin 70%.”, a punctat sefa Kruk Romania.

„Ce putem face in aceasta zona? De exemplu, doar anul trecut pana la finalul anului am schimbat 85% din masinile pe motorina pe benzina. Un alt aspect pe care l-am atins, am fost prima tara la nivel de grup, am cumparat si momentan sunt doar 15 masini electrice. Este adevarat ca sunt pe Bucuresti, nu am ajuns la nivelul tarii tocmai pentru ca statiile de incarcare nu sunt atat de prezente pentru ca noi acoperim intreaga tara”, a spus Cosmina Marinescu.

Potrivit acesteia, ramane de vazut ulterior daca poate fi marit numarul de masini electrice din flota companiei.

„Doar anul acesta, am salvat peste 350 de copaci datorita tehnologiilor noi pe care le avem in cadrul companiei, evident prin neutilizarea hartiei. Dar, pe de alta parte, un aspect important este ca noi chiar daca incercam intern sa nu mai utilizam atat multa hartie, tocmai avand in vedere ca folosim foarte multe dosare pe care le transmitem in instanta, instantele nefiind in momentul de fata in zona de E (environment – mediu), online, noi suntem obligati intr-o oarecare forma sa mergem pe acelasi proces initial chiar daca am facut demersuri si ne-am intalnit cu parti din Ministerul de Finante astfel incat sa vedem ce putem face sa scadem aceasta utilizare a hartiei”, a subliniat reprezentantul Kruk Romania.

„Un alt aspect pe care il facem pe zona aceasta sociala”, a adaugat Cosmina Marinescu.

„Au fost foarte multe discutii privind educatia financiara. Pentru noi un aspect foarte important si face parte din acest social este educatia financiara. Asa cum probabil stim Romania se afla cumva la coada Europei, avem doar 8% de alfabetizare financiara, iar targetul nostru este sa atingem cel putin 20% pana in 2030. Cum facem acest lucru? Avem campanii care ajuta la intelegerea unui buget, a unei planificari, a unei datorii”, a mai spus ea.

„Sunt multe parteneriate, lucram cu partenerii CSR, de exemplu cu cei de la Junior Achievement Romania mergem in licee si facem educatie financiara pentru copii. De asemenea, cu cei de la The Social Incubator mergem in zonele cu copii care ies de sub protectia sociala si acolo avem educatie financiara pentru ca sunt multe situatii cu copii in momentul in care parasesc aceasta zona sociala primesc de la stat undeva la 2500 RON. Asta este suma pe care o primesc si ei trebuie sa se descurce, dar nu au in spate o educatie, la ce trebuie sa fie atenti.”, a detaliat reprezentantul Kruk.

Care sunt planurile imediate ale Kruk pe piata de NPL?

„In mod normal, finalul de an intotdeauna este abundent. Anul acesta sunt multe portofolii bancare, deja sunt unele in bid-uri (stadiul de ofertare – n.r.). Suntem si noi acolo”, a subliniat Cosmina Marinescu.

„Pe piata sunt undeva la 4 – 5 portofolii mari bancare”, a precizat ea.

„Spuneam recent ca preturile de achizitie sunt din ce in ce mai mari chiar daca din punct de vedere tipologie cazuri si ma refer aici cat de vechi sunt aceste credite neperformante. Desi ele au o viata destul de lunga, sunt destul de vechi, asteptarile sunt destul de mari, si atunci este o batalie destul de mare sa ramanem cu acel profit pe care investitorii il asteapta”, a mai spus Cosmina Marinescu, CEO Kruk Romania, in cadrul panelului ESG in Retail si Servicii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

„Anul trecut, ne-am uitat la cel putin 3 proiecte, din pacate insa nu s-au finalizat intr-o tranzactie, dar suntem foarte activi si ne uitam la tot ce este in piata. Noi avem un unghi diferit, strategia noastra este sa avem proiecte de tip value add (cu valoare adaugata) asa cum a fost cel de la Iasi, unde am cumparat un proiect si dupa aceea am dezvoltat, si aici poate intervine si partea de ESG in care am cumparat un proiect care avea o varsta si a fost construit intr-un anumit fel, iar noi am venit acum cu perspectiva de a pune clasa A, sustenabilitate, cu BREEAM si LEED, adica cu tot ce inseamna un produs care poate obtine aceste tipuri de randamente pe termen lung”, a declarat Lorena Brehuescu M&A and Leasing Manager la Oresa Industra, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Suntem noi in piata de real estate, de industrial & logistica, avem un stoc cam de 100.000 mp in momentul de fata, cu doua proiecte deja dezvoltate si unul care este la nivel de teren si dorinta de a dezvolta. Acum la Iasi, anul trecut am livrat o cladire si lucram la autorizatia de construire pentru o extindere, inca 15.000 mp pe care vrem sa ii livram la anul. La Arad, finalizam proiectul existent, dar si acolo mai avem un unghi de dezvoltare. Iar in pipeline suntem foarte activi pe piata sa cautam oportunitati. Noi avem un istoric probabil ceva mai oportunistic, suntem family office, suntem foarte atenti cu banii investitorului”, a adaugat reprezentantul Oresa Industra, bratul de investitii al family officee-ului Oresa pe piata de logistica.

Oresa este un investitor cu capital privat cu o experienta de circa 3 decenii pe piata de M&A din Romania, unde a investit intr-o gama larga de sectoare, si care are o structura de investitor financiar de tip evergreen, care ii permite sa tina o companie in portofoliu mai mult comparativ cu un investitor tipic de private equity.

Intrebata cat inseamna achizitiile de tip M&A (fuziuni si achizitii) in stocul actual administrat de catre Oresa Industra, Lorena Brehuescu a raspuns:

„In stocul de 100.000 mp, 35.000 mp a fost partea de M&A, iar 65% partea organica”.

„Si anul trecut, si anul acesta, avem cam 3 – 4 tranzactii de marime medie intre 20.000 si 50.000 mp. La noi important este componenta sa existe si sa putem sa mai construim, cam acesta e tipul de proiect la care noi ne uitam”, a punctat Lorena Brehuescu.

„Si noi vrem sa stam in piata pe termen lung, se pare ca asta e modelul. Ne dorim sa ajungem undeva la 200.000 – 300.000 mp in urmatoarea perioada, in urmatorii 2 – 3 ani. Au fost portofolii care s-au tranzactionat, dar e important ca ritmul sa fie corelat cu ceea ce inseamna piata acum. Dar asteptam o oportunitate, ea cu siguranta se va ivi.”, a adaugat ea.

„Noi acum incercam sa inchidem si proiectul de la Arad, care are circa 40.000 mp. Ne uitam la Bucuresti, la anumite proprietati. Ne-am uitat la Brasov, ne place foarte mult centrul tarii”, explica reprezentantul Oresa Industra.

„In principiu, urmarim infrastructura. Daca la Iasi am vrut sa fim early entrance si sa fim in pole position pentru cand va veni infrastructura si deja o vedem, in alte zone putem sa mergem si in zonele established (mature), unde infrastructura este acolo, dar noi avem o alta viziune si o alta strategie – nu vrem sa ne batem cu altii la km 23 de pe autostrada, noi vrem sa mergem in zone unde este loc de crestere si piata are nevoie de spatii logistice bune din componente ESG”, sustine Lorena Brehuescu.

„Noi cand alegem locatia trebuie sa ne gandim ca toate tirurile, tot ce inseamna transport trebuie sa fie aproape. Si 5 minute conteaza, nu poate sa faca stanga si sa mai piarda 5 minute. Trebuie sa fie o locatie foarte buna. Sunt proiecte in care sunt si foarte multi logisticieni si pentru ei orice pierdere sa faci dreapta sau stanga, adica infrastructura proasta, inseamna bani. Deci, este foarte importanta locatia si ce ofera infrastructura. Inclusiv la Iasi poate nu avem autostrada, dar accesul si unde o sa fim pozitionati, o sa fim chiar langa autostrada. Ne uitam foarte atent la lucrul asta pentru ca si chiriasii se uita foarte atent la lucrul asta”, afirma ea.

Cat cantareste unghiul ESG la achizitia unui proiect, este un elemente obligatoriu sau de culoare pentru realizarea unei tranzactii?

„Este un element de culoare, impus, si este un cost pentru ca bancile, finantatorii iti trimit un formular pe care sa il completezi. Si chiar se uita atent la ce vrei sa achizitionezi si te intreaba acolo daca bifezi cerintele de ESG. Este o cerinta dinspre finantator”, a punctat Lorena Brehuescu.

„Benchmark-ul (reperul) a fost undeva prin 2015 – 2016, cred ca tot stocul era undeva pe la 3 milioane si ceva de metri patrati. As spune ca acum mai mult de jumatate (din piata de logistica – n.r.) este stoc nou care implicit are aceasta componenta ESG.”, a mai spus Lorena Brehuescu, M&A and Leasing Manager la Oresa Industra, la panelul ESG in Transport, Logistica si Infrastructura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

„Perspectiva larga din punctul nostru de vedere nu arata din pacate bine. Ce constatam si nu e nicio sansa sa se schimbe este abordarea complet pe dos la nivel de UE (in materie de politici ESG – n.r.). Nu este ca nu vad padurea din cauza copacilor, au uitat complet de copaci. Nu vad decat padurea, decat NetZero si mai departe restul nu mai conteaza”, a declarat Gabriel Techera, Director Guvernanta Corporativa si Relatia cu Investitorii la TTS (Transport Trade Services), in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Electricul care este pe moarte in momentul asta pentru ca dupa ce s-au cheltuit sute de miliarde pe subventii pe partea de autovehicule, la un moment dat cineva a zis stai ca nu avem statii, ok, investim si in statii, nu avem retele de distributie, nu avem retele de transport, nu avem productie sa sustinem milioanele de vehicule. Daca maine toate vehiculele din Romania ar fi electrice nu am avea curent nici pentru industrie, nici pentru casa, dar am avea suficienta energie pentru electric„ sustine Gabriel Techera.

„Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde dintre toate tipurile de transport”, a punctat reprezentantul TTS.

„Noi nu suntem in sine transportatori, suntem intr-un efort de rebranding (…) Noi furnizam mai mult decat transport, avem o flota care are o capacitate teoretica, calculata de 300.000 tone, asta inseamna ca 300.000 tone pot fi in permanenta pe apa daca am utiliza toata flota, dar ea leaga 7 terminale pe Dunare cu 3 terminale pe care le avem in Constanta astfel incat suntem cam singurii care pot oferi un pachet complet de servicii, noi la origine fiind expeditori. In acest moment am integrat toate elementele lantului logistic”, a spus Gabriel Techera.

„La noi electricul este exclus, este imposibil tehnic. Trebuie sa ai o autonomie de 3 saptamani, ca de asta de ai nevoie la transportul pe apa, iar asta nu e posibil nici macar intr-un orizont de 30 – 50 de ani”, sustine reprezentantul TTS.

„In loc sa se concentreze pe eficientizare si pe ceea ce se poate face astazi, maine – regularizarea Dunarii. Exista proiectul Naiades, niste nimfe, este o simpla hartie, este un plan de actiune care nu are nicio actiune.  Sunt numai intentii NetZero, in loc sa te duci pe chestii simple – cum ar fi rezolvarea dragajului. Avem proiectul Naiades, dar anul acesta administratiile nu au avut bani sa faca dragaj. Unde este Uniunea Europeana?! In loc sa inceapa cu infrastructura, au luat-o exact pe dos”, sustine Gabriel Techera.

„Beneficiem de faptul ca la amprenta de carbon suntem de departe la cea mai mica amprenta de carbon dintre toate formele de transport. Si altfel asteptam nuclearul pentru ca auzim de tot felul de trasnai – hidrogen , amoniac, uleiul de la mcDonalds adica uleiurile hidrogenate (…), asteptam nuclearul sa ajunga cel mai repede la noi.”, este de parere reprezentantul TTS.

„La nivelul TTS, investitorii institutionali se apropie de 40%, aici fiind fondurile mari de pensii din Romania si dupa ce am fost admisi in indicele Footsie, inclusiv Vanguard a intrat cu 6 fonduri. Vin si asset managerii care au orizonturi scurte sau nu au neaparat orizonturi lungi de investitii ca fondurile de pensii.”, a declarat Gabriel Techera.

TTS este o companie listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

„Pe partea de finantare propriu – zisa suntem inca in situatia aia fericita in care e coada de banci. Bancile multinationale au anuntat ca de la anul taxonomia va fi un criteriu,dar a venit Banca Transilvania si a turnat un dus cu apa rece si a zis – veniti cu plan de aliniere, nu neaparat cu alinierea. Ramane de vazut in 2025 cat de puternic va fi impulsul dat de la UE pentru finantari verzi”, a subliniat acesta.

„Bancile la un moment dat se vor plia pe realitate pentru ca altfel inchid. Daca maine vor doar finantari verzi, s-a terminat”, sustine Gabriel Techera.

Exista un impact ESG in lanturile logistice?

„Mai intai sa vedem unde suntem noi in lantul logistic. Inaintea noastra mai este doar holda, mina si cam atat. Dupa minereu si recolta, urmam noi in lantul logistic”, a mai spus Gabriel Techera, Director Guvernanta Corporativa si Relatia cu Investitorii la TTS (Transport Trade Services), la panelul ESG in Transport, Logistica si Infrastructura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

„Pe hartie portofoliul nostru este de 2 GW. Realitatea esta ca in Romania ca sa dezvolti trebuie sa il discountezi intr-o anumita masura pentru ca desi exista multa efervescenta, realitatea in teren este ca practica ne omoara. Inainte de a fi dezvoltator, eram avocat. Era foarte usor sa spui cand iti venea due diligence-ul sa spui asta nu e bine, avem de-a face cu autoritatile locale si complexitatea data de reglementare”, a declarat Razvan Popa, CEO al Jantzen Renewables, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Avem un portofoliu in dezvoltare. Piata este si ea in dezvoltare si ne uitam cum sa ne pozitionam. Trecem la o etapa in care trebuie sa fii prezent in constructia proiectelor. Trebuie sa treci la urmatoarea perioada si asta este unul din lucrurile pe care le luam in considerare”, a adaugat acesta.

„Sa duci un solar la ready to build, practic sa obtii hartiile de la stat, costul este undeva la 15.000 euro per MW. In vant, costul este mai mare. Adica totusi trebuie niste bani. Am facut cateva oferte, incercam sa fim cei care intra in astfel de proiecte si le profesionalizeaza, le finanteaza si le duc la urmatoarea etapa. Noi deocamdata suntem nu as zice buy side, ci investor side”, a punctat Razvan Popa.

„Suntem mai degraba in pozitia de investitor. Incercam sa gasim proiecte care au nevoie de un investitor la nivelul de dezvoltare (development)”, explica reprezentantul Jantzen Renewables.

„Noi speram sa trecem cat mai multe dintre proiectele noastre de pe hartie in teren. In 2024, nu cred ca mai ajungem la ready build cu niciunul. Sunt surprins cat de greu poate fi sa dezvolti proiecte in Romania, cat de greu este sa explici ce vrei sa faci, cat de greu este sa poti sa aduci un proiect la nivelul la care sa treaca un due diligence facut de o firma buna de avocatura. Este foarte greu sa estimezi”, sustine Razvan Popa.

„In portofoliul pe care l-am vandut catre Petrom, au fost 789 de avize si autorizatii, care trebuie obtinute intr-un termen prevazut de lege, de 12 sau 18 luni depinde cum calculezi. Ca si timp, tranzactia a durat aproape 2 ani. Era si un portofoliu mare”, a subliniat acesta.

OMV Petrom, al carui actionar majoritar este grupul petrolier austriac OMV, a anuntat pe 30 septembrie 2024 ca a finalizat achizitia mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice de la compania daneza Jantzen Renewables ApS. Proiectele urmeaza sa fie dezvoltate in judetul Teleorman si sunt la stadiul „gata de construit” („ready-to-build”, puterea instalata a acestor parcuri fotovoltaice urmand sa ajunga la aproximativ 710 MW, fiind printre cele mai importante proiecte de acest tip si in acest stadiu din Europa de Sud-Est.

„Unul din lucrurile care ne-au tinut probabil 6 luni pe tranzactie a fost faptul ca a trebuit sa securizam, sa cumparam practic traseul viitoarei linii aeriene de la statia de transformare noua pana la linia Transelectrica. Trebuie sa obtii niste drepturi reale ca sa treci cu cablul”, detaliaza Razvan Popa.

„Ne mai trebuia 5 metri, iar pentru acei 5 metri liniari ca sa trecem cu cablul pe deasupra, a trebuit sa avem de-a face cu 21 de persoane care erau coproprietari ai acelor 5 metri liniari si sa le facem astfel 17 mosteniri la rand”, explica reprezentantul Jantzen Renewables.

Jantzen Renewables, investitor in piata de energie regenerabila, este unul dintre pilonii afacerilor Jantzen Group, condus de catre familia fondatorului danez Erik Jantzen, al carui portofoliu cuprinde agricultura, real estate, energie verde si venture capital.

„Jantzen Renewables este pornit din Jantzen Development, care avea un model de business foarte similar development-ului de renewables. Ce facea fundamental era ca agrega teren ceea ce seamana foarte mult cu business-ul de fotovoltaic, construia infrastructura adica punea silozuri, punea electricitate si facea o ferma functionala si o revindea. Grupul Jantzen si-a retinut cumva in proprietate perla coroanei operand in continuare o entitate care se numeste Jantzen Development Agro Cocora, care opereaza 20.000 ha in Ialomita si Constanta, din care vreo 11.000 hectare in proprietate.”, a declarat Razvan Popa.

„Acest business al Jantzen Group este un actor important in sustenabilitate. Opereaza cu tehnologie no till, adica pamantul nu se ara, se lasa asa peste iarna, asta inseamna din punct de vedere al sustenabilitatii nu eliberezi carbonul in atmosfera. Odata ce ai arat inseamna ca ai eliberat carbon in atmosfera. Asta este recunoscut de catre jucatorii din piata”, explica acesta.

„Si exista o piata dezvoltata la nivelul Vestului, pe care Jantzen incearca sa o aduca in Romania, in care facand asta obtine credite de carbon. Ele sunt tranzactionate pe o piata privata si in momentul de fata una dintre sursele de venit ale acestui business este din vanzarea creditelor de carbon”, a punctat Razvan Popa.

„Al doilea lucru pe care il face tehnologia no till este ca incearca sa adreseze seceta, o problema destul de grava a Romaniei. In Romania, seceta afecteaza foarte mult agricultura si faptul ca nu spargi terenul si nu il ari inseamna ca nu lasi apa sa se ridice din sol. Lasi doua lucruri foarte importante in pamant – carbonul si apa”, a mai spus Razvan Popa, CEO al Jantzen Renewables, la panelul ESG in Energie, Industrie si Agricultura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

„Cumva pe la inceputul anului, eram in fundraising si am fost recomandati catre un foarte mare asset manager din Londra, am pregatit prezentarea, portofoliul, strategia, si apoi am avut un call cu cineva din conducerea lor si call-ul a mers cumva de genul asta – Buna ziua! Buna ziua! Am citit prezentarea, prima intrebare sunteti ESG articol 6 sau articol 8? inainte sa ne intrebe cati bani vrem, ce facem, care este strategia. Prima intrebare a fost despre ESG. Si ne-am dat seama ca lucrurile merg in directia asta din ce in ce mai mult”, a declarat Adrian Netea, Investment Director la managerul de private equity Morphosis Capital, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Ce se schimba la noi este ca vom face ESG due diligence de acum inainte si nu mai este o optiune, ci este un must. Apoi acel consultant care ne face ESG due diligence trebuie sa vina si cu niste propuneri de imbunatatire a lucrurilor din punctul asta de vedere. Cu cat mergi sa discuti cu institutionali mai mari, cu atat ESG-ul este mai important”, a punctat reprezentantul Morphosis Capital.

„Cu cat esti mai bine pregatit, ai sanse sa fii mai atractiv si pentru institutionali si pentru banci totodata.”, a adaugat Adrian Netea.

Managerul de capital de crestere Morphosis Capital a anuntat oficial pe 9 octombrie 2024 lansarea celui de-al doilea sau fond de private equity, care ar urma pe langa piata din Romania sa acopere in premiera de la fondarea sa si alte piete din regiune precum Bulgaria, Croatia, Cehia, Polonia si Slovacia.

„Noi suntem un fond de crestere de private equity, care tocmai am lansat fondul al doilea. Primul fond a fost investit in intregime in 6 companii. Fondul 2 abia l-am lansat anul acesta, avem deja 2 investitii”, explica Adrian Netea.

„Pe fondul 2 avem banii de la EIF si EBRD – avem 40 mil. Euro de la EIF si 15 mil. Euro de la EBRD – iar investitorii institutionali vin la pachet cu o componenta de reguli foarte clare si ESG este una dintre ele. Ni se cer tot mai des rapoarte de carbon foot print, de ESG, cum am imbunatatit lucrurile”, a precizat acesta.

Potrivit lui Adrian Netea, banii care vin de la investitorii institutionali sunt insotiti de restrictii foarte clare, de exemplu managerul de private equity nu are voie sa investeasca in zona de gambling (jocuri de noroc) si in alte afaceri care afecteaza oamenii sau mediul intr-o forma sau alta. 

„Portofoliul nostru are o componenta de ESG intrinseca pentru ca sunt companii medicale. Ca exemplu, la Medima unde avem avem acum 22 de clinici de imagistica medicala, avem undeva la 120.000 – 130.000 de pacienti pe an si multi dintre ei sunt pacienti oncologici. Deci avem un impact semnificativ in sanatatea oamenilor. La Stay Fit, avem undeva la 17.000 de antrenamente in fiecare zi, deci cumva companiile noastre au mai mult S si G decat E-ul din ESG”, detaliaza Adrian Netea pe marginea companiilor aflate in portofoliul primei generatii de fonduri.

„Noi venim cu o guvernanta foarte solida pentru ca punem un board in fiecare companie. In principiu suntem noi majoritari in companiile respective si de multe ori ne place sa avem si un independent in board”, sustine acesta.

„Am investit in EMI, ei produc usi industriale. Este o companie bazata in Romania si au o fabrica langa Pitesti. Imediat dupa investitia noastra, cu bani de la noi au cumparat 2 companii in Belgia si in Slovacia, apoi in 2023 am vandut impreuna cu fondatorul 51% din companie catre Innova Capital, care au venit cu o componenta de cash injection destul de semnificativa, mai mult decat am putea noi”, afirma Adrian Netea.

„De atunci, au mai cumparat inca o companie in Romania si in acest moment compania la nivel de grup face venituri cam 43 mil. Euro si avem in momentul acesta doua tranzactii M&A, doua add-on-uri, una chiar destul de mare si de avansata in pipeline, care daca le vom executa in cateva luni vom ajunge la 70 – 75 mil. Euro pe tot grupul companiei EMI”, a precizat reprezentantul Morphosis Capital.

„Anul trecut, am facut inclusiv la EMI acest carbon foot print assesment. nul acesta planificam cum sa reglam lucrurile, cel mai probabil o sa facem un mic parc fotovoltaic langa fabrica noastra de langa Pitesti. Dar am venit cu mai multe imbunatatiri – cod de conduita, masuri de siguranta mult mai clare.”, a mai spus Adrian Netea, Investment Director la managerul de private equity Morphosis Capital, la panelul ESG in Energie, Industrie si Agricultura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

„Piata romaneasca de tranzactii este o piata destul de mica, adica estimarea mea este ca este mai degraba undeva intre 1 mld. si 1,5 mld. Euro daca excludem real estate si energia, nu 3 – 4 mld. Euro cat se vehiculeaza in diverse studii. Si sunt relativ putine companii si tranzactii care sa se potriveasca unui fond care ar fi hard green articolul 9 sau ceva similar. Atunci trebuie sa te adaptezi la piata, motivul ca piata este atat de mica si fondurile sunt mai de mici fata de cele din Vest si esti nevoit sa faci tranzactii unde componenta de ESG mai degraba o integrezi in componenta de due diligence, dar nu este un factor sau criteriu de baza atunci cand cumperi o companie”, a declarat Dan Farcasanu, Partner la managerul de private equity Mozaik Investments, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Noi ca investitori activi si directi in companiile pe care le cumparam, trebuie sa facem bani pentru investitorii nostri”, a punctat acesta.

„Poate sa fie o companie verde si sa pierzi toti banii dupa ce ai investit acolo. Te uiti de fapt la performanta de cash flow, la calitatea actului managerial, te uiti la riscuri, politica de waste, cum isi trateaza angajatii, ce fel de board are. Deci toate lucrurile astea, sunt lucruri reale, dar in ultima instanta totul face parte dintr-o matrice si matricea trebuie sa bifeze mai multe puncte ca sa decizi ca merita sa iei banii investitorilor si sa ii investesti intr-un proiect de viitor care s-ar putea in final sa si esueze. Si atunci noi fiind destul de risk adverse, suntem foarte atenti in ce investim, iar componenta ESG joaca un rol aici, dar nu un rol primordial”, a adaugat Dan Farcasanu.

„In general, companiile care genereaza mult cash, si asta fiind un criteriu important la noi, sau au o crestere importanta, nu sunt neaparat super verzi. Nu suntem ESG adverse, doar ca in private equity nu ai sansa unui nou inceput. Daca esuezi cu primul fond si ai 2 – 3 esecuri, nimeni nu iti mai da bani a doua oara pentru ca le-ai pierdut banii. Si atunci cel mai important lucru este de fapt sa cream valoare”, a explicat reprezentantul Mozaik Investments.

„Piata noastra este de fapt o piata mica. Aceasta este realitatea. Romania este o piata mica. Tranzactiile sunt incetinite, avem un razboi la granita, dobanzile sunt inca relativ inalte, nu suntem in paradigma anilor 2018 – 2019, deci piata de M&A per se a incetinit”, a subliniat Dan Farcasanu.

Care sunt coordonatele noului fond de private equity ridicat de catre Mozaik Investments?

„Am avut un first closing (prima inchidere a fondului – n.r.) in iulie la 51 mil Euro, cu EIF acoperind cam jumatate din fond. Ne uitam destul de mult la B2C, ne uitam si la B2B, sectoare preferate fiind retail, servicii, productie, tehnologie. Nu facem real estate, energie pentru ca nu avem expertiza aici”, a declarat Dan Farcasanu.

„Ne uitam la companii in care sa ne parteneriem cu un fondator si putem sa acceleram cresterea. Companii care au ajuns intr-un punct in care au nevoie de finantare si pe care dintr-un motiv sau altul nu pot sa o obtina din alte surse. Sau pot fi si alte situatii. Noi putem sa asiguram acel cash in”, explica acesta.

„La fondul la care am lucrat 11 ani la Resource Partners, cand am investit intr-un business de fitness, acesta avea 11 sali si 150 de angajati si cand am iesit (la exit – n.r.) avea circa 40 de sali si aproximativ 450 de angajati. Deci asta implicit se reflecta in ESG prin componenta sociala”, sustine Dan Farcasanu.

„In esenta suntem investitori de crestere si cam asa sunt toti investitorii din Romania in momentul asta. Nu cred ca vom vedea in Romania in urmatorii 10 ani fonduri specializate pe green investments (investitii verzi – n.r.) pentru ca nu este piata de asa ceva. Si aici, vorbesc de investitori atat in private equity, cat si in public equity, deci de ambele tipuri de investitori. Componenta ESG o sa devina probabil din ce in ce mai importanta, dar criteriul principal va ramane cati bani returnezi la investitori ca altfel nu ti-i mai dau a doua oara”, a subliniat reprezentantul Mozaik Investments.

„Noi o sa investim primordial in Romania probabil si asta este o mare schimbare fata de cand am inceput eu cariera in private equity prin 2008 sau 2009. Atunci, in esenta, erau doar fonduri poloneze care aveau alocare de 10 – 15% pe alte tari, inclusiv in Romania. Iar in momentul asta exista un nou val de fonduri locale, care cunosc piata, inteleg antreprenorii, cunosc bine industriile si noi facem parte din acest val.”, afirma Dan Farcasanu.

„Si valul asta este urmat de un val similar pe zona fondurilor de VC, care a inceput relativ prin 2018 – 2019. Sunt o serie de fonduri si mai mari si mai mici si este un lucru excelent”, este de parere reprezentantul Mozaik Investments.

„In ceea ce priveste tichetul, suntem undeva intre 5 si 9 mil. Euro. Putem face si achizitie de pachet majoritar, dar si de pachet minoritar, dar niciodata 100% din actini pentru ca noi luam un rol destul de activ in companiile in care investim, nu suntem investitori pasivi. Dar nu ne substituim managementului sau fondatorului.”, a precizat acesta.

„Intr-o varianta ideala, fondatorul ar trebui sa ramana macar cu 30 – 40% din business ca sa aiba mult de castigat si mult de pierdut. Si atunci lucrurile sunt destul de aliniate intre noi si antreprenor si este foarte importanta relatia cu antreprenorul, cum lucram cu el, obiectivele sa fie comune, exitul sa fie comun.”, a mai spus Dan Farcasanu, Partner la managerul de private equity Mozaik Investments, la panelul ESG in Finantare & Investitii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

„Am reusit sa facem o finantare clasica pentru Returo, deci un credit de capital de lucru si de investitii care a fost anul trecut de circa 86 mil. Euro. Pe langa Returo, au inceput sa se dezvolte alti jucatori in economie, de exemplu am dat recent un alt credit de 7 mil. euro pentru finantarea capitalului de lucru pentru o companie care face acele aparate RVM-uri, de care are nevoie Returo pentru a-si duce la indeplinire programul”, a declarat Marius Gavrea, Sustainability Manager al ING Bank Romania, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Aproape toate proiectele europene au o componenta verde, adica primesc un punctaj mai bun antreprenorii care beneficiaza de granturi europene daca investesc si in directia sustenabilitatii. E foarte dificil sa definesti o companie ca fiind sustenabila, adica sa ajunga sa indeplineasca toti parametrii. In schimb, atunci cand te duci sa vorbesti despre tranzactie, despre finantarea unui activ, a unei tranzactii, a unei activitati, atunci acolo exista potential mult”, a spus Marius Gavrea.

„Noi nici nu am finantat parcuri de energie regenerabila, este o volatilitate. Ma refer aici strict la dependenta ca si cifra de afaceri de venituri din energie regenerabila”, a precizat bancherul ING Bank.

„Dar avem foarte multe proiecte finantate catre antreprenori din diverse business-uri, care au trecut la a-si inlocui sursa de energie cu energie regenerabila. In industria manufacturiera, consumatori destul de mari ajung sa aiba pana la 30 – 40% pana la 50% din energie in energie regenerabila”, a adaugat acesta.

„Energia este un sector important pentru noi pentru ca este si cel mai emitator ca pondere in emisiile de CO2 echivalent. Sectoare la care renuntam si in ultimul raport este mentionat sectorul oil and gas (petrol si gaze). In upstream (explorare si productie) , ING s-a angajat ferm ca in urmatoarea perioada va inceta finantarea deschiderii de noi campuri petroliere”, a punctat Marius Gavrea.

„Suntem cu anumiti clienti mult mai restrictivi in activitatea de finantare”, explica acesta.

„Noi am inceput de mai bine de 10 ani, facem lucrul acesta, iar in ultimii ani sustenabilitatea este in strategia noastra, este pilon de baza al activitatii noastre.  Sigur ca amprenta proprie este nesemnificativa pentru o banca, nu aici se pune problema, problema noastra este pe acel asa zis scop 3, al ESG al raportarii de sustenabilitate, adica ce facem noi pentru clientii nostri. Practic, modul in care o banca dirijeaza banii, aici se poate face o diferenta si aici vrem noi sa facem diferenta in piata. Abordarea generala a noastra este o abordare sectoriala”, a spus bancherul ING Bank.

„Sunt sectoare precum transport sau logistica, unde este mai greu sa ajuti sau sa faci pasi la reducerea emisiilor, insa in unele sectoare se pot face lucruri”, a adaugat acesta.

Potrivit lui Marius Gavrea, ING Bank la nivel de grup bancar a stabilit pentru fiecare sector pe care il finanteaza niste tinte pana in 2050 prin care sa sprijine clientii sa isi decarbonizeze activitatile proprii.

„Lucram cu clientii nostri sa vedem cum au facut ei pasii respectivi sau daca au planuri in acest sens, iar pe de alta parte ne adaptam finantarile ca sa finantam acele proiecte care vedem ca ii ajuta in tranzitia spre un model de business sustenabil.  Exista medii pe fiecare sector, iar noi urmarim in fiecare an daca portofoliul nostru de clienti este sub sau peste medie. Cu 6 din 8 sectoare suntem sub medie, dar trebuie sa mai facem pasi in unele sectoare unde mai avem de lucru”, explica acesta.

„Multa vreme agricultura sustenabila era confundata cu agricultura ecologica, probabil ca inca este confundata. Dar trebuie sa ne uitam si la componenta sociala pentru ca agricultura are obligatia sa asigure alimentele pentru o populatie a globului in crestere. Iar activul de baza din agricultura nu se poate reproduce. Deja sunt ferme mari in Romania, vorbim de zeci de mii de hectare, care au trecut la aceasta agricultura regenerativa care inseamna lucrari mai mici ale solului, care ajuta la stocarea carbonului in sol si, de asemenea, mentine umiditatea. Acesta este un model de agricutura sustenabila”, nuanteaza bancherul ING.

„Am creat si o expertiza pentru ca lucram de multa vreme in domeniu si avem aceasta abordare sectoriala, avem echipe de specialisti la nivel global si in tara astfel ca ne-a fost destul de la indemana sa intermediem in calitate de consultanti si acea emisiune de obligatiuni verzi pe care Banca Transilvania a pus-o in piata. Prin aceasta noi oferim si consultanta altor jucatori din piata. Iar mai ales pe partea de sustenabilitate, aliantele joaca un rol foarte important, atat cu jucatori din domeniu, cat si cu institutii guvernamentale. Daca vrem sa avem un impact la nivelul mediului economic, trebuie sa ne asiguram ca mergem cu totii in aceeasi directie”, afirma Marius Gavrea.

„Mai avem un obiectiv pe termen scurt, si anume ca pana in 2032 avem ca si obiectiv ca 30% din portofoliul nostru de credite sa fie credite sustenabile la nivel de grup, inclusiv Romania”, subliniaza acesta.

„Ideea de sustenabilitate trebuie privita mai simplu din partea companiilor. Si anume as lega-o de faptul ca trebuie sa ne uitam cum dezvoltam economic compania, nimeni nu vrea sa nu se uite la cresterea economica a companiei, dar este important si cum folosim resursele. Practic, la asta se reduce – o companie sa se dezvolte in viitor, dar resursele pe care le foloseste sa fie utilizate in mod judicios astfel incat sa ramana si pentru generatiile viitoare. Pana la urma la asta se refera si raportarile care apar. Pana acum ne uitam la profit, la ultima linie din contul de profit si pierdere, acum raportarile care se cer asta spun in esenta cum ai folosit resursele pe care le-ai avut.”, sustine Marius Gavrea.

Bancherul ING Bank semnaleaza riscurile de tranzitie care apar in cadrul procesului de aliniere catre tintele climatice pentru companii.

„Daca partenerul tau de afaceri face aceste schimbari in modelul lor de business si se adapteaza noilor conditii cerute de reglementari, cerute de lantul de furnizare, pe langa companiile mici si mijlocii, cred ca la nivel global majoritatea multinationalelor incepe sa se alinieze la standardele de sustenabilitate. Aliniindu-se companiile mari, emisiile de CO2 sunt pe 3 paliere – scop 1, 2 si 3, scop 1 si 2 sunt emisiile proprii, scop 3 este ceea ce face mediul din jurul tau – clienti, parteneri de afaceri. Si atunci o sa fie presiune destul de mare. Si atunci ce fac?  Raman asa si nu incerc sa schimb nimic sau ma aliniez. Uita-te in 2030, fixeaza-ti obiective pe termen lung pana in 2050 astfel incat pas cu pas sa iti adaptezi modelul de business la noile realitati!”, a mai spus Marius Gavrea, Sustainability Manager al ING Bank Romania, la panelul ESG in Finantare & Investitii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

„Speram ca aceasta raportare de sustenabilitate, care este diferita incepand cu anul 2025, sa vina in preintampinarea nevoilor de informare a finantatorilor si a investitorilor institutionali. In Romania inca gradul de educare a mediului de afaceri este foarte scazut pe acest subiect al sustenabilitatii”, a declarat Andreea Vasilescu, Partner, Head of Energy & Natural Resources in cadrul KPMG Romania si Moldova, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Speram ca aceste noi reguli care deriva din legislatia europeana, reguli de raportare obligatorie, dar si de auditare a rapoartelor nefinanciare, a rapoartelor de sustenabilitate sa schimbe aceasta constientizare si gradul de educare a companiilor deoarece in Romania, de exemplu, in 2024 a fost transpusa directiva europeana privind raportarea de sustenabilitate – asa-numita directiva CSRD – prin ordinul 85 al MF, unde transpunerea a fost putin diferita fata de directiva in sensul in care sunt 2 valuri de adoptare – valul 1 care se refera la companiile mari, de interes public, adica firme listate, de stat, institutii financiare, iar valul 2 include restul de companii mari, dar si companiile mijlocii, care stim ca in Romania inseamna companii cu cifra de afaceri de peste 50 mil. RON. Deci, pragul este destul de jos pentru raportarea aceasta de sustenabilitate”, a precizat consultantul KPMG.

„Valul 2 fiind anul 2026 cu raportare pentru anul 2025”, a adaugat Andreea Vasilescu.

„Acum noi, ca si KPMG, este important si cred ca este la fel de important si pentru clientii nostri, si spun asta atat din perspectiva noastra de consultanti ai companiilor pe diverse teme de sustenabilitate, pe strategii de decarbonare, chiar si asistenta la intocmirea acestor rapoarte de sustenabilitate, dar si din perspectiva noastra de auditori ai acestor rapoarte nefinanciare pentru clientii nostri de audit, mai sunt doar 6 luni practic pana la prima raportare de sustenabilitate pe noua directiva, adica primele rapoarte se asteapta in martie – aprilie odata cu rapoartele anuale ale societatilor mari”, a punctat ea.

„Ce ar fi de interes aici? Pe langa aceasta obligativitate de raportare si de auditare a rapoartelor nefinanciare, standardele de raportare adoptate de Comisia Europeana sunt unele noi, mult mai complexe si mai stufoase decat fostele cadre voluntare de raportare cu care sunteti obisnuiti. Ca sa dau niste exemple, aceste SRS-uri prevad aproximativ 170 de puncte de date de prezentat de catre companii obligatoriu, deci date generale plus aproximativ 800 de puncte de date in functie de ce arii materiale identifica fiecare companie. Deci, o munca foarte mare”, sustine consultantul KPMG.

„Companiile mari sunt deja de ceva timp in pregatiri pentru aceasta raportare si sper eu ca anul 2025 cand vor intra companiile mijlocii in raportare, aceasta constientizare si educare sa se disipeze mult mai mult si sa fie capabile in 2026 sa produca si ele rapoarte nefinanciare de calitate”, adauga Andreea Vasilescu.

„Ce mi se pare mie relevant si cred ca si finantatorilor (…) aceste SRS-uri impun doar obligatia de transparenta, ele nu impun o obligatie privind comportamentul. Adica daca o companie are un plan de tranzitie climatica, trebuie sa prezinte acel plan in rapoartele nefinanciare, dar poate la fel de bine sa nu aiba si trebuie sa prezinte faptul ca nu are sau daca vrea sa adopte sau nu acel plan intr-un anumit orizont de timp”, explica ea.

„In schimb ceea ce este foarte interesant este ca acest lucru este posibil doar deocamdata deoarece acum vreo 2 – 3 luni a fost adoptata o noua directiva europeana – asa – numita directiva de due diligence care, practic, obliga companiile foarte mari incepand din anul 2027 sa adopte planul de tranzitie climatica in conformitate cu Acordul de la Paris si sa aiba obiective de neutralitate carbonica pana in 2050”, afirma Andreea Vasilescu.

Potrivit acesteia, Romania este asteptata sa adopte aceasta directiva pana in 2026 si primul an de aplicare este 2027, aplicare treptata 3 ani – 2027, 2028, 2029, cel mai mic nivel de marime al companiilor din 2029 fiind companii sau grupuri de companii cu 1.000 de angajati si cu cifra de afaceri individuala sau consolidata la nivel de grup de 450 mil. Euro, fie din Uniunea Europeana, dar si companii dinafara UE care obtin venituri de 450 mil. Euro in UE.

Care sectoare din economie sunt mai avansate in procesul de aliniere la politicile ESG?

„Sunt niste sectoare care sunt mai avansate, si aici ma gandesc la sectorul energetic si la cel de automotive (componente auto – n.r.). Sectorul de automotive mai mult prin prisma faptului ca a fost de mult timp confundat cu factorii disruptivi la nivelul industriei – tehnologii noi, masini electrice, reglementari foarte stricte si foarte multe, scandaluri in industrie, care i-au determinat sa se regandeasca”, sustine consultantul KPMG.

„Sectorul energetic  – suntem in tranzitia energetica, ei vor trebui sa conduca aceasta tranzitie energetica si sunt acum in plan de gandire a strategiilor in acest sens. Am vazut multe tranzactii pe piata anul acesta (…) insa din ce am vazut noi la nivelul clientilor nostri, cred ca mai relevanta e o impartire pe categorii de companii – primele sunt companiile mari, multinationale sau filiale ale companiilor multinationale pentru ca in alte locuri ale lumii s-a inceput mai devreme, companii listate si institutii financiare”, a adaugat Andreea Vasilescu.

Potrivit unui studiu KPMG care intervieveaza peste 1000 de CEO din intreaga lume despe perspectivele industriilor lor, directorii executivi din sectorul energetic global – si este de vazut daca aceste trenduri se pastreaza si in sectoarele din Romania – spun ca principalele 3 bariere pentru a atinge NetZero sunt complexitatile lantului de aprovizionare, aici probabil si din perspectiva dificultatilor geopolitice din ultimul timp, lipsa resurselor specializate si a specialistilor, respectiv costurile decarbonarii, sustine Andreea Vasilescu.

Trei din patru directori executivi din sectorul energetic global spun ca ar dezinvesti dintr-o linie de business profitabila daca ar ameninta reputatia companiei, deci daca ar aduce prejudicii reputationale, adauga sursa citata.

„Industria de transport este ingrijorata ca va fi afectata semnificativ daca in urmatoarea perioada omenirea nu va livra in ceea ce priveste riscurile climatice, dar cu toate acestea 44% dintre directorii executivi spun ca sunt increzatori ca vor putea sa atinga targeturile NetZero pe care si le-au propus pentru anul 2030. La fel si asset managerii, 45% sunt increzatori ca isi vor atinge target-urile. In banking, 58% anticipeaza ca vor primi un Return On Investment (rentabilitatea investitiei – n.r.) semnificativ de pe urma investitiilor in ESG, iar cei mai optimisti sunt asiguratorii unde 63% sunt increzatori ca vor indeplini targeturile NetZero pe care si le-au propus pana in 2030”, a mai spus Andreea Vasilescu, Partner, Head of Energy & Natural Resources in cadrul KPMG Romania si Moldova, la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

„Ne uitam la toate oportunitatile investitionale din piata. Nu sunt atat de multe din pacate. Ne-am dori sa avem mai multe IPO-uri, mai multe emisiuni de obligatiuni, daca se poate mai multe cu componente de sustenabilitate. Dar nu avem in momentul de fata mandate sau politici de investitii ale produselor noastre care sa ne oblige sa investim doar in genul acesta de oportunitati”, a declarat Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Mai mult decat atat din ce observam la nivel global, este o oarecare reticenta fata de subiectul ESG si mai ales fata de domeniul energiei regenerabile pentru ca am vazut asa un ciclu de piata acolo. In 2021 a fost foarte la moda povestea asta, s-au investit foarte multi bani. Erau multe companii la inceput de drum, inovatoare, inclusiv cu investitii finantate din piata, care dupa aceea in 2022 s-au lovit in piata de diferite realitati – realitatea scumpirii energiei care a mutat prioritatile autoritatilor guvernamentale si ale decidentilor economici, cresterea costurilor de finantare si a dobanzilor au lovit in acest ecosistem. Si multe companii au suferit din punct de vedere financiar si al performantei investitionale. Investitorii au ramas putin cu buza umflata in 2022, situatie care a continuat cumva si in 2023 si nici in momentul de fata nu vedem un reviriment al acestui sector”, a adaugat acesta.

„Si investitorii pana la urma desi povestea este ca se uita si la partea de sustenabilitate, sunt ei si generosi si darnici cu conceptele acestea, pana la urma se uita la performanta. Grupul are produse cu componente de sustenabilitate care sunt disponibile pentru clientii din Romania si s-a investit si aici  in 2021 destul de mult, nu am vazut iesiri de bani din aceste fonduri, dar am vazut framantari”, a punctat Horia Braun Erdei.

„De asemenea, este componenta de reglementare, care cateodata devine destul de confuzanta. Pana sa se aseze o generatie de reglementari, apare alta generatie de reglementari mai stricte, mai complexe, ceea ce nu face lucrul prea usor pentru jucatorii din industrie”, este de parere CEO-ul Erste Asset Management Romania, lider in piata locala de asset management cu active siub administrare de 5,5 mld. RON.

„Observam o tendinta de specializare, de nisare, zona asta de fonduri de impact, fonduri care urmaresc efectiv anumite obiective, dar acestea aduna probabil bani ceva mai putini decat in trecut, au ajuns la un nivel de amploare a activelor in administrare care nu gaseste neaparat oportunitati extraordinare de a obtine performanta pe termen scurt si se gandesc la termene mai lungi. Si se adreseaza unor investitori care sunt efectiv interesati de acest subiect. Si cealalta tendinta, in care ne incadram si noi ca grup Erste Asset Management, este zona de integrare a factorilor de sustenabilitate in procesul general de investitii, adica poate nu urmarim in mod dedicat sau focusat doar investitii in companii care sa activeze in sectoare sustenabile, mai degraba integram analize de sustenabilitate in procesul de luare a deciziilor de investitie”, nuanteaza Horia Braun Erdei.

„Si aici, strategic, grupul nostru este foarte clar si hotarat. Exista si niste obiective concrete, de exemplu, la nivel de an 2030 obiectivul este ca 90% din activele in administrarea grupului Erste Asset Management sa se incadreze in asa numitul articol 8 SFDR, adica sa aiba ca si parte din procesul de investitie integrarea factorilor de sustenabilitate. Iar acest obiectiv este destul de ambitios. Noi in Romania inca nu ne-am aliniat, nici macar nu am inceput sa ne aliniem acestui obiectiv, dar directia strategica e clara. Am inceput si noi sa facem pasi in acest sens.” a adaugat acesta.

„Ne-am uitat la toate acele oportunitati investitionale de pe piata (IPO Hidroelectrica si Premier Energy, obligatiuni Romgaz si Banca Transilvania – n.r.), pe majoritatea le avem in portofoliu, dar abordarea noastra si a grupului nostru este sa ne uitam in principal la companiile cu care lucram, la emitenti, nu neaparat la instrument in sine. O companie care, in general, are un model de business nesustenabil, dar emite un green bond si finanteaza o parte din business pe zona de sustenabilitate nu este privita ca si o investitie sustenabila din punctul nostru de vedere. Ne uitam holistic la toate afacerile companiilor. Deja ideea de analiza si de rating de sustenabilitate a devenit mainstream, folosim si noi lucrul acesta, exista tool-uri interne de rating de sustenabilitate pe care ne bazam si vom construi probabil pe viitor niste produse care sa raspunda si unor nevoi de integrare a sustenabilitatii in deciziile de investitii”, sustine repreezentantul Erste Asset Management.

„Inca nu vedem presiune din partea investitorilor, nu exista cerere in Romania de a investi in fonduri de articol 8, articol 9 – adica fonduri care sa aiba componenta sustenabila declarata si cu transparenta sporita, dar cred ca vom ajunge acolo si vrem sa fim pregatiti.”, a subliniat acesta.

Cum arata ecosistemul de investitii cu componenta ESG in Romania fata de alte piete din Europa Centrala si de Est?

„Din perspectiva de oferta de produse, sunt mai avansati, exista fonduri ESG, mai specializate sau cu integrare de analize de sustenabilitate. Dar pe partea de cerere, nu cred ca este atat de diferita situatia. Nici acolo, nu exista in momentul de fata o cerere pregnanta. A existat un ciclu cand interesul de piata a fost mai mare, cererea mai mare, acum s-a domolit putin pentru ca exista deja o mica prejudecata ca daca investesti folosind criterii de sustenabilitate trebuie sa renunti la o anumita performanta investitionala. Cumva va trebui sa trecem printr-o noua faza de crestere a ciclului investitional ca sa mai eliminam din astfel de prejudecati, dar altfel cred ca suntem in linie cu ce se intampla in Europa centrala si de est. Sigur in Austria, Germania, Olanda este alta situatie”, a raspuns Horia Braun Erdei.

Ce oportunitati de investitii sunt asteptate pe piata locala in perioada urmatoare?

„Pe piata de actiuni vedem ca apar oportunitati destul de rar si probabil conjunctura face ca o anumita tranzactie sa reuseasca (…) Nu automat daca exista o intentie se si finalizeaza cu o tranzactie”, afirma reprezentantul Erste Asset Management.

„Pe partea de obligatiuni, cea mai mare parte pe care le vedem sunt din zona bancara si sunt legate de indeplinirea criteriilor de rezolutie, acel capital de rezolutie MREL si cumva bancile nu au nevoie de finantare cu adevarat, ci trebuie sa indeplineasca un strat de capital care sa se incadreze in legislatie si gasesc oportunitatea sa faca acestee finantari de multe ori prin emisiuni verzi sau legate de sustenabilitate. Probabil ca va exista in continuare o activitate de finantare recurenta, doar ca a fost un forcing la inceput pentru a atinge acele niveluri de capital, de la un punct incolo vor fi mai degraba refinantari si probabil sume ceva mai mici, nu neaparat emisiuni de amploare foarte mare”, a mai spus Horia Braun Erdei.

„Noi speram sa existe activitate si din zona nonbancara si acolo ne uitam cu mare interes, dar conteaza pentru noi si marimea tranzactiei si sa investim in instrumente lichide pentru ca administram fonduri deschise, unde lichiditatea e un aspect foarte important. Si atunci specializarea noastra este mai degraba catre tranzactii mari si acestea vin mai rar in piata”, explica acesta.

„Nu inseamna ca nu investim in actiuni sau in obligatiuni unde tranzactia este ceva mai mica, dar cererea pe care o avem este proportionala cu valoarea emisiunii. Adica daca avem emisiunile acestea pe care le-am vazut, Romgaz sau Banca Transilvania, au fost evident de o marime suficient de mare cat sa ofere confortul unei lichiditati a instrumentelor si atunci sigur ca am aratat interes de a investi si am investit. Dar la tranzactii de sume de 30, 40, 50 mil. Euro acolo ne uitam la ele, dar ne gandim de doua ori si, in general, (…) avem cerere ceva mai restransa, cu o proportie mai mica din portofolii, iar la tranzactii mici cu tichete de 10 – 20 mil. Euro, nu prea ne uitam pentru ca stim ca in acea tranzactie nu vom avea posibilitatea de a iesi. Daca vorbim de obligatiuni, trebuie sa asteptam pana la scadenta si nu avem acest confort pe care il au poate alte vehicule de investitii, de a astepta pana la scadenta pentru ca noi trebuie sa fim pregatiti sa dam banii investitorilor oricand au nevoie de ei”,  a precizat Horia Braun Erdei.

Erste Asset Management investeste in emisiunile de obligatiuni emise de catre statul roman pe pietele financiare?

„Emisiunile de obligatiuni clasice sunt mereu pe radarul nostru.  Investim constant, poate nu la oricare emisiune, pentru ca depinde de conjunctura, depinde de pret, depinde de alti factori – cum arata portofoliul la modul general si cum ne pozitionam pe piata secundara eventual”, afirma reprezentantul Erste Asset Management.

„Cu privire la emisiunile verzi, am investit in acele green bods, dar experienta de pana acum este ca lichiditatea lor este mai slaba decat pentru alte tipuri de instrumente. Nu exista un greenium, un premium pe care sa te poti baza. Se tranzactioneaza cam la aceleasi preturi cu obligatiunile similare care nu sunt verzi. Nu inseamna ca nu vom mai investi in ele, dar ne da un subiect de gandire lucrul acesta, mai ales partea de lichiditate pentru noi este foarte importanta”, a mai spus Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, la panelul ESG in Finantare & Investitii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

„Bancile nu au reusit sa puna foarte multe active verzi pana astazi. Cred ca ponderea activelor verzi in sistemul bancar este undeva sub 2%, asta arata ca piata nu este suficient educata si nu cere suficient de multe produse verzi de la banci si poate si intr-o oarecare masura bancile au avut dificultati la inceput sa se adapteze la ceea ce inseamna un instrument debt pentru ca in clipa in care banca emite un bond verde banii obtinuti din acel bond trebuie sa ii investesc in proiecte verzi, sa pastreze o situatie foarte clara a acestor bani si sa raporteze utilizarea banilor in felul in care au fost stransi, deci este un proces destul de complex si bancile s-au adaptat, s-au organizat in asa fel incat sa poata sa faca acest lucru”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer in cadrul International Finance Corporation (IFC), la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In general, in ultimii 5 ani cred ca am finantat numai pe sectorul bancar 2,2 mld. USD in investitii climatice, in finantari climatice in toata regiunea, iar pe Romania strict in ultimii 3 ani cred ca 800 mil. USD sunt in acest tip de instrumente. Ele sigur raspund la mai multe nevoi ale sistemului bancar, sunt si de tip MREL sau Basel 3 tier 2, respectiv intaresc baza de equity a bancilor in caz de probleme, diverse tipuri de equity like. Pe scurt ele fac bancile mai reziliente in situatii de crize, care evident speram toti sa nu se intample. Dar frumusetea este ca, pe parte de active, banii astia pot fi folositi pe partea de sustenabilitate, majoritar pentru investitii verzi.”, a punctat Cristian Nacu.

A investit IFC in emisiunea recenta de obligatiuni sustenabile a Bancii Transilvania?

„Da, am fost chiar investitor – ancora. Am contribuit si noi cu 50 mil. Euro si restul au contribuit cu 650 mil. Euro, unde am ajutat la strangerea lor”, a subliniat reprezentantul IFC.

Banca Transilvania a plasat la 25 septembrie 2024 pe pietele internationale de capital o emisiune de obligatiuni de 700 mil. Euro cu maturitate in 2030, la un cupon de 5,125% pe an. Tranzactia a atras cereri de peste 2,5 mld. Euro din partea investitorilor si a fost intermediata de catre un sindicat format din bancile de investitii  J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura si ING Bank, (acesta avand si rolul de consultant ESG), iar BT Capital Partners, compania de brokeraj a grupului Banca Transilvania, a fost co-manager pentru aceasta emisiune.

„Anul acesta am incheiat din nou cu o suma record 620 ml. USD investiti on account (pe propriul cont – n.r.), deci banii nostri, plus 1,6 mld. USD in mobilizari, care inseamna alte institutii ce vin in proiect alaturi de noi si in care noi suntem fie lead advisor, fie lead investor, key investor sau diverse roluri de acest gen. Practic, la ora actuala, Romania este cred ca pe locul 7 in lume ca si expunere totala portofoliul nostru a ajuns la o expunere de 2,2 mld. USD.”, afirma Cristian Nacu.

„Ca sa va faceti o idee privind cresterea, in 2018 cand m-am reintors la IFC portofoliul era de 480 mil. USD, deci o crestere de 4,5 ori. Asta se datoreaza in special investitiilor in sectorul financiar – bancar, avem 7 clienti pentru ca unii au fuzionat intre timp, plus 3 sau 4 IFN-uri. Un portofoliu de circa 60% din ce avem in total in Romania, marea majoritate a acestor investitii sunt investitii verzi sau albastre asa cum am facut imprumutul catre Banca Transilvania, care a reprezentat un imprumut albastru respectiv tot ceea ce tine de apa”, a adaugat acesta.

„Noi, ca IFC, am mai finantat dezvoltarea infrastructurii romanesti, in special a infrastructurii logistice. In ultimii 5 ani cred ca am finantat cateva milioane de metri patrati de spatii logistice, cei mai mari clienti au fost evident CTP, WDP si mai nou, Lion’s Head, care au investit enorm in ultimii ani pentru dezvoltarea acestor spatii logistice care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea in general a economiei romanesti, fie ca vorbim de domenii ca automotive sau manufacturing, dar fie si pentru comert offline si online, ambele au nevoie de spatii de intermediere, de depozitare. Ele sunt moderne, sunt spatii verzi, au certificate EDGE acolo unde am investit noi in general toate sunt certificate EDGE, folosesc energie verde, au panouri fotovoltaice pe acoperis, spatiile in care sunt ele construite sunt niste oaze de verdeata pentru ca dezvoltatorii fac eforturi deosebite sa reimpadureasca zona respectiva”, sustine reprezentantul IFC.

„Sunt zeci de mii de copaci replantati, spatii verzi de joaca, deci de cele mai multe ori contribuie la dezvoltarea infrastructurii intr-o anumita zona geografica pentru ca ei construiesc spatii giratorii, sosele de acces, podete, poduri, deci intr-un final fac si treaba autoritatilor pentru ca tot ce tine de infrastructura fizica, ulterior sunt predate catre stat”, a adaugat acesta.

„Recent, am revenit si in zona de energie regenerabila finantand un parc cu circa 24 mil. Euro. Am contribuit si noi la finantarea unui parc de aproximativ 500 MW, una dintre cele mai mari dezvoltari recente”, a precizat Cristian Nacu.

„In fiecare an, peste 80% din portofoliul nostru este finantare verde sau sustenabila. Este ceea ce ne-am propus si noi insistam si face parte din mandatul IFC de a stimula dezvoltarea acestui tip de finantari”, a raspuns acesta.

„Concluzia este clara. Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor in final pentru ca daca nu exista si nu vine din zona clientilor cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”, a punctat Cristian Nacu.

„In final, lucrurile vor ajunge la o decizie personala a fiecaruia dintre noi, alegi intre un apartament care este <<green>> si unul care nu este <<green>>, chiar daca ala <<green>> este un pic mai scump va trebui sa fie o alegere personala a fiecaruia si lucrurile astea se vor intampla. Exista semne ca piata incepe sa fie mult mai constienta de problematica asta. Generatia tanara, in special generatia Z, sunt foarte constienti de lucrurile astea, si sunt sigur ca ele vor influenta nevoia in piata. Si cu cat vor influenta mai mult, cererea va fi mai mare si noi vom veni cu oferte mai mari”, a mai spus Cristian Nacu, Senior Country Officer in cadrul International Finance Corporation (IFC), la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld. euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

„Banca Europeana de Investitii (EIB) lucreaza cu ambele parti ale bilantului. Noi suntem banca ce a inventat conceptul de obligatiune verde. Am fost primii emitenti in 2007, anul acesta am depasit cifra de 100 mld. Euro emise in format verde si sustenabil – acele <<climate awarenesss bonds>> la care s-au adaugat <<sustainability bonds>> ulterior.  Si am emis in vreo 20 de monede de-a lungul timpului. Am trecut si noi prin toate aceste eforturi interne de identificare a proiectelor de raportare a alocarilor si apoi de raportare a impactului. Deci, am parcurs toate aceste etape si sunt etape care pot spune ca aduc o oarecare disciplina interna si, mai mult, creeaza acest awareness (notorietate -n.r.) pentru ca, de fapt daca vreti beneficiul prim al obligatiunilor verzi la vremea respectiva nici nu puteam vorbi de <<greenium >>pentru ca nu exista lichiditate, dar obiectivul principal era sa atragem atentia investitorilor catre obiectivele de politica pe care voiam sa le finantam pentru ca BEI este o banca care implementeaza obiectivele politice ale Uniunii Europene”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group in Romania, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Daca ne mutam pe partea cealalta a bilantului, BEI este cel mai mare finantator mondial in randul bancilor multilaterale, dar dincolo de volum, noi am cautat intotdeauna sa avem o abordare sistematica vizavi tocmai de acest mandat al nostru care se leaga de obiectivele de climat si de mediu ale UE. In 2019, am venit cu o noua politica de investitii in domeniul energiei, care avea ca pilon principal eliminarea totala a finantarii combustibililor fosili, accent mai mare pe eficienta energetica, pe decarbonizarea lantului de transport al energiei. Si am continuat politica asta cu o foaie de parcurs pentru banca climatului pe un orizont de timp 2021 – 2025 in care ne propuneam ca jumatate din investitiile noastre sa fie alocate pe climat si mediu si sa implementam in procesul de evaluare a proiectelor principiile Acordului de la Paris. Cu alte cuvinte, promotorii si proiectele in sine sunt evaluate la BEI prin prisma acestor criterii ale Acordului de la Paris.”, a adaugat acesta.

„Revenind la ceea ce face Banca Europeana de Investitii in Romania, iar noi am avut un an record anul trecut la nivel de grup cu mai bine de 4 mld. Euro angajate in tara, jumatate din aceasta cifra se datoreaza Fondului European de Investitii care la randul lui a avut un an record in Romania. Deci, Romania a fost tara nr. 1 ca volum pentru Fondul European de Investitii. Dar 4 mld. Euro investitii in Romania inseamna 1,3% din PIB ceea ce este ca si pondere in portofoliul EIB printre cele mai importante”, a punctat Marius Cara.

Potrivit acestuia, 4 mld. Euro au fost angajate anul trecut pe portofoliul EIB din Romania, din care Fondul European de Investitii (EIF) a avut 2,1 mld. Euro. 

„Daca vorbim de expunerea pe Romania a BEI, asta depaseste 19 mld. Euro si daca vorbim de FEI exista o distributie a sarcinilor. BEI este activa pe partea de imprumuturi, mai nou si pe partea de <<ghost equity>>, in timp ce Fondul European de Investitii in mod traditional opereaza prin instrumente financiare, prin garantii care se adreseaza IMM-urilor, si prin fonduri de Venture Capital si Private Equity”, a precizat reprezentantul grupului Bancii Europene de Investitii.

„Anul acesta suntem on track (in grafic – n.r.), avem un pipeline bun. Pot spune ca daca anul trecut doar 13% din investitii au fost directionate catre sectorul corporate, anul acesta pe realizat deja o treime din volum este in sectorul corporate.”, a subliniat Marius Cara.

„Cele doua proiecte – Nokian si WDP – sunt niste proiecte foarte importante pentru noi si foarte importante pentru Romania”, sustine acesta.

„Nokian aveau o fabrica de productie in Rusia, or in urma conflictului din Ucraina au decis sa isi mute aceasta productie din Rusia in Romania la Oradea, constatand ca Romania ca si pozitie geografica are o pozitie avantajoasa pentru distributia in Europa Centrala si de Est, dar are si un grad mare de stabilitate interna. Pentru ei cred ca a contat destul de mult stabilitatea politica si proximitatea. Este o investitie totala de 650 mil. Euro, din care statul a acordat un ajutor de stat de 100 mil. Euro, noi am dat un imprumut de 150 mil. Euro, iar investitia cand va fi finalizata, va crea 500 de locuri de munca asta in conditiile in care totalul angajatilor la Nokian la sfarsitul anului trecut era de vreo 3.300 la nivel global. Care este noutatea? Este faptul ca fabrica aceasta, toate procesele tehnologice, procesul de turnare, extrudare se bazeaza pe electricitate, iar electricitatea este produsa prin metode curate. Deci este o fabrica cu emisii Net Zero, prima din lume de acest fel”, explica reprezentantul EIB.

„Daca vorbim de WDP, mare operator de logistica, cu depozite in Romania, dar si in Vestul Europei, avem semnata o investitie de la EIB pentru 250 mil. Euro pentru montarea de panouri fotovoltaice pe acoperis. Au suprafete foarte mari si investitia asta acopera Romania, Belgia si Olanda. Deci, sunt doua exemple in care am mers direct la sursa contribuind la obiectivele de climat, de reducere a emisiilor”, afirma Marius Cara.

„Noi la EIB nu avem target-uri de tara sau target-uri de sector (…) Nu as vrea sa se inteleaga ca aportul nostru este exclusiv in zona de energii verzi, regenerabile. Dincolo de politica de investitii in domeniul energetic, unde da, aportul este semnificativ, EIB are preocupari de economie circulara, de sustenabilitate si de finantare durabila in toate sectoarele pentru reducerea impactului asupra mediului.”, a declarat reprezentantul EIB.

„As veni cu un alt exemplu din Romania, noi anul trecut am finantat sistemul de gestionare integrata a deseurilor la Galati, o suma relativ mica pentru noi, 14 mil. Euro, dar care a fost completata de fonduri europene si acolo noi am venit cu consultanta atat pentru obtinerea acestor fonduri europene, dar si pentru studiul de fezabilitate si pentru planul de business in general”, explica acesta.

„Este greu sa generezi proiecte daca cererea nu vine din piata, dar noi venim in majoritatea cazurilor fie ca este vorba de municipalitati, fie chiar si la imprumuturi corporate venim in anumite conditii cu asistenta tehnica, fie ca e vorba de intocmirea modelului financiar, fie ca e vorba de studiul de fezabilitate, fie ca este asistenta in pregatirea proiectului si, ulterior, in implementare. Cred ca in felul asta vom reusi sa stimulam piata si sa crestem volumele”, a mai spus Marius Cara, Head of European Investment Bank Group in Romania, la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

 

„Este un proces mai dificil (emiterea de obligatiuni verzi – n.r.) fata de obligatiunile standard deoarece pe langa faptul ca trebuie sa pregatesti un cadru, iar un cadru la nivel suveran preferi sa il faci destul de cuprinzator ca sa nu il actualizezi foarte mult si implica intr-adevar o colaborare extensiva cu majoritatea ministerelor care au proiecte in acest sens, iar dupa emisiune sunt de depus rapoarte catre investitori. Acum suntem in procesul de pregatire al raportului de alocare in care aratam investitorilor in ce s-au investit sumele si urmand apoi sa avem si un raport de impact in care fiecare investitor trebuie sa vada suma investita ce impact a avut asupra mediului. Si acesta este un proiect in care cererea din partea investitorilor este foarte ridicata, dar intr-adevar trebuie sa fim foarte atenti sa emitem niste sume de bani, iar volumele pe care le emitem in suveran sunt de ordinul a cel putin 2 mld. Euro pe o transa si trebuie ca intr-un orizont de timp oarecum scurt sa poti sa aloci aceste sume. Ministerul Finantelor are intr-adevar politica mentinerii unui <<buffer>> valutar (rezerva financiara in valuta – n.r.), dar iti doresti ca atunci cand ai iesit pe pietele externe si ai emisiune sa poti avea acces la bani pentru ca si acesti bani vin cu un cost, mai bun decat emisiunile clasice, dar este un cost pe care ti-l asumi”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.adaugat acesta.

„Intr-adevar, suprasubscrierea a fost foarte mare pe acea emisiune, dar am fost oarecum reticenti in a aloca o suma mult mai mare. Noi am luat 2 mld. Euro, dar probabil s-ar fi putut lua si o suma dubla avand in vedere calitatea investitorilor, care erau in <<book>> fara sa afectezi pretul sau lichiditatea in secundar a acestui bond. Si acum ne uitam catre ministerele de linie si incercam sa evaluam care ar fi proiectele viitoare pe care vor sa le finanteze sau au intentia sa le finanteze de la bugetul de stat. Sunt multe proiecte <<green>> care ar fi eligibile pe cadrul nostru, dar care sunt finantate din fonduri europene prin cadrul multianual, prin PNRR, institutii financiare internationale, care vin la niste costuri mai bune decat costurile noastre de imprumut. Deci, este normal acele proiecte sa se faca din aceste fonduri, noi urmand sa finantam doar partea din buget”, a adaugat acesta.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

„Pe langa baza investitionala foarte diversificata, multi investitori care achizitionau datorie publica emisa de Romania aveau portofolii dedicate pe care aveau mandate ESG si spuneau – ok, te pot cumpara, dar doar in limita acestui portofoliu – emitand acest tip de instrumente, au reusit sa achizitioneze mai mult plus investitori noi in titlurile de stat in special fonduri de pensii, fonduri de investitii din tarile nordice, care au mandat foarte strict in acest sens si nu ar fi putut achizitiona.  Pe langa diversificarea bazei de investitori, am reusit sa obtinem si acel <<greenium>> care intr-adevar poate este destul de greu de identificat, dar emitand 3 transe in aceeasi zi cu maturitati oarecum similare si uitandu-ne ce reduceri de randament am reusit sa obtinem, am obtinut si un beneficiu de cost”, afirma Bogdan Zinca.

„Avem grija ca intotdeauna sa avem suficiente cheltuieli astfel incat si daca unele proiecte nu ar performa, nu ar inregistra un avans, totusi baza de proiecte sa fie mult mai mare astfel incat sa putem aloca sumele intr-un orizont preferabil. Standardul in piata ar fi cam intr-un an, un an si jumatate sa aloci toate sumele, sa publici raportul de alocare, urmand apoi ca in maxim 2 ani sa publici si raportul de impact. Da, este intr-adevar o constrangere, am putea emite mult mai mult sub aceste formate, dar in acelasi timp ne bucuram faptul ca avem acces la fonduri europene, ca institutiile financiare internationale finanteaza astfel de proiecte la niste costuri mai bune decat ale noastre, aduc si o expertiza care este foarte utila in implementarea acestor proiecte si pe viitor formatul green poate fi adaptat oricaror emisiuni. Ne putem uita si la o emisiune pe piata interna care sa fie <<green>> (obligatiuni verzi – n.r.)”, a mai spus reprezentantul Trezoreriei.

„Nu stiu daca investitorii romani au intr-adevar mandate <<green>>. In strainatate, sunt investitori care au portofolii dedicate. Nu stiu daca fondurile de pensii din Romania care sunt un investitor – ancora au intr-adevar in mandatele de investitii incluse elemente ESG. Investitorii straini au asa ceva.”, a punctat Bogdan Zinca.

Unde este mai mare apetitul investitorilor de pe pietele financiare, pe emisiuni de obligatiuni verzi sau pe obligatiunile clasice?

„Interesul pe transa <<green>> a fost intr-adevar suprasubscrisa de 5 ori, dar avand in vedere ultima emisiune pe care am avut-o pe pietele externe prin programul MTN o emisiune in ambele valute, si euro si USD, si acolo am vazut o suprasubscriere foarte importanta din partea investitorilor. In acest moment suntem vazuti ca o piata atractiva pentru investitori, dar cu siguranta o emisiune <<green>> daca am emite-o maine am avea o suprasubscriere foarte ridicata”, a spus reprezentantul Ministerului Finantelor.

„Noi suntem un emitent frecvent pe piata. Marile fonduri de investitii ne cumpara oricum si in format clasic. In schimb in momentul in care ei isi recalibreaza portofoliile si vor sa isi duca o mai mare parte a portofoliului pee acea zona, oferta ta fiind limitata pe aceste emisiuni de fiecare data, cand iesi in piata beneficiezi de o suprasubscriere si de niste costuri de finantare mai bune”, a mai adaugat acesta.

„Un alt proiect pe care chiar saptamana trecuta (4 octombrie 2024 – n.r.) l-am avut a fost prima emisiune de obligatiuni Samurai pe pietele de capital din Japonia. A fost o emisiune de succes pentru o emisiune inaugurala. Am emis trei transe – 3, 5, 7 ani in suma de 33 miliarde de yeni japonezi, care este echivalentul a 200 mil. Euro. In urma feedback-ului primit si de la investitori si de la sindicatul bancar care ne-a sprijinit in intermedierea emisiunii, am luat decizia ca toate transele pe Samurai sa fie transe <<green>> (obligatiuni verzi). Iar investitorii japonezi sunt interesati de utilizarea fondurilor si atunci ne-a bucurat acest lucru, dar, in acelasi timp, oarecum creste presiunea pentru ca trebuie sa avem suficiente cheltuieli din bugetul de stat care sa se plieze, sa ii putem folosi. Noi avem o alocare pe portofoliu, nu pe proiect. Unii investitori si-ar dori ca din banii lor sa finanteze un anumit proiect, acum sumele emise fiind foarte mari este riscant sa iti asumi ca vei finanta strict un proiect.”,  a precizat Bogdan Zinca.

Emisiunea de obligatiuni a statului roman a fost plasata pe piata nipona in trei transe, din care 22 mld. yeni cu maturitatea de 3 ani, cu un randament de 2,10% pe an, alte 3,6 mld. yeni cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,63%, respectiv 7,4 mld. yeni cu maturitatea de 7 ani si un randament de 3,14%.

Tranzactia a fost intermediata de catre un sindicat format din Daiwa Securities Co.Ltd., Mizuho Securities Co.Ltd., Nomura Securities Co.Ltd. si SMBC Nikko Securities Inc.

Vor fi noi emisiuni Samurai pe piata japoneza?

„Ceilalti emitenti suverani, Polonia, Ungaria, emit cam cu o frecventa de 2 ani. Cred ca o data la 2 ani se pot emite, lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare din Japonia. Un lucru la care sunt foarte atenti este conflictul de la granita. Daca vor fi semne pozitive din aceste doua directii, da, se poate adopta si un program de emisiuni mai anual, dar, uitandu-ne la ce au facut ceilalti emitenti suverani, nu cred”, sustine reprezentantul Trezoreriei.

„Avand in vedere interesul investitorilor, planul a fost daca am putea emite in fiecare an o transa <<green>> pe pietele externe. Dar ne uitam foarte atent in primul rand la proiectul de buget si cum va fi adoptat bugetul pentru ca acolo vom vedea foarte clar care sunt obiectivele de investitii ale fiecarui minister, care sunt sursele de finantare si care este necesarul de finantare din bugetul de stat. Majoritatea proiectelor europene vin si cu o parte de cofinantare care este eligibila, care poate fi finantata din aceste emisiuni de euroobligatiuni.”, afirma acesta.

„Este partea de PNRR care a avut un <<costing>> (calcul al unui cost viitor – n.r.) facut inaintea cresterii accentuate a inflatiei, iar acolo vor mai fi sume care trebuie finantate de stat. Proiectul trebuie investit, dar banii primiti din PNRR sunt aceiasi si atunci trebuie sa vii cu o parte de la bugetul de stat, pe partea de granturi”, a mai spus Bogdan Zinca.

„Mie mi-ar fi greu sa estimez cand ar fi urmatoarea emisiune, dar tinand cont care a fost ambitia, cred ca in anul 2025 vom avea o emisiune <<green>> pe pietele externe. Acum din punct de vedere al mixului, avand in vedere necesarul de finantare, nu cred ca emisiunile <<green>> vor deveni majoritare intr-un orizont de timp scurt in emisiunile pe care le va emite statul roman deoarece cadrul suveran pe care noi il avem adoptat este strict un cadru de obligatiuni verzi”, adauga acesta.

„Statul are insa mult mai multe cheltuieli, si sociale din domeniul sanatatii, educatie plus pensii care nu pot fi finantate din aceste emisiuni. O varianta pe care au adoptat-o si alti emitenti suverani a fost de largire a cadrului prin crearea unui cadru <<sustainable>> (sustenabil – n.r.) unde acolo daca am putea include si cheltuielile din domeniul educatiei, sanatatii, atunci sumele pe care le-am cheltui ar fi mai mari si am putea investi mai mult in baza acelui cadru. Dar asta presupune o actualizare de cadru, sa discutam cu ministerele de linie sa vedem care sunt bugetele, care este necesarul. Apetitul investitorilor exista in piata, tine doar de noi sa identificam acele cheltuieli, sa emitem cat e fezabil ca sa putem cheltui intr-un orizont de timp optim. Putem emite sume foarte mari, dar daca le vom cheltui in 3 – 4 ani atunci pur si simplu am sta cu niste bani pe cont, unde am plati niste dobanzi”, explica reprezentantul Trezoreriei.

„In contextul unor necesitati de finantare din ce in ce mai ridicate, respectiv chiar recent a fost rectificarea bugetara care a estimat deficitul la 6,9% din PIB, necesarul de finantare al statului a crescut in acest an la 217 mld. RON. In acest sens si avand in vedere baza noastra traditionala de investitori, sistemul interbancar, dar care are expunere foarte ridicata pe suveran (pe titlurile emise de catre statul roman – n.r.), un obiectiv in strategia de administrare a datoriei publice a fost diversificarea bazei de investitori.”, a spus Bogdan Zinca.

„Programele de tipul asta pentru populatie sunt de fapt doua programe – unul derulat doar prin Trezorerie si Compania Nationala Posta Romana, iar altul Fidelis de obligatiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti prin intermediul unui sindicat bancar. Un program a inceput in 2018, iar Fidelis-ul in 2020. Rezultatele sunt din ce in ce mai bune. Ca o comparatie, in tot anul trecut suma stransa pe cele doua programe a fost de 21 mld. RON, iar la data prezentei avem strans deja prin cele doua programe 25 mld. RON si pana la sfarsitul anului se poate atinge suma de 30 mld. RON. Oarecum, subscrierile sunt egale pe cele doua programe”, estimeaza acesta.

„Programul Tezaur are o subscriere continua, oricand te poti duce la Trezorerie sa cumperi aceste titluri, iar Fidelis incepand cu acest an va avea 6 emisiuni. Este una in derulare chiar acum, ultima zi de subscriere ar fi maine (11 octombrie – n.r.). Maturitatile sunt standard. Emitem atat in lei, cat si in euro, la maturitati de 1 si 5 ani pe ambele monede, diferenta ar fi pentru moneda locala. Exista o transa destinata donatorilor de sange, care ofera o prima de dobanda de un punct procentual, deci o investitie la un an pentru un donator de sange reprezinta o dobanda de 6,85% neimpozabila. Este o facilitate foarte buna raportata la celelalte conditii din piata, unde poti investi economiile si vedem pe aceste programe subscrieri din ce in ce mai mari”, afirma Bogdan Zinca.

„Sumele atrase prin programele pentru populatie in acest an reprezinta peste 25% din sumele pe care am reusit sa le contractam pe interbancar (de la banci – n.r.). Era piata de baza pe care ne imprumutam. Sunt intr-adevar niste programe care au avut o tendinta crescatoare indiferent ca au fost demarate cel putin programul Fidelis in perioada pandemiei, apoi au trecut si prin perioada conflictului de la granita. Dar vedem un apetit ridicat al persoanelor fizice de a investi in aceste titluri de stat. Deja sunt cunoscute in piata, avem investitori care ne suna in mod curent, sa ne intrebe cand este urmatoarea emisiune Fidelis, din acest motiv am si marit frecventa acestor emisiuni. Si la cum evolueaza lucrurile, vor deveni o componenta, sunt, dar vor deveni o componenta din ce in ce mai importanta”, sustine reprezentantul Ministerului Finantelor.

„Si observam si faptul ca investitorii chiar daca maturitatile cu care investesti in aceste instrumente majoritatea investitiilor sunt la 1 an, investitorii reinvestesc sume, nu avem iesiri din program. Expunerea populatiei pe stat e din ce in ce mai ridicata. Aceasta a fost o modalitate prin care am incercat si am reusit sa diversificam baza de investitori”, a mai spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Curentul ESG vine din 2025 cu noi valuri catre companii, pragul companiilor care sunt obligate sa vina cu rapoarte de sustenabilitate in 2026 pentru situatia aferenta anului viitor fiind coborat pana la o cifra de afaceri anuala de peste 10 mil. Euro. Banii cu adresabilitate ESG pentru companii sunt disponibili in mai multe formate si pot veni pe canale de finantare diferite dinspre institutii financiare internationale, banci, investitori cu apetit pentru emisiuni de obligatiuni sau fonduri de private equity. Acesti bani au generat un pipeline de tranzactii cu active verzi din ce in ce mai solid pe piata de energie, pe pietele de capital sau pe piata de finantare bancara pentru companii. Insa, fenomenul ESG vine la pachet si cu costuri care nu sunt absorbite de catre piata, ale carei prioritati sunt randamentele obtinute in final de catre investitori si lichiditatea unor astfel de instrumente, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor in final pentru ca daca nu exista si nu vine din zona clientilor cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC).

Potrivit acestuia, lucrurile vor ajunge in final la o decizie personala a fiecaruia dintre noi. „Alegi intre un apartament care este verde si unul care nu este verde, chiar daca acela verde este un pic mai scump. Va trebui sa fie o alegere personala a fiecaruia si lucrurile astea se vor intampla. Exista semne ca piata incepe sa fie mult mai constienta de problematica asta. Generatia tanara, in special generatia Z, sunt foarte constienti de lucrurile astea, si sunt sigur ca ele vor influenta nevoia in piata. Si cu cat vor influenta mai mult, cererea va fi mai mare si noi vom veni cu oferte mai mari.”

„Este greu sa generezi proiecte daca cererea nu vine din piata, dar noi venim in majoritatea cazurilor fie ca e vorba de municipalitati, fie chiar si la imprumuturi corporate, venim in anumite conditii cu asistenta tehnica fie ca e vorba de intocmirea modelului financiar, fie ca e vorba studiul de fezabilitate, fie ca e asistenta in pregatirea proiectului si ulterior in implementare. Cred ca in felul asta vom reusi sa stimulam piata si sa crestem volumele”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

„BEI lucreaza cu ambele parti ale bilantului. Noi suntem banca care a inventat conceptul de obligatiune verde. Am fost primii emitenti in 2007, anul acesta am depasit cifra de 100 mld. Euro emise in format verde si sustenabil, deci acele climate awarenesss bonds la care s-au adaugat sustainability bonds ulterior.  Si am emis in vreo 20 de monede de-a lungul timpului. Am trecut si noi prin toate aceste eforturi interne de identificare a proiectelor de raportare a alocarilor si apoi de raportare a impactului. Deci am parcurs toate aceste etape si sunt etape care pot spune ca aduc o oarecare disciplina interna si, mai mult, creeaza acest awareness (notorietate – n.r.) pentru ca, de fapt, daca vreti, beneficiul prim al obligatiunilor verzi la vremea respectiva nici nu puteam vorbi de greenium pentru ca nu exista lichiditate, dar obiectivul principal era sa atragem atentia investitorilor catre obiectivele de politica pe care voiam sa le finantam pentru ca BEI este o banca care implementeaza obiectivele politice ale Uniunii Europene.”, sustine Marius Cara din partea EIB Group.

La nivel de tendinta pe piata, va cobori pe termen scurt pragul de raportare al companiilor dupa cifra de afaceri anuala inregistrata.

„Transpunerea (in legislatia interna – n.r.) a fost putin diferita fata de directiva europeana in sensul in care sunt doua valuri de adoptare – valul 1 care se refera la companiile mari, de interes public, adica firme listate, firme  de stat, institutii financiare, iar valul 2 include restul de companii mari, dar si companiile mijlocii care stim ca in Romania inseamna companii cu cifra de afaceri de peste 50 mil. RON. Deci pragul este destul de jos pentru raportarea de sustenabilitate. Valul 2 inseamna anul 2026 cu raportare pentru anul 2025.”, a subliniat Andreea Vasilescu, Partner, Head of Energy & Natural Resources in cadrul KPMG Romania si Moldova.

Potrivit acesteia, impactul politicilor ESG se transmite si se simte diferentiat de la un sector economic la altul.

„Sunt niste sectoare care sunt mai avansate, si aici ma gandesc la sectorul energetic si la cel de automotive (componente auto – n.r.). Sectorul de automotive mai mult prin prisma faptului ca a fost de mult timp confundat cu factorii disruptivi la nivelul industriei, tehnologii noi, masini electrice, reglementari foarte stricte si foarte multe scandaluri in industrie, care i-au determinat sa se regandeasca. Alt sector este sectorul energetic. Suntem in tranzitia energetica. Ei vor trebui sa conduca aceasta tranzitie energetica si sunt acum in plan de gandire a strategiilor in acest sens. Am vazut multe tranzactii pe piata anul acesta, insa din ce am vazut noi la nivelul clientilor nostri, cred ca mai relevanta este o impartire pe categorii de companii – primele sunt companiile mari, multinationale, filiale ale companiilor multinationale pentru ca in anumite locuri ale lumii s-a inceput mai devreme, companii listate si institutii financiare.”, a punctat Andreea Vasilescu de la KPMG.

Unde este mai mare apetitul investitorilor de pe pietele financiare, pe emisiuni de obligatiuni verzi sau pe obligatiunile clasice emise de catre statul roman?

„Interesul pe transa green (obligatiuni verzi – n.r.) a fost intr-adevar suprasubscrisa de 5 ori, dar avand in vedere ultima emisiune pe care am avut-o pe pietele externe prin programul MTN – o emisiune in ambele valute, si euro si USD – si acolo am vazut o suprasubscriere foarte importanta din partea investitorilor. In acest moment suntem vazuti ca o piata atractiva pentru investitori, dar, cu siguranta, o emisiune green daca am emite-o maine am avea o suprasubscriere foarte ridicata. Noi suntem un emitent frecvent pe piata. Marile fonduri de investitii ne cumpara oricum si in format clasic, si marii investitori. In schimb in momentul in care ei isi recalibreaza portofoliile si vor sa isi duca o mai mare parte a portofoliului pe acea zona, oferta ta fiind limitata pe aceste emisiuni de fiecare data cand iesi in piata, beneficiezi de o suprasubscriere si de niste costuri de finantare mai bune”, a spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor.

„Mie mi-ar fi greu sa estimez cand ar fi urmatoarea emisiune (de obligatiuni verzi – n.r.), dar tinand cont care a fost ambitia, cred ca in anul 2025 vom avea o emisiune green pe pietele externe. Acum, din punct de vedere al mixului, avand in vedere necesarul de finantare, nu cred ca emisiunile green vor deveni majoritare intr-un orizont de timp scurt in emisiunile pe care le va emite statul roman deoarece cadrul suveran pe care noi il avem adoptat este strict un cadru de obligatiuni verzi”, este de parere Bogdan Zinca din partea Ministerului Finantelor.

Oportunitatile investitionale cu unghi ESG aduc insa si randamente sub cele asteptate de catre unii investitori care se uita la o gama mai larga de active.

„Ne-am dori sa avem mai multe IPO-uri, mai multe emisiuni de obligatiuni, daca se poate mai multe cu componente de sustenabilitate. Dar nu avem in momentul de fata mandate sau politici de investitii ale produselor noastre care sa ne oblige sa investim doar in genul acesta de oportunitati. Mai mult din ce observam la nivel global, este o oarecare reticenta fata de subiectul ESG si mai ales fata de subiectul energiei regenerabile pentru ca am vazut un ciclu de piata acolo. In 2021 a fost foarte la moda povestea asta, s-au investit foarte multi bani, erau multe companii la inceput de drum, inovatoare, care dupa aceea in 2022 s-au lovit in piata de diferite realitati – realitatea scumpirii energiei care a mutat prioritatile autoritatilor guvernamentale si ale decidentilor economici, cresterea costurilor de finantare si a dobanzilor au lovit in acest ecosistem si au suferit din punct de vedere financiar si al performantei investitionale. Iar investitorii au ramas putin cu buza umflata in 2022, lucru care a continuat cumva si in 2023 si nici in momentul de fata nu vedem un reviriment al acestui sector. Si investitorii pana la urma, desi povestea este ca se uita si la partea de sustenabilitate, sunt ei si generosi si darnici cu conceptele acestea, dar pana la urma se uita la performanta”, a punctat Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider in piata locala de asset management.

„Ideea de sustenabilitate trebuie privita mai simplu din partea companiilor. Si anume as lega-o de faptul ca trebuie sa ne uitam cum dezvoltam economic compania, nimeni nu vrea sa nu se uite la cresterea economica a companiei, dar este important si cum folosim resursele. Practic, la asta se reduce – o companie sa se dezvolte in viitor, dar resursele pe care le foloseste sa fie utilizate in mod judicios astfel incat sa ramana si pentru generatiile viitoare. Pana la urma la asta se refera si raportarile care apar. Pana acum ne uitam la profit, la ultima linie din contul de profit si pierdere, iar acum raportarile care se cer, asta spun in esenta, despre cum ai folosit resursele pe care le-ai avut.”, a subliniat Marius Gavrea, Sustainability Manager in cadrul ING Bank Romania.

De asemenea, procesul de aliniere la atingerea tintelor climatice vine insotit si de riscuri de tranzitie, semnaleaza bancherul ING.

„Daca partenerul tau de afaceri face aceste schimbari in modelul lor de business si se adapteaza noilor conditii cerute de reglementari, cerute de lantul de furnizare, pe langa companiile mici si mijlocii, cred ca la nivel global majoritatea multinationalelor incep sa se alinieze la standardele de sustenabilitate. Aliniindu-se companiile mari, emisiile de CO2 sunt pe 3 paliere – scop 1,scop 2 si scop 3, in care scop 1 si 2 sunt emisiile proprii, iar scop 3 este ceea ce face mediul din jurul tau – clienti, parteneri de afaceri. Si atunci o sa fie presiune destul de mare. Si atunci ce fac? Raman asa si nu incerc sa schimb nimic sau ma aliniez. Uita-te in 2030, fixeaza-ti obiective pe termen lung pana in 2050 astfel incat pas cu pas sa iti adaptezi modelul de business la noile realitati!”,  a spus Marius Gavrea.

 

Topicuri

  1. ESG in finante publice
  2. ESG in investitii
  3. ESG in finantare bancara
  4. ESG in energie
  5. ESG in retail
  6. ESG in logistica & infrastructura
  7. ESG in transport
  8. ESG in restructurare de companii
  9. ESG in debt management
  10. ESG in industrie
  11. ESG in agricultura

 

Finante publice. 

„Acum suntem in procesul de pregatire al raportului de alocare in care aratam investitorilor in ce s-au investit sumele atrase si urmand apoi sa avem si un raport de impact in care fiecare investitor trebuie sa vada suma investita ce impact a avut asupra mediului. Si acesta este un proiect in care cererea din partea investitorilor este foarte ridicata, dar intr-adevar trebuie sa fim foarte atenti cand emitem niste sume de bani, iar volumele pe care le emitem in suveran sunt de ordinul a cel putin 2 mld. Euro pe o transa si trebuie ca intr-un orizont de timp oarecum scurt sa poti sa aloci aceste sume. Ministerul Finantelor are intr-adevar politica mentinerii unui buffer valutar (rezerva financiara in valuta – n.r.), dar iti doresti ca atunci cand ai iesit pe pietele externe si ai emisiune sa poti avea acces la bani pentru ca si acesti bani vin cu un cost, mai bun decat emisiunile clasice dar este un cost pe care ti-l asumi”, a declarat Bogdan Zinca de la Ministerul de Finante.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

„Un alt proiect pe care chiar saptamana trecuta l-am avut a fost prima emisiune de obligatiuni Samurai pe pietele de capital din Japonia. A fost o emisiune de succes pentru o emisiune inaugurala. Am emis trei transe cu maturitati de 3, 5, 7 ani in suma de 33 miliarde de yeni japonezi, care este echivalentul a 200 mil. Euro. In urma feedback-ului primit si de la investitori si de la sindicatul bancar care ne-a sprijinit in intermedierea emisiunii, am luat decizia ca toate transele pe Samurai sa fie transe green. Si investitorii japonezi sunt interesati de utilizarea fondurilor si atunci ne-a bucurat acest lucru, dar in acelasi timp oarecum creste presiunea pentru ca trebuie sa avem suficiente cheltuieli din bugetul de stat care sa se plieze, sa ii putem folosi. Noi avem o alocare pe portofoliu, nu pe proiect. Unii investitori si-ar dori ca din banii lor sa finanteze un anumit proiect, acum insa sumele emise fiind foarte mari este riscant sa iti asumi ca vei finanta strict un proiect”, a precizat Bogdan Zinca.

 

Investitii

Private Equity.

„Piata romaneasca de tranzactii este o piata destul de mica, adica estimarea mea este ca ea este undeva intre 1 mld. si 1,5 mld. Euro daca excludem real estate si energia, nu 3 – 4 mld. Euro cat se vehiculeaza in diverse studii. Si sunt relativ putine companii si tranzactii care sa se potriveasca unui fond care ar fi hard green articolul 9 sau ceva similar. Atunci trebuie sa te adaptezi la piata, motivul fiind ca piata este atat de mica si fondurile sunt atat de mici fata de cele din Vest si esti nevoit sa faci tranzactii unde componenta de ESG o integrezi in componenta de due diligence, dar nu este un factor sau criteriu de baza atunci cand cumperi o companie”, a declarat Dan Farcasanu, Partner la Mozaik Investments.

„Ce se schimba la noi este ca vom face ESG due diligence de acum inainte si nu mai este o optiune, ci este un must. Apoi acel consultant care ne face ESG due diligence trebuie sa vina si cu niste propuneri de imbunatatire a lucrurilor din punctul asta de vedere. Cu cat mergi sa discuti cu institutionali mai mari, cu atat ESG-ul este mai important.”, a spus Adrian Netea, Investment Director la Morphosis Capital.

„Cumva pe la inceputul anului, eram in fundraising (strangerea unui nou fond – n.r.) si am fost recomandati catre un foarte mare asset manager din Londra. Am pregatit prezentarea, portofoliul, strategia, si apoi am avut un call cu cineva din conducerea lor si call-ul a mers cumva de genul asta – Buna ziua! – Buna ziua! Am citit prezentarea, prima intrebare: Sunteti ESG articol 6 sau articol 8? inainte sa ne intrebe cati bani vrem, ce facem sau care este strategia. Prima intrebare a fost despre ESG. Si ne-am dat seama ca lucrurile merg in directia asta din ce in ce mai mult. Cu cat esti mai bine pregatit, ai sanse sa fii mai atractiv si pentru institutionali si pentru banci totodata.”, a punctat Adrian Netea de la Morphosis Capital.

 

Piete de capital.

A investit IFC in emisiunea recenta a Bancii Transilvania?

„Da. Am fost chiar investitor – ancora, am contribuit si noi cu 50 mil. Euro si restul au contribuit cu 650 mil. Euro, unde am ajutat si noi la strangerea lor”, a spus Cristian Nacu din partea International Finance Corporation.

Banca Transilvania a plasat la 25 septembrie 2024 pe pietele internationale de capital o emisiune de obligatiuni de 700 mil. Euro cu maturitate in 2030, la un cupon de 5,125% pe an. Tranzactia a atras cereri de peste 2,5 mld. Euro din partea investitorilor si a fost intermediata de catre un sindicat format din bancile de investitii  J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura si ING Bank, (acesta avand si rolul de consultant ESG), iar BT Capital Partners, compania de brokeraj a grupului Banca Transilvania, a fost Co-manager pentru aceasta emisiune.

Fondurile atrase vor contribui la finantarea unor proiecte sustenabile, conform criteriilor de eligibilitate din Cadrul de finantare durabila: sustinerea IMM-urilor din regiuni mai putin dezvoltate din Romania, accesul populatiei la asistenta medicala si educatie, initiative care sustin tranzitia verde – cladiri verzi, proiecte de energie regenerabila, transport, agricultura ecologica.

„Observam o tendinta de specializare, de nisare, zona asta de fonduri de impact, fonduri care urmaresc efectiv anumite obiective, dar acestea aduna probabil bani ceva mai putini decat in trecut, au ajuns la un nivel de amploare de administrare a activelor care nu gaseste neaparat oportunitati extraordinare de a obtine performanta pe termen scurt si se gandesc la termene mai lungi. Si se adreseaza unor investitori care sunt efectiv interesati de acest subiect. Si cealalta tendinta in care ne incadram si noi ca grup Erste Asset Management este zona de integrare a factorilor de sustenabilitate in procesul general de investitii, adica poate nu urmarim in mod dedicat sau focusat doar investitii in companii care sa activeze doar in sectoare sustenabile, mai degraba integram analize de sustenabilitate in procesul de luare a deciziilor de investitie, iar aici strategic grupul nostru este foarte clar si hotarat”, a subliniat Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania.

„Exista si niste obiective, de exemplu, la nivel de an 2030 obiectivul este ca 90% din activele in administrarea grupului Erste Asset Management sa se incadreze in asa numitul articol 8 SFDR, adica sa aiba ca parte din procesul de investitie integrarea factorilor de sustenabilitate.”, a adaugat Horia Braun Erdei.

„Inca nu vedem presiune din partea investitorilor, cerere in Romania de a investi in fonduri de articol 8, articol 9 – fonduri care sa aiba componenta sustenabila declarata si cu transparenta sporita, dar cred ca vom ajunge acolo si vrem sa fim pregatiti”, a mai spus reprezentantul Erste Asset Management.

 

Finantare bancara.

„Noi nu am finantat parcuri de energie regenerabila. Este o volatilitate pe piata. Ma refer strict la dependenta ca si cifra de afaceri de veniturile din energie regenerabila. Avem foarte multe proiecte finantate catre antreprenori din diverse business-uri, care au trecut la a-si inlocui sursa de energie cu energie regenerabila. In industria manufacturiera, consumatori destul de mari ajung sa aiba pana la 30 – 40% din energie in energie regenerabila. Energia este un sector important pentru noi pentru ca este si cel mai emitator ca pondere in emisiile de CO2 echivalent. Sectoare la care renuntam si in ultimul raport al grupului este mentionat este sectorul oil and gas (petrol si gaze). In upstream (explorare si productie – n.r.), ING s-a angajat ferm ca in urmatoarea perioada vor inceta finantarea de deschidere de noi campuri petroliere”,  a punctat Marius Gavrea, Sustainability Manager in cadrul ING Bank Romania.

„Am creat si o expertiza pentru ca lucram de multa vreme in domeniu si avem aceasta abordare sectoriala, avem echipe de specialisti la nivel global si in tara astfel ca ne-a fost destul de la indemana sa intermediem in calitate de consultanti si acea emisiune de obligatiuni verzi pe care Banca Transilvania a pus-o in piata. Prin aceasta noi oferim si consultanta altor jucatori din piata. Iar mai ales pe partea de sustenabilitate, aliantele joaca un rol foarte important, atat cu jucatori din domeniu, cat si cu institutii guvernamentale”, a adaugat Marius Gavrea de la ING Bank Romania.

 

Energie verde.

„Avem un portofoliu in dezvoltare. Piata este in dezvoltare si ne uitam cum sa ne pozitionam. Pe hartie portofoliul nostru este de 2 GW. (…) Suntem mai degraba in pozitia de investitor. Incercam sa gasim proiecte care au nevoie de investitor la nivelul de development”, a declarat Razvan Popa, CEO Jantzen Renewables.

„In portofoliul pe care l-am vandut catre Petrom, au fost 789 de avize si autorizatii, care trebuie obtinute intr-un termen prevazut de lege, de 12 sau 18 luni depinde cum calculezi. Ca si timp, tranzactia a durat aproape 2 ani (…) Unul din lucrurile care ne-au tinut probabil 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa securizam, sa cumparam practic traseul viitoarei linii aeriene de la statia de transformare noua pana la linia Transelectrica. Trebuie sa obtii niste drepturi reale ca sa treci cu cablul (…) Ne mai trebuia 5 metri iar pentru acei 5 metri liniari ca sa trecem cu cablul pe deasupra, a trebuit sa avem de-a face cu 21 de persoane care erau coproprietari ai acelor 5 metri liniari si sa facem astfel 17 mosteniri la rand.”, a detaliat Razvan Popa de la Jantzen Renewables pe marginea recentei tranzactii de vanzare de active de energie regenerabila catre OMV Petrom.

„Daca in ultimii peste 3 – 4 ani vorbim despre tranzactii cu active ready to build in curs de dezvoltare, acum focusul se muta mai mult pe zona de finantare pe zona de EPC si PPA-uri pentru ca investitorii – the usual suspects din piata noastra – care au venit aici si au avut interes sa investeasca in portofolii, au asigurat deja portofoliile de proiecte pe hartie si acum trebuie sa le si implementeze. Ca si tendinta, ne asteptam la mai putine tranzactii cu active in dezvoltare, mai mult focus pentru a asigura banii pentru a implementa aceste tranzactii, focus pe zona de securizare de PPA-uri pentru a asigura vanzarea energiei pe termen lung si, desigur, in stransa legatura cu finantarea si pe zona de EPC. Ne asteptam sa se mentina efervescenta, dar cumva se muta focusul investitorilor din piata”, a punctat Monica Cojocaru, Partner in cadrul firmei austriece de avocatura Schoenherr.

Despre finantarea proiectelor verzi.

„Comparativ cu primul ciclu investitional in active regenerabile, care s-a intamplat in perioada din 2008 pana in 2012 – 2014, cand interesul din zona finantatorilor era destul de redus, acest ciclu investitional avand in spate cerintele acestea de sustenabilitate, dorinta, intentia cel putin declarativa de finantare este acolo si bancile sunt dispuse sa discute doar ca eu cred ca blocajul intervine cand se discuta despre termenii finantarii”, sustine Monica Cojocaru de la Schoenherr.

„Stim ca sunt finantari care s-au materializat on pure merchant basis, dar acelea sunt putine si presupun sa aibe in spate niste sponsori puternici ca o banca sa accepte sa ia un astfel de risc de piata. Se intampla finantari, dar e un drum de acolo. Si cred ca se va schimba un pic contextul si licitatia de contracte pentru diferenta care se intampla in noiembrie, este vorba de 1500 MW, 500 MW in PPA vant si la care bancile se uita cu interes. Au ceva rezerve vizavi de bancabilitatea acestui contract, dar cred ca se incearca si de o parte si de alta sa se adreseze cumva contractual.”, a punctat avocatul Schoenherr.

 

Retail.

„Toti marii retaileri care sunt parte din asociatia noastra au diverse programe atat de mediu, atat pe parte sociala, cat si pe parte de guvernanta. Pe mediu, as putea sa vorbesc de instalatiile de panouri fotovoltaice, care au fost facute in foarte multe locatii, despre statiile de incarcare masini electrice. Apoi avem aspectul unor programe punctuale respectiv de a ajunge la Zero Waste, de a colecta ulei folosit de a-l recicla, iar unii dintre membrii nostri ofera ca stimulent inapoi legume si fructe daca ne ducem cu uleiul la reciclat.  Pe partea de lanturi de aprovizionare, ne intereseaza sa fie cat mai sustenabile, sa fie cat mai trasabile, iar producatorii sa respecte si ei la randul lor aceste cerinte. Ambalajele sunt unele eco friendly.”, a declarat Roxana Mihai, Senior Counsel in cadrul Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Pentru aceasta raportare pe care o descriem ESG, colegii mei sunt pregatiti. Ce urmeaza sa vina e un pic mai de speriat pentru ca nu stim cum sa implementam noile acte normative care ne vizeaza din punctul asta de vedere. Pentru ca acesta este ultimul interes al Comisiei Europene – clima, tot acest ansamblu al raportarilor ESG, ma refer in mod specific la un regulament 2023 per 1115 care ne-ar fi impus deja de la 1 ianuarie 2025 sa mai raportam un alt aspect in activitatea noastra si anume ca produsele pe care le comercializam sa nu vina din defrisari de paduri dupa sfarsitul anului 2020. Dupa ce toate statele UE au spus ca nu stim cum sa ne adaptam in mod concret la aceste cerinte, pe care le impartasim si le valorizam, insa trebuie niste instrumente, au dat posibilitatea ca timp de 12 luni companiile mari sa isi faca temele pentru aceasta raportare, companiile mai mici 6 luni fata de cele mari. Asadar din 1 ianuarie 2026, respectiv din 30 iunie 2026, vom avea si acest tip de raportare – interzis produse care provin din defrisari dupa 2020”, a precizat reprezentantul AMRCR.

 

Logistica & Infrastructura.

„Legat de sustenabilitate, am observat cu cat jucatorii sunt mai corporatizati, cu atat sunt mai deschisi catre genul acesta de abordare. Dezvoltatorii principali CTP si WDP fac chestia asta, in special CTP care si-a creat o reputatie la nivel regional ca ar avea un mare interes in aceasta zona. Sustenabilitate inseamna pe langa certificari ca vine dintr-o nevoie data de client. Clientul vrea sa aiba mai mult control, mai multa economie, ar prefera sa aiba o sursa de energie mai ieftina, lucru care in momentul de fata nu se intampla. Adica se pun panouri fotovoltaice, avem energie verde, vindem energie verde, dar se vinde la pret de energie reglementata. Trebuie sa fie un randament. Dezvoltatorul nu face asta doar de dragul de a vinde energie mai ieftina, trebuie sa fie o marja si acolo”, a spus Andrei Brinzea, Partner Business Development in cadrul firmei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox.

„Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii, din experienta mea cel putin, cu aceasta componenta de sustenabilitate este ca, de obicei, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Adica vreti panou fotovoltaic, vrem. Este necesar ca valorile de chirie sa creasca in Romania cu tot ce trebuie sa mai creasca pe linie. Nu multa lume se bucura, dar costurile astea nu pot fi absorbite”,  a punctat Andrei Brinzea.

„As spune ca ceva mai mult de jumatate din piata de logistica de 7 milioane metri patrati este stoc nou care implicit are aceasta componenta ESG”, estimeaza Lorena Brehuescu, M&A si Leasing Manager la Oresa Industra, bratul de investitii al family office-ului Oresa pe piata spatiilor industriale si de logistica.

Cat cantareste unghiul ESG la o achizitie, este un elemente obligatoriu sau de culoare?

„Este un element de culoare impus si este un cost pentru ca bancile, finantatorii iti trimit un formular pe care sa il completezi si chiar se uita atent la ce vrei sa achizitionezi si te intreaba acolo daca bifezi acolo cerintele de ESG. Este o cerinta dinspre finantator.”, a spus Lorena Brehuescu de la Oresa Industra.

 

Transport.

„Perspectiva larga nu arata din pacate bine. Ce constatam si nu e nicio sansa sa se schimbe este abordarea complet pe dos la nivel de UE. Nu este ca nu vad padurea din cauza copacilor, au uitat pur si simplu de copaci. Nu vad decat padurea, decat NetZero si mai departe nu mai conteaza. Electricul care este pe moarte in momentul asta pentru ca dupa ce s-au cheltuit sute de milioane pe subventii pe partea de autovehicule, la un moment dat cineva a zis stai ca nu avem statii. Ok, investim si in statii. Nu avem retele de distributie, nu avem retele de transport, nu avem productie sa sustinem milioanele de vehicule. Daca maine toate vehiculele din Romania ar fi electrice nu am avea curent nici pentru industrie, nici pentru casa, dar am avea suficienta energie pentru electric. Transportul pe apa era de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde dintre toate tipurile de transport”, a punctat GabrielTechera, Director Guvernanta Corporativa si Relatia cu investitorii in cadrul TTS (Transport Trade Services), companie listata pee bursa de la Bucuresti.

„Beneficiem de faptul ca la amprenta de carbon suntem de departe la cea mai mica amprenta de carbon dintre toate formele de transport. (…) La nivelul TTS, investitorii institutionali se apropie de 40%, aici fiind fondurile mari de pensii din Romania si dupa ce am fost admisi in indicele Footsie, inclusiv Vanguard a intrat cu 6 fonduri, iar aici vin si asset managerii care au orizonturi scurte sau nu au neaparat orizonturi lungi de investitii ca fondurile de pensii. Pe partea de finantare propriu – zisa suntem in situatia aia fericita in care e coada de banci. Bancile multinationale au anuntat ca de la anul taxonomia va fi un criteriu, dar a venit Banca Transilvania si a zis – Veniti cu plan de aliniere, nu neaparat cu alinierea. Ramane de vazut in 2025 cat de puternic va fi impulsul dat de la UE pentru finantari verzi”, a mai spus reprezentantul TTS.

 

Restructurarea companiilor.

„Inca nu sunt vazute efectele ESG in zona de restructurare si insolventa, dar capata importanta foarte mare. Ca sa dau un exemplu, daca astazi o companie mare intra in procedura de insolventa datorita unui eveniment care ii determina acea stare de dificultate chiar si temporara, un manager de restructurare nu are timp sa faca procesul acesta cap – coada. Lui ii trebuie o cuantificare imediata pentru ca acolo cash managementul este cel mai important lucru. In momentul in care tu trebuie sa pui o cifra acolo, care este impactul si ea nu a ajuns pentru ca nu ai inceput un proces la timp si la cuantificare, aici intra in urmatorul conflict – stakeholderii cand o sa se uite, o sa se uite din punct de vedere al garantiei lor si atunci se pune intrebarea – Ce sa decid? Sa decid ca aloc o parte din ce ar fi trebuit sa imi revina mie ca si creditor bancar din garantia respectiva pentru acest proces ESG, iar daca da, cat este acest lucru? Iar timpul este esential.”, a punctat Nicoleta Mihai, Head of Restructuring and Insolvency, Associate Partner Deal Advisory in cadrul KPMG Romania.

„Cand vorbim despre aceste rapoarte de sustenabilitate, ca vorbim despre CSRD sau SFRD adica din perspectiva companiilor sau din cea a institutiilor financiare sau la momentul acesta despre zona nonfinanciara, care acum se face cu an financiar 2025 si cu raportare din 2026, lumea se uita ca ar fi o zona de timp suficient, dar nu este suficient. O sa vina imediat. Dar si pe partea de nonfinanciar vorbim despre o colectare corecta de data pentru a putea face acea declaratie de sustenabilitate.”, a adaugat consultantul KPMG.

 

Debt management.

„Grupul Kruk la momentul de fata emite obligatiuni care nu au in componenta lor factori ESG, insa obiectivul nostru este sa introducem acest factor in strategia financiara pentru perioada urmatoare. Pe partea de investitii, investitia vine de la grup, nu este locala. Aceste obligatiuni pe care le avem sunt preponderent in Suedia si Polonia. Pe partea de ESG la nivel local sunt multe zone pe care noi le acoperim. Faptul ca unul din indicatorii pe care ii avem este ca pana in 2040 din punct de vedere emisii scop 1 si scop 2 sa ajungem la o reducere de cel putin 70%. ”, a declarat Cosmina Marinescu,. CEO Kruk Romania.

„Doar anul trecut pana la finalul anului am schimbat 85% din masinile pe motorina pe benzina. Un alt aspect pe care l-am atins, am fost prima tara la nivel de grup care am cumparat si momentan avem 15 masini electrice. Este adevarat ca sunt pe Bucuresti, nu am ajuns la nivelul tarii tocmai pentru ca statiile de incarcare nu sunt atat de prezente pentru ca noi acoperim intreaga tara”, a mai spus Cosmina Marinescu de la Kruk.  Ea a adaugat ca firma pe care o conduce a avut si alte initiative in directii precum educatia financiara si scaderea utilizarii hartiei, dar si a salvarii copacilor.

 

Industrie.

„Noi am investit in EMI, ei produc usi industriale. Este o companie bazata in Romania, au o fabrica langa Pitesti. Imediat dupa investitia noastra, cu bani de la noi au cumparat doua  companii in Belgia si in Slovacia, apoi in 2023 am vandut impreuna cu fondatorul 51% din companie catre Innova Capital, care au venit cu o componenta de cash injection destul de semnificativa, mai mult decat am putea noi. De atunci, au mai cumparat inca o companie in Romania si in acest moment compania la nivel de grup face cam 43 mil. Euro si avem in momentul acesta doua tranzactii M&A, doua add-on-uri, una chiar destul de mare si de avansata in pipeline, care daca le vom executa in cateva luni vom ajunge la 70 – 75 mil. Euro pe tot grupul companiei EMI”, a declarat Adrian Netea de la Morphosis Capital.

„Anul trecut, am facut inclusiv la EMI acest carbon foot assesment, anul acesta planificam cum sa reglam lucrurile, cel mai probabil o sa facem un mic parc fotovoltaic langa fabrica noastra de langa Pitesti”, a adaugat reprezentantul managerului de private equity Morphosis Capital.

 

Agricultura.

„Jantzen Renewables este pornit din Jantzen Development, care avea un model de business foarte similar development-ului de regenerabile. Ce facea fundamental era ca agrega teren, construia infrastructura adica punea silozuri, punea electricitate si facea o ferma functionala si o revindea. Grupul Jantzen si-a retinut cumva in proprietate perla coroanei operand in continuare o entitate care se numeste Jantzen Development Agro Cocora, care opereaza 20.000 ha in Ialomita si Constanta, din care vreo 11.000 hectare in proprietate. Acest business al Jantzen Group este un actor important in sustenabilitate. Opereaza cu o tehnologie prin care pamantul nu se ara, se lasa asa peste iarna, asta inseamna din punct de vedere al sustenabilitatii ca nu eliberezi carbonul in atmosfera. Odata ce ai arat inseamna ca ai eliberat carbon in atmosfera (…) Al doilea lucru pe care il face aceasta tehnologie este ca incearca sa adreseze seceta, o problema destul de grava a Romaniei. In Romania, seceta afecteaza foarte mult agricultura si faptul ca nu spargi terenul si nu il ari inseamna ca nu lasi apa sa se ridice din sol. Lasi doua lucruri foarte importante in pamant – carbonul si apa”, explica Razvan Popa, CEO al Jantzen Renewables.

„Exista o piata dezvoltata la nivelul Vestului, pe care Jantzen incearca sa o aduca in Romania, in care facand asta obtine credite de carbon, care sunt tranzactionate pe o piata privata si in momentul de fata una dintre sursele de venit ale acestui business este din vanzarea creditelor de carbon.”, adauga acesta.

„Deja sunt ferme mari in Romania, vorbim de zeci de mii de hectare, care au trecut la aceasta agricultura regenerativa care inseamna lucrari mai mici ale solului, care ajuta la stocarea carbonului in sol si de asemenea mentine umiditatea. Acesta este un model de agricutura sustenabila”, confirma Marius Gavrea de la ING Bank Romania.

 

 

A treia editie anuala a evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE a fost organizata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, cu sprijinul KPMG Romania.

Banca Transilvania este Partenerul evenimentului, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: Care este stadiul procesului de tranzitie si aliniere la setul de politici ESG, ce tranzactii genereaza in piata trecerea la formatele de finantare sustenabila si ce se schimba in economie sub impactul proceselor de atingere a tintelor climatice

Lideri de afaceri, finantatori, antreprenori, investitori, consultanti si avocati de afaceri vor dezbate pe 10 octombrie la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 ce impact au politicile de sustenabilitate asupra marilor sectoare economice si ce schimbari sunt asteptate in modelele de afaceri si de finantare ale companiilor in era ESG.

Evenimentul exclusiv cu prezenta fizica in locatie are ca tema Transition. Sustainable finance. ESG. si este organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, cu sprijinul KPMG Romania.

Numarul companiilor care anunta tinte Net Zero creste de la an la an in contextul tintelor climatice asumate de catre blocul european, dar urmarite si de catre alti jucatori geopolitici majori precum SUA, Marea Britanie sau Japonia. Dupa fixarea tintelor, un rol major il au pentru companii planurile de tranzitie, iar aici cheia este cum masori actiunile si performantele fiecarei companii.

Avansul politicilor de sustenabilitate este mult mai vizibil pana acum in sectoare precum pietele financiare si de investitii, precum si pe pietele de energie. Tranzitia energetica capata un contur tot mai clar pe masura ce se inmultesc investitiile si achizitiile de proiecte de producere de energie regenerabila – energie eoliana sau solara. Acest val de extindere masiva a portofoliilor de pe piata de energie vine cu o sustinere puternica din partea bancilor, ceea ce arata perspectiva de crestere pentru finantarea sustenabila in acest sector.

Finantarea in format verde sau sustenabil se vede in volumele de credite si de obligatiuni contractate de catre jucatori din sectorul imobiliar, energie, banci, retele de statii de alimentare, industrie, dar si in planurile de investitii ale companiilor din diferite sectoare care includ componente de instalare de panouri fotovoltaice.

Cealalta fata a tranzitiei arata insa si provocarile pe care le au retelele de distributie din energie, industria auto, dar si alte sectoare intensive de a atinge tintele stabilite de reducere a impactului climatic, de unde se aud si voci care cer redimensionarea perioadelor de conformare.

La acestea se adauga provocarile care vin de pe lanturile de aprovizionare si prioritatile geopolitice, care au si ele impact semnificativ in succesul politicilor de decarbonare.

Care este stadiul planurilor de tranzitie pentru atingerea tintelor Net Zero? Cum se masoara eficienta si performanta politicii de decarbonatare a unei companii? Ce evolutie inregistreaza finantarea de tip verde sau sustenabil in raport cu finantarea clasica? Ce provocari stau acum in calea companiilor pentru a-si realiza politicile ESG si de sustenabilitate? Care este dinamica ESG pe care o inregistreaza principalele sectoare economice?

Cautam raspunsuri de la companii, asociatii de afaceri, investitori, bancheri, fonduri de investitii, antreprenori, consultanti si avocati de afaceri pentru a vedea cum companiile atrag finantari sustenabile si ce planuri de investitii au in procesul de tranzitie si de aliniere la cerintele ESG.

 

AGENDA actualizata a evenimentului este  urmatoarea:

09.00 (EEST) – 10.00 Inregistrare si networking

10.00 – 10.10 Introducere si mesaj de bun venit din partea organizatorului

10.10 – 11.20 Panel Tendinte sustenabilitate

11.20 – 11.50 Panel ESG in Agricultura, Industrie & Energie

11.50 – 12.20 Panel ESG in Transport, Logistica & Distributie

12.20 – 12.50 Pauza de cafea

12.50 – 13.40 Panel ESG in Finantare & Investitii

13.40 – 14.20 Panel ESG in Retail, FMCG & Servicii

14.20 – 14.30 Concluzii

 14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 

Pana acum, ne-au confirmat participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

 

  • MARIUS CARA, Head of EUROPEAN INVESTMENT BANK Group in Romania
  • CRISTIAN NACU, Senior Country Officer INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION
  • HORIA BRAUN ERDEI, CEO ERSTE ASSET MANAGEMENT Romania
  • BOGDAN ZINCA, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie, MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
  • ANDREEA VASILESCU, Partner & Head of Energy & Natural Resources KPMG Romania & Moldova
  • DAN FARCASANU, Partner MOZAIK INVESTMENTS
  • COSMINA MARINESCU, CEO KRUK Romania
  • RAZVAN POPA, CEO JANTZEN RENEWABLES
  • GABRIEL TECHERA, Director Corporate Governance and Investor Relations Director TTS (Transport Trade Services)
  • MARIUS GAVREA, Sustainability Manager ING BANK Romania
  • ANDREI BRINZEA, Partner Business Development CUSHMAN & WAKEFIELD ECHINOX
  • NICOLETA MIHAI, Head of Restructuring and Insolvency, Associate Partner Deal Advisory KPMG Romania
  • ROXANA MIHAI, Senior Counsel ASOCIATIA MARILOR RETELE COMERCIALE DIN ROMANIA (AMRCR)
  • MONICA COJOCARU, Partner SCHOENHERR Romania
  • ADRIAN NETEA, Investment Director MORPHOSIS CAPITAL
  • LORENA BREHUESCU, M&A and Leasing Manager ORESA INDUSTRA

 

Dezbaterile din cadrul evenimentului se vor concentra asupra următoarelor topicuri: 

  • Care este stadiul planurilor de tranzitie pentru atingerea tintelor Net Zero
  • Cum se masoara eficienta si performanta politicii de decarbonare a unei companii
  • Ce evolutie are finantarea in format verde sau sustenabil in raport cu finantarea clasica
  • Ce provocari stau acum in calea companiilor pentru a-si realiza politicile ESG si de sustenabilitate
  • Care este dinamica ESG pe care o inregistreaza principalele sectoare economice
  • Cum se reflecta politicile ESG in portofoliile investitorilor
  • Finantarea “verde”: Unde sunt costuri mai atractive pentru companii, la credit sau la obligatiuni?
  • Cum ar putea arata mixul de finantare al unei companii care isi atinge tintele climatice
  • Ce impact au lanturile de aprovizionare si riscurile geopolitice asupra politicilor de sustenabilitate

 

 Locatie eveniment:

MIRO Office Building – KPMG Romania, Soseaua Bucuresti – Ploiesti 89A

 

Partenerii acestui eveniment sunt:

  • EVENT PARTNER: BANCA TRANSILVANIA
  • SUPPORTING PARTNER: VETIMEX CAPITAL

 

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 500 RON (100 Euro). Cei interesați să participe sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Pentru MASS MEDIA FREE PASS, va invitam sa ne contactati la office@mirsanu.ro

 

Despre MIRSANU.RO

MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști din tranzacţii.

 

std tsc24 main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 10 octombrie evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 pentru a dezbate cu lideri de afaceri, finantatori, investitori, executivi si alti stakeholderi impactul politicilor ESG si de sustenabilitate asupra sectoarelor economice majore

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Transition. Sustainable finance. ESG.

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 10 octombrie THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, a treia editie anuala a evenimentului dedicat impactului politicilor ESG si de sustenabilitate asupra companiilor si sectoarelor economice.

Evenimentul isi propune sa reuneasca factori de decizie, lideri de afaceri, finantatori, investitori cu impact in economie, institutii financiare, consultanti si alti stakeholderi implicati in circuitul economiei reale.

 

ARGUMENT

Numarul companiilor care anunta tinte Net Zero creste de la an la an in contextul tintelor climatice asumate de catre blocul european, dar urmarite si de catre alti jucatori geopolitici majori precum SUA, Marea Britanie sau Japonia. Dupa fixarea tintelor, un rol major il au pentru companii planurile de tranzitie, iar aici cheia este cum masori actiunile si performantele fiecarei companii.

Avansul politicilor de sustenabilitate este mult mai vizibil pana acum in sectoare precum pietele financiare si de investitii, precum si pe pietele de energie. Tranzitia energetica capata un contur tot mai clar pe masura ce se inmultesc investitiile si achizitiile de proiecte de producere de energie regenerabila – energie eoliana sau solara. Acest val de extindere masiva a portofoliilor de pe piata de energie vine cu o sustinere puternica din partea bancilor, ceea ce arata perspectiva de crestere pentru finantarea sustenabila in acest sector.

Finantarea in format verde sau sustenabil se vede in volumele de credite si de obligatiuni contractate de catre jucatori din sectorul imobiliar, energie, banci, retele de statii de alimentare, industrie, dar si in planurile de investitii ale companiilor din diferite sectoare care includ componente de instalare de panouri fotovoltaice. 

Cealalta fata a tranzitiei arata insa si provocarile pe care le au retelele de distributie din energie, industria auto, dar si alte sectoare intensive de a atinge tintele stabilite de reducere a impactului climatic, de unde se aud si voci care cer redimensionarea perioadelor de conformare.

La acestea se adauga provocarile care vin de pe lanturile de aprovizionare si prioritatile geopolitice, care au si ele impact semnificativ in succesul politicilor de decarbonare.

Care este stadiul planurilor de tranzitie pentru atingerea tintelor Net Zero? Cum se masoara eficienta si performanta politicii de decarbonatare a unei companii? Ce evolutie inregistreaza finantarea de tip verde sau sustenabil in raport cu finantarea clasica? Ce provocari stau acum in calea companiilor pentru a-si realiza politicile ESG si de sustenabilitate? Care este dinamica ESG pe care o inregistreaza principalele sectoare economice?

 

CATEGORII DE INTERESE

 

  • Finantare
  • Investitii
  • Antreprenoriat
  • Mediu
  • Corporate

 

 

FORMAT

 

  • Offline/ Eveniment cu prezenta fizica

 

PARTENER

 

bt logo site baza 300

 

 

 

 

DATA

 

  • 10.10.2024

 

SPECTRU DE VORBITORI

 

  • Lideri de afaceri
  • Executivi
  • Investitori
  • Finantatori
  • Consultanti
  • Stakeholderi implicati in circuitul sustenabilitatii

 

TEMATICA ORIENTATIVA

 

Care este stadiul planurilor de tranzitie pentru atingerea tintelor Net Zero? Cum se masoara eficienta si performanta politicii de decarbonare a unei companii? Ce evolutie inregistreaza finantarea de tip verde sau sustenabil in raport cu finantarea clasica? Ce provocari stau acum in calea companiilor pentru a-si realiza politicile ESG si de sustenabilitate? Care este dinamica ESG pe care o inregistreaza principalele sectoare economice?

  • Care este stadiul planurilor de tranzitie pentru atingerea tintelor Net Zero
  • Cum se masoara eficienta si performanta politicii de decarbonare a unei companii
  • Ce evolutie are finantarea in format verde sau sustenabil in raport cu finantarea clasica
  • Ce provocari stau acum in calea companiilor pentru a-si realiza politicile ESG si de sustenabilitate
  • Care este dinamica ESG pe care o inregistreaza principalele sectoare economice
  • Cum se reflecta politicile ESG in portofoliile investitorilor
  • Finantarea “verde”: Unde sunt costuri mai atractive pentru companii, la credit sau la obligatiuni?
  • Cum ar putea arata mixul de finantare al unei companii care isi atinge tintele climatice
  • Ce impact au lanturile de aprovizionare si riscurile geopolitice asupra politicilor de sustenabilitate

 

 

DE CE SA PARTICIPI

 

  • Participa la dezbaterile care modeleaza viitorul industriei din care faci parte
  • Iti extinzi reteaua de contacte in zona de afaceri, a factorilor de decizie si nu numai
  • Vezi care sunt perspectivele de dezvoltare ale sectoarelor majore din economie
  • Ai acces la vorbitori reprezentativi pentru mediul de afaceri local si international
  • Un timp bine investit in continut de calitate si in oportunitati de networking

 

 

PARTICIPAREA LA EVENIMENT

 

Accesul la eveniment se realizeaza exclusiv in baza uneia dintre urmatoarele optiuni:

  • Invitatie din partea organizatorului evenimentului
  • Loc inclus in pachetul de parteneriat al unuia dintre partenerii evenimentului
  • Plata taxei de acces catre organizatorul evenimentului
  • Jurnalist care a confirmat anterior participarea la eveniment catre organizator (FREE PASS MEDIA)

 

Cei interesati sa participe la eveniment sau sa fie parteneri ai THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro .

 

 

 

 

DESPRE MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte evenimente dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

 

Credit foto: MIRSANU.RO.

Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS): Tona de carbon va costa 500 de euro in 3 ani fata de 90 euro acum. Sunt bani in piata si piata de capital ne poate sprijini sa lansam proiecte mixte cum ar fi un ETF intre Linde, Alstom si Hidroelectrica pentru vanzarea a 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen catre ministerul transporturilor

„Cerintele sunt standard pentru toata lumea. Se simplifica foarte mult piata asta de ESG cand ne dam seama ca trebuie sa abordam ancore comune – tranzitive in fiecare industrie. Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii. De ce hidrogenul? Pentru ca cei mai mari jucatori din asociatia noastra – Linde, Messer, European Energy se ocupa de hidrogen, dar nu doar de asta, se ocupa de Power to X. E un fel AI sau IoT cum era pe vremuri (…) Prin hidrogen se transforma in alt producator sau alt captor sau alt distribuitor de energie. In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul. Este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic”, a declarat Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS), in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„ACS impreuna cu Linde s-a lansat in doua studii ample, unul la inceputul anului l-am publicat deja cu privire la toate obiectivele legislative pentru tranzitia la energia regenerabila. Surpriza a fost ca am studiat 90 de obiective legislative publicate in februarie care s-au schimbat aproape toate pana in mai. Avem un ritm foarte accelerat de crestere si de modificare legislativa, adica nu putem sa punem punctul pe I si sa spunem acum functioneaza asa, dar in acel studiu am observat o trasatura foarte importanta a acestei evolutii.”, a spus Vlad Stoicescu.

„Banca Centrala Europeana nu a emis regulamente, a intrebat institutiile bancare, de asigurari si pietele de capital care sunt nevoile lor pentru a se putea conforma cu cerintele Acordului de la Paris. Si raspunsurile au fost unanime, au venit fara sa se vorbeasca intre ei si au spus: Avem nevoie de strategii pe termen mediu si lung si oprirea acestui trend de indicatori de performanta (KPI) pe termen scurt. Nu mai putem sa functionam cu indicatori de performanta pe termen scurt pentru ca nu putem sa consolidam strategii de dezvoltare.”, sustine presedintele ACS. 

„Ce facem in sensul in care indicatorul de performanta pentru Romania pentru o companie sa zicem de talia Alro este produci cu 10% mai mult si tai cu 10% costurile operationale? Pai nu poate sa isi faca pe 1 an o strategie ESG care sa spuna as vrea sa ii vand lui Airbus in 10 ani. Realmente, Alro vinde la Airbus pentru ca are o strategie ESG si o transparenta in raportare si are o conduita care se preteaza listarii la bursa pentru un proiect cumulativ de industrii sustenabile. Ce inseamna proiect cumulativ de industrii sustenabile, inclusiv din perspectiva de mobilitate pentru ca mobilitatea si logistica fac parte din lantul de distributie upstream. As fi vrut sa aud de bottleneck-uri la Portile de Fier si noi nu avem asa ceva, avem transporturi foarte lejere pe Dunare, dar Dunarea este un catalizator important al transporturilor din Romania si daca ne gandim ca ajungem pana la Rin in sus o sa observam ca pentru European Energy, care este un partener al ACS, care produce biometanol pentru un contract pe care il are cu Maersk, fost emitent de 3% din gazele cu efect de sera la nivel global la nivel de an 2019, care este cel mai mare investitor la nivel de Danermarca”, afirma Vlad Stoicescu.

„S-au consolidat toti transportatorii feroviari, aerieni, navali si rutieri pentru a face cea mai mare capacitate de electroliza, pentru a transforma hidrogenul produs in acest Power to X in tot ce inseamna nevoie de consum pentru energie regenerabila. De ce? Pentru ca sunt bani in piata, sunt lichiditati. Pentru ca avem piete de capital care ne pot sprijini pentru a lansa aceste proiecte mixte. Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor. De ce? Pentru ca aeroporturile din Romania nu pot accepta electrificare pentru ca interfereaza cu undele de radionavigatie si atunci nu putem sa trimitem trenuri diesel la aeroporturi.”, a adaugat acesta.

„Dar logistica din Romania este un domeniu extrem de important si foarte frumos pentru ca el s-a dezvoltat pe hartie enorm de mult si prin intermediul dezvoltatorilor putem realiza o harta a investitiilor. Ceea ce facem cu Linde deja, care ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceptului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi.”, explica Stoicescu.

„Intr-adevar, ei sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili pentru a fi investiti in acest gen de proiecte.  De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (taxa pe carbon, impusa de catre UE pe importurile de produse poluante si care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 – n.r.)! Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, a punctat presedintele ACS.

Potrivit acestuia, in proiecte mixte de energie regenerabila ar trebui aplicat un mecanism de tip upstream emission reduction, care este disponibil deja ca infrastructura legala la nivel de comunitate. 

„Ce face acest mecanism care in Romania nu functioneaza inca? El transfera costurile de investitii pentru retehnologizare, pentru reducerea emisiilor de carbon in amontele productiei catre trader”, explica Vlad Stoicescu.

„Trebuie sa ne uitam la proiectele nationale la care participam daca intr-adevar se va vinde acest proiect de 12 trenuri cu combustie pe hidrogen. Este o investitie masiva, care este finantata prin PNRR. Mai sunt investitii aprobate prin Fondul de modernizare, la care sigur o sa participam, de exemplu conversia tuturor CET-urilor la nivel hydrogen ready si sigur vom fi acolo. Investitii in infrastructura de transport gaz natural pentru a putea capta hidrogen, sigur vom participa, productie energie regenerabila, stocare, depozitare de hidrogen in jurul celor 19 electrolizoare finantate de ministerul energiei cu o suma de 400 mil. Euro contracte semnate sigur vom participa sa extindem infrastructura in jurul lor si sa generam o zona de consum”, afirma presedintele ACS.

„Liberty Galati care are un plan de retehnologizare pentru productie otel verde, el ar reface toata regiunea Galati daca ar avea posibilitatea sa capteze energie regenerabila din zona respectiva si o sa termin cu necesitatea de a uita de ATR-uri si de a discuta exclusiv de PPA ca si unealta pentru obtinerea autorizatiei de construire si pentru finantare in banca, legislatie pe care azi nu o avem ceruta, dar PPA este prima parte dintr-un proces de upstream emission reduction intr-un proces industrial”, a mai declarat Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS), la panelul Transport & Logistica din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer al Verdino Green Foods: Avem 10 produse pe care le vindem pe piete precum Germania si Austria, unde avem certificat de amprenta de carbon. Lipseste o standardizare unitara a organismelor internationale care se ocupa de clasificarile ESG

„Ceea ce cred ca ar fi nevoie si lipseste este cumva o standardizare a organismelor internationale, care adreseaza aceste topicuri ESG, criteriile dupa care te catalogheaza si notele pe care ti le acorda. Sunt o multitudine de organisme internationale care te certifica pentru amprenta de carbon, pentru responsabilitate sociala, pentru buna guvernanta, dar criteriile nu sunt unitare si asta cred ca ar trebui sa fie focusul in anii care urmeaza ca sa putem sa ne adresam consumatorilor intr-un mod unitar”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer al producatorului din industria alimentara Verdino Green Foods, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Partea aceasta de productie plant based sau de productie vegetala a trecut printr-o etapa de foarte mare efervescenta in trecutul recent. Suntem intr-un plin proces de asezare si de acceptare pentru ca daca pana acum am fost acceptati de 10% din consumatori, miza ar fi sa fim acceptati in masa in competitia noastra cu producatori de produse din carne, branza si peste. Si cred ca asta este cea mai mare provocare. Fara partea de dezvoltare durabila, de atentie, de planificare strategica a procesului de productie, nu vom putea sa fim competitivi si nu vom putea aduce produse pe placul consumatorului la raft.”, afirma Oana Gresoiu.

„Noi ne indreptam anul acesta spre ceea ce tinteam la inceputurile companiei. Pana anul trecut, aveam o pondere de 15% din productie catre pietele externe si diferenta o adresam pietei interne, anul acesta suntem la aproape 50% din productie cu livrare catre pietele externe din Vest. Si year to date (in ultimele 12 luni pana acum – n.r.), suntem cu o crestere a cifrei de afaceri de aproape 70%.”, adauga ea.

„Pe pietele dinafara se pune foarte mult accent pe ce apare pe eticheta produselor in termeni de sustenabilitate. Avem 10 produse din portofoliu pe care le vindem pe piete precum Germania si Austria unde avem certificare a amprentei de carbon, de exemplu”, a punctat reprezentantul Verdino Green Foods.

Intrebata in ce masura greenwashing-ul se manifesta in sectorul industriei de profil, Oana Gresoiu a raspuns: „In industria plant based, pe pietele dinafara au fost companii care au fost foarte declarative, au iesit foarte mult in comunicare si mai putin s-au concentrat pe partea reala si de productie si in acest moment se afla in impas pentru ca nu mai pot fi competitive (…) Consumatorul te penalizeaza, iti urmareste declaratiile, actiunile, activitatea. Trebuie sa fii corect in partea de productie, de operatiuni, trebuie sa fii transparent cu angajatii tai, cu comunitatea din care faci parte, cu investitorii”.

Verdino Green Foods este un start-up din industria alimentara, fondat de catre antreprenorul Raul Ciurtin, dar in care a investit ulterior ca actionar minoritar fondul de investitii BlackPeak Capital.

„Anul acesta a fost unul foarte efervescent pentru noi. Am trecut printr-o fuziune de companii si am adus in organizatie sub umbrela Verdino si fabrica vecina. Ne-am concentrat foarte mult pe partea aceasta de consolidare a business-ului si de extindere a portofoliului. Am mers foarte mult pe zona de diversificare”, explica Oana Gresoiu.

„Am incetinit un pic partea de panouri fotovoltaice. Am reusit insa sa ne innoim parcul auto printr-un parteneriat strategic cu cei de la Autonom. Si acum suntem in plin proces de discutare a ofertelor si speram concretizarea cat mai rapida pe partea aceasta de instalare a panourilor fotovoltaice in contextul in care vom adresa energie verde pentru ambele facilitati de productie”, a precizat reprezentantul Verdino Green Foods.

„Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de instalatie de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”,  a completat Oana Gresoiu.

„Pe langa aceasta componenta de mediu, ne-am adresat si ne adresam pe partea de responsabilitate sociala. Ne adresam comunitatii din care facem parte, consumatorilor prin produse pe care ni le dorim sa fie de foarte buna calitate, sa fie de paritatea produselor traditionale si venim catre ei si cu o gama noua de produse ready to eat, tot in acest trend de eficientizare a consumurilor de energie pentru ca e mai simplu sa gatesti industrial si sa consumi acasa direct decat sa pregatim fiecare dintre noi individual produsele”,  a mai declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer al Verdino Green Foods, la panelul ESG in consumer industries din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties CBRE Romania: Este greu sa facem o estimare, dar vorbim de peste 1 mld. Euro in discutii pentru finantare sustenabila in piata imobiliara. Focusul este pe segmentul de logistica si spatii industriale, care este acum pe val

„Este foarte greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza discutiilor din piata (de real estate – n.r.), cred ca vorbim de peste 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri”, a declarat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties al CBRE Romania, CEO al companiei de servicii medicale private Medima Health, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Unde este concentrat acum efortul de finantare cu imprumuturi si obligatiuni verzi si de sustenabilitate?

„As zice ca mai degraba in zona de logistic. Acolo cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia.

In office (spatii de birouri – n.r.), zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 – 20 de ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu.

„Acum este intr-o zona de ajustare, bineinteles costul de finantare a crescut. Dar vedem in continuare apetit pentru green bonds, pentru finantari verzi”, adauga reprezentantul firmei de consultanta imobiliara.

„Este un volum destul de mare de folosire al spatiului pe care il avem deja pe aceste facilitati, de modernizare a stocului existent de spatii logistice sau de productie. Stocul de spatii logistice este undeva la 6,5 milioane mp, noi estimam ca undeva la 3 milioane mp au discutii pentru a instala panouri fotovoltaice, care, nu am o estimare, dar cred ca majoritatea vor merge intr-o zona de prosumator”, explica Mihai Patrulescu.

„Partea de ESG focus devine tot mai importanta pentru finantare si devine un avantaj competitiv. Ce vedem este insa un focus mai ales pe proiectele noi pentru a minimiza consumul, proiecte gandite din start pentru a fi cat mai verzi ceea ce nu e neaparat usor in Romania.”, adauga acesta.

„Una dintre provocarile pentru Romania este variatia foarte mare de temperatura si atunci noi ajungem sa construim cu niste panouri sandwich in cazul sistemelor de warehouse (depozite logistice – n.r.) foarte eficiente din punct de vedere termic pentru ca variatia in Romania este intre vara si iarna este fantastica”, este de parere reprezentantul CBRE Romania.

„Pentru noi este un focus foarte mare pe zona de logistica si cumva cred ca valul s-a schimbat si a accelerat foarte mult dupa 2020 in Romania, moment inclusiv din punct de vedere tranzactii, nu doar investitii, a devenit cea mai importanta zona. Am avut anul trecut cea mai mare lichiditate pe office, dar trendul este clar catre industrial, catre proiecte de logistica vs in prezent proiectele de office. Piata de logistica si industrial modern nu era nicaieri in Romania pana in 2015, sub un milion de metri patrati. Am ajuns deja la 6 milioane metri patrati, anul trecut am livrat 1 milion de metri patrati, anul acesta in jur de 600.000 mp”, estimeaza consultantul CBRE.

„Si vedem investitori noi care se uita, vor sa intre pe zona asta. Mai mult decat atat un pipeline extraordinar de consistent pentru zona de dezvoltare pe logistica. Vorbeam cu mai multi investitori cumva, Romania este vazuta cu foarte mult potential cu paranteza ca niciodata nu vom putea fi Polonia. Polonia este pe 3 coridoare paneuropene, foarte dezvoltata, langa Cehia, langa Germania si atunci intotdeauna vei avea o cerere. Dar cu ce vedem ca se contureaza acum pe zona de infrastructura pe Romania, deja vorbim de doua coridoare mari paneuropene, autostrada Moldovei care probabil va duce si va ajuta la reconstruirea Ucrainei in momentul in care poate incepe acest proiect, iar pe de alta parte, toata conexiunea de la Marea Neagra si mergem pe coridorul IV”, afirma Mihai Patrulescu.

„Vom avea un bottleneck foarte mare intre Pitesti si Sibiu. Daca ne uitam la calendarul de livrari si unde ar trebui sa fim in 2025 – 2026, probabil vom avea autostrada Moldovei, vom avea centura din jurul Bucurestiului, tot pana la Marea Neagra, drumul expres catre Craiova, insa toate aceste drumuri se varsa in bucatica dintre Pitesti si Sibiu, care este deja ocupata. Cu toate acestea, modificari va fi destul de dificil”, sustine acesta.

„Este foarte important sa vorbim despre partea de investitii si tranzactii, ci si ce inseamna din punct de vedere macro si al impactului asupra economiei reale. Noi avem mai multe discutii legate de cum s-a dezvoltat zona de vest a Romaniei pentru ca practic ce am vazut ca investitiile ramaneau in zona Timisoara pentru ca acolo puteai sa intri foarte usor pe infrastructura Ungariei. Si am ajuns in punctul in care somajul este practic zero in zona respectiva, mobilitatea intre diferitele zone ale Romaniei este destul de scazuta si vedem insa cum merg investitii mai ales pe productie, pe manufacturing catre zonele centrale ale tarii si speranta ar fi ca in momentul in care am avea cele doua proiecte de infrastructura de care vorbeam mai devreme, adica drumul expres in zona de sud a tarii si autostrada Moldovei, atunci putem vedea investitii noi si in zona asta”, puncteaza consultantul CBRE.

„Vedem cerere pentru nearshoring, au aparut cateva proiecte. Romania are o problema din punct de vedere competitivitate pe fondurile care sunt alocate de stat. Dar, per total, zona de logistica prinde avant, vedem foarte multe investitii in acest tip de proiecte si marele catalizator este legat de infrastructura. Odata cu acestea, vedem un focus tot mai mare pe zona de ESG si ne asteptam la jucatori noi care sa intre pe piata din Romania pentru accelerare. Ma refer la piata de investitori. Pe logistica, nu stiu sa spun acum daca vom vedea jucatori noi. Este o piata destul de competitiva, clar rolul logisticii va creste in Romania daca luam in calcul cele doua coridoare, iesirea in portul Constanta, in momentul in care va exista Schengen si, o tratez ca pe o problema temporara, atunci incepe sa creasca rolul Romaniei din punct de vedere logistic. Momentan, suntem ca o masina care in loc sa mearga pe patru cilindri, mergem pe doi cilindri”, afirma Mihai Patrulescu.

„Pe zona de investitori, dezvoltatori, proprietari care cumpara si tin, eu vad intrari noi, ma astept la intrari noi. Avem discutii in acest sens si clar se vede potentialul pietei din Romania. Noi am avut o provocare legata de cresterea foarte rapida care a fost intr-un fel de stop – start. S-a dezvoltat foarte mult, iar apoi piata s-a chinuit sa absoarba tot ce s-a dezvoltat. Acum a absorbit, vedem crestere de chirie, iar odata cu asta are sens sa dai drumul la noi dezvoltari. Dar din punct de vedere financiar, vedem jucatori noi care vor intra, vor sa detina proprietati in Romania si vor sa ajute la dezvoltarea tarii.”, a mai declarat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties CBRE Romania, la panelul Transport & Logistica din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Vlad Ardeleanu, CEO Medima Health: Serviciile medicale private urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in alte industrii precum retail sau food. Noi ne-am reglementat intern datorita presiunii venite din zona fondurilor de investitii, care sunt actionari ai nostri, si am luat masuri ESG la patru capitole

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food. Avem un anumit specific pentru ca suntem o companie de radiologie, de nisa, cu un puternic accent pe oncologie, deci nu atingem o masa atat de larga de mass consumer cum este zona de food sau de marile retele de supermarketuri”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al companiei de servicii medicale private Medima Health, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale cu acest domeniu (ESG – n.r.), mai degraba, reglementat legislativ. Noi, in schimb la Medima, ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara, si anume mai degraba, a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara, care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare”, a spus Vlad Ardeleanu.

Controlul Medima Health este acum in mainile a doua fonduri de investitii , Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Odata cu aceasta obligatie, am pornit si noi pe acest drum si cred ca este un drum bun care chiar daca a venit oarecum fortat intr-o companie care e tanara (…) Dar fortandu-ne am gasit 4 capitole la care ne-am uitat si la care am livrat performanta si valoare in aceasta zona a responsabilitatii in serviciile medicale”, afirma CEO-ul Medima Health.

„Noi operam RMN-uri, CT-uri, PET CT-uri samd, adica echipamente scumpe, care consuma in general foarte multa energie. De exemplu, un computer tomograf consuma cat 5 gospodarii, adica intr-o zi consuma cat 5 case, gospodaria fiind evaluata la 2,3 persoane. Un RMN in schimb consuma cat 26 de gospodarii pe zi, adica intr-o zi consuma cat 26 de case. Si aici evident intrebarea este daca reusim sa achizitionam energie verde sau daca reusim sa facem niste economii, de care si noi am beneficia”, detaliaza Vlad Ardeleanu.

„Si una dintre initiativele pe care noi am luat-o este sa introducem niste algoritmi de inteligenta artificiala, care compun imaginile si, practic, timpul de scanare este mai scurt si economisim energie pentru ca perioada in care se consuma foarte multa energie se restrange, timpul e mai scurt, deci consumam mai putin si, totodata, pentru ca investigatiile sunt mai scurte reducem si radiatiile. Din pacate la CT si  la PET CT producem radiatii cu raze X si acestea sunt daunatoare pentru pacient”, a adaugat acesta.

„In strainatate, tot pe ruta aceasta a venit si o reglementare cu privire la radiatiile de raze X care trebuie limitate, in Romania nu avem aceasta zona. Ea se reglementeaza mai degraba pe zona de normativ de servicii medicale, nu neaparat pe zona aceasta de responsabilitate, probabil ca va ajunge si la noi”, este de parere Vlad Ardeleanu.

„A doua chestiune pe care o companie de servicii medicale poate sa o faca in zona de responsabilitate este waste management in zona de deseuri medicale, unde noi producem inclusiv deseuri radioactive pentru ca folosim substante radioactive in investigatiile de PET-CT. Iar acolo lucrurile sunt extrem de reglementate si noi nu putem sa spunem ca venim suplimentar sa facem neaparat pe aceasta zona”, a punctat reprezentantul retelei Medima Health.

„Ce ar mai fi tot pe zona asta e legat de achizitia acestor echipamente RMN si CT si de PET – CT care costa foarte multi bani. Producatorii mari de echipamente acum cu generatii noi de echipamente au in spate un raport de sustenabilitate in spatele fiecarui echipament medical”, explica Vlad Ardeleanu.

„Pot sa va dau un exemplu. Echipamentul nostru de CT consuma mult heliu. Avem 800 litri de heliu pe care trebuie sa il consumam pentru fiecare echipamente RMN, exista potentialitate de a pierde acel heliu (…) Productia de heliu este foarte mare consumatoare de energie electrica. Una din directii a fost sa ne indreptam catre o tehnologie inovatoare care presupune o cantitate mult mai mica de heliu chiar daca investitiile pentru a avea mai putin heliu inseamna peste 200.000 euro pe echipament”, precizeaza acesta.

De asemenea, reteaua de servicii medicale private a investit in digitalizare pentru a-si reduce amprenta de carbon.

„Probabil ca toti dintre dumneavoastra, care ati facut un RMN sau un CT, stiti ca plecati de acolo cu un CD, pe care sunt niste imagini. Acel CD este o reminiscenta istorica a modului in care functioneaza industria. Mai exista un film care are o amprenta de carbon foarte ridicata, la fel ca si acel CD”, a mentionat Vlad Ardeleanu.

„In esenta, am dezvoltat un nou capitol si ultimul in aceasta zona de sustenabilitate, legata de eliminarea completa si a CD-ului,si a acestui plic si a filmului radiologic. Practic, in momentul de fata am digitalizat tot astfel incat in momentul in care veniti sa faceti un RMN sau un CT, veti primi un link si imaginile sunt stocate in cloud. Le puteti impartasi cu toti medicii la care mergeti. Deci, am eliminat acest footprint de carbon, de hartie, de CD, de film radiologic din acela pe celuloid”, a mai spus Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, la panelul ESG in consumer industries din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): In zona ESG, in retail putem vorbi de un pionierat. Aparitia pandemiei si a razboaielor acestora a pus pe ganduri si s-ar putea sa avem o reevaluare poate a limitei pana unde se poate merge cu aceasta miscare green

„In zona aceasta de retail, putem vorbi de un pionierat in zona, mai ales ca se discuta despre alimentatie sanatoasa sau de bio, ecologica. Dupa mine, aparitia pandemiei si a razboaielor acestora ulterioare a pus pe ganduri si s-ar putea sa avem o reevaluare, o reapreciere poate a limitei pana unde se poate merge cu aceasta miscare green.”, a declarat George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Incercam sa privim in mod constructiv problema (…) dar eu cred totusi ca in acest context politic mai nou pentru ca sa nu uitam toate aceste discutii cu ESG-ul au fost dinainte de pandemie. Cumva in pandemie si post-pandemie sau actual conflict, poate discutiile sunt putin altfel.”, a spus George Badescu.

„Vedeti, foarte mult timp, s-a discutat despre situatia care cumva avea ca efect in zona aceasta climatica, despre paduri, despre folosirea lemnului (…), mai nou am vazut de cand a aparut aceasta directiva Single-use plastics (masura prin care UE vrea sa reduca impactul anumitor produse din plastic asupra mediului si asupra sanatatii oamenilor – n.r) ca, practic, s-a mers catre plastic si s-a reevaluat situatia cu lemnul pentru ca am vazut ca, in unele cazuri, plasticul a fost inlocuit cu lemnul, cu produse din lemn. Cumva, lucrurile evolueaza.”, este de parere reprezentantul AMRCR.

„In zona asta, as vedea un loc si pentru asociatii pentru ca asociatiile reprezinta industrii. Aceste ESG-uri sunt individuale pe companii, nu exista un broker, un stakeholder care sa poata sa aduca in procesul de evaluare inclusiv bancare, a bonitatii, poate o chestiune legata de industrie ca atare. Pentru ca, la un moment dat, vedem in abordarile sa zicem poate electorale ca anumite industrii cumva sunt mai putin frumoase decat altele si atunci este asteptat, ca urmare a acestui discurs, cumva ele sa poata sa fie afectate in final de anumite decizii.  Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, sustine directorul executiv al AMRCR, printre membrii careia se regasesc marile retele de comert active pe piata locala.

„Dincolo de o evaluare concreta, concisa, pe care am putea-o face privind impactul acestor norme (ESG – n.r.), as vrea sa aduc in discutie poate cateva elemente, poate din punct de vedere al unei asociatii, care este un alt animal decat membrii acesteia cumva, nu neaparat diferit, dar care chiar si in acest context cu ESG-ul are o alta abordare. Ce rol ar putea juca asociatiile in aceasta legislatie (ESG)? Nu suntem obligati din cate stiu sa depunem un astfel de raport. Pentru membrii nostri exista o obligatie in acest sens, dar nu exista sincer nici obligatia sa ne comunice noua pana la urma. Aici vreau sa reamintesc ca marile retele comerciale sunt toti membrii asociatiei noastre, dar sa nu uitam ca alaturi de faptul ca sunt membri ai asociatiei, ei sunt foarte mari concurenti intre ei. Si acest lucru nu trebuie niciodata nici uitat, nici subestimat pentru ca pana la urma si credibilitatea asociatiei, daca stam sa ne gandim bine, conteaza foarte mult cum gestioneaza acest specific.”, afirma Badescu.

„Cumva, nu stiu daca este doar o impresie acest aspect legat de zona decizionala. Exista o guvernanta a companiilor si o alta nu stiu daca mai mare, sa zicem publica, a autoritatilor publice si am avut cu totii prilejul sa constatam ca, mai ales, in ultima perioada, vedem decizii, hotarari, chiar legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, este de parere reprezentantul AMRCR.

„Apropo de acest ESG, fiecare operator crede ca are ESG-ul cel mai frumos. Cine valideaza astfel de lucruri si cum se valideaza? Avem piata de capital in primul rand.  Dar cred ca alaturi de piata de capital trebuie sa ne adresam aceasta preocupare, ca sa nu ii zic neaparat ingrijorare. S-ar putea ca cei care, asa cum spuneam poate undeva au o alta abordare a acestor aspecte, sa vina cu niste solutii legislative, administrative care sa ne puna in incurcatura. Sa nu trezim pana la urma ca fiecare este cu frumusetea lui, paralela cu celelalte, si practic acestea sunt criteriile in functie de care se iau anumite decizii, chiar si de investitii si sa ne trezim pe undeva la un moment dat ca, printr-o lege oarecare, lucrurile se schimba in mod radical”, a mai declarat George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), la panelul ESG in consumer industries din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova: Standardele ESG obligatorii de raportare vor fi aplicabile din 2025 la un numar de 1.000 – 1.200 de companii din toate sectoarele. Vedem astazi o alocare de atentie si resurse cu predilectie in energie si industria bancara

„Avem cred ca multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Deci, cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta.”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Am vorbit de reglementari, din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin,  vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care deja emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate.”, a adaugat acesta.

„Standardele obligatorii de raportare nu sunt aplicabile doar din 2030, vor fi aplicabile inca din 2025. Nu este definit inca foarte strict perimetrul companiilor carora li se va aplica aceasta obligativitate, dar noi estimam ca vor fi in jur de 1.000 – 1.200 de companii, un numar destul de mare din toate industriile”, estimeaza reprezentantul Deloitte.

„Unde vedem azi niste preocupari si o alocare corespunzatoare de atentie si de resurse, as spune ca sunt doua industrii predilecte. Una este cea a energiei, unde sunt toate aceste eforturi de tranzitie catre energie regenerabila si toate preocuparile inclusiv de consolidare a retelelor. Avem niste eforturi uriase, sunt alocari de fonduri publice foarte importante, sunt finantari bancare si mobilizari de resurse proprii ale companiilor implicate.  Dau un exemplu. Petrom are o agenda de investitii de 10 mld. euro si, in principal, este vorba despre transformarea lor intr-o companie verde. Iar aceste eforturi sunt acompaniate cu ajutorul nostru si de fonduri publice. Deja sunt cateva proiecte avansate,unele deja contractate de fonduri publice, desigur mici raportate la efortul pe care il face compania.”, a punctat Alexandru Reff.

„E nevoie de un anume profil de companie pentru a putea parcurge aceasta transformare si pentru a putea mobiliza resursele necesare. E nevoie de know how intern, de capacitate de organizare si de executie si e nevoie de cofinantare pentru ca nevoile sunt enorme, iar procentele in care statul poate sa ajute cu fonduri nerambursabile sunt totusi relativ mici.”, explica Reff.

„Cealalta industrie este cea bancara. Aici reglementarile sunt mai avansate si cerintele sunt mai prescriptive, mai apasatoare pentru banci si oricum bancile sunt levierul prin care reglementatorii doresc sa avanseze aceasta agenda pentru toti agentii economici. Practic, a restrictiona finantarea bancara sau a o face mai scumpa finantarea bancara pentru cei care nu se imbarca in aceasta calatorie sunt cei care vor ramane in urma si vor deveni mai putin competitivi inclusiv din aceasta perspectiva.”, afirma reprezentantul firmei de audit si consultanta Deloitte.

„Mai sunt si alte recomandari care sunt in curs de transformare in cerinte suplimentare de conformare. Deocamdata bancile sunt cele vizate in mod direct, dar ne va veni si noua celorlalti randul sa facem scenarii de risc climatic in contextul planificarii strategice si inclusiv sa cuantificam foarte precis care este impactul diferitelor scenarii climatice asupra business-ului. Va trebui sa invatam sa anticipam, sa cuantificam, sa raportam si sa gestionam si tipul asta de implicatii.”, afirma Alexandru Reff.

„As spune ca ceea ce nu este poate atat de evident, dincolo de reglementari creste foarte mult presiunea stakeholderilor, angajatilor si a clientilor care au asteptari tot mai ambitioase a felului in care companiile se angajeaza si monitorizeaza angajamentele legate de reducerea impactului climatic. Mai ales angajatii si clientii persoane fizice mai tineri ne spun in sondajele pe care le facem asupra generatiei mileniale si a generatiei Z ca optiunile lor de cariera si optiunile lor de achizitii sunt profund influentate de aceste criterii. Si devine o chestiune de competitivitate in piata de talent si in piata de clienti o strategie reala si un progres autentic spre acest tip de cerinte. Iar cand e vorba de B2B, care au clienti corporatii, aici nu mai sunt asteptari soft, ci asteptari hard. Sunt politici de due diligence in legatura cu impactul intregului lant de aprovizionare si acesti clienti iti solicita niste angajamente ferme cu niste tinte precise stabilite in mod stiintific, iar aderarea la aceste asteptari devine o chestiune de supravietuire a relatiei comerciale respective.”, mai spune acesta.

„Un alt impact pe care incepem deja sa il vedem este in alocarea capitalului si in accesul la finantare. Deja vedem ca fondurile de investitii si, in general, cei care aloca capital opereaza in plus fata de criterii traditionale precum riscul si rentabilitatea cu criterii de sustenabilitate. Bancile sunt obligate de reglementari sa includa in costul imprumuturilor cerintele mai oneroase de adecvare a capitalurilor pentru imprumuturile care nu sunt verzi. Deci, depinde extrem de mult costul finantarii de calificarea de a fi sustenabil sau nu modul in care se vor aloca fondurile respective.”, sustine Alexandru Reff.

„Vorbeam de fonduri de investitii, noi facem un private equity confidence survey (sondaj in sectorul fondurilor de investitii – n.r.) in Europa Centrala in fiecare an si 75% din respondenti ne-au spus ca folosesc criterii de sustenabilitate in modul in care isi aloca capitalul, dar, in acelasi timp, 57% au recunoscut ca nu pot include acest criteriu in evaluarea companiilor in absenta unor date de buna calitate, iar in ceea ce priveste bancile vedem un interes foarte mare pentru aceste finantari verzi. Am fost implicati in proiecte de ordinul zecilor de milioane de euro sau chiar mai mari in care a fost competitie intre banci si conditii de finantare mult mai avantajoase tocmai pentru ca era vorba de imprumuturi pentru atingerea tintelor lor de finantari verzi”, a mai spus Reff, care adauga ca este nevoie de multa tehnologie suplimentara pentru extragerea si procesarea unor astfel de date pentru consolidarea intelegerii si a competentei in zona ESG.

„Nu este vorba doar de provocari, ci si de oportunitati. Costurile tranzitiei energetice spre o economie circulara sunt foarte foarte mari, de ordinul multor mii de miliarde de euro sau de dolari si intreaga societate face eforturi. Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Gen EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici. Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de busines. Se inoveaza foarte mult si, uitati-va, ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre in afara Europei sau a SUA se intorc acasa.”, afirma Reff.

„Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe investitii in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Va dau cateva exemple. Noi avem cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici. Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile, care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare”, precizeaza reprezentantul Deloitte Romania & Moldova.

„E foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local. Cele mai multe lucruri sunt in zona tranzitiei energetice, Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen. Vedem evolutii si in economia circulara. Am fost implicati in finantarea Returo, sistemului national de garantare returnare. Un proiect nu neaparat unic, dar distinctiv la nivel european, Romania poate fi in postura de a rezolva mult mai bine decat cei mai multi dintre partenerii nostri europeni si vedem multe alte zone in care se investeste si in colectare si in reciclare si in general o tranzitie la sustenabilitate”, afirma Alexandru Reff.

„Ce nu vedem neaparat si este firesc sa nu vedem pentru ca e o provocare foarte mare la nivel global nu vedem o transformare a modelelor de business, nu vedem prefaceri care sa fie paradigmatice, sunt putine noi modele de business care merg, sunt putine companii care isi schimba de o maniera fundamentala modul de lucru. Asta e o chestiune si de finantare. Este foarte foarte oneros, costisitor sa faci asta. Este si o chestiune de acces la inovatie si lucrurile nu stau neaparat grozav nici la nivel global pentru ca desi avem noi un alt sondaj prin care sondam mai multi executivi din mai multe zone de responsabilitate in legatura cu tranzitiile sustenabile si foarte multi dintre ei, 60% si ceva la suta spun da, facem lucruri, vedem impact pe termen scurt, ne preocupa in operatiuni, cei care vorbesc totusi de un impact dincolo de brand, de reputatie, 50% si ceva la suta vad un impact in zona mai soft de comunicare. Cei care vad un impact in profitabilitate, in return on investment, in valoarea activelor, in transformarea modelului de business undeva pana intr-o treime, asta la nivel global. Deci, nu ne putem astepta ca Romania sa stea mai bine”, a mai declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova, la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Marian Nastase, Presedinte Alro: Alro are in plan investitii de 500 mil. Euro pentru urmatorii 5 ani in proiecte de energie, pe care le vom finanta circa 70% din credite bancare si restul din resurse proprii. Avem metal verde, dar nu avem certificat de producator si este nevoie de legislatie aici. Pe piata de energie regenerabila s-a creat o bula speculativa, care s-ar putea sparge partial in 3 – 4 ani in banci

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum, investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma, trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii, si transport, si distributie, si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu numai in Romania. Consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati, de foarte multe sectoare industriale”, a declarat Marian Nastase, Presedinte Alro, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Ce vedem noi in Romania?! Va dau o perspectiva de la firul ierbii. Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung de furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil, asa numitele PPA-uri (power purchase agreement – contracte de achizitie energie pe termen lung, n.r.). Vedem un blocaj masiv in Romania. Cred ca Transelectrica a anuntat la un moment dat ca sunt 60.000 MW autorizati, dar care nu se intampla si revin la autorizare an de an. Am stat si m-am gandit de ce nu se intampla chestia asta? Pentru ca este o chestiune relativ simpla. Lucrurile astea par complicate, dar nu sunt. In realitate, s-a creat o bula”, sustine Marian Nastase.

„Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, a adaugat reprezentantul celui mai mare producator regional din industria de aluminiu.

„In ce consta bula speculativa si va dau un exemplu. Cu totii stim ca dezvoltatorii de proiecte regenerabile isi vand biblioraftul cu autorizatii fondurilor de investitii cu preturi undeva intre 80.000 si 130.000 Euro per MW. Inclusiv noi am primit oferte sa cumparam parcuri fotovoltaice la nivel de aprobari, de avizari. Asta este un cost care este cunoscut. Mai stim, de asemenea, ca sunt cumparatori care vin si spun in felul urmator: daca imi aduci si subventie, te ocupi tot tu dezvoltator sa faci aplicatia, sa-ti iei autorizatiile s.a.m.d. iti mai dau 100.000 Euro pe MW. Din start vorbim despre 200.000 euro pe MW, care nu au nicio legatura cu proiectul efectiv”, afirma Marian Nastase.

„Si, bineinteles, avem situatia cu terenurile. Eu am un hectar de teren pe undeva uitat prin tara. In jurul meu se face un parc fotovoltaic. Pentru ca sunt preemptor, trebuie sa ma intrebe. Si primaria m-a intrebat: Domle, esti dispus sa il cumperi? Ca asa spune legea, intai trebuie sa iti intrebi vecinii cand vrei sa vinzi un teren. Si m-au intrebat: Vrei sa il cumperi? Pretul stiti cat este? 10.000 USD pe hectar. Este clar ca este o inflatare, care duce mai departe in costuri inca vreo 100.000 Euro per MW”, estimeaza seful Alro.

„In conditiile in care cu totii stim ca un MW de energie fotovoltaica este undeva in jur de 600.000 Euro, cam aceasta este cifra care se vehiculeaza astazi, va dati seama ca vorbim despre 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul. Asta inseamna ca, de fapt, MW-ul costa 900.000 Euro si atunci exista explicatia de ce in vestul Europei se semneaza, si avem un coleg in asociatia marilor consumatori industriali din Portugalia, care a semnat anul trecut in criza un PPA pentru energie regenerabila pe termen lung pe 15 ani cu 44 Euro. Dar asta este explicatia de ce la noi nu gasesti vanzatori de energie regenerabila – oameni seriosi care ar vrea sa dezvolte proiecte in industria energiei regenerabile. Nu gasesti preturi decat undeva intre 70 – 80 si 120 Euro. De ce? Pentru ca este o inflatare, este o bula speculativa.  Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte si de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei”, acuza Marian Nastase.

„Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi, de exemplu, vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, este de parere presedintele Alro.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene.  Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani, jumatate din aceste fonduri europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul. Vand un biblioraft si eventual un teren. Terenul poate fi si concesionat”, concluzioneaza Marian Nastase.

 

Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie

„Vad ca a inceput o dezbatere legata de prosumeri. Stiu ca nu are legatura cu industria. Eficienta este determinata si de avantajele pe care consumatorul sau investitorul le percepe. Populatia a simtit deja necesitatea de a face aceste investitii – prosumatori. Deci, s-a trecut de la o suma absolut nesemnificativa, de la un volum de energie acum vreo 3 – 4 ani, am ajuns la peste 840 MW instalati anul acesta, ne apropiem de 1.000 MW instalati intr-un interval de 2 ani.”, afirma presedintele Alro.

„Cam 400 – 500 MW sunt instalati de prosumeri pe an. Si marea majoritate sunt fara fonduri europene, oamenii prefera sa si le faca din banii lor pentru ca nu au timp sa astepte un an pana li se dau. Bineinteles ca exista o rezistenta din partea sectorului traditional de energie, care spune ca prosumatorii nu sunt buni pentru ca destabilizeaza retelele. Eu am vorbit cu cineva de la Transelectrica, care a spus ca prosumatorii sunt foarte buni. De ce? Sunt dispersati. Nu streseaza un anumit segment energetic intr-o anumita zona. Stiti foarte bine cazul Dobrogea. Vrei sa faci acolo ceva este imposibil pentru ca este ultraaglomerat, reteaua nu mai tine, trebuie consolidari de retele”, sustine Marian Nastase.

„Evident ca aici discutam de o lipsa cronica de investitii in distributii de foarte mult timp. Vorbim de doua elemente apropo de prosumatori. Unul, practic un volum imens de energie iese din piata. Banii nu se fac in energie pe segmentul de distributie, acolo e reglementat profitul de catre ANRE. Banii se fac in furnizare. Si profitul ala dispare pentru ca omul nu mai are ce sa plateasca catre furnizor si isi face el propria lui unitate solara pe acoperis. Bineinteles ca a creat disconfort sa vezi cum cad profiturile.”, este de parere reprezentantul Alro, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

„Mie mi se pare ca acesta este un subiect care merita analizat si public si cu participantii din sistem. In Germania, cel mai mare producator de energie este populatia. Si eu cred ca trebuie sa mergem in aceasta directie.”, a punctat Marian Nastase.

„Mai stim ca la nivelul Comisiei Europene s-au aprobat 32 de acte normative pentru a sprijini Green Deal-ul, toate fara studiu de impact. Mai urmeaza 16 acte normative. Exista deja o dezbatere destul de contondenta in cercurile din Bruxelles pentru ca efectele au inceput sa se vada. Incep sa apara reactii contrare, care vin din Germania si asta se vede politic, nu neaparat birocratic. Asta este un subiect care poate fi luat foarte usor de populisti si spus:  „Uite domle ce se intampla. Se arunca banii pe geam”. Nu putem sa negam faptul ca foarte multe fonduri europene sunt irosite legal pe studii, aiureli care nu au nicio baza.”, sustine Marian Nastase.

„Legat de CfD, contractele de diferenta, EBRD a lucrat foarte mult pe acest proiect. Proiectul este blocat la Bruxelles, deci nu este Romania cea care a blocat. Este o forma care urmeaza sa fie discutata in trialog care prevede oricum niste termene limitative, adica o perioada de 3 ani s.a.m.d. Problema care este?  Deci, pentru industria energiilor regenerabile sunt foarte multe fonduri alocate si noi am venit cu CfD tot pentru energie regenerabila. Asta mi se pare detrimental. CfD se facea pentru si are logica doar pentru nuclear. Nu are legatura cu regenerabilele. Desigur ca fortand nota putem sa il impingem si catre regenerabile, dar regenerabilele au deja foarte mult sprijin financiar”, afirma presedintele Alro.

„Impactul pe piata de energie nu arata grozav. Romania, spre deosebire de restul Europei, isi dezvolta si isi alimenteaza aceasta bula speculativa, dar suntem totusi increzatori”, concluzioneaza Marian Nastase.

 

Alro: Tot mai multi clienti ne cer certificat de origine. Avem metal verde, dar nu avem inca legislatie

„Noi am inceput investitiile pe partea de mediu inca de la inceputul anilor 2000 si le-am facut din surse proprii, fonduri atrase, fara sa avem acces la niciun fel de granturi. La momentul respectiv nu se dadeau granturi. Si le-am facut.  Am inceput din 2002, am accelerat in 2005 pana prin 2007 – 2008 eram cam cu toate la zi. Captatoare de fum, captatoare de gaz, de noxe s.a.m.d. Deci, din punctul nostru de vedere la emisii directe si asta este un punct care ne arde foarte foarte tare, noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun: Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde”, a spus reprezentantul Alro.

„Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine. La regenerabile, Romania si-a atins de mult tintele pentru ca noi avem hidroenergie, avem solar si avem vant. Romania si-a atins tintele sau este lejer foarte aproape de tintele din 2030 sau poate chiar am depasit. Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei”, sustine Marian Nastase.

„Noi facem investitii pe partea de regenerabile, dar noi suntem un consumator foarte mare. Si avem investitii de eficienta energetica pe care de asemenea le-am facut de foarte mult timp. Aici ne-am lovit de un greenwashing indirect. Ce inseamna asta? Concurenti de-ai nostri, dar si din alte sectoare industriale, inclusiv din domeniul energiei, nu au facut nimic in ultimii 15 ani in materie de investitii si acum asteapta granturi. Dar eu care le-am facut din sursele mele ce fac? Cum sunt bonusat, premiat ca le-am facut?”, intreaba presedintele Alro.

„Acum altii cer granturi din Fondul de modernizare, din PNRR. Ca sa eliminam aceasta diferentiere, discriminare negativa de data asta, cred ca trebuie sa se discute foarte serios cel putin pentru perioada 2022 – 2023, unde am avut niste preturi gigantice la energie, pe care le-am si suportat, refinantarea acestor investitii facute in eficienta energetica sa fie recunoscuta si aprobata pentru granturi. Nu o sa ma duc inapoi pana in 2004, dar asta ar putea fi o forma de suport pentru ce ni s-a intamplat anul trecut si acum doi ani. Noi ne-am atins in proportie de peste 90%, suntem in primii trei din Europa din punct de vedere al eficientei energetice. Acum daca vine Comisia Europeana si spune reduceti cu 20% consumul, eu nu prea am cum sa il reduc, la mine nu se aplica, dar nici nu exista un cadru legislativ care sa-mi spuna ce se intampla pentru ca eu l-am atins”, spune Marian Nastase.

„Pe partea de energie, vorbim mult despre independenta energetica, de hub-uri regionale. Deocamdata, iarasi, la nivelul sectorului privat lucrurile se misca. Noi avem propriul nostru proiect si suntem si in proiectul de la Isalnita. Este adevarat ca este pe gaz. Acesta este un semnal foarte tulbure care se intampla acum in Europa. TotalEnergies, Shell si inca o companie (Eni – n.r.) au semnat contract pe GNL pe 27 de ani cu Qatar ceea ce a creat mare agitatie la Bruxelles. Pentru ca, pe de o parte, vine Comisia Europeana si spune gazul nu este viitorul, iar grupurile europene, piata ii contrazice. Asta inseamna ca din punct de vedere al perceptiei producatorilor este clar ca are viitor ca altfel nu ar semna un contract care sa ii puna in genunchi la un moment dat. Si, in realitate, asa se va si intampla pentru ca energia regenerabila care nu este echilibrata nu e folosibila. Si marii producatori precum Total, Shell, Eni stiu asta. Ei stiu ca daca nu ai centrale pe gaz care sa intre cand nu bate vantul sau nu este soare, o sa ai nu saracie energetica, ci foamete energetica in Europa”, este de parere acesta.

„Cu nuclearul nu poti sa faci echilibrare.  Hidroenergia este limitata. Cu exceptia Elvetiei, nu se mai construieste nicio hidrocentrala nicaieri in Europa ca trebuie sa protejam natura. Singura solutie de echilibrare este gazul. Asta este logic. Din punctul asta de vedere si eu cred ca cele doua proiecte, al nostru si cel in care suntem implicati impreuna cu Complex Energetic Oltenia au viitor in conditiile in care Romania este bogata in resurse de tip gaz natural”, explica Marian Nastase.

 

Planuri de investitii de 500 mil. Euro in 5 ani pe piata de energie, din care peste doua treimi vor fi finantate de la banci

„Noi in momentul de fata avem commitment-uri (angajamente ferme) de aproximativ 50 mil. Euro pe proiectele energetice, avem planuri de 200 mil. Euro pe proiectele energetice si avem pe partea de eficienta energetica dar programul pentru ca noi suntem industrie intensiva in capital si intensiva si in energie, iar la noi planurile sunt multianuale, cel putin la faza actuala pe partea de eficienta energetica mai avem acum planuri de 200 mil. Euro fazate pe 5 ani. Deci, un total de 500 mil. Euro pe 5 ani pe toate aceste proiecte”, afirma presedintele Alro.

„Aici am vorbit doar despre eforturile noastre, fara granturi. Noi mergem pe varianta relativ clasica 30 – 70, adica 70% credit care inseamna indatorare. Numai ca dupa anul trecut cand a trebuit sa ne indatoram ca sa traversam aceasta criza abrupta energetica, cumva ar trebui sa ni se compenseze costurile respective. Bani exista, dar trebuie sa stim sa ii cerem”, sustine Marian Nastase.

Alro, companie listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti, foloseste imprumuturile de la banci ca principala sursa de finantare pentru planurile sale de investitii.

„Suntem in pericol sa mai pierdem niste bani europeni din exercitiul european bugetar multianual trecut. Se fac demersuri, sunt discutii la nivel guvernamental, la nivel de Comisie Europeana, avem cadru, avem bani, dar o parte din ei am putea sa ii recuperam. Anul trecut s-a facut aceasta realocare si Romania a obtinut 2,2 miliarde, care din pacate s-au dus spre IMM-uri si agricultura. In industrie nu a venit nimic. Speram ca se va mai face aceasta realocare si vom recupera din banii care oricum sunt ai nostri. Nu trebuie sa mai pierdem bani din fondurile europene. De ce? Bugetul nu are bani, dar banii europeni care ne-au fost alocati, care sunt tot ai nostri, trebuie sa facem tot ce e posibil sa ni-i luam inapoi sa-i folosim.”, solicita reprezentantul producatorului de aluminiu.

Intrebat daca planul de investitii va fi corelat cu evolutia cotatiei aluminiului de pe pietele internationale, presedintele Alro a raspuns: „Planul de investitii (de 500 mil. Euro – n.r.) nu are nicio legatura cu evolutia cotatiei aluminiului. Sunt industrii care au putut sa transfere catre clientii lor socul energetic de anul trecut. Aluminiul insa este o piata globala, noi nu putem sa facem asta si trebuie sa absorbim acest soc”.

„Pe de alta parte, intram intr-o zona mult mai vasta. Sunt inafara Europei producatori de aluminiu care nu tin cont de Green Deal si de decarbonizare decat la nivele declarative deocamdata. In momentul de fata, Turcia, care are un acord de liber schimb cu Uniunea Europeana,  a devenit cel mai mare laundromat de materii prime din lume. Pe acolo, se introduce in Europa marfa din China la preturi mult mai mici pe care producatorii si piata europeana bineinteles ca o parte din piata europeana isi doreste metal ieftin, dar asta pune in pericol toate eforturile de decarbonare pe care vrem noi sa le facem si afecteaza puternic producatorii europeni.”, a spus seful Alro.

„Sunt discutii la Bruxelles sa se puna taxe vamale, sa se faca CBAM-ul (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, mecanism UE in cadrul pachetului climatic de reducere a emisiilor cu efect de gaze de sera care se aplica de la 1 octombrie 2023 asupra importurilor de produse poluante, n.r.) care este o metoda de protectie, ne indreptam dinspre globalism catre un protectionism masiv, agresiv, dar, deocamdata, nu s-a facut si, probabil, nu se va face nimic in urmatoarele 6 luni pentru ca vin alegerile, vine o alta Comisie, nu stim ce politica va avea”, adauga acesta.

 

Greenwashing-ul este furt si trebuie combatut cu masuri de control

„Cred ca autoritatile de control pot sa faca control (…) Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa existe un mecanism de verificare”, afirma Marian Nastase.„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, acuza presedintele Alro.

Potrivit acestuia, in celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore .

„Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi. Pentru ca unii fac, pana la urma iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, sustine Marian Nastase.

„Nu trebuie sa uitam ca, fundamental, suntem inca intr-un tip de dialog absurd. Taiem paduri, dar in acelasi timp alocam tot mai multi bani pe energia regenerabila. De ce ne taiem padurile? E o singura logica, din amandoua faci bani. Stiati ca industria de mobila din Romania trebuie inca sa importe 70% din materia prima pentru ca nu are acces la lemnul taiat din padurile Romaniei? Si nu sunt extremist si nu sunt nationalist, eu cred in modelul european, de asta cred ca trebuie sa il explicam cat mai bine si sa evitam anomaliile (…) Taiem padurile, care sunt cel mai mare absorbant de CO2, pentru ca ies bani din ele. Nu se uita nimeni in directia asta si nu se fac proiecte. Daca vrei, faci voluntar, dar nu-ti dam stipendii pentru asta. Insa, dam bani in partea cealalta. La final, mi-e teama ca ajungem la un joc cu suma nula. Asta este tot o forma de greenwashing, este un greenhushing.”, a mai spus Marian Nastase, presedintele Alro in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti: Emitentii, mai ales cei listati, trebuie sa se uite un pic mai cu seriozitate si catre piata de capital ca o solutie de finantare foarte valida. Proiectele pe termen lung trebuie sa le finantezi cu o datorie pe termen lung, iar creditul bancar poate nu adreseaza acest aspect in schimb o gestiune mai buna a riscului se face printr-o emisiune de obligatiuni

„Sunt lucruri pe care le facem si le consideram prioritare pentru ca sunt foarte multi bani in zona verde, care cauta zona ESG cu toate ca am vazut un asa-zis regres in ultimii doi ani. Cred ca trendul va continua si trebuie sa fim pregatiti. Companiile listate trebuie sa fie pregatite sa beneficieze de aceasta oportunitate. Noi o promovam ca fiind o oportunitate, ea nu este o cerinta de reglementare. Totul trebuie sa se transforme intr-o oportunitate economica si se va transforma si piata trebuie sa fie pregatita sa atraga acesti bani din ce in ce mai multi”, a declarat Adrian Tanase, Director General (CEO) al Bursei de Valori Bucuresti, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Speram sa vedem si un sovereign green bond in viitorul apropiat, ministerul finantelor a anuntat ceva in genul acesta”, a adaugat acesta.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente si speram sa le avem reglementate in viitorul apropiat”, a punctat Adrian Tanase.

„Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din  aceste finantari sa se intample prin piata de capital”, a spus directorul general al bursei.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. Plus municipalitatile. O sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat el.

Intrebat daca sunt semnale ca vin noi tranzactii de finantare catre Bursa de Valori Bucuresti in perioada urmatoare, Adrian Tanase a raspuns: „Da, exista in mod cert. Sunt convins ca vor veni cu emisiuni de obligatiuni. Si Hidroelectrica a generat si a confirmat tuturor acestor playeri ca se pot face deal-uri mari, se pot finanta deal-uri mari, ca piata de capital locala poate adresa deal-uri foarte mari.”

„Trebuie sa ne uitam si la comunitatea de investitori. Uitati-va la fondurile de pensii cati bani au si nu au oportunitati. Sunt convins ca au apetitul lor. Iar emitentii, mai ales cei care sunt listati, trebuie sa se uite un pic mai cu seriozitate si catre piata de capital ca o solutie de finantare foarte valida. Fondurile de pensii au foarte multi bani. Daca ne uitam la expunerea lor in credit este foarte foarte joasa, au limite nefolosite total. In proiecte de infrastructura 15% nefolosit total, in municipalitati 30% nefolosit aproape total, credit foarte mari limite. Deci fondurile de pensii, numai fondurile de pensii ne uitam cati bani au, trebuie create aceste oportunitati investitionale si sunt convins ca emitentii din Romania si alti emitenti noi care pot veni incep sa se uite catre piata de capital. Este o solutie mult mai avantajoasa de a finanta aceste proiecte. Aceste proiecte sunt pe termen lung trebuie sa le finantezi cu un liability (datorie – n.r.) pe termen lung. Or, creditul bancar poate nu adreseaza acest aspect si atunci o gestiune mai buna a riscului se face printr-o emisiune de bonduri”, a subliniat CEO-ul Bursei de Valori Bucuresti.

„Acum este un regres in finantare din cauza conditiilor macroeconomice si asta a lovit indiferent ca e vorba despre green (finantare verde – n.r.), ca e brown datorita conditiilor care s-au deteriorat. Avem dobanzi mari, avem inflatie mare, apetitul pentru investitii in actiuni, si pentru emisiuni de obligatiuni este mult mai mic decat in 2021 sa zicem. Si asta putem regasi la nivel global, nu doar in Romania. Deci cumva toate asset-urile, emisiunile, piata primara este influentata de acest lucru, deci trebuie sa se normalizeze conditiile macro, conditiile de inflatie, de rata de dobanda ca sa putem sa speram la un pipeline mult mai activ.”, explica Adrian Tanase contextul de piata in care se gasesc investitorii.

„Da, Hidroelectrica a venit cu toate aceste conditii, a fost un succes si sa zicem ca ne reaminteste ca, totusi, in acest cadru instabi,l apetitul pentru investitii verzi exista. Si a fost o dovada pentru acest lucru si a fost cel mai mare IPO din Europa anul acesta. Si o mare componenta, care a contat cel mai mult in aceasta poza, este ca a fost verde, este o companie care produce energie verde. Sunt convins ca orice equity (actiune – n.r.) in acest domeniu ar beneficia de acest apetit. Plus ca au fost si conditiile economice de care beneficiaza producatorii de energie in aceste zile, toate acestea au concurat la acest succes”, afirma directorul general al bursei.

„Revenind la investitiile verzi, pentru noi ca bursa, doua lucruri sunt foarte importante – una sa colaboram cu sell side-ul (vanzatorii – n.r.) din Romania, sa imbunatatim capacitatea lor de a raporta nonfinanciar si aici lucram, avem proiectul cu Sustainalytics pe care l-am initiat in 2019. Avem scoruri calculate ESG pentru toate companiile listate la bursa, 19 dintre ele sunt deja publicate voluntar pe un site de-al nostru, deci cumva investitorii au aceasta vizibilitate in ceea ce priveste raportarea nonfinanciara. Si al doilea lucru, avem cu EBRD o colaborare in care am initiat un ghid al raportarii nonfinanciare in anul 2020, este public acest ghid, care va fi actualizat impreuna cu dansii”, a spus Adrian Tanase.

„Ar fi o directie pe care ne uitam cu foarte mare atentie, si anume imbunatatirea capacitatii pietei de a se finanta verde. Aici vreau sa spun despre un workshop pe care l-am organizat cu IFC pentru a explica emitentilor ce inseamna un green bond, cum trebuie setat asa ceva. Am initiat discutii si cu Louxemburg Stock Exchange in aceasta directie”, a mai declarat Adrian Tanase, Director General (CEO) al Bursei de Valori Bucuresti, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator Morphosis Capital: Guvernanta (G) din ESG este foarte importanta pentru E (Mediu) si S (Social) altfel mergi in greenwashing. Ne pregatim pentru raportari ESG din 2026 pentru ca avem 3 companii in portofoliu cu peste 250 de angajati

„As vrea sa aduc atentia si asupra S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere governance-ul (G) este foarte important pentru E si S ca sa ai KPI (indicatori – cheie de masurare a performantei – n.r.) si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, a declarat Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator Morphosis Capital, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Si legislatia se schimba si devine tot mai stricta si in termen de standarde si de raportare si de combatere a greenwashing-ului. Deci daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor”, a adaugat ea.

„Pe fondul 1 noi suntem mai mult investiti in healthcare and wellness, deci mai mult pe partea de servicii.  Noi la nivel de fond, suntem in journey catre art 8 (din regulamentul SFDR al UE – n.r.), practic suntem inca art. 6., dar am inceput sa urmarim pasi ca ajungem spre art. 8″, a punctat Simona Gemeneanu.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, afirma reprezentantul managerului de private equity Morphosis Capital.

„In ceea ce priveste fundraising-ul, ne-am focusat strategia si politica de investitii pentru fondul 2 pe o umbrela pe care noi o numim back to essentials, care noi credem ca este foarte important pentru viitorul sustenabil al acestei tari si al regiunii. Aceasta umbrela are trei piloni – unul este access to healthcare, access to education si food crisis.”, a spus Simona Gemeneanu.

Intrebata cum se raporteaza investitorii LP (limited partners) la politicile ESG ale managerilor de fonduri de investitii, reprezentantul Morphosis Capital a raspuns:  „Este un shift de generatii pentru ca institutionalii sunt foarte focusati pe acesti ESG metrics, raportari, standarde si nu vor investi in fonduri decat daca au un ESG policy bine implementat.”

„Dar si alt tip de investitori cum ar fi family offices, fiind noile generatii la conducerea family offices, au cu totul alta abordare fata de politicile de investitii. Aici vreau sa fac o paranteza. Dincolo de standarde si de raportari, parerea mea este ca sa faci un ESG bine trebuie sa ai un nivel de educatie si de accountability ca sa nu mergi in green washing. Cei care vor sa implementeze cum trebuie ESG o vor face dincolo de raportari si standarde, cei care vor sa bifeze casuta vor deraia oricum”, este de parere Simona Gemeneanu.

„Din 2024 va trebui sa raporteze companiile listate. Pentru companiile nelistate peste 250 de angajati, cred ca primul an de raportare este 2026 pentru situatiile din 2025. Deja ne pregatim peste asta pentru ca nu poti sa raportezi fara sa iei niste pasi si niste KPI, deja ne pregatim pentru companiile din portofoliu. Avem 3 companii care deja au peste 250 de angajati si probabil ca vor avea si celelalte criterii indeplinite ca si cifra de afaceri si atunci luam niste pasi inainte pentru a masura si a stabili KPI.”, a mai declarat Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator Morphosis Capital, la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Daniela Iliescu, Membru in board-ul Patria Bank si Director Executiv al Asociatiei fondurilor de Private Equity (ROPEA): Finantarile verzi in portofoliul Patria Bank au ajuns la 11% din volumele de credite anul acesta pana in septembrie fata de 2% din volum nou de credite in 2022. Cadrul ESG nu este ceva nou pentru fondurile de private equity

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie (in ceea ce priveste impactul cadrului ESG – n.r.), care vor intra in efectivitate. O parte au intrat deja, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba, in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri”, a declarat Daniela Iliescu, Membru in board-ul Patria Bank si Director Executiv al Asociatiei fondurilor de Private Equity (ROPEA), in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens. Si practic un astfel de demers presupune un prim pas ce vine de la modificarea de strategie.”, a adaugat ea.

„Momentul in care companiile isi identifica de fapt, isi schimba strategia, identifica riscurile ESG si isi seteaza ulterior apoi KPI pe care ii si vor urmari intr-un cadru care va permite un cadru comun de raportare si va duce la posibilitatea ca si consumatorii, stakeholderii, investitorii sa aiba elemente comune de raportare, vor putea sa aiba o comparabilitate mult mai buna si sa ia decizii mult mai bune in ceea ce priveste fie deciziile de investitii ca vorbim de fonduri de investitii, fie ca vorbim de banci si institutii financiare cand isi aleg clientii si clientii vin sa isi acopere anumite nevoi de finantare. Cadrul de reglementare asa cum il stiti la nivel de sector bancar este reglementat de foarte multe entitati la nivel european, cat si local, pentru ca bancile sunt un intermediar financiar care pot sa ajunga la jucatorii economici si sa le influenteze acest shift de strategie”, explica Daniela Iliescu.

Ce fac bancile prin acest cadru de reglementare? 

„De fapt, implementeaza. Si am vazut si noi, la nivelul Patria Bank, ca apar o serie de schimbari in politicile de creditare,  care tin atat de acordarea de expuneri noi, cat si de un alt model de monitorizare si raportare asupra portofoliului de credit, inclusiv sistemul de management al riscului sufera schimbari si, la nivel de management al capitalului, activele verzi au o pondere mai mica de capital si atunci devin mai eficiente. Se vede o evolutie in ultimii 2 ani in directia aceasta de a avea produse de sustainable finance, sustainable lending si aici aceste produse adreseaza atat factorul E, cat si factorul S din framework-ul de ESG. Cand ne referim la Environment, vedem multe finantari care se duc catre clienti sau proiecte care ating partea economica – cladiri verzi, energie regenerabila, in proiecte de eficienta energetica, proiecte de utilizare sustenabila a resurselor de apa, proiecte de utilizare sustenabila a mijloacelor de transport, a echipamentelor, proiecte de economie circulara sau de gestionare mai eficienta de waste management”, puncteaza reprezentantul Patria Bank.

„In Patria Bank inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustainable, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor de retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung”, detaliaza Daniela Iliescu impactul ESG in portofoliul de finantari verzi al Patria Bank.

Pana la urma impactul acestui nou cadru de reglementare, dar pana la urma o schimbare de mentalitate si a modelului de afaceri, se vede atat in ceea ce priveste portofoliul de produse si servicii acordate clientilor, cat si in activitatile proprii, in zona operationala interna, sustine Daniela Iliescu.

„Cand ma refer la acest model si la partea de produse si servicii, ce inseamna concret pentru o banca implementarea acestor cerinte? Inseamna numire ofiter ESG, creare de structuri interne, un training destul de complex al angajatilor atat din zona de vanzari, cat si din zona de risc pentru a putea intelege si aplica de fapt aceste cerinte. Cand vorbim de activitatea de creditare de fapt, de la relationship managerul care se intalneste pe teren cu clientul la locul afacerii lui. Acest ofiter bancar trebuie sa aiba capabilitatea sa inteleaga modelul de afaceri, sa inteleaga care sunt riscurile din punct de vedere mediu si din punct de vedere al legislatiei muncii si de mediu, daca au fost nonconformari, ulterior inclusiv la nivelul analistului de risc in momentul in care se aproba un proiect sau o expunere, trebuie stabilit un plan de actiune care ulterior si el trebuie monitorizat”, precizeaza reprezentantul Patria Bank.

„Devine mai complex procesul de creditare. La nivel de portofoliu, exista cerinte de alte clasificari din punct de vedere al riscului redus, mediu, ridicat de mediu. La nivel de guvernanta, desi sistemul bancar a fost si este foarte reglementat pe tot ce inseamna comitete, monitorizari structuri interne, procese decizionale, politici de antibribery, de whistleblowing, dar se mai adauga acest nivel de complexitate si pentru cadrul intern de ESG”, adauga aceasta.

Care este impactul ESG la nivelul sectorului de private equity?

„Daca ma refer si la impactul la nivelul industriei de private equity, as spune ca aici cadrul acesta ESG nu este ceva nou pentru jucatorii din industrie. Cel putin in Romania, traditional industria s-a dezvoltat in ultimii 15 ani avand ca principali investitori institutiile financiare internationale – EBRD, EIF, IFC, Banca de Dezvoltare a Germaniei, a Olandei – in momentul in care ele au investit in fondurile care investesc mai departe in companii din piata din Romania cu criterii si rigori de ESG de peste 15 ani, nu neaparat la un nivel sofisticat. Lucrurile au inceput prin criterii de eligibilitate a investitiilor, prin liste de excluziune pe anumite sectoare sau industrii, prin monitorizari si rapoarte anuale pe care le solicitau de la fund manageri”, puncteaza Daniela Iliescu, care ocupa si pozitia de Director Executiv al al Asociatiei fondurilor de Private Equity (ROPEA), ce reprezinta principalele fonduri de investitii locale.

„Mai recent insa se vede ca acest cadru ESG si criterii ESG incep sa fie tot mai adanc implementate in toate fazele de viata ale unui fond de investitii, si anume atat in faza de fundraising, in care de fapt se prospecteaza piata si vedem ca tot mai multi investitori in fondurile de investitii cauta sa investeasca si in fund manageri care au o strategie si politica de investitii cu criterii de ESG. Mai departe la nivelul politicii de investitii, aceasta isi pune impactul pe tot ce inseamna activitatea de due diligence a potentialilor investees – care a companiilor din portofoliu, as spune chiar la nivel de evaluare pentru ca evaluarile daca aceste criterii ESG cantaresc mai mult in procesu decizional, stim bine ca modelele de evaluare care folosesc business planuri, discount factor sau inclusiv multipli de piata deja se modifica cu parametrii cresterii nevoilor de investitii de capital, crestere a cheltuielilor operationale, si atunci implicit isi pune amprenta asupra deciziei de investitii si a strategiei viitoare de dezvoltare a companiei”, a mai declarat Daniela Iliescu, Membru in board-ul Patria Bank si Director Executiv al Asociatiei fondurilor de Private Equity (ROPEA), la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Dana Daraban, Director Executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE): Timpul este scurt pana in 2030 si este nevoie de o aliniere mult mai buna intre ANRE, Parlament si ce avem de la nivel european transpus de guvern pentru dezvoltarea retelelor de energie. Este nevoie pana in 2030 minim de o triplare a investitiilor in retelele distribuitorilor de energie fata de investitiile de 13,5 mld. RON din ultimii 6 ani

„Strict pe infrastructura, ca de fiecare data, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea – n.r.). Am vorbit foarte mult despre structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei”, a declarat Dana Daraban, Director Executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru este ca toata lumea este ingrijorata de necesarul de investitii In grid (retea – n.r.) pentru ca poate sa fie o problema reala. Daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru fara acces la o infrastructura dezvoltata nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania”, a adaugat ea.

„Va dau cateva cifre, Euroelectric este organizatia europeana care reprezinta cei mai mari jucatori din sectorul de energie electrica la nivel european. Si eu au niste calcule facute, daca pana acum se investeau undeva la 36 miliarde Euro ei spun ca 65 miliarde Euro ar fi probabil suficient ca sa ne atingem tintele in 2030 – 2050. Romania are undeva 22,6 miliarde Euro si cred ca este un scenariu facut de Deloitte. Asta este o alta problema in Romania, nu prea avem cifre, adica nu calculam ce avem de facut ca sa putem face un plan si sa ne apucam de treaba”, afirma Dana Daraban.

„Acum de ce spun ca exista provocari de ordin cultural. Pentru ca dezvoltarea de infrastructura este un sector reglementat, iar in partea de reglementare, deci aceasta intersectie intre privat si stat devine provocatoare cultural. Statul inca intelege foarte greu principiile pe care agentul economic trebuie sa le ia in calcul si le ia in calcul in momentul in care pune banii pentru o investitie. Si concepte care pot sa para teoretice, nu inteleg ca pentru noi sunt chiar obligatii, chestiuni pe care trebuie sa le raportam si aici voi spune foarte clar. Tranzitia energetica daca vrem trebuie sa fie o tranzitie care in primul rand premiaza inovarea. Noi daca vrem si in infrastructura de energie, noi trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii”, explica reprezentantul ACUE, care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

„Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatorii de distributie in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030 ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Exista aceasta discutie, accesul la fonduri. Dar daca va uitati pe Fondul de Modernizare, toti operatorii au depus proiecte, din punctul meu de vedere va fi supralicitat. O triplare pana in 2030, adica in 6 ani, devine o problema”, puncteaza Dana Daraban.

„Eu zic ca banii sunt, dar daca stim cumva sa ii asezam intr-un cadru coerent. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil.”, mai adauga ea.

Intrebata in ce segment de retea trebuie incepute cat mai repede investitiile de aliniere la tintele climatica, directorul executiv al ACUE a raspuns: „As zice ca transportul este primul si acolo trebuie sa se intample o serie de investitii serioase. Pe distributie, triplarea investitiilor eu am prezentat un scenariu minim obligatoriu pentru a atinge tintele pe care le avem pentru 2030 in tranzitia energetica”.

„Pe infrastructura de distributie ce lipseste cred este o aliniere intre obiectivele pe care noi le avem dupa consumator pentru ca distribuitorul aduce energia la consumator. Cat de repede trebuie sa ne miscam, sa stim exact de ce este nevoie si sa se intample inainte de distributie adica in cadrul de reglementare”, afirma Dana Daraban.

„Mi-as dori sa vad o aliniere mult mai buna intre ceea ce se are in vedere prin reglementarile puse la dispozitie de catre ANRE cu ceea ce se legifereaza in Parlament si ceea ce avem la nivel european si transpus de catre guvern. Asta va fi critic pentru o dezvoltare a retelelor. Timpul este foarte scurt, cel putin in scenariul de baza 2030″, a punctat reprezentantul ACUE.

„Generatiile care vin isi doresc un alt tip de asezare a societatii. Ma refer strict la energie un alt tip de productie, un alt tip de consum si cred ca trebuie sa fim serios preocupati de ceea ce isi doresc cei pentru care noi decidem astazi. Eu accept tranzitia energetica fara discutie, eu cred ca este buna. Este o evolutie, trebuie sa vedem cum o facem mai bine”, a mai declarat Dana Daraban, Director Executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Romulus Mircea, Head of Treasury Raiffeisen Bank Romania: Pana acum am avut o cadenta de 300 – 350 mil. Euro pe an obligatiuni in format verde sau sustenabil. Fondurile atrase le directionam in proportie de 70% catre finantari noi si maxim 30% catre refinantari

„Am devenit un emitent recurent de obligatiuni verzi si sustenabile, cu aproape 1 mld. Euro plasate in ultimii 3 ani. Contextul, ca sa discutam un pic si de cadrul in care am facut aceste emisiuni, este dat de o directiva europeana care cere tuturor bancilor din Uniunea Europeana sa creeze o rezerva financiara suplimentara capitalului pentru a spori stabilitatea financiara la nivelul sectorului bancar si in acest context am vazut si la noi ca mai multe banci au emis anul acesta acele obligatiuni MREL. Acum o parte din emitenti prefera obligatiunile standard, o parte am vazut ca au emis obligatiuni verzi si sustenabile, inclusiv noi.”, a declarat Romulus Mircea, Head of Treasury al Raiffeisen Bank Romania, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Decizia de a emite aceste obligatiuni verzi si sustenabile are legatura in cazul nostru cu strategia de sustenabilitate si, practic, transmitem un mesaj ferm catre toti stakeholderii ca suntem comisi sa sustinem dezvoltarea durabila a economiei romanesti si, de asemenea, sa dezvoltam piata de capital”, a adaugat acesta.

„Ca sa pun un pic in context dimensiunea emisiunilor cu potentialul de investitii in economia reala, un studiu recent al CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) BNR evalueaza un potential de investitii verzi pana in 2030 de 60 mld. Euro. Sunt investitii anuntate sau planificate atat de autoritati, cat si de sectorul privat. Este o suma importanta, o nevoie de finantare importanta la care trebuie sa contribuie toti actorii relevanti fie ca vorbim de sector bancar, fie ca vorbim de institutii financiare internationale, de piata de capital sau de stat prin programe de finantare, garantii sau fonduri nerambursabile”, explica seful trezoreriei Raiffeisen Bank Romania.

„Si noi practic la Raiffeisen Bank suntem pozitionati si pregatiti sa contribuim la acest proces de tranzitie atat prin mobilizarea resurselor financiare, cat si prin consultanta specializata. Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora.La acest succes cred ca a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens”, a spus Romulus Mircea.

„Avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Potentialul il vedem ca fiind unul mare”, subliniaza reprezentantul Raiffeisen Bank Romania, una dintre cele ma mari banci locale dupa active si subsidiara a grupului bancar austriac Raiffeisen.

„Legat de destinatie (destinatia banilor din obligatiuni – n.r.), pana acum dintre toate emisiunile plasate la finalul anului trecut aveam alocate in jur de 500 mil. Euro credite verzi si sociale pentru ca obligatiunile sustenabile inseamna atat alocare catre proiecte verzi, cat si proiecte cu caracter social. Deci, in total, avem 500 mil. euro alocate pana la finele anului trecut din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi”, a detaliat Romulus Mircea.

„Noi astazi avem un proces de originare in care unul din doua credite ipotecare pe care le originam este verde. Dar si in zona de project finance, de corporate, avem proiecte verzi. Finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila”, afirma seful trezoreriei Raiffeisen Bank Romania.

„Ne asteptam cumva in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici, cumva o diversificare mai mare”, puncteaza Romulus Mircea.

„Atunci cand am construit cadrul pentru obligatiuni verzi si sustenabile sub care am emis pana acum ne-am angajat ca fondurile pe care le atragem prin aceste emisiuni de obligatiuni sa le directionam preponderent catre proiecte noi, deci catre finantari noi. Si avem si niste praguri definite in acest cadru 70% din fonduri sa fie utilizate catre finantari noi si maxim 30%  refinantari”, a subliniat reprezentantul Raiffeisen Bank Romania, unul dintre pionierii si liderii locali in emisiunile de obligatiuni in format verde si sustenabil.

„In zona proiectelor sociale, ne concentram pe finantarea IMM-urilor si cresterea accesului la servicii si infrastructura esentiala in regiunile subdezvoltate la nivel national pentru ca daca ne uitam pe macroregiuni o sa vedem o dispersie foarte mare a activitatii economice, concentrata evident mai degraba in zona Capitalei si in zona de vest, iar in restul tarii la nivel de PIB per capita toate regiunile se situeaza sub media de 75% din PIB per capita la nivelul Uniunii Europene”, a mai spus Romulus Mircea, Head of Treasury al Raiffeisen Bank Romania, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Horia Braun – Erdei, CEO Erste Asset Management Romania: Investim in produse ESG mai mult ca parte a strategiei de investitii, nu neaparat la cererea investitorilor. Ne uitam atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima vreme sunt obligatiuni verzi sau cu link de sustenabilitate

„La nivelul produselor traditionale, investim in produse ESG sau in emitenti sub forma de instrumente sustenabile, dar o facem mai mult ca parte din strategia de investitii si parte din strategia noastra ESG nu neaparat la cererea investitorilor sau investitorii nu ne cer sa aratam care este ponderea activelor verzi in produsele traditionale. Nu suntem inca in acel punct, nu stiu daca vom ajunge acolo, cred ca vom ajunge acolo la un moment dat, dar mai sunt de parcurs niste pasi si mai este nevoie si de marfa in magazine. Adica atunci cand va exista o masa critica de instrumente in care sa poti investi in sume consistente si va exista si lichiditatea pentru aceste instrumente atunci cred ca vom vorbi despre o alta maturitate a pietei de solutii ESG”, a declarat Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania,  in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In cazul nostru poate sa ajunga si la 100% din anumite produse daca exista cerere din partea investitorilor pentru ca pana la urma noi suntem producatorii unor solutii de investitii pe care sa le oferim investitorilor in functie de interesele lor. Daca ar exista o cerere puternica pentru produse sustenabile sau produse ESG si cu expunere pe piata locala, am putea sa construim astfel de solutii dar in momentul de fata nu suntem acolo”, a adaugat acesta.

„In cazul Hidroelectrica, este relativ simplu fiind un activ emitent foarte mare si facand parte din indicii de referinta, avem o expunere cat se poate de mare sau cat ne permite legea sa avem. Este destul de consistenta in totalul portofoliului atat in fondurile mutuale specializate pe actiuni, cat si pe portofoliile individuale cu componenta de actiuni. In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu, dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente”, a punctat Horia Braun – Erdei.

„In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea (de active verzi – n.r.) este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de obligatiuni verzi sau de obligatiuni cu link de sustenabilitate de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci, avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate. Ce as remarca este ca exista in ultima perioada un mic recul in ceea ce priveste interesul investitorilor, vorbesc aici de investitorii retail cu care ne confruntam noi in fiecare zi. Daca poate in 2020 – 2021, exista o efervescenta si, de exemplu, din vanzarile de fonduri internationale cam 20 – 25% erau in fonduri de articol 8 – articol 9 SFDR, adica fonduri sustenabile, in momentul de fata dupa un an 2022 in care toata piata a scazut, zona asta de greentech a scazut destul de mult si mult mai mult decat media pietei. Exista o mica reticenta din partea investitorilor, insa asta nu ne impiedica sa ne pierdem focusul”, afirma CEO-ul Erste Asset Management Romania, liderul pietei locale de asset management cu active sub administrare de peste 4,5 mld. RON.

„Noi continuam sa investim in zona de resurse umane si dezvoltare de proces de investitii pentru a integra criteriile de durabilitate sau de sustenabilitate in procesul de investitii.  Ne vom uita din ce in ce mai mult la aceste aspecte. Avem o metodologie la nivel de grup prin care fiecare emitent va dobandi un rating de sustenabilitate, un rating ESG. In momentul de fata lucrul asta se intampla pentru majoritatea emitentilor internationali, dar vom face lucrul acesta si cu emitentii din Romania pe masura ce informatiile disponibile prin rapoartele de sustenabilitate sau alte tipuri de disclosures vor permite sa facem o analiza mai profunda”, a spus Horia Braun – Erdei.

„Si, nu in ultimul rand, ne vom concentra din ce in ce mai mult si pe componenta de guvernanta din ESG pentru ca  dupa parerea mea in Romania avem niste gap-uri de guvernanta corporativa care nu sunt adresate suficient de explicit si de programatic de catre piata si e loc de multe imbunatatiri in acest sens. Si rolul nostru fiduciar este pana la urma sa aparam interesele investitorilor nostri si vom incerca sa o facem din ce in ce mai clar si mai eficient, chiar daca in anumite puncte de vedere ponderea noastra ca actionar nu este foarte mare, dar o sa incercam sa compensam printr-o strategie de engagement mai inteligenta”, explica acesta.

Intrebat care este dinamica mixului de sectoare din portofoliul administrat, reprezentantul Erste Asset Management Romania a raspuns: „Din pacate stagneaza. Cumva urmarim structura pietei in general si ceea ce se emite pe piata locala in special. E adevarat ca ne uitam partial si pe pietele internationale si acolo unde mandatele ne permit avem expuneri si pe pietele internationale si acolo poti sa faci o diversificare mai mare. Dar inca preponderent activele noastre sunt investite pe piata locala, evident ne si dorim sa investim cat mai mult pe piata locala. Sectorul de energie este prin natura structurii pietei unul foarte bine reprezentat iar in ceea ce priveste portofoliul de instrumente cu venit fix sectorul bancar in cadrul portofoliului de obligatiuni corporative ramane si acolo predominant pentru ca el este cel care a emis in ultima perioada fie ca e vorba de instrumente sustenabile sau green sau alte tipuri de instrumente. Pipeline-ul pentru emisiuni de o anumita lichiditate si o marime relevanta a venit cam de acolo”.

Ce tranzactii cu active verzi sunt asteptate pe piata de capital din Romania?

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestiune si de mental pana la urma pentru ca, odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%, daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat, se vor debloca lucrurile. Poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”., este de parere Horia Braun – Erdei.

Cum evolueaza numarul de companii cu rating ESG in portofoliile administrate?

„Daca va referiti la ratingurile Sustainalytics, noi le monitorizam, avem o evidenta a lor si da, sunt in usoara crestere. Dar nu suntem in punctul in care sa luam decizii pe baza lor pentru ca avem anumite rezerve legate de calitatea acestor ratinguri in masura in care nu sunt finantate in mod recurent si nu stim daca emitentul acestor ratinguri are un commitment (angajament – n.r.) foarte puternic pe piata locala. Chiar daca ne uitam la zona asta de ratinguri oferite prin bunavointa Bursei de Valori pentru emitenti, procesul nostru de investitii are in vedere mai degraba aspecte mai generale de sustenabilitate. Va trebui sa ne facem tema de casa si pana la urma decizia finala este legata de ratingurile interne de ESG, nu neaparat de ratingurile de la o singura agentie de rating. Mai este si aspectul legat de diferentele de metodologie intre diferite agentii de rating si corelatia scazuta intre aceste ratinguri. Este de lucru acolo.”, a mai declarat Horia Braun – Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC: Speram ca legislatia privind parteneriatul public – privat sa fie promovata curand. Romania are nevoie de de finantare de 350 mld. USD, din care 300 mld. pentru infrastructura, ca sa ajunga la Net Zero in 2050

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi.”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC) in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani si suntem probabil cel mai mare finantator de astfel de instrumente. Ele au marele avantaj ca intaresc bancile emitente in cazul unor situatii dificile pentru ca se comporta ca si equity, sunt imprumuturi dar se comporta ca si equity in caz de rezolutie. Si, al doilea aspect, este partea de utilizare a fondurilor. Ele au avantajul fantastic ca pot fi facute tematice”, a adaugat acesta.

„Noi am ajutat intotdeauna si am sprijinit bancile sa faca bonduri verzi, imprumuturi albastre, lucruri care sa ajute la decarbonizare. Mai mult decat atat bancile in constructia lor de portofolii de tipul acesta verzi, sustenabile, primesc de la noi si un ajutor de know how. Am organizat la inceputul anului niste seminarii pentru banci pentru a fi siguri ca si ele inteleg necesitatile folosirii unor bani care au fost stransi cu aceasta tema verde.”, a spus reprezentantul IFC.

IFC are in Romania cea mai puternica expunere din Europa, cu un portofoliu concentrat in zona de obligatiuni verzi si imprumuturi catre sectorul privat.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la net zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a punctat Cristian Nacu.

„De aia noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, afirma acesta.

„Pentru ca se stie ca majoritatea acestor industrii – energie, transporturi sunt proprietate de stat si atunci singura modalitate a sectorului privat de a participa la acest efort este prin parteneriate publice private.”, adauga reprezentantul IFC.

„Speram ca legislatia sa fie promovata curand, sunt niste imbunatatiri la legislatie care vor face procesul fezabil si imediat sa speram ca vor urma cateva proiecte care sa arate cum se pot face aceste parteneriate in asa fel incat sa putem promova impreuna”, a mai declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC) la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: „Fie ca ne place sau nu, nu mai este intrebarea: viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”. Romania are nevoie de fonduri publice si private de 350 mld. USD pana in 2050 pentru decarbonare, din care 300 mld. pentru infrastructura. Circa 1.000 de companii locale vor avea din 2025 standarde obligatorii de raportare in sustenabilitate. De ce greenwashing-ul este furt si cum poate fi combatut. Ce impact are ESG in finantarea bancara, piete de capital, industrie, energie, transport & logistica, private equity si sectorul consumer

Fiecare sector economic in acest moment se indreapta intr-un mod sau altul in directia decarbonarii, un proces care necesita o finantare uriasa si solutii de acoperire a acesteia intr-un mix de fonduri publice alocate cu bani din mediul privat, insa cu termene de implementare din ce in ce mai apropiate, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat lideri de afaceri, institutii financiare internationale, bancheri, investitori, antreprenori, consultanti si reprezentanti ai unor asociatii din mai multe sectoare economice.

„Multe provocari macroeconomice si geopolitice pe care le infruntam imping piata si, fie ca ne place sau nu, nu mai este acum intrebarea: Viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”, a punctat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul evenimentului. Intrebarea este cum sa fim siguri ca orice actiune din sectorul corporatist (companii – n.r.) sau a unui investitor va fi relevanta, adauga ea. „Cum putem sa ne asiguram ca ii stimulam pe cei care iau deciziile cu privire la programele lor de investitii sa se uite la componente verzi si sustenabile si ce pot face institutii ca EBRD pentru a ajuta dezvoltarea pietei?”, subliniaza Victoria Zinchuk, care conduce de la 1 septembrie 2023 biroul EBRD din Romania.

Potrivit acesteia, EBRD are ca tinta ca pana in 2025 minim 50% din toate investitiile pe care institutia financiara internationala le face in tarile in care opereaza sa fie investitii verzi, in contextul in care EBRD aloca un volum de investitii de 12 – 13 mld. Euro pe an.

Nevoile de dezvoltare si, implicit, de finantare ale Romaniei sunt foarte mari in acest moment in atingerea tintelor climatice.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la Net Zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si, din calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale, se estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru International Finance Corporation (IFC), un alt finantator si catalizator financiar major pentru economia locala.

„De asta, noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, explica acesta.

Reglementarile care vizeaza companiile pentru alinierea la atingerea tintelor climatice pe termen lung vin deja cu termene scurte de implementare.

„Avem multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta”, sustine Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova.

„Am vorbit de reglementari. Din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte. El adauga ca in acest moment se vad alocari corespunzatoare de atentie si resurse in acest domeniu cu predilectie in doua mari sectoare – energie si industria bancara.

Implementarea politicilor ESG de catre companii va insemna o schimbare si o adaptare la nivelul modelelor de afaceri.

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie, care vor intra in efectivitate. O parte au intrat, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri. Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile, daca nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens.”, a punctat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank si director executiv al ROPEA.

Fenomenul de greenwashing, care a aparut odata cu procesele de aliniere la atingerea tintelor climatice, poate fi combatut prin masuri de control ale autoritatilor.

„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, a punctat Marian Nastase, Presedintele Alro Slatina, producator de aluminiu de talie regionala.

„Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa exista un mecanism de verificare. In celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore. Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi pentru ca unii fac, iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, afirma reprezentantul Alro.
TOPICURI

 

  • Impactul ESG in energie & utilitati
  • Impactul ESG in industrie
  • Impactul ESG in transport & logistica
  • Impactul ESG in finantarea pe bursa
  • Impactul ESG in finantarea bancara
  • Impactul ESG in sectorul fondurilor de investitii (private equity)
  • Impactul ESG in finantarea prin intermediul institutiilor financiare internationale (IFI)
  • Impactul ESG in Consumer industries

 

 

Energie & Utilitati.

„Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte.

Nevoia de investitii in sectorul de energie si utilitati pentru atingerea tintelor climatice este critica in zona de infrastructura.

„Strict pe infrastructura, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea). Am vorbit foarte mult de structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei. Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru, lumea este ingrijorata de necesarul de investitii n grid pentru ca poate sa fie o problema reala, daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru ca, fara acces la o infrastructura dezvoltata, nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania.”, subliniaza Dana Daraban, director executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

Pentru alinierea retelelor de distributie de energie la tintele privind tranzitia energetica pana in 2030 este nevoie de minim o triplare a investitiilor.

„Noi daca vrem si in infrastructura de energie, trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii. Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatori in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza, adica minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030, ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil”, afirma Dana Daraban de la ACUE.

Alocarea de fonduri publice va scadea presiunea pe consumatorul final.

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii si transport si distributie si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu doar in Romania, adica consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici nu doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati”, afirma Marian Nastase, Presedinte Alro.

In opinia sa, in Romania s-a creat o bula speculativa, care are efecte pe mai multe planuri.

„Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil asa numitele PPA-uri. Vedem un blocaj masiv in Romania. In realitate s-a creat o bula. Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, afirma presedintele Alro.

Acesta sustine ca un MW de energie fotovoltaica, care astazi costa in jurul a 600.000 Euro, este majorat in medie cu aproape 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul, astfel ca un MW instalat de energie fotovoltaica ajunge la circa 900.000 Euro.

„Este o inflatare, este o bula speculativa. Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei. Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, afirma Marian Nastase.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene. Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani. Jumatate din fondurile europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul”, acuza reprezentantul Alro Slatina, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

In ceea ce priveste prosumerii, presedintele Alro sustine ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie electrica.

 

 

Industrie.

Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Generation EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici.

„Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa ni-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de business, se inoveaza foarte mult si uitati-va ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre inafara Europei sau a SUA se intorc acasa. Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe fonduri in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Noi avem va dau cateva exemple. Cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici”, nuanteaza Alexandru Reff de la Deloitte.

„Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare. Deci e foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local”, adauga Alexandru Reff.

O alta problema in sector este lipsa certificatelor de origine a produselor.

„Noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun:  „Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde.” Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine.”, afirma presedintele Alro.

„Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei.”, sustine Marian Nastase.

 

 

Transport & Logistica.

Piata de logistica si spatii industriale catalizeaza acum o mare parte din impactul ESG la nivelul sectorului imobiliar.

„Acolo (in logistica – n.r) cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia. In office, zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Sectorul imobiliar mobilizeaza in prezent discutii privind credite verzi si obligatiuni verzi de circa 1 mld. Euro.

„Este greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza estimarilor cred ca vorbim de 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri.”, estimeaza Mihai Patrulescu de la CBRE.

In sectorul de transport si mobilitate, miza este si mai mare in ceea ce priveste impactul ESG.

„Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii”, puncteaza Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS).

In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul, care este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic.

„Linde ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceputului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi. Intr-adevar sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili a fi investiti in acest gen de proiecte. De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 pe importul in UE de produse poluante si e un mecanism al UE parte din pachetul climatic care vizeaza reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030 – n.r.) . Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, sustine Vlad Stoicescu de la ACS.

„Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor”, a spus reprezentantul ACS.

 

 

Finantare prin piete de capital.

Pe piata de capital, IPO-urile si emisiunile de obligatiuni sunt in acest moment marcate de contextul de piata, in care investitorii se uita la dobanzile ridicate si la climatul general influentat de mai multi factori.

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestie si de mental pana la urma pentru ca odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%,  daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat se vor debloca lucrurile poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”,  a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider al pietei locale de asset management.

Activele verzi au fost in acest an motorul unor tranzactii semnificative pe bursa de la Bucuresti, daca avem in vedere IPO-ul producatorului de energie verde Hidroelectrica si emisiunile cu obligatiuni derulate de catre banci.

„Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora. La acest succes a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens. In legatura cu programul, avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Si aici cum spuneam si la inceput, potentialul il vedem ca fiind unul mare”, a declarat Romulus Mircea, Head of Tresury Raiffeisen Bank Romania.

De cealalta parte, managerii de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali si cumparatori locali de titluri, raman ghidati de lichiditate oferita de astfel de instrumente.

„In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente. In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de green bonds sau sustainability link bonds de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate”, puncteaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

Ca perspectiva, sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti noi tranzactii de obligatiuni cu componenta sustenabila.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente sa le avem reglementate in viitorul apropiat. Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din  aceste finantari sa se intample prin piata de capital.”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. In plus, o sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

 

 

Finantare bancara.

Impactul ESG in sectorul bancar se simte in portofoliile bancilor, unde cererea de finantari sustenabile este in crestere.

Raiffeisen Bank Romania avea alocate pana la finele anului trecut 500 mil. Euro, din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi.

„Noi astazi avem un proces de originare unul din doua credite ipotecare pe care le originam sunt verzi, dar si in zona de project finance, corporate avem proiecte verzi, finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila. Ne asteptam in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici”, afirma Romulus Mircea de la Raiffeisen Bank Romania, una dintre bancile mari de pe piata locala.

„In Patria Bank, inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustenabilitate, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor din retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung.”, a declarat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank.

Finantarile bancare sustenabile sunt o ruta alternativa la emisiunile de obligatuni sustenabile pentru companiile care au nevoie de finantare.

„Cumva creditul fiind un tip de finantare alternativ la bonduri, noi, in ultimii 2 ani, aproape mereu am avut cel putin un proiect activ, respectiv un proiect – doua in pipeline care sa includa componenta de finantare sustenabila. Cel mai mare astfel de credit in acest an a fost finantarea oferita de Erste si Raiffeisen catre NEPI de 200 mil. Euro”, afirma Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei globale de avocatura Dentons.

Potrivit acesteia, CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) a atras atentia ca pana la 50% din portofoliile bancilor sunt expuse unor sectoare ca afectate de schimbarile climatice.

„Acum cativa ani stiu ca 3% din portofolii erau considerate verzi, am auzit azi procentul de 10%, insa, adresandu-ne cumva CEE noi fiind si avocati de drept englez,  vedem tranzactiile acestea cross-border in regiune. Vedem angajamente ale bancilor de Net Zero pana in 2050. Asta inseamna ca deja in 2030 portofoliile bancilor trebuie sa arate diferit. Creditele se acorda pe 3 – 5 – 7 ani, iar asta inseamna ca in urmatorii ani trebuie sa vedem deja credite care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030 si observam ca bancile isi dezvolta criterii de rating intern pentru a putea sa faca aceste evaluari. Vedem presiune pe actorii si din mediul bancar pentru a obtine si a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG”, a mai spus avocatul Dentons.

 

Private equity.

Fondurile de investiii urmaresc implementarea politicilor ESG in portofoliile de companii, avand in vedere ca vin bani in fondurile de private equity de la institutii cu focus pe ESG.

„As vrea sa aduc atentia la S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere guvernanta este foarte importanta pentru E si S, pentru ca sa ai KPI si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, semnaleaza Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator al managerului de private equity Morphosis Capital.

Daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, adauga Simona Gemeneanu.

Managerul de capital privat spune ca au fost stabiliti pasi pentru stabilirea KPI avand in vedere ca 3 companii din portofoliu au peste 250 de angajati si probabil vor urma sa indeplineasca si alte criterii, avand in vedere ca primul an de raportare pentru companiile nelistate este 2026 pentru situatiile anuale din 2025.

 

 

Finantare prin intermendiul institutiilor financiare internationale (IFI).

EBRD a investit pana acum peste 10 mld. Euro in economia Romaniei si dispunde de un portofoliu actual local de 2,5 mld. Euro.

„La acest moment, peste 70% din portofoliul nostru, precum si business-ul nou este verde. Portofoliul este echilbrat si cine se asteapta ca energia regenerabila sa aiba cea mai mare expunere, putem spune ca este cea mai dinamica, dar nu cea mai mare in portofoliu. Joaca un rol foarte important in constructia noastra de pipeline-ului in portofoliul nostru si cred ca intr-un an de acum incolo structura de portofoliu s-ar putea schimba cand vorbim despre cat cantareste energia, in mod particular ebergia regenerabila in  portofoliul nostru total”, a precizat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania al EBRD.

Portofoliul din Romania este impartit intre expuneri pe sectorul financiar, sectorul ICA – industrie, comert si agribusiness care acopera productie, sectorul de proprietati, centre logistice, productie alimentara si procesare, sectorul telecom, in timp ce infrastructura are o pondere semnificativa in portofoliu.

„Ne uitam sa investim mai mult din capitalul nostru in Romania pentru ca este o piata foarte dinamica unde vedem ca au loc multe investitii in diferite sectoare si ne-ar placea sa fim parte a acestei povesti de succes mai departe. Romania este a sasea piata EBRD din punct de vedere al marimii portofoliului dintre pietele in care opereaza institutia financiara.

EBRD este agnostic din punct de vedere sectorial si este interesata sa joace rol de investitor – ancora in tranzactii sau sa faca parte din imprumuturi mari sindicalizate adresate pietei locale, fie in rol de coordonare, fie de participant in sindicatul de banci.

„As spune daca intrebati daca focusul ar trebui sa fie credite sindicalizate sau tranzactii pe piata de capital as pune ca prioritatea este oricat de mult ne place sa avem un rol instrumental in tranzactii mari de sindicalizare ca suntem extrem de interesati sa scalam tranzactii pe piata de capital. Pentru noi, strategic sunt foarte importante tranzactiile de e piata de capital pentru ca mai degraba vor merge in spatiul de active verzi si sustenabile, iar dezvoltarea pietei de capital locale este ceva ce suntem foarte pregatiti sa sustinem si sa promovam in anii urmatori”, a subliniat Victoria Zinchuk din partea EBRD.

IFC, un alt investitor – ancora in piata de capital si in finantarea adresata sectorului privat din Romania, este de asemenea pregatit sa participe la viitoare tranzactii de finantare verde.

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi. In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem  peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani”, a spus Cristian Nacu de la IFC.

 

 

Consumer.

Retail.

„Exista o guvernanta a companiilor si o alta, sa zicem publica, a autoritatilor publice. Vedem decizii, hotarari, legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, afirma George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, adauga George Badescu din partea asociatiei care reprezinta marile retele de retail din Romania.

Industrie alimentara.

„Am incetinit un pic partea de panouri fotovoltaice. Am reusit insa sa ne innoim parcul auto printr-un parteneriat strategic cu cei de la Autonom. Si acum suntem in plin proces de discutare a ofertelor si speram concretizarea cat mai rapida pe partea aceasta de instalare a panourilor fotovoltaice in contextul in care vom adresa energie verde pentru ambele facilitati de productie. Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer la producatorul din industria alimentara Verdino Green Foods, companie fondata de catre antreprenorul Raul Ciurtin si in care a investit fondul de investitii BlackPeak Capital.

Servicii medicale private.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale de acest domeniu, mai degraba, reglementat legislativ. Noi in schimb la Medima ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara si anume mai degraba a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare.”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, companie aflata in portofoliul fondurilor de investitii Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food.”, a adaugat Vlad Ardeleanu de la Medima Health.

Fintech.

„In wealth management,impactul ESG este impartit in 2 categorii mari – zona de credit la care toata lumea crede ca nu are legatura cu wealth management-ul (…) si zona de asset management unde iti administrezi banii pentru ca ai un surplus si vrei sa faci ceva cu ei. In fiecare componenta lucrurile sunt cumva diferite”, a declarat Andrei Perianu, Cofondator si COO la platforma de servicii financiare Bankata.

„In zona de asset management, consumatorul final el nu intelege neaparat beneficiul unui fond ESG sau nu la magnitudinea pe care cei din zona de fonduri o imping catre consumatorul final, iar asta inseamna ca vorbim de ESG pana la randament (…) In zona cealalta, de credit, oamenii sunt foarte doritori sa faca mai multe, dar problema este ca orice e finantat acum este sub presiune. Si o casa verde, pe care toata lumea si-o doreste in Romania, e sub presiune pentru ca nu poti sa ti-o iei, dobanzile sunt mai mari ca acum doi ani”. spune Andrei Perianu de la Bankata, care adauga ca situatia este intalnita si la achizitiile de panouri fotovoltaice si masini electrice.

 

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

 

raiff romulus mircea main

Romulus Mircea, Head of Treasury Raiffeisen Bank Romania, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Romulus Mircea, CFA, PRM – Head of Treasury Raiffeisen Bank Romania, is one of the speakers of of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, an event organized by MIRSANU.RO transaction journal and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

With 18 years of experience in investment management, part of Treasury responsibility is to coordinate the funding activity of the bank. His education is in MSc Financial Mathematics (Doctoral School of Finance and Banking, Bucharest University of Economic Studies), Advanced studies on financial markets instruments (London School of Economics), Climate finance studies (Frankfurt School of Management) and Management and leadership (INSEAD).

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Transport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Financing

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania and Dentons. Hydration partner for this event is La Fantana.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.