Arhiva etichetelor: Digital Cable Systems

După semnarea tranzacției de exit din afacerea Netcity, fondul de investiții PineBridge a reluat tranzacția de vânzare a Digital Cable Systems

Fondul de investiții PineBridge, controlat de grupul asiatic de investiții Pacific Century Group, a reluat recent procesul de vânzare a Digital Cable Systems, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

PineBridge a încercat să vândă și în urmă cu doi ani afacerea Digital Cable Systems, dar tranzacția nu a avansat după ce ofertele primite de la UPC și Vodafone au fost cu mult sub așteptările vânzătorului.

Reprezentanții PineBridge nu au putut fi contactați pentru comentarii pe marginea reluării tranzacției de exit din afacerea Digital Cable Systems până la momentul publicării acestui articol.

Digital Cable Systems (DCS), care operează sub marca Akta Telecom, este văzut ca o achiziție care ar completa în mod natural portofoliul unui jucător local major de pe piața de comunicații, profil în care se încadrează Orange, Vodafone, Telekom România, UPC sau RCS & RDS. Tranzacția ar putea atrage atenția și altor tipuri de investitor, financiar sau strategic care ar dori intrarea pe piața locală de profil.

Reprezentanții UPC, RCS & RDS, Vodafone și ai Telekom România nu au făcut niciun comentariu până la acest moment pe subiectul DCS.

Compania, controlată de PineBridge, este furnizor de servicii de televiziune, internet și telefonie pentru clienți rezidentiali, cu preponderență în mediul rural și în orașele mici, având ca arie de acoperire peste 3.000 de localități din 35 de județe, conform datelor disponibile pe propriul site.

Digital Cable Systems a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 172,1 mil.lei (38,7 mil.euro) și o pierdere de 8,7 mil.lei ( 1,97 mil.euro) la un număr mediu de 1.177 angajați.

PineBridge este un investitor de talie globală, cu active sub administrare de 80,7 mld. Dolari, din care majoritarea sunt în Asia (active de 42 mld. Dolari), în Europa având active de 9,8 mld. Dolari.

Pe piața locală, PineBridge s-a numărat printre acționarii care au semnat în urmă cu aproape o lună contractul de vânzare a 100% din acțiunile Netcity Telecom către DirectOne în cadrul unei tranzacții de până la 35 mil. Euro.

Elbit Systems, cu o deținere de 40%, și grupul UTI, cu 60% sunt vânzătorii Netcity. Grupul UTI este controlat de către familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar PindeBridge este din 2005 acționar minoritar, cu o deținere de circa 25%.

În afara exitului în derulare de la Netcity, PineBridge s-a înscris în cursă și pentru achiziții locale. Astfel, în urmă cu un an a avut discuții avansate pentru a intra ca acționar minoritar în afacerea Medlife, în contextul în care fondul de investiții Value 4 Capital încearcă să-și facă exitul din afacere.

De asemenea, PineBridge încearcă, ca și alți manageri de capital de risc, să ridice un nou fond de investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. La nivel local, operațiunile PineBridge sunt coordonate de către Doina Popescu.

Pacific Century Group, acționarul majoritar al PineBridge, este condus de către Richard Li, unul dintre fiii lui Li Ka – Shing, al doilea cel mai bogat om din Asia, a cărui avere era estimată de către Forbes la 27,1 mld. dolari în martie 2016.

Raportul de tranzacții pentru săptămâna 20 – 26 octombrie 2014

FUZIUNI ȘI ACHIZIȚII

23 octombrie
BCR vinde un pachet de credite neperformante de 433 mil. euro
Vânzător: BCR
Obiectul tranzacției: Portofoliu de credite neperformante de 433 mil. euro
Stadiu: Vânzare în curs
Consultantul BCR: PricewaterhouseCoopers (PwC)
Avocații BCR: Schoenherr
Sursă: Media (Costar Finance – Marea Britanie, Mediafax, MIRSANU.RO)

23 octombrie
Singurul competitor pentru Poșta Română sunt belgienii de la BPost
Vânzător: Ministerul pentru Societatea Informațională
Obiectul tranzacției: Pachetul majoritar al Poștei Române
Stadiu: Privatizare în curs (analiza ofertei tehnice)
Ofertant: BPost (Belgia)
Consultanții Ministerului pentru Societatea Informațională: KPMG, firma de avocatură Țuca, Zbârcea & Asociații
Sursă: Ministrul pentru Societatea Informațională, Răzvan Cotovelea

22 octombrie
Toți jucătorii mari locali din telecomunicații și fonduri de investiții se uită la achiziția Digital Cable Systems
Vânzător Managerul de fonduri PineBridge Investments
Obiectul tranzacției: Pachetul majoritar al Digital Cable Systems
Stadiu: Vânzare în curs
Consultantul PineBridge Investments: EY România
Sursă: Media (ZF)

21 octombrie
GDF SUEZ, interesată de achiziția a două – trei companii din pachetul de active scos de Enel la vânzare
Vânzător: Enel Italia
Obiectul tranzacției: 64,4% din Enel Distribuție Muntenia SA, 64,4% din Enel Energie Muntenia SA, 51% din Enel Distribuție Banat SA, 51% din Enel Distribuție Dobrogea SA, 51% din Enel Energie SA, 100% din Enel România SRL
Stadiu: Vânzare în curs
Consultantul Enel: băncile de investiții Citi, UniCredit
Sursă: Media (MIRSANU.RO)

21 octombrie
Accor a oferit spre vânzare polonezilor de la Orbis 46 de hoteluri din regiune, inclusiv din România, pentru 142,3 mil. euro
Vânzător: Accor (Franța)
Obiectul tranzacției: 46 de hoteluri din Europa Centrală și de Sud – Est
Stadiu: Vânzare în curs (ofertă de vânzare)
Sursă: Media (Warsaw Business Journal)

20 octombrie
E.ON, interesată să depună ofertă pentru distribuțiile de electricitate din Banat și Muntenia
Vânzător: Enel Italia
Obiectul tranzacției: 64,4% din Enel Distribuție Muntenia SA, 64,4% din Enel Energie Muntenia SA, 51% din Enel Distribuție Banat SA, 51% din Enel Distribuție Dobrogea SA, 51% din Enel Energie SA, 100% din Enel România SRL
Stadiu: Vânzare în curs
Consultantul Enel: băncile de investiții Citi, UniCredit
Sursă: Media (MIRSANU.RO)

FINANȚĂRI

22 octombrie
Azomureș ia un credit sindicalizat de la BCR și UniCredit Țiriac Bank de 75 mil. euro
Tip de finanțare: Credit sindicalizat
Creditori: BCR, UniCredit Țiriac Bank
Împrumutat: Azomureș Târgu Mureș
Stadiu: Semnat pe 22 octombrie
Valoare: 75 mil. euro
Maturitate: 10 ani
Destinație: modernizare și creșterea capacității a două fabrici de amoniac
Avocați în cadrul tranzacției: RTPR Allen & Overy
Sursă: Comunicat comun Azomureș, BCR, UniCredit Țiriac Bank

22 octombrie
Banca Transilvania ia o linie de finanțare de 150 mil. euro de la BEI
Tip de finanțare: Linie de credit
Creditor: Banca Europeană de Investiții (BEI)
Stadiu: Semnat
Valoare: 150 mil. euro
Destinație: Finanțare proiecte IMM-uri, companii cu capitalizare bursieră medie, entități publice care creează locuri de muncă pentru tineri
Sursă: Comunicat Banca Transilvania la Bursa de Valori București

22 octombrie
România vinde obligațiuni de 1,5 mld. euro la o dobândă de 2,97%
Vânzător: Ministerul de Finanțe
Tip de finanțare: Emisiune de obligațiuni
Obiectul tranzacției: Vânzare de obligațiuni a Ministerului Finanțelor pe piața internațională
Stadiu: închisă pe 22 octombrie
Valoare: 1,5 mld. euro
Maturitate: 10 ani
Dobândă: 2,973%
Monedă: Euro
Intermediarii tranzacției: HSBC, Raiffeisen, SocGen, UniCredit
Avocați în cadrul tranzacției: Clifford Chance Badea
Sursă Comunicat Guvernul României

TRANZACȚII PE PIAȚA DE CAPITAL

22 octombrie
Fondul de investiții New Europe Property Investments vinde acțiuni noi de circa 100 mil. euro pe bursa de la Johannesburg (Africa de Sud)
Stadiu:  Închis pe 22 octombrie
Pachet vândut: 13,64 milioane de acțiuni noi NEPI la un preț de 103 ranzi sud-africani pe acțiune
Sumă atrasă în cadrul majorării de capital: 1,4 mld. ranzi sud – africani (aproximativ 100 mil. euro)
Tip tranzacție: Plasament privat accelerat
Intermediarii tranzacției: Macquarie First South Capital Proprietary Limited, Java Capital (joint bookrunners, joint lead managers)
Destinație: Finanțarea achiziției Aurora Shopping Mall, Alba Iulia Mall (ambele din România), Kragujevac Plaza Shopping Mall (Serbia), alte achiziții, respectiv investiții
Sursă: Comunicat NEPI publicat la Bursa de Valori București

20 octombrie
Fondul Proprietatea intenționează să răscumpere 750.000.000 de acțiuni de la investitori
Tip tranzacție: Ofertă publică de cumpărare
Stadiu: Depunerea documentației pentru inițierea unei oferte publice de cumpărare la Autoritatea de Supraveghere Financiară
Ofertant: Fondul Proprietatea SA
Obiectul tranzacției: 750.000.000 acțiuni
Sursă: Comunicat FP publicat la Bursa de Valori București

editorial MA main

Simptomul mongol al pieței de fuziuni și achiziții

Suntem obiect, nu subiect. Suntem pe masă, nu la masă. Încă nu sub masă, din fericire. Cuvintele la care se rezumă acum piața fuziunilor și achizițiilor, dacă ne uităm împrejur și un pic înapoi în timp.

Poate merită să ne uităm cu puțină atenție la un fenomen care, pe nevăzute, dincolo de geamurile birourilor se așterne sub pașii noștri. Stăm pe o piață de fuziuni și achiziții care se strânge. Se face tot mai mică. Previziunile de creștere economică dacă le pui pe masa investitorilor arată ca o glumă la care nu mai râde nimeni.

România produce într-o jumătate de an fuziuni și achiziții de 578 mil. dolari, mai puțin cu aproape un sfert față de anul anterior. Slovenia produce mai mult de la scara unei piețe de zece ori mai mică din punct de vedere al numărului de consumatori, a unui Produs Intern Brut de aproape patru ori mai mic și cu o țară fizic mai mică de 13 ori față de România.

Nu știu cât de exacte sunt cifrele în valoare absolută calculate de experții EY recent, dar importante mi se par proporțiile. Raportați la 11 piețe din Europa Centrală și de Sud – Est, arătăm ca în celebra ”scară a măgarului” dacă ne strângem cu toții într-un grafic. Suntem pe locul al treilea, după Turcia și Polonia, dacă privim scara geografică și demografică, și tot pe locul al treilea când ne uităm la topul celor mai mici piețe de fuziuni și achiziții, repet, din cele 11 piețe din regiune. Adică, doar Serbia și Slovacia produc tranzacții cu o valoare totală mai mică decât noi.

Cu un an înainte, România era fix la jumătatea clasamentului piețelor de fuziuni și achiziții din regiune.

poza_piata_de_fuziuni_achizitii_regiune MAIN

Poza de anul acesta nu arată prost doar pe hârtie. Mai grav mi se pare că poziția a noua din totalul de 11 piețe am obținut-o cu mare luptă, adică aproximativ 68 de tranzacții, al patrulea cel mai dinamic ritm din regiune. Așadar, ne agităm mult cu tranzacții mai mici.

Valoarea medie pe tranzacție este sub 20 mil. euro. Și, în teren, așteptările sunt mai mari decât pot avansa lucrurile.

O speranță că piața de fuziuni și achiziții ar reveni pe creștere în acest an vine, în special, din direcția a trei mari mandate aflate acum pe piață – vânzarea activelor Enel, Lafarge și a afacerii Digital Cable Systems din telecomunicații.

Să începem, în ordine, cu cea mai mare ca valoare dintre ele. Vânzarea pachetelor de acțiuni Enel la șapte companii locale din distribuție, furnizare de energie, respectiv servicii – suport pe piața de profil.

Aici, procesul de vânzare inițiat de grupul italian de utilități este în faza în care unii investitori au fost în camera de date pentru due – dilligence (analiză financiară – n.r.) și pregătirea ofertelor indicative, alții încă așteaptă să semneze contractele de asistență cu consultanții pe care i-au ales. Din informațiile MIRSANU.RO, termenul de depunere a ofertelor neangajante este 30 octombrie. Șeful Enel, Francesco Starace, ar fi spus săptămâna trecută, potrivit Reuters, că așteaptă de la investitori ofertele finale până la finele lunii noiembrie. În iulie, reprezentanții Enel anunțau vânzarea de active în România și Slovacia și, cu aceeași ocazie, spuneau că tranzacțiile sunt așteptate să se încheie până la finele anului. Imposibil, vine răspunsul de la celălalt capăt al mesei.

În aceste condiții, selectarea unui investitor sau unor investitori, dacă luăm în calcul interesele strategice diferite ale potențialilor cumpărători, și semnarea contractelor de vânzare aferente participațiilor Enel au șanse puține să se încadreze până la 31 decembrie 2014.

În cazul vânzării afacerii Lafarge din România, lucrurile sunt și mai puțin avansate. Aici, negocierile privind Lafarge România se poartă în afara țării, fabricile de ciment de la Medgidia, Hoghiz, uzina de la Târgu Jiu, operațiunile din piața de betoane și agregate plus participațiile deținute în diferite firme locale fac parte din pachetul global de active vândut de Lafarge (Franța) și Holcim (Elveția) pentru a face loc fuziunii dintre cele două fără să aibă probleme din partea autorităților concurențiale.

Ultima afacere cu miză mare în acest moment este vânzarea operatorului de telecomunicații Digital Cable Systems, unde și-au anunțat participarea nume grele de pe piața noastră, fonduri de investiții, toți atrași de unul dintre puținele sectoare care au performat și pe timp de criză.

Nici aici, semnalele date de stadiul procesului de vânzare nu arată în acest moment că este posibilă o tranzacție în acest an. Deci, speranțele de creștere pentru acest an sunt iluzorii.

Dar, fundamentele pe care stă piața de fuziuni și achiziții în ansamblu sunt fragile. Peisajul economic general arată că procesul de creditare a firmelor locale este încă la pământ, iar firmele caută timid creșterea pe piețele externe ca să scape de jocul pe sârmă al supraviețuirii, ce le așteaptă dacă rămân expuse doar în spațiul pieței interne.

Acum, creșterea vine din afară, nu dinăuntru. România nu coace tranzacții de magnitudine mare pentru că nu are de unde. Aici, antreprenorii nu îndrăznesc să se gândească la construirea unei afaceri mai mult de o generație pentru că ziua de mâine poate fi crudă cu afacerea lor. România este acum piața în care fuziunile și achizițiile mari, cu impact economic, sunt generate afară. Suntem obiect, nu subiect pentru investitori. Piața noastră este pe masa investitorilor ca să fie împărțită, nu extinsă. Cifrele de mai sus arată că suntem mari doar pe harta fizică a investitorilor, nu și pe cea reală, a economiilor care se mișcă și în care companiile găsesc spațiul necesar de creștere.

Arătăm ca o Mongolie care chiar dacă stă mare pe hartă în cea mai atractivă și mai dinamică parte a lumii economice, la zidurile unei Chine din ce în ce mai prospere, tot nu înseamnă nimic în plan economic. Caii iuți ai mongolilor care îți rămân lipiți de memorie când te gândești la cel mai întins imperiu ce a existat vreodată pe planeta noastră nu au fost încă înlocuiți de fabrici, de sectoare de afaceri. Tranzacțiile noastre multe și mici, cu antreprenori gata să vândă ca să-și recupereze măcar investiția seamănă cu iurtele mongole, care se mută din loc în loc pe harta economică, fără să aducă prosperitate.

La o altă scară, suntem și noi o mare întindere, care produce prea puțină substanță cât să conteze. Începem să arătăm ca o Mongolie, din care a rămas trecutul cândva glorios, dar fără perspectiva de a sta la masa cuiva. Ci doar pe masă. Încă.