Arhiva etichetelor: ECM deal

purcari ipo bvb tabel main

Producătorul de vinuri Purcari confirmă oficial intenția de listare pe bursa de la București. Fondul american de investiții Horizon Capital, IFC și fondatorul Victor Bostan pun la vânzare până la 49% din acțiunile Purcari Wineries Plc într-o tranzacție așteptată în primul trimestru al acestui an. Firmele de avocatură RTPR Allen & Overy, CMS și Leroy și Asociații lucrează pentru listarea Purcari la BVB

Purcari, unul dintre cei mai importanți producători de vin din regiune, a anunțat pe 15 ianuarie că oferă pentru vânzare pe bursa de la București până la 49% din acțiunile Purcari Wineries Plc în cadrul tranzacției sale de listare.

“Oferta va consta dintr-un număr de până la 9.800.000 de acțiuni oferite existente reprezentând până la 49% din numărul total de acțiuni existente ale Societății. Societatea nu își va majora capitalul social în cadrul ofertei publice și nu va primi niciun fel de fonduri rezultate din ofertă”, au precizat reprezentanții companiei.

Purcari intenționează să solicite admiterea acțiunilor sale la tranzacționare în categoria Acțiuni Internaționale pe Piața Spot Reglementată administrată de Bursa de Valori București, în urma încheierii cu succes a ofertei.

Oferta se așteaptă să fie finalizată în primul trimestru al anului 2018, au spus reprezentanții Purcari.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 14 ianuarie 2018 că producătorul moldovean de vinuri Purcari intenționează să se listeze pe bursa de la București în cadrul unei tranzacții în care din consorțiul de intermediere fac parte Raiffeisen și Swiss Capital.

Compania operează peste 1.000 de hectare de podgorie și patru platforme de producție în România și Moldova. Purcari deține două dintre primele cinci branduri premium din România, având o cotă totală pe acest segment de 26%, potrivit unei cercetări Nielsen, susțin reprezentanții companiei.

Oferta se va adresa publicului de tip retail și investitorilor calificați din România și investitorilor calificați internaționali, din afara Statelor Unite ale Americii potrivit Regulamentului S din Legea privind Valorile Mobiliare din Statele Unite ale Americii. Informații detaliate privind Oferta se vor publica în cadrul prospectului, de îndată ce acesta este aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), urmând delegarea pentru aprobarea Prospectului primită de la Comisia de Valori Mobiliare din Cipru (CyCVM).

Raiffeisen Bank România va acționa în calitate de Coordonator Global Unic și Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, iar Swiss Capital va acționa ca Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, au mai precizat reprezentanții Purcari. Firma de avocatură RTPR Allen & Overy asigură consultanța emitentului în tranzacție în timp ce intermediarul ofertei mizează pe serviciile de asistență juridică ale CMS Cameron Mc Kenna, iar IFC lucrează alături de avocații Leroy și Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Victor Bostan, fondator și director general al Purcari, a declarat: “Am sărbătorit anul trecut 190 de ani de la înființarea Purcari. Este pentru mine un prilej de mare mândrie și în același timp de mare smerenie, să conduc compania și echipa noastră în această nouă etapă, aceea de companie listată. Viziunea noastră este să devenim liderul incontestabil pe piața vinului în ECE (Europa Centrală și de Est – n.r.), desfâtând consumatorii noștri cu vinuri excelente și oferindu-le o valoare superioară pentru prețul plătit. Astăzi, vinurile noastre sunt un lux accesibil, de care se bucură clasa medie aflată în continuă creștere în ECE, care nu își poate permite mereu o mașină extravagantă sau o vacanță exotică, dar cu siguranță poate avea acces la un vin de top pentru a sărbători un moment special. Ne-am dezvoltat într-un ritm rapid, spre bucuria acționarilor noștri, deși consider că suntem abia la început de cale. În România se consumă circa șase litri de bere și băuturi spirtoase pentru fiecare litru de vin, în timp ce în Polonia raportul este de 18 la 1, deci mai avem mult de lucru, mai ales după ce am intrat în segmentul vinurilor spumante anul trecut.”

Pe fondul creșterii robuste a consumului în Europa Centrală și de Est și în special în România, Purcari a înregistrat o rată medie de creștere a veniturilor de 34% în perioada 2014-2016, cu rate medii anuale de creștere de 55% în România, 49% în Polonia, 44% în Moldova,15% în Cehia și Slovacia.

“Suntem privilegiați să îl susținem pe Dl. Bostan și echipa sa încă din 2010. IPO-ul este o oportunitate pentru Horizon Capital de a monetiza o parte din această investiție, spre încântarea investitorilor fondului nostru, menținând în același timp o participație importantă în companie, pentru a profita de creșterea viitoare. În ultimii șapte ani, Purcari a demonstrat o inventivitate și o capacitate de execuție extraordinare. În ciuda faptului că au pierdut o parte importantă a afacerilor lor din Rusia, CSI, ca urmare a devalorizărilor regionale și a contracției economice din acea zonă, au atins o rată de creștere și profitabilitate cu adevărat impresionantă, depășind cu mult așteptările în ECE. Obsesia companiei cu privire la satisfacția consumatorilor, oferind un raport calitate preț excelent, și comunicarea acestor valori prin campanii de marketing cu adevărat remarcabile, a devenit un model de urmat pentru multe dintre companiile noastre din portofoliu. Suntem dornici să ne continuăm munca alături de management și încântați că noi acționari ni se vor alătura după acest IPO”, a declarat Lenna Koszarny, partener fondator și director general al Horizon Capital, acționarul majoritar al Purcari.

Dacă toate acțiunile oferite spre vânzare vor fi cumpărate de către investitori în cadrul ofertei publice, participația Horizon Capital ar urma să scadă de la 63,55% la 22,69%, cea a IFC de la 6,4% la 3,27%, în timp ce fondatorul companiei Victor Bostan ar urma să dețină 25% față de 30% în prezent, conform datelor făcute publice de către companie. Afacerea a fost fondată de către Victor Bostan și pentru a se dezvolta a atras ulterior investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. Dolari în 2010 în companie.

Purcari promite investitorilor că intenționează să adopte o politică de dividende progresivă, profitând de nivelul scăzut de îndatorare și de fluxuri de numerar sănătoase.

“Pentru anii următori, presupunând absența unor condiții de piață excepționale sau a unor nevoi semnificative de finanțare, Consiliul de Administrație intenționează să recomande Adunării Generale a Acționarilor distribuția de dividende reprezentând 50% din profitul distribuibil anual, în conditiile legislației aplicabile”, afirmă reprezentanții firmei.

De asemenea, reprezentanții Purcari anunță ca obiectiv strategic construirea jucătorului nr. 1 în sectorul de profil din piața Europei Centrale și de Est, atât prin creștere organică, cât și prin fuziuni și achiziții.

„Societatea intenționează să acționeze consolidând piața atât prin creștere organică, cât și prin fuziuni și achiziții. Experiența semnificativă de creștere prin achiziții, având în vedere că grupul societății a fost format în urma a cinci achiziții succesive în cursul anilor 2000”, precizează reprezentanții Purcari.

Purcari rezultate tabel

Nivelul ridicat al creșterii afacerii s-a menținut în primele 9 luni ale anului 2017, în care compania a crescut cu 35% pe an, creșterea în România accelerând la 69% față de aceeași perioadă din 2016.

Compania beneficiază de o bază sustenabilă de cheltuieli reduse și de o ofertă abundentă de struguri de calitate, pentru a desfășura o afacere extrem de profitabilă. Marja EBITDA pe primele 9 luni 2017 a fost de 33%, în timp ce marja de profit net a crescut la 23%, crescând cu 29%, respectiv 55%, față de aceeași perioadă din 2016. Purcari a raportat pentru 2016 venituri de 106,8 mil. lei, EBITDA de 37,1 mil. lei și un profit net de 23 mil. lei.

Anunțul Purcari privind intenția de listare vine pe un val favorabil unor astfel de tranzacții după ce pe bursa de la București au avut loc listări private majore în mai puțin de un an, reprezentate de intrarea Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din piața de telecomunicații (mai 2017) și Sphera Franchise Group din piața lanțurilor de restaurante (noiembrie 2017).

Toate aceste tranzacții de listare, ca și cea anunțată de către Purcari, merg însă pe tiparul unor tranzacții de exit fie a unor investitori financiari, fie a unor acționari minoritari, fără a aduce însă capital proaspăt în companii.

BERD a preluat 4,4% din acțiunile dezvoltatorului imobiliar Globalworth. Fondul condus de Ioannis Papalekas a strâns 340 mil. Euro de la investitori prin majorarea de capital care aduce bani proaspeți pentru proiectele din România și Polonia

 

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat că a cumpărat un pachet de 4,4% din acțiunile investitorului imobiliar Globalworth.

Intrarea BERD în acționariatul Globalworth are loc în contextul operațiunii de majorare de capital, prin care compania listată pe segmentul secundar al bursei de la Londra a strâns de la investitori 340 mil. Euro.

„BERD are plăcerea de a-și intensifica parteneriatul cu Globalworth prin această investiție de capital și salutăm disponibilitatea companiei de a introduce standardele pentru raportarea durabilității stabilite de Global Reporting Initiative. Aceasta demonstrează angajamentul companiei de a-și dezvolta portofoliul în conformitate cu cele mai bune practici economice, de mediu și sociale „, a declarat Matteo Patrone, director BERD și reprezentantul regional pentru România și Bulgaria.

Atât România, cât și Polonia se stabilesc ca destinații globale de investiții pentru o serie de mari companii multinaționale, care sunt pilonii economiei digitale, afirmă Vlaho Kojakovic, responsabil în cadrul BERD de portofoliul de proprietăți și turism. Potrivit acestuia, BERD susține Globalworth deoarece oferă spații de birouri de înaltă calitate și infrastructură de afaceri în România și Polonia, legând cele două piețe cheie ale proprietății din Europa Centrală și de Est.

România și Polonia se numără printre piețele imobiliare cu cea mai mare rată de creștere dintre țările în care BERD are operațiuni, pe fondul performanțelor puternice la nivel macroeconomic și a cererii mari din ambele piețe. BERD a investit până acum 7,5 mld. Euro în 400 de proiecte în România, în timp ce în Polonia investițiile se ridică la 8,7 mld. Euro în 391 de proiecte.

„Salutăm BERD în registrul nostru al acționarilor și suntem încântați să aprofundăm parteneriatul cu o asemenea instituție de frunte. 2017 a fost un an esențial în dezvoltarea companiei Globalworth și acest lucru este important în scopul facilitării creșterii viitoare și a obiectivului nostru de a stabili Globalworth ca principalul investitor de birouri în regiune în cele două piețe – cheie din Polonia și România, pe măsură ce ne străduim să fim partenerul ales pentru o mare varietate de chiriași de înaltă calitate din regiune”, a spus Dimitris Raptis, director general adjunct și director de investiții în cadrul Globalworth.

BERD a investit, de asemenea, 50 mil. Euro în emisiunea de obligațiuni de 550 mil. Euro listată de Globalworth și pe bursa de la București.

Globalworth a anunțat pe 8 decembrie 2017 că au fost emise 38,857.143 de acțiuni noi la un preț de 8,75 euro pe acțiune, ceea ce înseamnă că ținta a fost depășită. Jefferies International Limited a intermediat tranzacția.

Banii obținuți vor fi utilizați pentru finanțarea unor oportunități de investiții în Polonia și România, respectiv pentru scopuri generale corporative și va ajuta compania în strategia sa de a ajunge la un nivel de 35% al împrumuturilor raportate la valoarea proprietăților aduse ca garanții pentru credite.

Potrivit unei prezentări Globalworth din luna noiembrie, compania a listat printre oportunitățile sale de achiziție în perioada imediat următoare trei active din sectorul de birouri din România, al căror cost de achiziție este estimat la circa 250 mil. Euro, cu o suprafață închiriabilă brută de circa 100.000 metri pătrați, respectiv la un randament al investiției de circa 8,5% – 9%.

Globalworth se așteaptă ca majorarea de capital realizată acum să mărească lichiditatea acțiunilor înainte de trecerea titlurilor de pe piața secundară a bursei de la Londra pe piața principală a aceleiași burse în 2018.

Globalworth are în administrare un portofoliu evaluat la circa 1,1 mld. Euro, în creștere cu circa 1 mld. Euro față de 2013, an în care compania s-a înființat și s-a listat pe bursa de la Londra.

Compania condusă de Ioannis Papalekas a dus de la înființare o campanie puternică de achiziții în special pe segmentul de birouri din România, unde este cel mai puternic investitor, iar de anul trecut a devenit tot mai activ pe piața imobiliară din Polonia pentru a-și atinge obiectivul de cel mai mare dezvoltator imobiliar din regiune pe segmentul de birouri.

În paralel, Globalworth a fost activă și pe piețele financiare, fiind preocupată constant de rearanjarea structurii sale de capital și scăderea costurilor datoriilor, strategie în urma căreia a atras anul trecut ca acționar principal grupul imobiliar sud – african Growthpoint, a făcut prima sa emisiune de euro obligațiuni și a contractat pe bandă rulantă împrumuturi pentru investiții și achiziții.

Pe piața imobiliară din România, Globalworth este un investitor preponderent concentrat pe segmentul de birouri, NEPI Rockcastle pe segmentul de retail, iar CTP și alți investitori pe segmentul spațiilor logistice.

TTS a aprobat tranzacția de listare pe bursa de la București prin vânzarea unui pachet de acțiuni deținut de către acționarii companiei. Raiffeisen și brokerii de la Swiss Capital se ocupă de listarea TTS la BVB

Transport Trade Services (TTS) SA a aprobat la finele lunii octombrie vânzarea unui pachet de acțiuni al companiei pe bursa de la București de către acționarii firmei.

Listarea TTS pe bursa de la București urmează același tipar cu celelalte tranzacții private majore din ultimul an, respectiv listările MedLife, Digi Communications NV și Sphera Franchise Group, adică urmează să se deruleze prin vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni de către acționari existenți ai companiei și nu va include nicio majorare de capital.

“Se aprobă cu 100% din voturi “pentru” Admiterea acțiunilor la emise de Societate la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București – S.A. („BVB”) , la categoria premium, după și condiționată de finalizarea cu succes a ofertei publice inițiale derulate de către acționarii Societății cu privire la acțiuni deținute de către aceștia în Societate („IPO”), în conformitate cu prospectul pentru oferta și admiterea la tranzacționare a acțiunilor emise de Societate pe piața reglementată la vedere administrată de BVB, care va fgi aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (“Prospectul”)“ se arată într-una din hotărârile aprobate de către acționarii TTS pe 30 octombrie.

Prospectul de listare al TTS ar urma să fie depus la ASF săptămâna viitoare.

Raiffeisen și brokerii de la Swiss Capital se ocupă de listarea TTS pe bursa de la București, susțin surse din piață.

Recent, International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, a vândut un pachet de 6% din acțiunile Transport Trade Services (TTS) pentru 9,358 mil. Euro, tranzacție prin care instituția financiară internațională și-a făcut exitul parțial din afacere. Cumpărătorul pachetului de acțiuni vândut de către IFC a fost însăși compania TTS SA.

La prețul de achiziție de 234 euro per acțiune, după cum rezultă din datele făcute publice că a fost cel luat în calcul la vânzarea pachetului TTS deținut de IFC, pachetul de 100% din acțiunile TTS a fost astfel evaluat la aproximativ 155,9 mil. Euro.

Pe 6 iulie 2012, IFC a anunțat că investește până la 12 mil. euro în TTS și în subsidiarele acestuia pentru a îmbunătăți serviciile de logistică și de transport naval din bazinul Dunării în vederea dezvoltării industriei și comerțului în regiune. Acum cinci ani, IFC a preluat un pachet de circa 10% din TTS.

Intrarea IFC în afacerea TTS, fondată în 1997, a avut loc după ce deja instituția financiară internațională acordase anterior finanțări de sprijin dezvoltării operațiunilor grupului de transport.

Lista acționarilor TTS cuprinde pe omul de afaceri constănțean Mircea Mihăilescu, care deține 296.940 de acțiuni, adică 44,54% din acțiuni, Ion Stanciu (director general adjunct al TTS și membru în Consiliul de supraveghere al operatorului portuar SOCEP Constanța) cu 12,727%, deputatul PSD și ex – ministru al Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, cu 9,09%, elvețianul Peter Hungerbuehler (director general al Danu Transport Gmbh din Austria) cu 9,09%, Constantin Hârțan cu 4,54%, Petru Ștefănuț (directorul general al TTS) cu 2,727%, Aurel Florin Moldoveanu cu 0,909%, Jancovschi Daniel Ștefan cu 1,359%, Silviu Cătălin Petrea cu 1,359%, Antonio Gabriel Stoean cu 1,359%, Daniela Camelia Simion cu 0,909%, Mihaela Aurelia Cismek cu 0,46%, Mihaela Miron cu 0,46%, Florin Alexandrescu (directorul economic al TTS) cu 0,46%, respectiv IFC cu 9,99%, potrivit unor informații făcute publice recent.

IFC mai are acum un pachet de circa 4% din afacerea TTS.

TTS a raportat pentru anul trecut un profit net de 11 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 275,8 mil. Lei (61,3 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual.

Numerarul și echivalentul de numerar la 31 decembrie 2016 al TTS era de 36,9 mil. Lei (8,2 mil. Euro).­­

În 2016, TTS a derulat atât tranzacții de preluare a unor companii și pachete de acțiuni în companii din grup, dar a și vândut o parte din participațiile aflate în portofoliul său.

Cea mai importantă mișcare a fost preluarea a 51% din acțiunile companiei ungare de transport fluvial Plimsoll Kft pentru 2 mil. Euro (9,066 mil. Lei), așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în exclusivitate pe 11 august 2016. Indirect, prin tranzacție, TTS a preluat și Fluvius Kft din Ungaria.

De asemenea, TTS a cumpărat 8,8% din Trans Europa Port SA pentru 1,8 mil. Lei și a subscris 2000 de acțiuni noi pentru 1,98 mil. Lei. A participat la majorarea de capital a Agrimol Trade (companie din grupul TTS) cu un aport proaspăt de capital de circa 2,85 mil. Lei.

TTS a vândut 99% din Cernavodă Shipyard și 51% din Bunker Trade Logistic către Navrom pentru 4,558 mil. Lei (circa 1 mil. Euro).

Tot în 2016, TTS și-a vândut pachetul de 15% din Danu Transport Gmbh pentru circa 0,47 mil. Euro, iar în beneficiul foștilor acționari a fost dechis un cont escrow de 0,77 mil. Euro.

De asemenea, TTS a cumpărat acțiuni la Cargo Trans Vagon SRL pentru 12 mil. Lei (2,67 mil. Euro), potrivit raportului anual al companiei.

Din grupul de companii afiliate TTS fac parte CNFR Navrom Galați (91,79% deținut de TTS), TTS Operator SRL (90% TTS), operatorul de terminal portuar Canopus Star Constanța (51% din acțiuni TTS, 49% Cargill din SUA), Agrimol Trade (99,99% are TTS), Sim Tur (91,79% TTS), TTS Gmbh (75% TTS), Cargorom Trans bbva (51% TTS), Plimsoll Kft din Ungaria (51% TTS), Fluvius Kft (100% Plimsoll), Cernavodă Shipyard (99,18% CNFR Navrom), Bunker Trade Logistic (95% CNFR Navrom), Navrom Bac (97,37% CNFR Navrom), Navrom Centru de Afaceri SRL (95,5% Navrom), Navrom Shipyard (99,86% Navrom), Hotel Mercur SRL (100% Navrom), Superquattro Group (74,5% Navrom) sau Rom Pesc Impex (100% Navrom).

În acest an, în cadrul operațiunilor de reorganizare a structurii grupului TTS, Trans Europa Port și Hotel Mercur și-au schimbat numele în TTS Porturi Fluviale, respectiv Navrom River.

Oamenii de afaceri Nicolae Badea și Lucian Vlad intenționează să vândă pe bursa de la București un pachet de circa 25% din acțiunile Sphera Franchise Group. Tranzacția de listare ar putea avea loc la începutul lunii noiembrie. Rothschild este consultantul financiar al companiei, iar Wood, Raiffeisen și Alpha Finance fac parte din consorțiul de intermediere a tranzacției

Sphera Franchise Group, compania care operează al doilea lanț de restaurante din România, și-a anunțat, astăzi, intenția de a vinde pe bursa de la București un pachet de circa 25% din acțiunile existente.

Compania deținea 104 restaurante la 30 septembrie, din care 67 de unități KFC și 37 de locații Pizza Hut.

“Oferta va consta într-un pachet de acțiuni reprezentând aproximativ 25% din numărul total de acțiuni emise de companie. Informațiile detaliate în legătură cu oferta vor fi publicate în prospect, după aprobarea acestuia de către Autoritatea de Supraveghere Financiară”, precizează reprezentanții Sphera Franchise Group. Aceștia adaugă că oferta este de așteptat să fie finalizată în trimestrul al patrulea din acest an.

Oferta va consta dintr-o ofertă publică către investitorii de retail și instituționali din România și o ofertă către investitorii instituționali internaționali, în afara SUA, au mai spus reprezentanții companiei.

Pachetul ce urmează să fie vândut investitorilor de pe bursa de la București este format din acțiuni care aparțin lui Nicolae Badea și Lucian Vlad, doi din cei trei acționari ai companiei, susțin surse din piață. Omul de afaceri Radu Dimofte este principalul acționar cu un pachet de 43,67% din acțiuni în timp ce Lucian Vlad deține 33,33%, iar Nicolae Badea un pachet de 23% prin intermediul unei dețineri indirecte, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Tranzacția de listare a pachetului de acțiuni al Sphera Franchise Group ar putea avea loc la începutul lunii noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Sphera Franchise Group nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestor informații până la momentul publicării acestui articol.

În acest context, listarea Sphera Group va urma tiparul marilor listări private din ultimul an, de la MedLife și Digi, unde, de asemenea, au fost vândute pachete minoritare de acțiuni existente, tranzacții în urma cărora acționari minoritari și-au făcut exitul sau și-au redus participațiile în companiile respective.

Lansarea ofertei Sphera Franchise Group depinde de condițiile de piață și de îndeplinirea altor condiții care se referă în mod obișnuit la ofertele internaționale de acțiuni, inclusiv de obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților de supraveghere (cum ar fi, printre altele, aprobarea Prospectului de către ASF) și înregistrarea acțiunilor Companiei la Depozitarul Central (Depozitarul Central S.A.), și adoptarea aprobărilor corporative necesare.

“Modelul nostru de afaceri s-a dovedit a fi de success și ne-a permis lansarea a 40 de restaurante noi în perioada 2012 –septembrie 2017, menținând în același timp un nivel de creștere anuală (like-for-like) semnificativ al vânzărilor. Avem în continuare planuri de dezvoltare ambițioase, cu 10 noi deschideri de restaurante în plan până la final de 2017. Considerăm că avem un potențial de creștere semnificativ în anii următori, atât în ceea ce privește rezultatele restaurantelor existente cât și prin deschiderea de noi restaurante KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, precum și prin dezvoltarea unui business semnificativ KFC în Italia. Planul nostru este de a depăși 240 de restaurante până la finalul anului 2022. Suntem încurajați de condițiile de piață și anticipăm că tendințele macroeconomice și de industrie vor continua evoluția pozitivă și după 2017. Credem în perspectivele Grupului și privim încrezător către acest moment important în dezvoltarea Companiei, și anume listarea acțiunilor la Bursa de Valori București precum și creșterea profilului și a vizibilității Grupului în calitate de entitate listată”, a declarat Mark Hilton, CEO Sphera Franchise Group pe tema listării companiei.

WOOD & Company este unic coordinator global al tranzacției și Joint Bookrunner al Ofertei. Raiffeisen Bank România este Joint Bookrunner, iar Alpha Finance România S.A. acționează în calitate de Co-Lead Manager în legătură cu oferta. Rothschild este consultant financiar al Sphera Franchise Group.

Compania încearcă să atragă potențialii investitori cu o serie de argumente printre care menționează modelul de afaceri foarte profitabil, creșterea robustă a vânzărilor, nivelul scăzut de îndatorare precum și un nivel ridicat de distribuire a dividendelor.

“Grupul are un model de afaceri foarte profitabil, menținând marje de profit operațional ridicate (măsurate prin EBITDA) în ultimii trei ani, pe fondul unei creșteri robuste a vânzărilor și îmbunătățirea unor elemente – cheie de cost. Marjele ridicate au permis Grupului să mențină un nivel scăzut de îndatorare, păstrând în același timp un nivel ridicat al ratei de distribuire a dividendelor”, susțin reprezentanții companiei.

Pentru 2016, compania a raportat vânzări în rețeaua de restaurante de 514,5 mil. Lei (114,3 mil. Euro), în creștere cu 26,8% față de anul anterior. Indicatorii de profitabilitate au înregistrat, de asemenea, majorări față de anul anterior ajungând la un profit operațional de 92,3 mil. Lei (20,5 mil. euro), EBITDA de 73,5 mil. Lei (16,3 mil. euro) și un profit net de 51,6 mil. Lei (11,5 mil. euro).

Pe rețele, vânzările în restaurantele KFC au avut un avans de 17% în 2016 față de 2015, iar rata de creștere în perioada similară în rețeaua Pizza Hut a fost de 13%.

Anul trecut, a avut loc o tranzacție de referință pe piața restaurantelor de tip fast – food, după ce americanii de la McDonald’s au vândut rețeaua locală pentru 65,33 mil. dolari către Premier Capital, care deține franciza mărcii americane pentru mai multe țări mediteraneene.

În perioada 2011-2016, industria de servicii alimentare din România a crescut constant ca urmare a îmbunătățirii mediului macroeconomic, corelat cu dezvoltarea apetitului consumatorilor. Puterea de cumpărare a populației a crescut semnificativ pe fondul majorării salariului brut minim și mediu, scăderii ratei de șomaj și a reducerilor succesive ale cotei de TVA.

Industria de servicii alimentare este semnificativ fragmentată, restaurantele independente însumând 92% din numărul total de unități și 85,5% din total vânzări în 2016, conform datelor Euromonitor din raportul Consumer Foodservice in Romania din mai 2017.

Segmentul lanțurilor de restaurante este dominat de mărci internaționale precum McDonald’s, KFC și Pizza Hut.

Sectorul de servicii alimentare din România a avut o rată anuală de creștere compusă de 3,4% în perioada 2011-2016, în principal ca urmare a majorării numărului de tranzacții (rată medie anuală de creștere de 3,7% în aceeași perioadă). Ritmul de creștere a vânzărilor unităților independente a fost semnificativ mai scăzut decât al rețelelor în aceeași perioadă (rată anuală compusă de creștere de 2,5% comparativ cu 9,8%), mai arată raportul Euromonitor.

Se estimează că sectorul de servicii alimentare din România va avea o rată medie de creștere anuală de 4,6% în perioada 2017-2022 având în vedere rata actuală de sub-penetrare a unităților de servicii alimentare per capita și datorită creșterii așteptate a veniturilor disponibile ale populației.

Activitatea de operare de francize a fost lansată în 1994, odată cu deschiderea primului restaurant Pizza Hut, urmat de deschiderea în 1997 a primului restaurant KFC, ambele în București. De-a lungul ultimilor cinci ani, Compania a deschis cu succes restaurante atât în București, cât și în alte orașe mari din România. Din 2012, Grupul și-a extins rețeaua de restaurante cu 40 de unități sau cu 63%, ajungând la un total de 104 restaurante la 30 septembrie 2017, constând în 67 de restaurante KFC (dintre care 63 în România, 2 în Republica Moldova și 2 în Italia) și 37 de unități Pizza Hut (din care 16 sunt unități de livrare).

Oamenii de afaceri Nicolae Badea, Radu Dimofte și Puiu Popoviciu s-au asociat după 1990 în diferite formule în diferite afaceri, printre care proiectul imobiliar Băneasa, hotelul de cinci stele Howard Johnson, lanțurile de restaurante KFC și Pizza Hut, rețelele de spații comerciale din categoria fostelor Alimentara, precum și active din alte sectoare.