Arhive etichete: Dentons

mds 2024 main 624x344

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

Lichiditatea de pe pietele publice si din pietele private va fi afectata pe masura ce lumea trece de la globalizare catre piete mai locale, pe fondul asteptarilor privind ridicarea de bariere vamale intre marile economii, conform concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, a saptea editie anuala a evenimentului organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Partenerilor de eveniment KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP, respectiv al unor Supporting Partners precum Datasite, AxFina, Kapital Minds, DentonsSancons Capital & InvestmentBursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

„Se spune ca viitorul este incert. Acum este mai incert ca niciodata, atat pe plan intern, cat si international. Ma refer la faptul ca, daca ne uitam la contextul european, economia europeana deja se confrunta cu dificultati. Impunerea de tarife de catre SUA asupra Chinei, Europei si tuturor celorlalte tari va complica si mai mult situatia. In prezent, Germania este intr-o stare de stagnare, dar conform estimarilor noastre, sa zicem ca politica tarifara, daca va fi implementata asa cum a fost prezentata, va reduce cresterea economica a Germaniei cu aproximativ 1,4 puncte procentuale, iar avand in vedere ca productia romaneasca este integrata in lantul de furnizare german, acest lucru va afecta cresterea PIB-ului Romaniei cu aproximativ un punct procentual fata de scenariul de baza.”, a punctat Ciprian Dascalu, economistul – sef al BCR in cadrul evenimentului.

Potrivit acestuia, estimarile actuale, in esenta, pe un scenariu fara modificari de politica tarifara, arata ca PIB-ul Romaniei ar trebui sa accelereze anul viitor.

„Anul acesta abia creste, avem doar 0,8%, iar anul viitor, efectul de baza statistic va duce la o crestere estimata de aproximativ 2,5%. Tarifele vor reduce cu aproximativ un punct procentual din estimarile de crestere economica”, sustine Ciprian Dascalu, care avertizeaza ca deglobalizarea aduce inflatie.

Dobanda de politica monetara va ramane, probabil, la un nivel ridicat pana la jumatatea anului viitor, iar la finalul lui 2025 s-ar putea situa la 5,75%, estimeaza Ciprian Dascalu.

“Nu ma astept sa ne intoarcem in urmatorii 5 – 10 ani la costul de finantare pe care l-am avut in ultimii 20 de ani”, sustine economistul – sef al BCR.

„Probabil ca in urmatorii ani vom vorbi despre bariere tarifare la nivel global, iar aceasta situatie nu va fi generata de catre noi; va trebui sa ne adaptam si va fi greu. Bursele de valori vor deveni mai importante, pentru ca ele adreseaza nevoile de finantare ale companiilor locale, joaca un rol foarte important in sustinerea acestora. Vedem deja aceasta tendinta. Daca ne uitam la investitori, observam de asemenea o tendinta de crestere semnificativa a numărului acestora, peste 200.000 romani avand conturi de tranzactionare la bursa la jumatatea acestui an, ceea ce ne da incredere. Asadar, as spune ca, pe scurt, ne vom deplasa treptat de la global la local. Jucatorii locali vor castiga in importanta. Probabil ca, alături de acest fenomen, va veni si un ton mai patriotic din partea unor jucatori diversi si cu siguranta vom avea nevoie sa ne adaptam la asta”, a declarat Radu Hanga, presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si Presedinte al Federatiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS).

Pietele publice sunt suficient de mature pentru a prelua sarcina de exit a fondurilor de private equity, sustine reprezentantul BVB. Paradoxul in private equity este ca vin bani de la stat, avand in vedere programul prin care guvernul Romaniei a alocat un buget de 400 mil. Euro prin intermediul Fondului European de Investitii (EIF) catre sectorul de private equity si venture capital din Romania.

“Intr-o furtuna este destul de greu sa ramai uscat, iar lichiditatea fie ca vorbim despre cea din pietele publice sau pietele private, intr-un fel sau altul, va fi afectata si vom fi, nu vreau sa spun victime, dar vom simti impactul si va trebui sa ne schimbam si sa ne adaptam”, sustine William Watson, Managing Partner al managerului regional de private equity Value4Capital, al carui portofoliu cuprinde si doua companii din Romania.

Potrivit acestuia, se vede insa acumularea de bogatie in pietele din Europa Centrala si de Est, ceea ce va sustine atat viitoarele fonduri de private equity, cat si bursele de valori din regiune.

In general, sunt mai putine platforme de private equity pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri in regiunea Europei Centrale si de Est (CEE) a fost una modesta.

“Ce implica asta? Implica mai putina concurenta pe tranzactii pentru ca sunt mai putini dolari si euro care vaneaza acele tranzactii, dar implica, de asemenea, si importanta instrumentelor de datorie, iar tranzactiile va trebui sa fie mai indatorate pentru acelasi lucru”, a subliniat William Watson. “Dezvoltarea pietei de leverage (contractarea de imprumuturi pentru achizitie – n.r.) pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni din ce in ce mai importanta pe masura ce nivelul capitalului disponibil pentru investitii (dry powder) va stagna sau chiar va scadea”, a adaugat acesta.

“In mediul asta incert, cred ca va fi un an destul de dificil. Anii dificili aduc oportunitati de investitii daca ai curaj, ai bani si crezi pe termen lung. (…) Cum abordam noi genul acesta de perioade?! Lucram pe probabilitati, pe scenarii si ce am invatat eu in timp este ca este bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si iti trebuie sa poti sa ai acces la capital. Este bine sa intri in astfel de perioade fara sa fii indatorat ca sa fii cel care reuseste sa treaca. Iar noi nu suntem supraindatorati, toate firmele noastre sunt generatoare de cash pentru ca asa intram in ele. Intram in firme cu EBITDA 4 – 5 mil. Euro sau mai mult”, a punctat Cornel Marian, Managing Partner la Oresa, un family office controlat de o familie antreprenoriala suedeza cu un istoric de tranzactii M&A de aproape trei decenii pe piata de private equity din Romania.

Mediul antreprenorial din Romania inregistreaza cateva minusuri fata de alte piete din Europa, potrivit lui Marius Ghenea, antreprenor in serie si Managing Partner al Catalyst Romania, manager de fonduri cu capital de risc orientat catre investitii in sectorul de start-up-uri din tehnologie.

“Probabil ca una dintre problemele pe care le vedem la antreprenorii, fondatorii romani de start-up-uri e lipsa de suficienta ambitie pentru scalare, pentru crestere exponentiala, pentru crestere semnificativa. Si cumva noi suntem intr-o pozitie in Romania care e un fel de <<self-fulfilling prophecy>> (profetie autoimplinita, n.r.) pentru ca in momentul in care Romania este cea mai mare piata de consum inafara de Polonia in zona Europei Centrale si de Est se creeaza acest confort antreprenorial ca se pot face multe afaceri care sa adreseze piata romaneasca”, a subliniat Marius Ghenea. El da ca exemplu mega-unicornii Bold si Skype, afaceri generate in Estonia, o tara de 1,4 milioane de oameni.

“Ce lipseste si mai mult Romaniei este acea finantare nici macar de 500.000 euro sau 2 mil. Euro, ci cea de cateva zeci de mii de euro pana la 100.000 – 200.000 euro pentru ca, dupa anumite programe de accelerare equity care au fost facute pe initiative post – Jeremie (program EIF, n.r.) si accelerate cu cativa ani in urma, acum nu avem niciun fel de finantare de asa ceva, iar aceasta finantare este absolut necesara. Vorbim de finantarea de accelerare. In acest moment nu exista niciun accelerator real cu finantare equity in Romania”, a punctat seful Catalyst Romania, care explica faptul ca un astfel de gol structural al ecosistemului local de finantare pentru startup-uri ar putea fi acoperit numai printr-o interventie publica fie guvernamentala, fie la nivel european.

Volumele de tranzactii M&A sunt in scadere in pietele din Europei Centrale si de Est, sustin consultantii Forvis Mazars Romania.

“Anul 2024 il estimam in scadere fata de 2023 la nivelul CEE, estimarile fiind ca vom ajunge spre 25 mld. Euro, asta inseamna o scadere de 30 – 40% fata de anul trecut, cand nivelul tranzactiilor era la 37 – 40 mld. Euro. Se observa o scadere generala in intreaga CEE, nivelul pietei ca volum al tranzactiilor a fluctuat in scadere fata de perioada precedenta, dar nu foarte mult, vorbim undeva la 1.000 – 1.100 de tranzactii”, estimeaza Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania. Studiul cuprinde tranzactii a caror valoare a fost facuta publica de catre partile implicate, tranzactii cu o valoare minima a tichetului de 5 mil. Euro.

“Observam un apetit mai scazut al investitorilor pentru tranzactiile mari si foarte mari si un interes pentru tranzactiile medii si mici, cumva explicabil datorita contextului general economic si geopolitic”, a adaugat Razvan Butucaru.

Intrebat cine are <<upper hand>>-ul si pozitia dominanta in raportul de forte vanzator – cumparator, Tudor Grecu, Head of Advisory in cadrul firmei de consultanta KPMG Romania a raspuns: “Cu exceptia sectorului de energie regenerabila, (upper hand-ul) este la vanzator. Si cu exceptia banking-ului, unde este la autoritatea de reglementare”.

O particularitate a pietei de M&A din Romania fata de alte piete din Europa este inregistrata la tranzactiile de tip bolt – on.

“Ceva ce-am invatat noi ca echipa sau eu personal de cand ne-am intors si investim in Romania, mi se pare ca a executa strategii de <<bolt – on>> (achizitii de companii mai mici de catre o companie de tip platforma a unui fond de private equity – n.r.) in Romania este mai dificil decat in alte geografii. De multe ori ne-am gandit ca lucrurile astea tin de un anumit sector sau de personalitatea unui fondator care era acolo in investitia – platforma, dar déjà vedem pattern-ul (tiparul – n.r.) acesta in suficient de multe teze de investitii incat sa credem ca este intr-adevar un pattern (…) In general, vedem cand ne uitam in spate la premisa de investitii ca am facut mai mult organic decat am crezut ca sa compensam faptul ca pe <<bolt-on>>-uri realitatea ne-a demonstrat ca am facut mai putin”, a declarat Andrei Gemeneanu, Managing Partner la Morphosis Capital, manager local care are sub administrare doua fonduri de private equity.

“Anul acesta am vazut o crestere economica, ea vine in general din atragerea de fonduri europene care au legatura cu tranzitia energetica, cu infrastructura, cu programele guvernamentale care au bifat pozitiv, insa in sectorul privat in totalitatea lui am vazut o stagnare”, a comentat Oana Mogoi, Head Energy & Public Sector in cadrul ING Bank Romania, una dintre cele mai mari banci locale dupa active.

“Creditele acordate companiilor au crescut la octombrie 2024 vs octombrie 2023 cu 8 – 9%, in termeni reali cu 4%. Din pacate nu exista un split intre companii mari si companii mici. Cam 30% ar fi creditele in euro, aici probabil ar intra imprumuturile acordate din sindicalizari, imprumuturile acordate prin project finance pentru proiectele din surse de energie regenerabila. Din ce am observat noi in ING sectoarele cele mai dinamice au fost clar energia, real estate, dar doar partea de logistica, respectiv telecom & media. Cam astea au fost cele care au performat”, a punctat bancherul ING Bank.

Pe pietele internationale de capital, Romania a atras atentia investitorilor in 2024 cu cateva tranzactii, atat IPO, cat si emisiuni de obligatiuni.

“Investitorii institutionali au fost foarte focusati catre Romania si am vazut investitori noi in acele plasamente si o atractivitate foarte mare pentru Romania si aceste sectoare. Investitorii institutionali straini se uita atunci cand isi iau decizia daca sa investeasca sau nu, se uita catre Romania ca tara. Ei ca si criteriu prima data se uita daca investesc in tara respectiva, dupa aceea in sectorul din care vine emitentul si ulterior analizeaza efectiv tranzactia in sine”, a explicat Daniela Secara, CEO al BT Capital Partners, intermediar implicat atat in IPO-ul Premier Energy, cat si la emisiunile de obligatiuni ale BT, Romgaz, CEC Bank, Raiffeisen Bank sau Autonom.

Ea a adaugat ca la programul de titluri de stat Fidelis derulat de catre Ministerul Finantelor pe bursa de la Bucuresti se observa o crestere a interesului populatiei si catre alte instrumente ale pietei de capital, in contextul in care acum 2 ani erau 5% din investitori interesati de alte instrumente, iar acum procentajul acestora se apropie de 10%.

Pe piata imobiliara, volumele de investitii din Romania se situeaza aproape de nivelul mediu inregistrat in ultima decada, in contextul mai larg al prelungirii unor tranzactii de marime semnificativa.

“Un pipeline de tranzactii de jumatate de miliard de euro, poate ceva mai mult, nu este doar pe muchie, ci unele tranzactii sigur nu se mai fac anul acesta, altele doar daca reusim in ultimele 2 saptamani sa inchidem, dar este foarte dificil. Chiar si la 700 – 750 mil. Euro inregistrate pana acum de la inceputul anului, care este in media ultimilor 10 ani, Romania a performat foarte bine relativ la alte tari vecine”, a punctat Robert Miklo,  Director of Investment Services in cadrul firmei de consultanta imobiliara Colliers Romania.

Pe piata investitiilor in portofolii neperformante si management al creantelor, pe partea de vanzare domina IFN-urile, in conditiile in care bancile inregistreaza o rata NPL de circa 2,5% in 2024 fata de 21% in 2014.

“Media (de tranzactii – n.r.) este undeva la 150 – 200 de portofolii puse in piata pe an. Am inceput in 2018 undeva cu aproximativ 130 portofolii, dupa care a ajuns la 150, apoi la 160, la 180, iar anul acesta suntem undeva la 150 de portofolii tranzactionate pana in prezent.”, a punctat Cosmina Marinescu, CEO la KRUK Romania, parte a grupului polonez KRUK.

“Pe piata de IFN-uri, la portofolii preturile de achizitie sunt foarte mari. Daca inainte pe banking, preturile erau <<one digit>> (o cifra – n.r.), cate 3% sau 4%, respectiv 5% (pretul de achizitie, exprimat ca raport fata de valoarea nominala a portofoliului cumparat, n.r.), in momentul de fata preturile ajung la 30% sau 40%, respectiv 50%. Am ajuns chiar si la 60%. De ce anume? Pentru ca bankingul avea inainte cazuri foarte vechi, de 3 pana la 5 ani, peste 5 ani, pe cand acum la IFN-uri ce se pune in vanzare sunt portofolii care au o vechime de 12 – 16 luni”, a explicat Cosmina Marinescu de la KRUK.

 

 

  1. Tendinte pe pietele Europei Centrale si de Est
  2. Tendinte pe piata de M&A din Romania
  3. Tendinte in finantarea companiilor
  4. Tendinte pe pietele de capital
  5. Tendinte in Private Equity & Venture Capital
  6. Tendinte investitori strategici
  7. Tendinte in companii antreprenoriale
  8. Tendinte in real estate
  9. Tendinte pe piata portofoliilor NPL & management al creantelor

 

 

Europa Centrala si de Est (CEE).

“De fapt, daca ne uitam la ultimii cativa ani, a fost o schimbare catre finantarea in valuta locala. Vreau sa spun ca, de fapt, costul de finantare daca te uiti la ratele de dobanda pentru companii in Romania este mai mic decat in Ungaria si mai mare fata de Polonia. Daca te uiti dintr-o perspectiva mai larga, bancile se uita si la sectoare atunci cand finanteaza”, a punctat Ciprian Dascalu, economistul – sef al BCR, parte a grupului bancar austriac Erste Bank.

“In 2019, fondurile de private equity din Europa Centrala si de Est aveau 5,5 mld. Euro costuri ale investitiilor in portofoliile lor, iar aceasta cifra a crescut la finele lui 2023 la 8,2 mld. Euro. Aceasta este o crestere de 50% intr-un spatiu de 3 – 4 ani. Asta va insemna ca fondurile de Private Equity vor deveni un vanzator important de companii, cat si un important cumparator de companii (…) Fondurile PE vor petrece mult timp cu administrarea si dezvoltarea portofoliilor lor”, sustine William Watson, Managing Partner al Value4Capital, manager de private equity de talie regionala.

“Daca ne referim la 2024 pana acum contextul a fost cumva de inteles cu presiune pe evaluare, adica vorbim inca de rate de finantare destul de mari, despre un cost al capitalului ridicat ceea ce a dus la o valoare in prezent si a unui cost de oportunitate care a generat niste evaluari mai mici si vorbim despre o prima de risc ridicata pentru regiune, determinata de contextul economic si cel geopolitic. Ca o consecinta, multiplicatorul, asa cum l-am estimat, a scazut fata de anul trecut, dar nu cu mult semnificativ. Adica pe media CEE este undeva la EBITDA vs EV de 6 – 6,3/6,5x. Anul trecut era undeva spre 6 – 7x. Comparativ, in Europa de Vest multiplicatorul in 2024 este de 9,4 spre 10x, in scadere fata de anul trecut unde era spre 11,4x chiar 12x”, a punctat Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania.

“S-a imbunatatit perceptia Romaniei din punct de vedere al investitorilor. Daca acum cred ca 5 – 7 ani era o perceptie de Core 3 (top 3 piete – n.r.) in Europa Centrala si de Est cumva un pic la o parte, acum am vazut in ultimele 6 luni o diferentiere mult mai mica din punct de vedere al riscului de tara pentru Romania fata de alte tari din CEE”, sustine Mihai Patrulescu, Head of Investments la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

“Piata de energie electrica a Europei se divide intr-o zona care este cea de centru – vest, cu interconexiuni puternice, cu presiune concurentiala in sectorul angro in special in domeniul productiei, si piata de sud – est, care ajunge sa importe acum peste 6.000 MW si este conectata cu Ucraina si Moldova. Si in acest context, deocamdata se cer interconexiuni cu Europa centrala si de Vest. Nu cumva regiunea trebuie sa actioneze pentru a-si acoperi acest necesar?!”, afirma Alexandru Binig, Strategy Principal la compania elena de energie Public Power Corporation (PPC), unul dintre cei mai mari investitori strategici intrati recent cu achizitie M&A pe piata din Romania.

 

 

Fuziuni si achizitii (M&A)

“Cred ca va exista posibil o contractie si pe partea de multipli de evaluare, dar nu majora. Problema in piata de M&A nu este la nivel de <<valuation>> (evaluare – n.r.), ci de pipeline si ce tranzactii vin. Si nu vin foarte multe. Fata de 2018 – 2019, generic fata de nivelul pre-pandemie, piata este destul de slaba”, sustine Dan Farcasanu, Partner la fondul de investitii Mozaik Investments.

“Ca volum al tranzactiilor M&A, noi estimam la 100 – 120 de tranzactii in acest an piata din Romania si estimam ca inchidem 2024 cu o valoare a pietei de 2 – 2,5 mld. Euro”, estimeaza Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania.

“Suntem constienti ca traim intr-un mediu volatil. Ne bucuram ca nu mai exista incertitudine, acum exista volatilitate. Ne aflam intr-un moment in care politicul si economicul nu mai danseaza la unison, poate la un moment dat economia se va alinia cu politica sau geopolitica. E un fenomen pe care lumea l-a anticipat in sensul ca nu o sa fie usor sa relochezi investment-ul pentru ca asta e decizia politica, dar volatilitatea inseamna foarte multe oportunitati”, a punctat Tudor Grecu, Head Advisory la firma de consultanta KPMG Romania.

“O sa vedem o piata in care fonduri de Private Equity vand la Private Equity, avem si investitori strategici in zona de energie pe partea de cumparatori, iar la vanzatori avem antreprenori in sectorul de servicii medicale unde am inchis tranzactie si mai avem inca in pipeline”, a spus Tudor Grecu de la KPMG.

 

Finantare companii.

“Companiile mari in general sunt precaute si sunt prociclice. Ele isi scad programele de investitii cand contextul economic nu este favorabil. In consecinta si creditele acordate urmeaza acelasi trend”, a spus Oana Mogoi, Head Energy & Public Sector in cadrul ING Bank Romania.

“Am vazut inclusiv pe piata de sindicalizari o stagnare. Este destul de greu sa punem toate deal-urile laolalta (…) Cu siguranta s-au strans undeva la peste 1,5 mld. Euro, energia fiind cap de lista cu peste 1 mld. Euro”, a adaugat bancherul ING.

“Ce facem noi? Asiguram prima linie de finantare alaturi de VC-urile de early stage si de seed si de angeli si ii punem oarecum pe toti laolalta astfel incat companiile sa poata sa beneficieze de aceasta finantare de care au mare nevoie. In 2024 investitorii au finantat 70 de companii prin platforma noastra. Pana acum cred ca am ajutat 400 de companii sa fie finantate, finantarile sunt intre 100.000 Euro si 2 mil Euro”, a subliniat Carmen Sebe, President Board of Directors la Seedblink, care a inceput in urma cu 5 ani administrarea celei mai cunoscute platforme de crowdfunding locale.

“Un fenomen pe care l-am vazut anul trecut este ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani. Deci cumva acea localizare de care se tot vorbeste trecand de la globalizare parca se vede si la noi un pic”, a adaugat Carmen Sebe de la Seedblink.

“Si noi vedem o tendinta de onshoring, cumva de inteles. De ce? Pentru ca 2024 a fost un an foarte complicat la nivel de finantare bancara”, afirma Valentin Voinescu, Partner in cadrul practicii de banking & finance la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), una dintre cele mai mari si mai vechi firme locale de pe piata avocaturii de afaceri.

“Si atunci este normal sa vezi foarte multa prudenta in piete. Asta am simtit tot anul si de unde aveam bani proaspeti in 70 – 80% din activitate, acum avem cam 50% – 50% <<fresh money>> si reiteratii (tranzactii de finantare care se repeta, n.r.), tichete bune, unde mai pui si partea de <<turnaround>>, insa nu <<distressed>>, restructurari sau insolventa”, nuanteaza avocatul NNDKP, care se asteapta ca in 2025 sa continue trendul din acest an in ceea ce priveste tranzactiile noi de finantare.

 

Piete de capital

“Cred ca in momentul asta avem si o discrepanta destul de mare intre oferta si cerere in sensul ca cererea este mult mai mare decat oferta disponibila pe piata de capital. Daca ne uitam un pic in piata, vorbim de cateva zeci bune de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au produse, au produse foarte putine sau au aceleasi produse vechi de ani de zile. Este o oferta din ce in ce mai activa ceea ce ne forteaza sa ne ducem mult si in exterior. Noi nu putem sa plasam in momentul de fata toti banii pe care ii gestionam doar in Romania, atat pentru ca nu avem suficiente nume, cat si din perspectiva lichiditatii. Iar lucrul asta din pacate cred ca se va exacerba.”, a declarat Mihai Purcarea, CEO al BRD Asset Management, cel mai mare jucator din sectorul de asset management – una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali (buy side).

“Personal, ma astept ca din zona financiara, industria de asset management sa aiba cea mai buna dinamica in urmatorii 10 ani. Daca ne uitam la activele raportate la PIB, Romania este undeva pe la 2%, cand ne uitam in Ungaria vorbim de 18%, daca ne uitam in Austria vorbim de 50%, nu mai vorbesc de Franta, Germania. Adica decalajul intre noi si celelalte tari este extrem de mare. Oarecum si normal, dar aici sunt si studii publicate de BCE, declicul se face la un PIB per capita de 13.000 – 15.000 USD, adica pe unde suntem noi. Este momentul in care la nivel general intr-o populatie, economiile disponibile incep sa fie mult mai mari decat nevoile de cheltuiala si atunci se acumuleaza capital si acel capital se investeste. Noi suntem la momentul respectiv si cel mai probabil banii care se acumuleaza se vor duce destul de mult si catre zona aceasta”, sustine Mihai Purcarea de la BRD Asset Management.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca vor aparea pe termen scurt noi emisiuni de obligatiuni pe piata de capital, respectiv daca vor aparea noi emitenti corporativi non-bancari de obligatiuni in perioada imediat urmatoare, Radu Hanga, presedintele Bursei de Valori Bucuresti a spus: “Raspunsul este da la ambele intrebari”.

“De obicei sunt doua timing-uri pe care trebuie sa le corelezi. Timingul tau intern inseamna cand ar fi optim sa emiti pentru ca sunt emisiuni care se fac cu randamente mai mari, deci sunt scumpe. In principiu, ar trebui sa le faci cand ai nevoie de ele, dar nici sa fii chiar pe muchie. Timing-ul extern inseamna care este apetitul pietelor la momentul respectiv. De exemplu in 2022 apetitul pietelor era aproape zero. Anul acesta a fost un apetit aproape maxim din ce am vazut eu in ultimii 10 ani, poate 20 de ani. A fost un apetit foarte bun pentru pietele de obligatiuni”, a punctat Ionut Lianu, Ofiter – Sef Management active si pasive al CEC Bank, banca in portofoliul statului roman ce a avut recent o emisiune de obligatiuni de 300 mil. Euro pe pietele internationale de capital.

“Deci, procesul este, in mod normal, sa ne pregatim si sa avem in vedere cateva ferestre pornind de la timingul nostru intern. Sunt cateva lucruri care trebuie sa se intample – un review de rezultate financiare, sunt cativa pasi pe care trebuie sa fii gata sa ii faci ca sa poti sa emiti. In momentul in care esti gata, iti pui problema cum sunt pietele, sunt ok sau nu sunt ok ca sa iesi. Sunt anumite perioade care in principiu sunt de evitat cum ar fi decembrie. Sunt anumite perioada traditional mai bune cel putin pentru pietele de obligatiuni, de exemplu ianuarie cand toata lumea isi face portofoliile pentru anul urmator”, a precizat Ionut Lianu de la CEC Bank.

 

Private Equity & Venture Capital

 “Anul 2024 a fost indiscutabil cel mai bun an dintotdeauna din Romania in ceea ce priveste disponibilitatea de capital pentru zona de startupuri din CEE pentru ca vorbim déjà de mai multe fonduri EGV 2, Gapminder 2, si noi cu fondul 2 al Catalyst Romania suntem in perioada de investitii initiale. Cand punem impreuna aceste commitment-uri (angajamente de capital) vorbim de cateva sute de milioane de euro disponibile in momentul de fata pentru zona de VC. Nu inseamna ca acesti bani au fost si investiti care e o problema ce se discuta in mediu PE & VC din intreaga Europa ca suntem la un maxim al disponibilitatilor de capital, al commitment-urilor  pe PE si VC, dar aparent inca la un minim din perspectiva disbursement-ului, alocarii si punerii acelor fonduri in pietele europene. Si e si cazul Romaniei”, a subliniat Marius Ghenea, Managing Partner al Catalyst Romania, managerul a doua fonduri locale de VC.

“Vrem sa ne specializam pe zona de cybersecurity, unde Romania este extraordinar de bine plasata la nivel de CEE si chiar la nivel de Europa. (…) Apoi a doua zona care ne pasioneaza in mod particular este zona de DevTools. Avem foarte multi programatori ceea ce nu e tipic doar pentru Romania, dar orice solutie gasesti azi pentru a usura viata unui programator este valabila oriunde in lume si atunci mergem pe tehnologii deeptech uneori cu mult inaintea timpului”, a punctat Florin Visa, Partner la Early Game Ventures, manager local de capital de risc care administreaza incepand din acest an doua fonduri de venture capital.

“A treia directie pe care ne concentram este cea de edutech pentru ca este insuficient abordata si in multe cazuri foarte greu de monetizat”, a adaugat Florin Visa pe tema verticalelor de business asupra carora este concentrata strategia de investitii a noului fond operational EGV 2.

“Moda noua in industria de private equity este de a se vorbi mai mult despre DPI (distribution to paid in capital to investors), istoric se vorbea foarte mult despre IRR (internal rate of return, rata interna de rentabilitate). De fapt, au fost cei de la Bain Consulting care au venit cu acest <<catch phrase>> “DPI is the new IRR” pentru ca, de multe ori, IRR pana cand ai un fully aligned exit (un exit aliniat pe partea de vanzare) este o simulare in Excel, pe care incercam sa o facem diligent”, a punctat Andrei Gemeneanu, Managing Partner la Morphosis Capital, managerul local a doua fonduri de private equity.

“Sunt mai multe fonduri de private equity in piata, dar fondurile astea au dimensiuni diferite si abordari diferite si nu neaparat ne intalnim cu unii si cu altii. Mai degraba o sa fie loc pe fiecare segment de investitie si la tranzactii de 7 – 8 mil. Euro si la tranzactii de 15 mil. Euro. Peste 20 mil. Euro nu vor fi foarte multe tranzactii in perioada urmatoare si probabil o sa vedem si parteneriate, fonduri care merg in consortiu care cumpara investesc in companii care pe vremuri erau cumparate de fondurile poloneze, europene, fondurile regionale”, a nuantat Dan Farcasanu, Partner la Mozaik Investments, care din acest an are un nou fond operational.

“Integrarea dupa un M&A este foarte importanta. Nu stiu care este procentul 60%, 70%,  80% din M&A nu livreaza sinergiile si se dovedesc ca nu au fost value adding decisions (decizii cu valoare adaugata) (…) Ne-a luat destul de mult timp sa integram, sa fim concentrati pe portofoliu si pe exit. Nu a fost un an bun din punct de vedere al investitiilor noi pentru ca nu am facut niciuna. Nici pipeline-ul nu arata extraordinar, dar, probabil, este din cauza performantei noastre pentru ca altii au facut investitii in piata, deci nu a fost un an rau pentru investitii”, este de parere Cornel Marian, Managing Partner la Oresa, un family office controlat de catre o familie antreprenoriala suedeza.

 

Investitori strategici

“Cred ca grupul a depasit 2 mld. Euro investite in Romania, dar ce este foarte important este ca din acest moment analizele se fac la nivel de regiune. Deci proiectele concureaza – ca e un proiect din Croatia, Italia, Grecia, Bulgaria sau Romania el ajunge pe masa aceleiasi echipe de strategie, este supus aceleiasi analize si in final se decide o lista de prioritati. Cum spuneam 6300 MW in pregatire si acum toate proiectele sunt in concurenta, 10 mld. euro care vor fi investite in regiune, deci depinde numai de calitatea proiectelor, de evolutia mediului investitional din Romania, de rezultatele analizelor de la proiect la proiect pentru a vedea in final cat s-a investit aici sau in alta parte”, a subliniat Alexandru Binig, Strategy Principal la nivelul grupului elen de energie Public Power Corporation (PPC).

“Asteptam niste clarificari, dar in acelasi timp pipeline-ul grupului evolueaza. Lista de prioritati este in permanenta reactualizata, dar exista un pipeline foarte serios mostenit din anii anteriori, la care se adauga acum si proiecte propuse de dezvoltatori si care participa impreuna la o selectie naturala. Dar efortul investitional va continua, ma astept ca in mare masura banii sa vina de la grup – equity group (capitalul grupului – n.r.) plus credit catre grup sau bonduri emise de grup. Grupul face un efort fundamental pentru a-si creste acceptanta pe pietele de green financing prin reducerea intensa a amprentei de carbon. Se pare ca grupul a devenit eligibil pentru finantare din partea Fondului Suveran al Norvegiei si se deschid alte cai pe care Enel le accesase in trecut, dar acum si PPC incepe sa joace in aceeasi liga”, a precizat Alexandru Binig de la PPC Group.

 

Companii antreprenoriale

“Strategia noastra este sa mergem spre noi geografii, mergem spre DACH – Germania, Austria, Elvetia, ne uitam la Spania, Portugalia. La SUA ne uitam destul de mult, mergem si catre Turcia sa analizam oportunitati. Cautam si noi activ target-uri intern (…) si in ultima vreme am activat si cateva mandate <<buy side>> (de achizitie) ceea ce e un lucru mai nou pentru noi. Pana acum target-urile au venit din inertie”, a punctat Andrei Racu, Head of M&A la compania antreprenoriala AROBS, listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Acesta a mentionat ca pana acum achizitiile au fost finantate din cash-ul AROBS, iar ulterior unele dintre ele au fost refinantate din finantari contractate la nivelul grupului.

“Sunt si cateva verticale noi pe care mergem – cybersecurity, vedem foarte mult potential acolo, in continuare avem un focus pe embedded software indiferent de industrii, cred ca exista un potential mai mare pe medical, sectorul aerospatial, feroviar. Industria automotive din Europa nu este in cea mai grozava forma si sunt turbulente, insa speram sa se stabilizeze incepand cu 2025 cel putin un plafon si apoi sa mearga in sus. Ne mai uitam si la zona de AI plus data science (stiinta datelor)”, a spus Andrei Racu de la AROBS.

“Se intelege ca exista cateva rute pentru antreprenori – ori ai tu un plan de crestere a companiei cum sa cresti odata cu piata sau chiar mai abitir decat ea sau vine randul multor industrii sa se consolideze si in diferite industrii s-au creat diferite pool-uri de consolidare, iar antreprenorii mai mici din zona de IMM unde sunt prezenta, inteleg ca asta va schimba raporturile de putere sau cei care arata bine si au aparut pe radarul diverselor selectii au inceput sa le bata la usa diferite propuneri si sunt constienti ca trebuie sa aleaga una dintre aceste rute”, a spus Andreea Pipernea, Managing Partner APlus Advisory.

Intrebata daca antreprenorii se gandesc si la achizitii, nu doar la exituri sau a ramane in propriile companii, fostul CEO al NN Pensii care lucreaza de cativa ani cu antreprenorii, a raspuns: “N-as spune ca se intampla foarte mult. Am lucrat in ultimele 12 – 14 luni cred ca 10 mandate, unele finalizate, altele in derulare. Doar doua au fost de <<buy side>> (achizitie – n.r.), restul au fost vanzari – companii mai <<established>> (mature) sau chiar startup-uri care au ajuns sa se vanda unor parteneri strategici cu care au crescut impreuna. Dar la zona de consolidare, niste antreprenori curajosi care sa bage banii in conditiile actuale si sa creasca, sa cumpere competitori mai mici la mine au fost cam 20% din cazuri anul acesta, eu asta am experimentat”.

 

Real Estate

“La primele 9 luni aveam tranzactionate undeva la 670 mil. Euro, ceea ce este clar un reviriment fata de 2023 care a fost destul de slab pentru piata. Noi estimam ca exista posibilitatea sa inchidem anul la 850 mil. Euro, in conditiile in care media pe termen lung pe piata de investiti din Romania este 1 mld. Euro”, estimeaza Mihai Patrulescu, Head of Investments in cadrul firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

“Industrialul a luat aproape jumatate din volumul de investitii de anul acesta, iar retailul si office-ul circa 25% fiecare. Au fost si tranzactii in zona hoteliera, dar mai mici”, este de parere Robert Miklo, Director of Investment Services la firma de consultanta imobiliara Colliers Romania.

“In real estate ne uitam la fractiuni de puncte procentuale cand ne uitam la yield-uri (randamente). La noi 25 – 50 puncte procentuale la yield inseamna mult, dar cand faci un pas in spate si te uiti la poza mare la ultimii 10 ani, yield-urile prime office yield pe care il luam ca si <<benchmark>> (referinta) s-a miscat intre 6,75 si 7,75, ceea ce este o diferenta semnificativa”,a subliniat Robert Miklo de la Colliers.

“Din punct de vedere al finantarii tranzactiilor real estate prin credit bancar, acolo lucrurile s-au stabilizat, avem mai multa predictibilitate decat in anii precedenti. Putem sa stim ca LTV (Loan to value) standard este 55% si in functie de asta sa construim parametrii. A existat deschidere pentru finantarea bancilor, singura zona in care a fost o schimbare de pozitionare a fost o preferinta pentru proiectele care déjà genereaza un venit versus proiectele care sunt pe zona de dezvoltare. Ceea ce a fost o surpriza foarte placuta a fost cand am intrat in 2024 ne asteptam ca pietele pentru bonduri sa fie mai mult sau mai putin inchise si chiar ne asteptam sa fie niste probleme pe partea de refinantare (..) Am vazut refinantari la Globalworth, NEPI, CTP si atunci s-a transmis mesajul ca bondurile raman o optiune pentru piata pentru jucatorii mari”, sustine Mihai Patrulescu de la CBRE.

 

NPL & Debt management

“In 2022, valoarea nominala vanduta de portofolii a fost de aproximativ 4 mld. RON, in 2023 circa 9,7 – 10 mld RON, iar anul acesta undeva la 2 mld. RON”, estimeaza Cosmina Marinescu, CEO al KRUK Romania. Ea a adaugat ca se observa o tipologie a portofoliilor, in care banking-ul inregistreaza valori mari, iar IFN-urile valori mici, iar piata de profil este granulara.

“Cred ca 2025 o sa fie la nivelul anului acesta, cand au vandut cateva banci, nu foarte multe.  Cred ca va ramane acelasi nivel crescut pe partea de IFN-uri, bankingul inca mic tocmai datorita limitarii fiscale. Pentru ca a intervenit o alta schimbare legislativa apropo de scaderea dobanzilor IFN-urilor in ultima lege aparuta, asta poate sa aduca tipuri de portofolii avand in vedere chiar iesirea din piata a anumitor IFN-uri (…) Sa nu uitam ca in acest an au fost puse in vanzare chiar si portofolii de credite performante. S-ar putea sa apara si produse noi, tipuri noi de portofolii cum nu au mai fost pana acum pe piata”, este de parere Cosmina Marinescu de la KRUK Romania.

„Am achizitionat recent un portofoliu in Republica Moldova, am avut un pic de curaj. Nu stiam daca ajung eu inainte sau Putin. Nu este un portofoliu mare. Ca volum este cam la 10 mil. Euro. Eu mai uit la 10 – 30 mil. Euro ca expunere. Este o piata interesanta, din fericire o cunosc, multi nu se risca, eu m-am riscat sa vedem ce iese.Sunt pe cont propriu. Am servisare acolo”, a declarat Florin Sandor, Founding Partner la Sancons Capital & Investment, care a adaugat ca a investit pe cont propriu fara alti parteneri.

“Si piata NPL din Bulgaria este interesanta, si Albania are o rata undeva la 6%, noi suntem undeva la 2,5%. Romania a scazut de la 3,5% in 2021 la 2,5% cand toti ne asteptam ca vine criza pandemia si o sa creasca, ceea ce nu s-a intamplat din fericire”, a mai spus Florin Sandor de la Sancons Capital & Investment.

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

 

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari 

 

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

 

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

 

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

 

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

 

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

 

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

 

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

 

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

 

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

 

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

 

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

 

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

 

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

 

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

 

MDS 2024 vizual final main

Lideri de afaceri, finantatori, investitori si consultanti in tranzactii din Europa Centrala si de Est vor dezbate pe 5 decembrie la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 ultimele tendinte din M&A, finantari, piete de capital, real estate si NPL

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, a saptea editie anuala a evenimentului dedicat comunitatii jucatorilor din marile tranzactii corporative  – fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital, real estate si NPL.

Lideri de afaceri, finantatori, investitori si consultanti sunt invitati sa participe la un eveniment in format offline pentru a dezbate cele mai importante tendinte si tranzactii majore din Romania și din pietele Europei Centrale si de Est.

Evenimentul are ca tema 10 years of M&A, financing and capital market deals. prin care marcheaza 10 ani de la lansarea jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO, prima platforma de continut cu stiri, analize, opinii, evenimente si proiecte dedicata exclusiv tranzactiilor M&A, finantarilor corporative, tranzactiilor de pe pietele de capital de tip IPO sau emisiuni de obligatiuni, tranzactii in Real Estate, tranzactii NPL, precum si jucatorilor de profil implicati in astfel de tranzactii in Romania si in pietele Europei Centrale si de Est.

KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP sunt Parteneri de eveniment.

DatasiteAxFinaKapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital sunt Supporting Partners ai acestui eveniment.

 

  • Perioada 2014 – 2024 a insemnat un val de tranzactii locale de anvergura marcat de cele mai mari IPO-uri realizate pe bursa de la Bucuresti odata cu listarea pachetului de circa 20% din Hidroelectrica, companie aflata in portofoliul statului roman, tranzactie de 1,9 mld. Euro realizata de catre Fondul Proprietatea, dar si alte IPO-uri mari precum cel al Electrica (2014), in valoare de 444 mil. Euro, respectiv cele mai mari IPO-uri ale unor companii private precum Digi sau Premier Energy, dupa un val de afaceri private devenite companii publice pornit de IPO-ul Medlife in 2016, realizat prin exitul integral al fondului de private equity Value4Capital, respectiv exitul partial al IFC.
  • De asemenea, piata de capital din Romania a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari emisiuni de obligatiuni ale unor entitati locale, mai ales banci. In plus din 2021, Raiffeisen Bank Romania si BCR, subsidiara a Erste Bank, au fost pionierii locali care au format o piata de obligatiuni verzi, cu sprijinul unor investitori – ancora precum IFC si EBRD. Iar aici emisiunile de titluri de sustenabilitate au ajuns la tichete de pana la 700 mil. Euro in cazul BCR si al Banca Transilvania.
  • Pe piata finantarilor corporative, imprumuturile bilaterale au ajuns la valori – record cu imprumutul “verde” de 1,2 mld. RON contractat in 2021 de catre producatorul de electricitate Hidroelectrica de la BRD Societe Generale.
  • Pe piata bancara, perioada 2014 – 2024 a marcat avansul Banca Transilvania catre pozitia de cea mai mare banca locala dupa active, in urma unei serii de achizitii – Volksbank Romania, Bancpost, Idea Bank, OTP Bank Romania – care a condus la o consolidare si mai puternica a pietei de profil.
  • Piata de private equity si de venture capital a marcat in anii 2018 – 2019 – sau chiar mai devreme odata cu lansarea Catalyst Romania – aparitia primelor fonduri de profil romanesti de catre jucatori precum Morphosis Capital, Black Sea Fund, in private equity, respectiv Gapminder sau Early Game Ventures in zona de venture capital, unii dintre acestia precum Sarmis Capital, Catalyst, Morphosis Capital, Gapminder si Early Game Ventures ajungand sa stranga fonduri de investitii care acum cauta sa capete si o expunere internationala.
  • Pe piata de real estate, ultimii 10 ani au marcat detasarea unor lideri de sector in Romania si in regiune prin campanii M&A si proiecte de crestere organica, alimentate de imprumuturi bancare sindicalizate, emisiuni de obligatiuni si finantari majore de la institutii financiare internationale pentru jucatori de talia Globalworth pe piata spatiilor de birouri, NEPI in sectorul centrelor comerciale, respectiv CTP si WDP pe piata spatiilor logistice si industriale.
  • Piata NPL (credite bancare neperformante) a marcat cele mai mari tranzactii pe piata de profil din Romania, unde s-au remarcat ca principali cumparatori de portofolii Kruk (Polonia) si APS (Cehia), in rol de vanzatori fiind mari banci din Romania sau banci elene in cadrul proceselor lor de exit de pe piata.
  • Perioada 2014 – 2024 a fost, de asemenea, marcata de exiturile din Romania ale unor giganti internationali precum Eni, Enel (Italia), ExxonMobil (SUA), Royal Bank of Scotland (RBS) din Marea Britanie sau SAB Miller -parte a conglomeratului global AB InBev.

 

Pana acum, si-au confirmat participarea urmatorii speakeri:

 

Radu Hanga, Presedinte BURSA DE VALORI BUCURESTI

William Watson, Managing Partner VALUE 4 CAPITAL

Alexandru Binig, Strategy Principal PPC Group

Ciprian Dascalu, Economist – sef BCR

Andrei Gemeneanu, Managing Partner MORPHOSIS CAPITAL

Cornel Marian, Managing Partner ORESA

Marius Ghenea, Managing Partner CATALYST Romania

Cosmina Marinescu, CEO KRUK Romania

Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader FORVIS MAZARS Romania

Mihai Purcarea, CEO BRD Asset Management

Florin Sandor, Founding Partner Sancons Capital & Investment

Daniela Secara, CEO BT CAPITAL PARTNERS

Ionut Lianu, Ofiter Sef Management Active si Pasive CEC BANK

Carmen Sebe, President Board of Directors SEEDBLINK

Dan Farcasanu, Partner MOZAIK INVESTMENTS

Adrian Mihalcea, Director Deal Advisory FORVIS MAZARS Romania (co-moderator panel)

Tudor Grecu, Head Advisory KPMG Romania

Florin Visa, Partner EARLY GAMES VENTURES

Valentin Voinescu, Partner Banking and Finance NNDKP

Andreea Pipernea, Managing Partner APlus Advisory

Oana Mogoi, Head Energy & Public Sector ING Bank Romania

Mihai Patrulescu, Head of Investments CBRE Romania

Robert Miklo, Director of Investment Services Colliers Romania

Andrei Racu, Head of M&A AROBS

 

Principalele topicuri de dezbatere sunt:

  • Cum a evoluat piata de M&A in ultimii 10 ani
  • Ce tendinte s-au inregistrat pe piata finantarilor corporative
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor in mediul actual
  • In ce fel s-a schimbat peisajul de private equity si de venture capital
  • Ce tranzactii IPO si emisiuni de obligatiuni poate genera piata de capital din Romania
  • Ce indica principalii indicatori din tranzactiile in real estate
  • Cum arata planurile si randamentele pe radarul investitorilor
  • Ce perspective si asteptari tranzactionale au antreprenorii si investitorii

 

AGENDA evenimentului este urmatoarea:

 

09.00 – 09.50 Inregistrare si networking
09.50 – 10.00 Cuvant de deschidere din partea lui Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO
10.00 – 10.45 Panel Trenduri
10.45 – 11.30 Panel Fuziuni si Achizitii (M&A)
11.30 – 12.15 Panel Finantare

12.15 – 12.45 Pauza de cafea

12.45 – 13.30 Panel Piete de capital
13.30 – 14.15 Panel Private Equity & Venture Capital

14.15 – 15.15 Lunch & networking

15.15 – 15.45 Panel Real Estate
15.45 – 16.15 Panel NPL & Debt management
16.15 – 17.00 Panel Cumparator vs Vanzator

17.00 Concluzii 

 

 

Locatie: Ramada North, salile Crystal 1 & 2

 

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 500 RON. Detalii la office@mirsanu.ro

 

 

Despre MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte proiecte de continut dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.
Credit foto: MIRSANU.RO.

Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul Dentons: Vedem presiune pe actorii din mediul bancar pentru a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG. Creditele se acorda pe 3 pana la 7 ani ceea ce inseamna ca in urmatorii ani ar trebui sa vedem deja finantari care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030

„Cumva creditul fiind un tip de finantare alternativ la bonduri, noi, in ultimii doi ani, aproape mereu am avut cel putin un proiect activ, respectiv un proiect – doua in pipeline care sa includa componenta de finantare sustenabila. Cel mai mare astfel de credit in acest an a fost finantarea oferita de Erste si Raiffeisen catre NEPI de 200 mil. Euro”, a declarat Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei de avocatura Dentons, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„As face o delimitare conceptuala vizavi de lucruri pe care le-am auzit legat despre ce inseamna un credit verde si mi se pare foarte util si faptul ca, in ultimii doi ani, am vazut o imbunatatire a vocabularului, a retetei si a intelegerii mecanismelor prin care putem sa ne referim la o finantare ca fiind verde. Pentru ca putem sa vorbim de finantari verzi in sensul in care tu finantezi un proiect clar verde – un proiect de energie regenerabila ori un proiect de reciclare. Sau putem sa ne referim la o finantare verde adresata unui sector diferit, care nu presupune energie regenerabila sau reciclare, dar care este adresat unei companii, cum este NEPI de exemplu, care are angajamente de a oferi raportari, de indici de performanta privind reducerea consumului energiei electrice sau privind reducerea emisiilor de carbon. Si atunci, este un mesaj important de transmis in piata, pe care noi il vedem din ce in ce mai mult, ca exista finantari care pot fi acordate sectorului auto sau altor sectoare care sa aiba o componenta verde in sensul in care compania respectiva se supune unor raportari in zona de mediu”, a spus Stefi Ionescu.

Potrivit acesteia, in ceea ce priveste diferenta intre ESG ca fiind marketing si ESG ca fiind  substanta care presupune o imbunatatire a situatiei, pe zona de E (Environment, mediu – n.r.) este mult mai clar si pentru banci si pentru companii modul in care asta se poate traduce in bani.

„Apropo de raportul CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.), BNR a atras atentia ca pana la 50% din portofoliile bancilor sunt expuse unor sectoare ca afectate de schimbarile climatice. Acum cativa ani stiu ca 3% din portofolii erau considerate verzi, am auzit azi procentul de 10%, insa, adresandu-ne cumva CEE noi fiind si avocati de drept englez,  vedem tranzactiile acestea cross-border in regiune. Vedem angajamente ale bancilor de Net Zero pana in 2050. Asta inseamna ca deja in 2030 portofoliile bancilor trebuie sa arate diferit. Creditele se acorda pe 3 – 5 – 7 ani, iar asta inseamna ca in urmatorii ani trebuie sa vedem deja credite care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030 si observam ca bancile isi dezvolta criterii de rating intern pentru a putea sa faca aceste evaluari. Vedem presiune pe actorii si din mediul bancar pentru a obtine si a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG”, a punctat avocatul Dentons.

„Vedem un trend si in Romania de la a spune ca o finantare este ESG pentru ca exista un rating de ESG sau a spune ca o finantare este ESG pentru ca exista indicatori clari de performanta la care compania se poate supune, le poate indeplini si asta confera un caracter verde al tranzactiei respective. Si vedem si din partea companiilor un avantaj concret pe langa faptul ca pot sa isi imbunatateasca afacerea printr-un mod de business sustenabil, dar vedem si cum structurile de finantari verzi pot sa ofere o marja mai avantajoasa in masura in care sunt indeplinite aceste criterii ESG”, a adaugat Stefi Ionescu.

„Vedem, de asemenea incentive-uri (stimulente – n.r.) in toti actorii din piata pentru aceste finantari. Vedem cum se creeaza opusul unui cerc vicios, cumva un cerc sanatos in care toata lumea are dorinta sa mearga in aceasta directie. Exista reglementari din partea UE si directiva de combatere a greenwashing care o sa intre in vigoare, dar noi vedem actorii mai activi decat sectorul de reglementare momentan. Iar asta este un lucru bun pentru ca e mai bine sa dobandesti know – how pentru a informa zona de reglementare cu privire la ce poti sa faci si ce este sustenabil”, a mai spus avocatul Dentons.

„Nu stiu daca energie verde inseamna energie regenerabila, iar sustenabil inseamna altceva. Insa, ideea este ca, indiferent de sectorul in care operezi, noi avand acest orizont de timp de 5 – 10 – 20 de ani, fiecare pas inainte poate sa fie rewarded (recompensat – n.r.). Adica ok, daca esti intr-un sector poluator, poate iti propui niste indicatori de performanta care sunt evaluati, la care te supui unor evaluatori din partea unor companii specializate si pe care ii indeplinesti si poti astfel construi o structura de finantare pe care s-o reflecti in documentatie, in indicatorii pe care i-ai indeplinit si obtii o marja mai buna de exemplu. Si asta ilustreaza cum sectorul financiar poate sa contribuie producandu-si siesi un avantaj, stimuland imbunatatirea si eficientizarea din zona de impact de mediu a imprumutatilor. Si poti sa spui ca sunt finantari verzi pentru ca au aceasta componenta care imobilizeaza compania si sectorul de afaceri sa-si imbunatateasca impactul asupra mediului”, a adaugat Stefi Ionescu.

„Dinspre piata, indraznesc sa spun ca outlook-ul (perspectiva – n.r.) este pozitiv. Daca ne uitam la masura in care tranzactiile la care lucram au componenta de ESG, vedem din ce in ce mai mult ca tranzactiile la care lucram au o componenta de ESG. Aceasta componenta poate sa fie mai profunda, mai de substanta, apropo de ce ziceam ca in unele cazuri poate sa aiba impact asupra dobanzii si asupra marginilor in functie de targeturile pe care si le seteaza compania. Si aici, vorbim in special de imprumutatii mai ambitiosi, care isi seteaza astfel de targeturi si care au mecanisme de a masura aceste targeturi in care si bancile sa aiba incredere. Si vedem, de asemenea, si tranzactii care au componente ESG, au cerinte de raportare pe zona asta, dar care sunt un pic mai soft – adica sa existe un raport, si in functie de continutul lui putem sa numim aceasta finantare in piata ca fiind verde sau nu”, afirma aceasta.

„Piata inca testeaza aceste lucruri, dar cred ca e normal si e bine ca se intampla asa pentru ca toata lumea vede ca, intr-un outlook de 5 – 10 ani, va fi din ce in ce mai obisnuit sa existe componente de ESG in zona de creditare. Asa cum in cazurile EBRD sau IFC deja se intampla de multi ani ca au in structurile de finantare aceste componente, probabil, ca peste 5 ani de acum incolo si in zona de finantari din partea bancilor va fi din ce in ce mai obisnuita ca o clauza recurenta raportarea informatiilor despre ESG, si chiar si influenta asupra dobanzii”, a mai spus Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei de avocatura Dentons, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: „Fie ca ne place sau nu, nu mai este intrebarea: viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”. Romania are nevoie de fonduri publice si private de 350 mld. USD pana in 2050 pentru decarbonare, din care 300 mld. pentru infrastructura. Circa 1.000 de companii locale vor avea din 2025 standarde obligatorii de raportare in sustenabilitate. De ce greenwashing-ul este furt si cum poate fi combatut. Ce impact are ESG in finantarea bancara, piete de capital, industrie, energie, transport & logistica, private equity si sectorul consumer

Fiecare sector economic in acest moment se indreapta intr-un mod sau altul in directia decarbonarii, un proces care necesita o finantare uriasa si solutii de acoperire a acesteia intr-un mix de fonduri publice alocate cu bani din mediul privat, insa cu termene de implementare din ce in ce mai apropiate, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat lideri de afaceri, institutii financiare internationale, bancheri, investitori, antreprenori, consultanti si reprezentanti ai unor asociatii din mai multe sectoare economice.

„Multe provocari macroeconomice si geopolitice pe care le infruntam imping piata si, fie ca ne place sau nu, nu mai este acum intrebarea: Viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”, a punctat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul evenimentului. Intrebarea este cum sa fim siguri ca orice actiune din sectorul corporatist (companii – n.r.) sau a unui investitor va fi relevanta, adauga ea. „Cum putem sa ne asiguram ca ii stimulam pe cei care iau deciziile cu privire la programele lor de investitii sa se uite la componente verzi si sustenabile si ce pot face institutii ca EBRD pentru a ajuta dezvoltarea pietei?”, subliniaza Victoria Zinchuk, care conduce de la 1 septembrie 2023 biroul EBRD din Romania.

Potrivit acesteia, EBRD are ca tinta ca pana in 2025 minim 50% din toate investitiile pe care institutia financiara internationala le face in tarile in care opereaza sa fie investitii verzi, in contextul in care EBRD aloca un volum de investitii de 12 – 13 mld. Euro pe an.

Nevoile de dezvoltare si, implicit, de finantare ale Romaniei sunt foarte mari in acest moment in atingerea tintelor climatice.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la Net Zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si, din calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale, se estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru International Finance Corporation (IFC), un alt finantator si catalizator financiar major pentru economia locala.

„De asta, noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, explica acesta.

Reglementarile care vizeaza companiile pentru alinierea la atingerea tintelor climatice pe termen lung vin deja cu termene scurte de implementare.

„Avem multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta”, sustine Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova.

„Am vorbit de reglementari. Din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte. El adauga ca in acest moment se vad alocari corespunzatoare de atentie si resurse in acest domeniu cu predilectie in doua mari sectoare – energie si industria bancara.

Implementarea politicilor ESG de catre companii va insemna o schimbare si o adaptare la nivelul modelelor de afaceri.

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie, care vor intra in efectivitate. O parte au intrat, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri. Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile, daca nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens.”, a punctat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank si director executiv al ROPEA.

Fenomenul de greenwashing, care a aparut odata cu procesele de aliniere la atingerea tintelor climatice, poate fi combatut prin masuri de control ale autoritatilor.

„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, a punctat Marian Nastase, Presedintele Alro Slatina, producator de aluminiu de talie regionala.

„Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa exista un mecanism de verificare. In celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore. Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi pentru ca unii fac, iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, afirma reprezentantul Alro.
TOPICURI

 

  • Impactul ESG in energie & utilitati
  • Impactul ESG in industrie
  • Impactul ESG in transport & logistica
  • Impactul ESG in finantarea pe bursa
  • Impactul ESG in finantarea bancara
  • Impactul ESG in sectorul fondurilor de investitii (private equity)
  • Impactul ESG in finantarea prin intermediul institutiilor financiare internationale (IFI)
  • Impactul ESG in Consumer industries

 

 

Energie & Utilitati.

„Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte.

Nevoia de investitii in sectorul de energie si utilitati pentru atingerea tintelor climatice este critica in zona de infrastructura.

„Strict pe infrastructura, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea). Am vorbit foarte mult de structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei. Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru, lumea este ingrijorata de necesarul de investitii n grid pentru ca poate sa fie o problema reala, daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru ca, fara acces la o infrastructura dezvoltata, nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania.”, subliniaza Dana Daraban, director executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

Pentru alinierea retelelor de distributie de energie la tintele privind tranzitia energetica pana in 2030 este nevoie de minim o triplare a investitiilor.

„Noi daca vrem si in infrastructura de energie, trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii. Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatori in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza, adica minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030, ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil”, afirma Dana Daraban de la ACUE.

Alocarea de fonduri publice va scadea presiunea pe consumatorul final.

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii si transport si distributie si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu doar in Romania, adica consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici nu doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati”, afirma Marian Nastase, Presedinte Alro.

In opinia sa, in Romania s-a creat o bula speculativa, care are efecte pe mai multe planuri.

„Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil asa numitele PPA-uri. Vedem un blocaj masiv in Romania. In realitate s-a creat o bula. Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, afirma presedintele Alro.

Acesta sustine ca un MW de energie fotovoltaica, care astazi costa in jurul a 600.000 Euro, este majorat in medie cu aproape 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul, astfel ca un MW instalat de energie fotovoltaica ajunge la circa 900.000 Euro.

„Este o inflatare, este o bula speculativa. Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei. Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, afirma Marian Nastase.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene. Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani. Jumatate din fondurile europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul”, acuza reprezentantul Alro Slatina, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

In ceea ce priveste prosumerii, presedintele Alro sustine ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie electrica.

 

 

Industrie.

Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Generation EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici.

„Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa ni-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de business, se inoveaza foarte mult si uitati-va ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre inafara Europei sau a SUA se intorc acasa. Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe fonduri in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Noi avem va dau cateva exemple. Cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici”, nuanteaza Alexandru Reff de la Deloitte.

„Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare. Deci e foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local”, adauga Alexandru Reff.

O alta problema in sector este lipsa certificatelor de origine a produselor.

„Noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun:  „Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde.” Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine.”, afirma presedintele Alro.

„Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei.”, sustine Marian Nastase.

 

 

Transport & Logistica.

Piata de logistica si spatii industriale catalizeaza acum o mare parte din impactul ESG la nivelul sectorului imobiliar.

„Acolo (in logistica – n.r) cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia. In office, zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Sectorul imobiliar mobilizeaza in prezent discutii privind credite verzi si obligatiuni verzi de circa 1 mld. Euro.

„Este greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza estimarilor cred ca vorbim de 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri.”, estimeaza Mihai Patrulescu de la CBRE.

In sectorul de transport si mobilitate, miza este si mai mare in ceea ce priveste impactul ESG.

„Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii”, puncteaza Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS).

In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul, care este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic.

„Linde ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceputului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi. Intr-adevar sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili a fi investiti in acest gen de proiecte. De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 pe importul in UE de produse poluante si e un mecanism al UE parte din pachetul climatic care vizeaza reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030 – n.r.) . Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, sustine Vlad Stoicescu de la ACS.

„Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor”, a spus reprezentantul ACS.

 

 

Finantare prin piete de capital.

Pe piata de capital, IPO-urile si emisiunile de obligatiuni sunt in acest moment marcate de contextul de piata, in care investitorii se uita la dobanzile ridicate si la climatul general influentat de mai multi factori.

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestie si de mental pana la urma pentru ca odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%,  daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat se vor debloca lucrurile poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”,  a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider al pietei locale de asset management.

Activele verzi au fost in acest an motorul unor tranzactii semnificative pe bursa de la Bucuresti, daca avem in vedere IPO-ul producatorului de energie verde Hidroelectrica si emisiunile cu obligatiuni derulate de catre banci.

„Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora. La acest succes a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens. In legatura cu programul, avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Si aici cum spuneam si la inceput, potentialul il vedem ca fiind unul mare”, a declarat Romulus Mircea, Head of Tresury Raiffeisen Bank Romania.

De cealalta parte, managerii de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali si cumparatori locali de titluri, raman ghidati de lichiditate oferita de astfel de instrumente.

„In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente. In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de green bonds sau sustainability link bonds de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate”, puncteaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

Ca perspectiva, sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti noi tranzactii de obligatiuni cu componenta sustenabila.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente sa le avem reglementate in viitorul apropiat. Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din  aceste finantari sa se intample prin piata de capital.”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. In plus, o sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

 

 

Finantare bancara.

Impactul ESG in sectorul bancar se simte in portofoliile bancilor, unde cererea de finantari sustenabile este in crestere.

Raiffeisen Bank Romania avea alocate pana la finele anului trecut 500 mil. Euro, din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi.

„Noi astazi avem un proces de originare unul din doua credite ipotecare pe care le originam sunt verzi, dar si in zona de project finance, corporate avem proiecte verzi, finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila. Ne asteptam in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici”, afirma Romulus Mircea de la Raiffeisen Bank Romania, una dintre bancile mari de pe piata locala.

„In Patria Bank, inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustenabilitate, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor din retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung.”, a declarat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank.

Finantarile bancare sustenabile sunt o ruta alternativa la emisiunile de obligatuni sustenabile pentru companiile care au nevoie de finantare.

„Cumva creditul fiind un tip de finantare alternativ la bonduri, noi, in ultimii 2 ani, aproape mereu am avut cel putin un proiect activ, respectiv un proiect – doua in pipeline care sa includa componenta de finantare sustenabila. Cel mai mare astfel de credit in acest an a fost finantarea oferita de Erste si Raiffeisen catre NEPI de 200 mil. Euro”, afirma Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei globale de avocatura Dentons.

Potrivit acesteia, CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) a atras atentia ca pana la 50% din portofoliile bancilor sunt expuse unor sectoare ca afectate de schimbarile climatice.

„Acum cativa ani stiu ca 3% din portofolii erau considerate verzi, am auzit azi procentul de 10%, insa, adresandu-ne cumva CEE noi fiind si avocati de drept englez,  vedem tranzactiile acestea cross-border in regiune. Vedem angajamente ale bancilor de Net Zero pana in 2050. Asta inseamna ca deja in 2030 portofoliile bancilor trebuie sa arate diferit. Creditele se acorda pe 3 – 5 – 7 ani, iar asta inseamna ca in urmatorii ani trebuie sa vedem deja credite care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030 si observam ca bancile isi dezvolta criterii de rating intern pentru a putea sa faca aceste evaluari. Vedem presiune pe actorii si din mediul bancar pentru a obtine si a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG”, a mai spus avocatul Dentons.

 

Private equity.

Fondurile de investiii urmaresc implementarea politicilor ESG in portofoliile de companii, avand in vedere ca vin bani in fondurile de private equity de la institutii cu focus pe ESG.

„As vrea sa aduc atentia la S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere guvernanta este foarte importanta pentru E si S, pentru ca sa ai KPI si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, semnaleaza Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator al managerului de private equity Morphosis Capital.

Daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, adauga Simona Gemeneanu.

Managerul de capital privat spune ca au fost stabiliti pasi pentru stabilirea KPI avand in vedere ca 3 companii din portofoliu au peste 250 de angajati si probabil vor urma sa indeplineasca si alte criterii, avand in vedere ca primul an de raportare pentru companiile nelistate este 2026 pentru situatiile anuale din 2025.

 

 

Finantare prin intermendiul institutiilor financiare internationale (IFI).

EBRD a investit pana acum peste 10 mld. Euro in economia Romaniei si dispunde de un portofoliu actual local de 2,5 mld. Euro.

„La acest moment, peste 70% din portofoliul nostru, precum si business-ul nou este verde. Portofoliul este echilbrat si cine se asteapta ca energia regenerabila sa aiba cea mai mare expunere, putem spune ca este cea mai dinamica, dar nu cea mai mare in portofoliu. Joaca un rol foarte important in constructia noastra de pipeline-ului in portofoliul nostru si cred ca intr-un an de acum incolo structura de portofoliu s-ar putea schimba cand vorbim despre cat cantareste energia, in mod particular ebergia regenerabila in  portofoliul nostru total”, a precizat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania al EBRD.

Portofoliul din Romania este impartit intre expuneri pe sectorul financiar, sectorul ICA – industrie, comert si agribusiness care acopera productie, sectorul de proprietati, centre logistice, productie alimentara si procesare, sectorul telecom, in timp ce infrastructura are o pondere semnificativa in portofoliu.

„Ne uitam sa investim mai mult din capitalul nostru in Romania pentru ca este o piata foarte dinamica unde vedem ca au loc multe investitii in diferite sectoare si ne-ar placea sa fim parte a acestei povesti de succes mai departe. Romania este a sasea piata EBRD din punct de vedere al marimii portofoliului dintre pietele in care opereaza institutia financiara.

EBRD este agnostic din punct de vedere sectorial si este interesata sa joace rol de investitor – ancora in tranzactii sau sa faca parte din imprumuturi mari sindicalizate adresate pietei locale, fie in rol de coordonare, fie de participant in sindicatul de banci.

„As spune daca intrebati daca focusul ar trebui sa fie credite sindicalizate sau tranzactii pe piata de capital as pune ca prioritatea este oricat de mult ne place sa avem un rol instrumental in tranzactii mari de sindicalizare ca suntem extrem de interesati sa scalam tranzactii pe piata de capital. Pentru noi, strategic sunt foarte importante tranzactiile de e piata de capital pentru ca mai degraba vor merge in spatiul de active verzi si sustenabile, iar dezvoltarea pietei de capital locale este ceva ce suntem foarte pregatiti sa sustinem si sa promovam in anii urmatori”, a subliniat Victoria Zinchuk din partea EBRD.

IFC, un alt investitor – ancora in piata de capital si in finantarea adresata sectorului privat din Romania, este de asemenea pregatit sa participe la viitoare tranzactii de finantare verde.

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi. In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem  peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani”, a spus Cristian Nacu de la IFC.

 

 

Consumer.

Retail.

„Exista o guvernanta a companiilor si o alta, sa zicem publica, a autoritatilor publice. Vedem decizii, hotarari, legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, afirma George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, adauga George Badescu din partea asociatiei care reprezinta marile retele de retail din Romania.

Industrie alimentara.

„Am incetinit un pic partea de panouri fotovoltaice. Am reusit insa sa ne innoim parcul auto printr-un parteneriat strategic cu cei de la Autonom. Si acum suntem in plin proces de discutare a ofertelor si speram concretizarea cat mai rapida pe partea aceasta de instalare a panourilor fotovoltaice in contextul in care vom adresa energie verde pentru ambele facilitati de productie. Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer la producatorul din industria alimentara Verdino Green Foods, companie fondata de catre antreprenorul Raul Ciurtin si in care a investit fondul de investitii BlackPeak Capital.

Servicii medicale private.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale de acest domeniu, mai degraba, reglementat legislativ. Noi in schimb la Medima ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara si anume mai degraba a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare.”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, companie aflata in portofoliul fondurilor de investitii Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food.”, a adaugat Vlad Ardeleanu de la Medima Health.

Fintech.

„In wealth management,impactul ESG este impartit in 2 categorii mari – zona de credit la care toata lumea crede ca nu are legatura cu wealth management-ul (…) si zona de asset management unde iti administrezi banii pentru ca ai un surplus si vrei sa faci ceva cu ei. In fiecare componenta lucrurile sunt cumva diferite”, a declarat Andrei Perianu, Cofondator si COO la platforma de servicii financiare Bankata.

„In zona de asset management, consumatorul final el nu intelege neaparat beneficiul unui fond ESG sau nu la magnitudinea pe care cei din zona de fonduri o imping catre consumatorul final, iar asta inseamna ca vorbim de ESG pana la randament (…) In zona cealalta, de credit, oamenii sunt foarte doritori sa faca mai multe, dar problema este ca orice e finantat acum este sub presiune. Si o casa verde, pe care toata lumea si-o doreste in Romania, e sub presiune pentru ca nu poti sa ti-o iei, dobanzile sunt mai mari ca acum doi ani”. spune Andrei Perianu de la Bankata, care adauga ca situatia este intalnita si la achizitiile de panouri fotovoltaice si masini electrice.

 

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

 

Stefi Ionescu Dentons main

Stefi Ionescu, Senior Associate Dentons, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Stefi Ionescu, Senior Associate Dentons, is one of the speakers of of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, an event organized by MIRSANU.RO transaction journal and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

Stefi is an English and Romanian qualified senior associate within the Dentons’ Banking and Finance group in Romania. She focuses on real estate financing, acquisition financing and corporate finance deals and other financing structures, syndicated and bilateral, secured and unsecured. She has over 12 years of experience advising on a broad range of high-profile financings and projects throughout the Central and South-East Europe region. She has advised on transactions in the real estate and construction sector, energy and utilities, as well as the agribusiness and FMCG sectors. In recent years Stefi has focused on green and sustainable finance.

She acts for lenders and borrowers and has been involved in advising international banks and financial institutions on a number of ground-breaking transactions in the region in recent years. She also regularly advises on regulatory matters in the banking and capital markets sector.

Recognized as a rising star lawyer in The International Financial Law Review’s law firm rankings for Romania, Stefi is praised by interviewees for the Chambers & Partners 2023, describing her as „knowledgeable and a good negotiator”, while another enthuses that she is „reasonable and pragmatic in negotiations”. In Legal 500, clients value her „excellent communicator with remarkable negotiation skills, very commercially aware and very good at explaining complex legal issues in terms that help the decision-making process”.

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The  agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Trasport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Financing

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania and Dentons. Hydration partner for this event is La Fantana.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Loredana Chitu main

Loredana Chitu, Dentons: Suntem consultanti pe 3 IPO-uri internationale mari, din care doua sunt pe hold datorita razboiului, iar al treilea este Hidroelectrica. Este cel mai mare IPO din istoria bursei de la Bucuresti si o sa ne duca pe un trend de crestere, diferit de cel european. Ce tipuri de IPO prefera investitorii

”Sentimentul de piata in Europa nu a fost unul propice si cred ca se mentine asa de cand a inceput razboiul (din Ucraina – n.r.). Dar am putea, in sfarsit, sa fim o exceptie pozitiva de la regula in sensul ca noi ca avocati am vazut pe partea noastra o efervescenta mai mare decat in alti ani. Poate este si un delay (intarziere – n.r.) la noi in sensul ca suntem acum adviseri (consultanti –  n.r.) pe 3 IPO-uri de tip 144 A, adica IPO-uri internationale cu valori foarte mari dintre care doua au fost puse pe hold in special din cauza razboiului, iar unul este Hidroelectrica. Dupa cum se stie, este informatie publica, daca se inchide si speram sa se intample asta, o sa reprezinta cel mai mare IPO din istoria Bursei de Valori Bucuresti dar si din CEE probabil anul acesta si o sa ne duca pe un trend in crestere, diferit de trendul european”, a declarat Loredana Chitu, Partner & Head of capital markets group Romania in cadrul firmei de avocatura globale Dentons, la MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, eveniment online organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

”Desi uitandu-ma un pic si la istoria recenta cu ce s-a intamplat cu ultimul IPO si, totodata in Europa, pietele au fost cam negre, eu ma mentin optimista si am si motive sa fac asta pentru ca ma uit la ce mandate avem si ma uit la ce urmeaza. Daca ele se intampla, cred ca piata noastra o sa arate foarte bine la finalul acestui an”, a adaugat Loredana Chitu.

Firma de avocatura Dentons este consultantul juridic selectat pentru a asista Hidroelectrica la IPO-ul de pe bursa de la Bucuresti, care urmeaza sa fie materializat prin vanzarea unui pachet de actiuni de catre Fondul Proprietatea, care are o detinere totala de 20% din compania controlata de catre statul roman.

Intrebata cum comenteaza apetitul investitorilor pentru IPO-uri pe bursa locala in contextul in care Agricover a incercat fara succes o listare pe piata in mai 2023, Loredana Chitu a raspuns: ”Noi nu am fost pe acel deal (Agricover – n.r.) si imi pare rau ca nu s-a intamplat pentru ca nu este bine pentru nimeni, dar am fost un pic surprinsi pentru ca vibe-ul pe care l-am avut noi din piata, in general de la clientii nostri pentru ca noi asistam si emitenti si banci in diverse tranzactii, era ca sunt bani in piata, ca oamenii asteapta oportunitati. Probabil ca timing-ul cu Hidroelectrica, acest mamut care urmeaza sa vina, influenteaza si cumva disturba intr-un sens si pozitiv intreaga piata”.

”La toate IPO-urile se publica prospectul si incepe oferta a doua zi, eventual, doar daca iesi peste weekend.In schimb se face un pre-deal investor education si un pre-marketing in care oamenii, investitorii calificati in special, afla de deal”, explica avocatul Dentons.

Intrebata ce tip de IPO prefera investitorii pe bursa de la Bucuresti si daca exista o anumita reteta de succes la astfel de tranzactii, Loredana Chitu a raspuns: ”Din ce stiu de la investitori, de la bancheri, componenta primara, adica de majorare de capital la IPO, este foarte bine vazuta si primita si are foarte mult sens pentru ca banii vin si raman in societate. Componenta secundara, adica vanzarea fie a unui actionar minoritar, fie a unui actionar majoritar, sigur ca reprezinta altceva, actionarul ia banii si pleaca acasa”.

”De aceea, se spune ca reteta de succes este sa le combini. Daca tu pornesti de la nevoia unui actionar de a face exit, sa adaugi si o componenta primara astfel incat sa ramana niste bani in societate. Si pentru investitori din cate inteleg de la investment bankeri si am lucrat pe deal-uri care au fost si doar primare, si doar secundare, si mixte, unul mixt care nu a iesit in 2018, se pare ca reteta este sa le combini pentru ca, repet, componenta primara aduce un plus in oferta”, adauga ea.

”Am lucrat pe toate tipurile de IPO-uri, cele mai mari si de succes au fost privatizarile unde am avut si vanzare de catre actionarul majoritar statul roman, dar si 100% componenta primara Electrica de exemplu, unde a fost doar majorare de capital. De asemenea, la IPO-urile mai mici, acestea de tip Medlife, Purcari, nevoia de a face IPO a venit din nevoia de exit a unui actionar, de obicei un private equity fund. Multiplii de EBITDA care au fost obtinuti din aceste exituri au fost semnificativ mai mari decat ai fi putut sa obtii in M&A. Piata de capital a oferit o posibilitate de exit foarte profitabila pana acum si ramane cred istoric vorbind tipul acesta de IPO cel mai utilizat. Mie mi s-a parut la Agricover o reteta buna de fapt, combinatia asta, din punct de vedere juridic este mai greu de facut, dar comercial ar trebui sa fie bine vazut”, a mai spus avocatul Dentons.

Biroul din Romania al firmei de avocatura a fost activ in ultima vreme si pe tranzactiile cu emisiuni de obligatiuni derulate pe piata de capital.

”Pentru noi ultimele 12 luni au fost foarte bune, si nu doar din perspectiva de IPO-uri, dar si din perspectiva de debt pentru ca am asistat CEC la primul program de MTN-uri pe care si l-au realizat anul acesta si, totodata, am asistat banclle in obligatiunile Primariei Bucuresti”, afirma Loredana Chitu. ”Din perspectiva noastra sunt mandate in piata”, adauga ea.

”Ne-ar placea sa vedem mai multi emitenti de tip corporate la Bursa de Valori Bucuresti pe zona de obligatiuni, dar este bine ca vin si bancile, din ce in ce mai multe banci, impinse desigur de obligatiile lor legale de MREL.  Primaria este deja un emitent recurent, pe care l-am asistat, suntem la al treilea mandat consecutiv”, detaliaza avocatul care coordoneaza practica de piata de capital in biroul Dentons de la Bucuresti.

”Bancile sunt clar emisiuni noi si motivul pentru care se fac in special aceste emisiuni este indeplinirea obligatiilor stabilite de BNR, dar cel putin Primaria merge pe refinantare, aici este o tipologie de bond de refinantare. In emisiunile de obligatiuni emise de regula de corporates (companii – n.r.), motivul este de obicei general corporate purposes (scopuri corporative generale – n.r.), diverse investitii, diverse cheltuieli”, a declarat Loredana Chitu, Partner & Head of capital markets group Romania la Dentons in cadrul panelului IPO al evenimentului online organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2023 sunt Banca Transilvania si Dentons.

Loredana Chitu main

First View to MIRSANU IPO CHALLENGE 2023. Loredana Chitu, Dentons: Se anunta vremuri care vor aduce piata de capital din Romania in prim planul Europei Centrale si de Est

„In ciuda oscilatiilor si a evenimentelor macro din ultima vreme, cred ca se anunta vremuri benefice efervescente pentru piata de capital din Romania, care ne vor aduce in prim planul CEE (Europa Centrala si de Est – n.r.)”, a declarat Loredana Chitu, Partner and Head of the Capital Markets group in Dentons Romania.

Loredana Chitu este unul dintre vorbitorii MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, a doua editie a evenimentului online dedicata investitorilor, antreprenorilor si comunitatii pietelor de capital.

Agenda evenimentului este urmatoarea:

10.00 – 10.10 Introducere din partea moderatorului Adrian Mirsanu, Fondator jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO

10.10 – 10.30 Kickoff One-on-One

10.30 – 11.30 Panel dedicat tendintelor în tranzacțiile IPO si de pe pietele de capital

11.30 – 12.30 Panel IPO

12.30 – 12.50 Interviu

12.50 – 13.50 Panel Obligatiuni traditionale vs Obligatiuni verzi

13.50 – 14.00 Concluzii

Partenerii acestui eveniment sunt Banca Transilvania si Dentons.

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 250 RON (50 Euro). Pentru detalii, cei interesati sa participe la eveniment sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro. Vezi aici vorbitorii confirmati pentru acest eveniment.

 

Avocatii Dentons au asigurat consultanta sindicatului de banci ce a intermediat emisiunea de obligatiuni de 110 mil. Euro a Bucurestiului

Dentons, cea mai mare firma globala de avocatura din lume, a oferit consultanta consortiului de banci format din BCR., BRD – Groupe Société Générale si Raiffeisen Bank S.A., la emisiunea si plasamentul de catre Municipiul Bucuresti de obligatiuni in valoare de 555 mil. RON (circa 110 mil. Euro).

Emisiunea de titluri este destinata refinantarii unei datorii existente.

Loredana Chitu, partener si coordonator al departamentului de piete de capital din cadrul Dentons Bucuresti, a condus echipa din care au facut parte Alin Roca si Mirela Rusnac (associates) – avocati specializați ai practicii de piata de capital, Maria Tomescu (counsel) si Catalina Raca (senior associate) – avocati specializati ai practicii de drept financiar, Andrei Orbesteanu (senior associate) – avocat specializat al practicii de litigii) si Simona Moisa (senior associate) – avocata specializata a practicii de dreptul muncii si protecția datelor cu caracter personal.

„Este mereu o placere sa lucram cu echipele de investment banking ale BCR, BRD si Raiffeisen, pe care le cunoastem de foarte multi ani si care si-au adus contributia la dezvoltarea pietei de capital din Romania. Ne bucuram ca echipa Dentons a avut oportunitatea de a le fi oferit consultanta in cadrul emisiunii de obligatiuni ale Municipiului București – orasul in care traim.”, a spus Loredana Chitu.

Tranzactia subliniaza angajamentul Dentons de a contribui la dezvoltarea pietei de capital din Romania.

Echipa Dentons, formata din avocati din mai multe jurisdictii, asista in prezent Hidroelectrica in legatura cu cel mai mare IPO din istoria Romaniei si unul dintre cele mai mari din Europa Centrala si de Est din acest an.

De asemenea, echipa biroului Dentons Bucuresti a oferit recent consultanta CEC Bank in legatura cu lansarea Programului de obligatiuni de tip EMTN (Euro Medium Term Notes) in valoare de 600 mil. Euro, precum si primele doua emisiuni din cadrul acestui Program.

 

 

 

 

MIRSANU IPO CHALLENGE 2023

Equity. Debt. Capital markets.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 mai MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, a doua editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.Detalii aici despre eveniment.

Avocatii Dentons au asigurat consultanta juridica a sindicatului de banci care a acordat un credit de 450 mil. euro catre grupul AFI in cadrul celei mai mari tranzactii de finantare de pe piata imobiliara din Romania

Firma internationala de avocatura Dentons a asigurat servicii de consultanta juridica unui sindicat de banci la acordarea unui imprumut de 450 mil. euro catre companii din grupul AFI Europe in cadrul cele mai mari tranzactii de finantare din istoria pietei imobiliare din Romania, potrivit unui comunicat de presa al Dentons. Tranzactia a avut loc la finele anului 2022.

Creditul sindicalizat a vizat refinantarea portofoliului de centre comerciale din Bucuresti, Brasov si Ploiesti, aflate in proprietatea grupului israelian.

Sindicatul bancar este format din Erste Group Bank Viena, BCR (subsidiara locala a grupului bancar austriac Erste), Raiffeisen Bank International, Raiffeisen Bank Romania si Alpha Bank Romania.

„A fost un privilegiu sa avem ocazia de a pune la dispozitia bancilor care au acordat acest credit experienta noastra in finantari imobiliare. Echipa noastra multi-jurisdictionala de drept financiar-bancar si imobiliar a colaborat indeaproape cu bancile si echipa AFI Europe pentru a asigura finalizarea tranzactiei. Suntem mandri ca am incheiat anul 2022 cu un astfel de succes”, a spus Simona Marin, partener si coordonator al departamentului de drept financiar – bancar din cadrul biroului din Bucuresti al retelei Dentons.

Dentons a gestionat si coordonat tranzactia de finantare de la etapa de structurare pana la finalizare.

Din echipa de avocati Dentons a mai facut parte Catalina Raca (Senior Associate), Cristina Staicu (Associate) din cadrul departamentului local financiar – bancar, alaturi de care au participat din partea departamentului local de drept imobiliar Bogdan Papandopol (Partener), Isabela Gheorghe si Diana Ceparu (Associate), precum si avocati specializati in drept financiar – bancar din biroul Dentons de la Amsterdam (Tarile de Jos) – Marcel Janssen (Partener) si Iris van Noort (Associate).

dentons tsc2022 main

Simona Marin, Partner & Head Banking and Finance Dentons Bucharest: Ma astept sa vedem anul viitor mai multa finantare clasica, verde si sustenabila si mai putine obligatiuni. Trebuie sa facem diferenta intre creditul verde si cel sustenabil, ultimul putand fi accesat de o gama mai larga de companii pentru mai multe tipuri de proiecte

“Asteptarile mele sunt ca in masura in care obligatiunile devin mai scumpe si trendul pe partea de finantari pare sa urmeze aceasta schimbare in piata de capital. Imi puneam intrebarea de ce am vazut anul acesta semnificativ mai multe credite verzi sau sustenabile fata de anul trecut inafara de experienta pietei.  Vorbind cu banci si inteleg ca impresia este similara si anume ca multi dintre imprumutatii care in ultimii ani s-au folosit de obligatiuni pentru a atrage capital se asteapta ca se vor intoarce iar la imprumuturile clasice, cu twistul green sau sustainable“, a declarat Simona Marin, Partener si Head of Banking and Finance in cadrul biroului Dentons din Bucuresti, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022, eveniment organizat pe 25 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Cei care au mai multa experienta pe piata de capital ne asteptam ca se vor indrepta chiar catre imprumuturi green si sustainable, deja sunt obisnuiti, stiu cum sa raporteze, cum sa autorizeze, stiu asteptarile. Asta nu inseamna ca societati noi, care nu au experienta pe piata de capital, nu se vor indrepta catre imprumuturi“, adauga ea.

“Asteptarile mele pentru anul viitor sunt sa vedem mai multa finantare clasica, green si sustainable, si mai putine obligatiuni“, puncteaza Simona Marin de la Dentons.

“Anul acesta am vazut o crestere semnificativa a creditelor verzi si a celor cu link de sustenabilitate. Noi la biroul din Bucuresti am asistat 5 proiecte de genul acesta. Este drept ca majoritatea s-au focusat pe real estate green assets (active verzi – n.r.) sau pe energie regenerabila. Cu toate acestea, avem si sustainability link credits (credite cu link de sustenabilitate – n.r.), nu in Romania, ci in afara, dar cred ca o sa facem catch up (recuperare – n.r.) si o sa vina si in Romania“, explica avocatul Dentons.

“Este important sa distingem intre creditul verde si creditul sustenabil. Fara sa fiu subiectiva, creditul sustenabil imi place mai mult decat creditul verde pentru ca totusi are un impact vizibil. Este foarte important sa ajutam industriile sa ajunga la un moment in care profilul lor ecologic sau impactul lor asupra mediului nu este atat de daunator. Nu trebuie sa ne focusam doar pe credite verzi“, detaliaza Simona Marin.

“Daca te uiti la un credit verde cumva te uiti ca sunt anumite companii care nu pot acesa credite verzi pentru ca au un impact negativ asupra mediului“, afirma avocatul biroului Dentons din Bucuresti.

“Este adevarat ca aceste credite verzi nu exclud automat posibilitatea ca o astfel de companie sa acceseze un astfel de credit. Dar pe de alta parte, cred ca aceste companii se preteaza mai bine pentru creditele sustenabile si diferenta fiind ca pentru un credit verde trebuie sa gasesti un proiect verde, trebuie sa folosesti creditul exclusiv pentru finantarea acelui proiect, pe cand pentru un credit sustenabil, focusul este sa incercam sa ajutam compania sa-si imbunatateasca profilul ecologic sau impactul asupra mediului“, adauga Simona Marin.

“Bancile monitorizeaza aceste aspecte printr-o serie de KPI (key performance indicators) care sunt indici de performanta in ideea in care o anumita companie, un anumit imprumutat sa-si imbunatateasca profilul pe perioada creditului si ii ofera niste beneficii pentru a face asta, poate se imprumuta in termeni mai favorabili cu cat isi imbunatateste profilul si impactul ecologic. Si atunci mi se pare ca este genul de credit care incurajeaza companile sa se poarte responsabil. Pe de alta parte, un credit verde este foarte important, nu neg importanta regenerabilelor, nu neg importanta cladirilor verzi“, a mai spus Simona Marin, Partener si Head of Banking and Finance in cadrul biroului Dentons din Bucuresti, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022.

Partenerii THE SUSTAINABLE CHALLENGE 2022 sunt Erste Asset Management Romania, ING Bank Romania, ROCA Investments, Suciu Popa, Colliers, Bursa de Valori Bucuresti, Dentons. Partener strategic este CCIFER, iar Suporting Partner Banca Transilvania.

VIZUAL logos - FINAL_20.10 MAIN

Simona Marin, Partner and Head of the Dentons’ Banking and Finance practice in Romania, speaker at THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022

Simona Marin, an English and New York qualified Partner and Head of the Dentons’ Banking and Finance practice in Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022, an event organized by the transaction journal MIRSANU.RO and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

She focuses on project finance, real estate finance and other financing structures, syndicated and bilateral, secured and unsecured.

Simona has over 15 years of experience advising on a broad range of high-profile financings and projects throughout the Central and South East Europe region. She has advised on transactions in the energy and utilities, hotels and leisure, financial services, infrastructure and project finance, as well as the real estate and construction sectors. In recent years Simona has focused on green and sustainable finance.

She acts for lenders and borrowers and has been involved in advising international banks and financial institutions on a number of ground-breaking transactions in the region in recent years.

Recognized as a leading lawyer in The Legal 500 and in The International Financial Law Review’s law firm rankings for Romania, Simona is praised by interviewees for the Chambers & Partners 2022, describing her as „phenomenal”, while another enthuses that she is „one of the best lawyers in Romania, one of the best negotiators, who is very diplomatic and very dedicated”. Clients value her „rare combination: she consistently exhibits great skill and knowledge with a friendly and direct approach. She is a prominent and bright lawyer, a great communicator and excellent negotiator”.

On October 25, 2022, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking
09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO
09.05 – 09.50 Trends
09.50 – 10.35 Transport, Mobility & Logistic
10.35 – 11.20 Industry & Energy
11.20 – 11.50 Coffee break
11.50 – 12.35 Finance
12.35 – 13.20 Agriculture & Food
13.20 – 14.05 Retail & Services
14.05 – 14.10 Final notes
14.10 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Erste Asset Management Romania, ING Bank Romania, ROCA Investments, Suciu Popa, Colliers, Bucharest Stock Exchange and Dentons. Supporting Partner for this event is Banca Transilvania.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Loredana Chitu Profil main

Loredana Chitu

Organizatie: Dentons

Pozitie in cadrul organizatiei: Loredana Chitu este partener si coordonator al practicii de Piete de Capital in cadrul biroului din Bucuresti

Experienta: Piete de capital, fonduri de investitii, M&A (fuziuni si achizitii), aspecte de reglementare in domeniul financiar

Limbi de lucru: Romana, engleza

Studii: Licentiata a Facultatii de Drept, Universitatea din Bucuresti (2004)

 

 

 

Loredana Chitu are o experienta bogata in domeniul pietelor de capital, atat cu actiuni (equity), coordonand cele mai importante oferte publice si listari din Romania, cat si cu obligatiuni (debt), participand atat in tranzactii locale, cat si internationale, cu impact pe piata emisiunilor de obligatiuni.

Loredana ofera consultanta emitentilor, actionarilor vanzatori sau bancilor de investitii in calitate de intermediari intr-o gama larga de tranzactii, precum si asistenta cu privire la aspecte de reglementare (e.g. drepturile actionarilor, politici de remunerare, obligatii de raportare, guvernanta corporativa etc). De asemenea, Loredana ofera consultanta fondurilor de investitii alternative de la infiintare pana la ridicarea de fonduri si obligatiile ulterioare.

De-a lungul carierei, a fost implicata in tranzactii de fuziuni si achizitii de profil inalt, in special transferuri de banci sau portofolii de credite bancare, dar si achizitii de societati listate (inclusiv prin oferte de preluare pe Bursa de Valori Bucuresti).

Loredana este o prezenta constanta in paneluri de discutie privind aspecte de piete de capital si se implica activ in activitati de advocacy si mentorat in diverse asociatii de renume de pe piata.

Loredana Chitu main

Loredana Chitu, Dentons: Pentru ca o companie sa intre pe piata principala a bursei, vorbim de un IPO de minim 40 mil. Euro, free float de 25% si sa fie in top 3 piata in care activeaza. Ce difera la listarile companiilor de stat fata de companiile antreprenoriale

“Exista niste check-uri pe care o companie trebuie sa le faca inainte sa se duca pe bursa, si aici vorbim despre main market (piata principala – n.r.). Pe main market vorbim de la 40 mil. euro in sus IPO, un free float de 25% ca sa bifeze si niste conditii de piata, dar si atributele unei societati necesare pentru listare, adica trebuie sa fie un lider de piata sau in top 3 cu mesaj investitional puternic, sa ia un model financiar atractiv pt investitori, sa ai un revenue growth (crestere de venituri – n.r.) si o profitabilitate usor de previzionat si sa fie posibil de atins, sa fii capabil sa faci raportari financiare in fiecare trimestru pe situatii financiare auditate IFRS de catre un auditor cu reputatie cum e Big Four, sa ai un management team puternic, cu un CV care sa arate ca este capabil si are experienta in spate si, nu in ultimul rand, un corporate governance puternic fara de care investitorii nici nu se mai uita azi la emitenti”, a declarat Loredana Chitu, Partner si Head Capital Markets in biroul din Bucuresti al firmei globale de avocatura Dentons la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“Vorbim de investitori din toata Europa care se uita si aleg ce face o companie de pe BVB sau un emitent din Polonia. Aceste boxuri trebuie sa fie atinse, si, nu in ultimul rand, companiile sa fie pregatite pentru viata post-listare fata de investitorii care le cauta. Ca societate, trebuie sa navighezi niste ape care uneori sunt tulburi si sa iti asumi niste standarde de transparenta ridicate si sa iti indeplinesti obligatiile pe care ti le asumi in oferta, acest equity story”, adauga ea.

“In privinta proceselor de listare, am avut oportunitatea sa lucrez atat cu emitenti detinuti de statul roman, cat si cu emitenti detinuti privat de exemplu de catre antreprenori locali sau internationali sau de fonduri de investitii locale sau internationale si, ca si concluzie, in general, procesul deruleaza aceiasi pasi. Cred ca ceea ce face cu adevarat diferenta si a facut-o pana acum este marimea ofertei de vanzare pentru ca, in principiu, ofertele care au inclus privatizari, vanzari de catre statul roman sau majorari de capital cu participarea statului roman au fost niste oferte de o marime considerabila”, puncteaza avocatul Dentons.

“De exemplu, IPO Electrica de 444 mil. euro, cel mai mare de pana acum de pe Bursa de Valori Bucuresti, si, in principiu, cam tot ce este peste 150 mil. euro – 200 mil. euro determina tipul de investitori intr-un proces si asta mai departe determina modul in care procesul este condus si atunci din perspectiva asta sunt niste diferente. Pentru oferte de o asemenea marime, care include si privatizarile sunt interesati investitori calificati din SUA, e un proces pe care noi il numim 144A, (regula 144A care protejeaza investitorii americani care investesc in titluri ale unor companii listate straine – n.r.) ca e un proces in care este un nivel de analiza tehnica si financiara mai detaliata decat de obicei si presupune anumite forme de confort pe care intermediarii ofertei le solicita in astfel de tranzactii – scrisori de confort din partea auditorilor, scrisori privind acuratetea documentelor de oferta, avocatii emitentului s.a.m.d.”, explica Loredana Chitu.

“Celalalt tip de proces pentru oferte mai mici cum au fost majoritatea celor locale de pe Bursa de Valori Bucuresti, intre 40 si 80 mil. euro, sunt procese in care se targeteaza si investitori care nu sunt si americani, de ex. Medlife, Sphera, Purcari”, afirma ea.

“Lasand marimea ofertei la o parte, intr-adevar intr-o privatizare, de exemplu IPO Electrica, exista elemente de particularitate legate in special de procesul decizional pentru ca la nivelul emitentului procesul decizional include votul statului roman in AGA sub forma unor ordine de ministru dar tot din cauza legislatiei privatizarii e nevoie si de acte legislative specifice – hotarari de guvern sau memorandumuri care trebuie aprobate in guvern, toate pentru aprobarea anumitor pasi. Asta este ceva specific doar acestor tipuri de oferta si ar mai fi ca diferenta cu privire la structurarea ofertei elementul – transa/bucata din oferta adresata investitorilor de retail, pe care noi o numim transa de retail clar trebuie sa exista si sa fie una sanatoasa, de multe ori, investitorii persoane fizice din retail primind si discount la pret in privatizarile care au avut loc”, mai spune Loredana Chitu.

“Inafara de elementele astea, procesele sunt mai mult sau mai putin la fel si ele presupun aceleasi lucruri in mare – procesul de pregatire al unui emitent dupa listare este la fel ca procesul pentru listarea efectiva. Pregatesti emitentul din punct de vedere al structurii grupului, reorganizarii, definirea perimetrului tranzactiei, corporate governance, respectarea principiilor codului BVB, decizii privind la ce fel de indicatori de performanta financiara isi asuma emitentul, cum e pregatit sa raporteze going forward, procesul de due diligence pentru redactarea prospectului care este acelasi, dar cu diferentele pe care le spuneam daca te adresezi investitorilor americani un pic mai detaliat sau nu, prin marketingul ofertei diferite prezentari catre investitori potentiali, dar si structurarea ofertei si marketingul efectiv, urmat de executie, finalizarea si prezentarea la Bursa de Valori”, explica reprezentantul Dentons.

“Intre acesti pasi exista un fir rosu care ghideaza tot procesul si el se numeste equity story – nu este un fir rosu avocatesc, ci un fir rosu comercial care practic este povestea principala a procesului care joaca un rol esential in plasamentul actiunilor si se bazeaza pe scurt inseamna de ce sa cumpere investitorii aceste actiuni si povestea aceasta se bazeaza pe promovarea cresterii organice si externe a societatii, o analiza de tip SWOT a punctelor tari ale afacerii, dar si a celor slabe, care sunt oportunitatile inafara emitentului, care sunt factorii care sustin abilitatea emitentului de a creste si de a crea sau de a majora ceeea ce se numeste shareholder value (valoare creata pentru actionari – n.r.)”, afirma Loredana Chitu.

“Equity story-ul depinde de story-ul fiecarui emitent. Am avut placerea sa lucrez cu emitenti cu business reglementat, business nereglementat, business in care nu puteau sa investeasca anumite tipuri de fonduri sau business-uri care se adreseaza tuturor investitorilor, povestea aceasta trebuie modelata cu ajutorul emitentului si a intermediarilor in functie de tipul de business si in functie de tipul de investitor la care te adresezi. Equity story este despre viitor, este vorba despre cum poate sa creasca business-ul going forward, ce pot eu sa le promit, sa le spun investitorilor si atunci e foarte interesant cum se testeaza aceste story dupa listare. Si am avut acum 2 ani, din nefericire, care au adus un soi de stress test pentru emitenti si inclusiv equity story-urile pe care le-au spus in listari pentru ca au aparut criza Covid, criza energetica, razboi care sunt 3 stress test-uri pe care nu ni le-am fi imaginat si ne aduc informatii cum poate un equity story sa tina apa si dupa listare”, a punctat Loredana Chitu de la Dentons in cadrul panelului Equity Stories. Growth Stories la evenimentul online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

Loredana Chitu main

First View to MIRSANU IPO CHALLENGE 2022. Loredana Chitu, Partner, Head of Capital Markets, Dentons Bucharest: IPO pipeline looks promising and we see investors being interested in several Romanian growth stories, both private and State-owned businesses

Despite a pandemic 2021 and the current challenging geo-political context, there is optimism as regards the Romanian capital markets’ potential to develop, said Loredana Chitu, Partner, Head of Capital Markets, Dentons Bucharest.

“While initially being used locally mainly as an exit route for majority shareholders, IPOs are more and more seen as the viable financing option that they are. Pipeline looks promising and we see investors being interested in several Romanian growth stories, both private and State-owned businesses”, she added.

“It is usually said that preparation for „being public” is just as important as preparation for „going public”. The equity story carefully drafted and told in the IPO needs to hold water once trading occurs, and the last two years have been interesting in this respect, since they offered a couple of stress tests for some factors that underlie the ability of a listed company to grow and to create or enhance shareholder value.”, said Loredana Chitu from the global law firm Dentons.

Loredana Chitu, Partner, Head of Capital Markets, Dentons Bucharest, is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 in the panel Equity stories. Growth stories.

On April 20, 2022, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, an online event for entrepreneurs and capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

10.00 (EEST/GMT+2) – 10.05 Introduction by the event moderator

10.05 – 10.20 Keynote Speaker

10.20 – 11.10 Panel on trends in IPO and capital markets deals

11.10 – 12.00 Equity Stories. Growth Stories

12.00 – 12.50 Challenges. Which are the challenges for a company in pre-IPO and post-IPO

12.50 – 13.00 Event conclusions

The event’s partners are BT Capital Partners, Bucharest Stock Exchange and Dentons. If you are interested in attending this event, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and funders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional merger & acquisition (M&A) and overall deal making community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Loredana Chitu main

Loredana Chitu, Partner, Head of Capital Markets, Dentons Bucharest, speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2022

 

Loredana Chitu, Partner, Head of Capital Markets, Dentons Bucharest, is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 in the panel Equity stories. Growth stories.

Loredana Chitu has vast experience in both debt and equity capital markets work, having advised issuers and investment banks on significant local and international IPOs (including privatizations), issuance of bonds (corporate and municipal) and ABBs. Loredana has also worked on high profile M&A transactions, especially transfers of bank loan portfolios. A well-known lawyer for capital markets regulatory work, she advises on corporate governance, shareholders’ rights, derivatives, MIFID, market abuse and disclosure requirements. She also advises private equity funds on regulatory matters under AIFMD and EuVECA.

Loredana is listed by Chambers Europe 2022 as an “Next Generation Partner” and recognized in the IFLR1000WomenLeaders ranking for 2022. The Legal 500 mentions Loredana Chitu as a “partner with a hands-on approach and experience in capital markets transactions that stands out from that of her competitors’”.

On April 20, 2022, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, an online event for entrepreneurs and capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

10.00 (EEST/GMT+2) – 10.05 Introduction by the event moderator

10.05 – 10.20 Keynote Speaker

10.20 – 11.10 Panel on trends in IPO and capital markets deals

11.10 – 12.00 Equity Stories. Growth Stories

12.00 – 12.50 Challenges. Which are the challenges for a company in pre-IPO and post-IPO

12.50 – 13.00 Event conclusions

 

The event’s partners are BT Capital Partners, Bucharest Stock Exchange and Dentons. If you are interested in attending this event, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and funders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional merger & acquisition (M&A) and overall deal making community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

 

Avocatii Dentons au asigurat consultanta Romgaz la contractarea finantarii de 325 mil. euro de la Raiffeisen Bank destinata achizitiei pachetului de actiuni al ExxonMobil in proiectul Neptun Deep

Dentons, cea mai mare firma de avocatura din lume, a asigurat servicii de consultanta juridica companiei romanesti de stat Romgaz la contractarea unei facilitati de credit de 325 mil. euro de la banca austriaca Raiffeisen.

Finantarea este necesara pentru plata partiala a pretului de achizitie a pachetului de actiuni detinut de catre gigantul petrolier american ExxonMobil in proiectul Neptun Deep, care vizeaza extractia de gaze dintr-un perimetru localizat in Marea Neagra.

Romgaz a anuntat pe 22 martie 2022 ca, in baza contractului de achizitie semnat cu americanii de la ExxonMobil, pretul de achizitie ce va fi platit vanzatorului se ridica la 1,06 mld. USD, ce ar putea fi majorat cu maxim 10 mil. USD. Cumparatorul a mai precizat ca are obligatia de a plati vanzatorilor o suma echivalenta cu 106 mil. USD ce reprezinta avans/depozit la momentul semnarii contractului de vanzare-cumparare.

Partea romana estimeaza ca finalizarea tranzactiei cu ExxonMobil pentru participatia de 50% din proiectul off-shore Neptun Deep va avea loc in trimestrul al doilea, adica pana la 30 iunie 2022.

Pe 30 martie 2022, Romgaz a facut public ca a incheiat un contract de imprumut de 325 mil. euro cu Raiffeisen Bank SA, finantarea avand o maturitate de 5 ani si o rata de dobanda raportata la EURIBOR la 3 luni. Rambursarea imprumutului a fost stabilita sa fie facuta in rate trimestriale egale dupa prima tragere de credit, potrivit informatiilor facute publice de catre compania romaneasca listata pe bursa de la Bucuresti.

Tranzactia de preluare a participatiei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited din proiectul in care cealalta cota de 50% este detinuta de catre OMV Petrom, subsidiara grupului austriac OMV, va permite Romgaz sa isi indeplineasca obiectivele din strategia de dezvoltare pentru perioada 2021-2030. 

Dentons a lucrat in tranzactia de finantare a Romgaz cu o echipa de avocati coordonata de catre Simona Marin, partener si coordonator al echipei de Banking & Finance a biroului din Bucuresti, asistata de Maria Tomescu (counsel) si Sandra Constantin (senior associate).

De cealalta parte, Raiffeisen a fost asistata in tranzactia de finantare a Romgaz de catre o echipa a casei de avocatura austriece Wolf Theiss.

Cristina Daianu_Dentons bcard main

Cristina Daianu

Organizație: Dentons

Domeniu: Avocatura de afaceri

Poziție în cadrul organizației: Partener in cadrul biroului Dentons din Bucuresti

Rol: Coordonator al practicii Venture Technology și al practicii locale de limbă germană (German Desk)

Experiență: Drept societar, Fuziuni și achiziții, Venture Technology și Investiții cu Capital de Risc, Servicii de Sănătate și Industrie Farmaceutică (Life Sciences)

Limbi de lucru: Română, Engleză, Germană, Franceză

Studii: Pantheon-Sorbonne University (Paris I):

Diplomă de studii aprofundate (Diplôme d’Etudes Approfondies), în Drept Comercial European
Maîtrise, în drept European și Francez (Collège Juridique Franco-Roumain d’Etudes Européennes)- șefă de promoție

Licențiată a Facultății de Drept, Universitatea din București

 

Cristina Dăianu este partener Dentons in cadrul biroului din Bucuresti. Ea are o experiență de peste 20 de ani în domeniul fuziunilor și achizițiilor și al dreptului societar, iar din 2020 este coordonator al practicii Venture Technology a biroului Dentons din București. Cristina coordonează de asemenea practica locală de limbă germană (German Desk).

Cristina Dăianu are o bogată experiență în drept societar și fuziuni și achiziții, oferind consultanță clienților internaționali și celor locali în tranzacții de fuziuni și achiziții, transferuri de business, proiecte de tip greenfield, reorganizare și restructurări. A coordonat în ultimii ani importante tranzacții transfrontaliere din sectorul pharma și healthcare.

Cristina colaborează cu incubatoare și acceleratoare de afaceri, fondatori de start-up-uri și investitori în fonduri cu capital de risc, oferind clienților care dezvoltă, promovează și investesc în tehnologii ale viitorului o perspectivă amplă multi-jurisdicțională. Prin prezența sa la nivel global în principalele piețe din domeniul tehnologiei și al capitalului de risc, precum Silicon Valley, New York, Boston, Vancouver, Toronto, Londra, Berlin, Moscova și Beijing, Dentons oferă o perspectivă unică asupra evoluției tendințelor din industrie precum și asupra oportunităților din piețele emergente.

Cristina este Vicepreședinte al Tribunalului Arbitral din cadrul Camerei de Comerț Româno-Germane. Participă în mod frecvent ca speaker la diverse evenimente în domeniul venture tech și afaceri start-up, și se implică în mod activ în mediul antreprenorial prin activități de mentorat.

Daianu dentons main

Cristina Daianu, Dentons: Vedem o serie de tranzactii noi in energie, tech, real estate sau healthcare. Ce provocari apar in ecuatia cumparator-vanzator

“Sunt deal-uri care au fost reluate. Sunt deal-uri care au fost puse pe hold din 2019, de dinainte de pandemie. Pe de alta parte, vedem o serie de deal-uri noi, zonele de interes – energie, vedem in zona de tech – venture transactions, fie ca si M&A. Vedem achizitii de furnizori firme de soft, real estate, healthcare“, a spus Cristina Daianu, Partner, Head of Venture Technology & Emerging Growth Dentons Bucharest, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, a patra editie anuala a evenimentului organizat de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO. “Veti vedea niste anunturi de tichete in saptamanile care urmeaza“, adauga ea.

“Am avut si o tranzactie foarte mare, care nu a avut tangenta cu Romania, dar ce a fost la acest deal a fost ca, practic, echipa noastra a putut sa lucreze pe un deal international. Ajungi sa lucrezi din orice piata in orice alta piata cu know how tranzactional, ceea ce investment banking-ul vazuse de mult, in legal nu e atat de uzual“, puncteaza Cristina Daianu.

“De 2 ani traim intr-un perpetuum mobile si acest lucru a impactat si piata de M&A. Unele industrii au fost lovite ingrozitor – Horeca, partea culturala, cu greu isi revin, unele industrii au inflorit, tot ce inseamna online, avem o duplicare in online a multor industrii. Alte industrii au fost bulversate si incearca sa se reinventeze cum este automotive si incearca sa faca switch-ul cine reuseste spre electric, real estate care din zona de office incearca sa se plieze pe logistica.“, adauga avocatul Dentons.

“Vedem diverse mutari. Vedem diferite categorii – favorizatii, bulversatii si lovitii. Ca vanzator, depinde in care din cele 3 categorii te situezi“, mai spune Cristina Daianu.

“La nivel de deal-uri crossborder, acolo am vazut mai putine deal-uri de consolidare, de complementaritate, au avut nevoie repede de o anumita zona de business pentru ca nu pot creste organic, am vazut deal-uri in zona de distressed pentru ca au fost business-uri afectate. Si mai sunt deal-uri de refocusare, oamenii au avut nevoie de bani si s-au concentrat pe business-ul lor si tot ce nu a fost core practic a fost divested (vandut – n.r.)“, afirma Cristina Daianu.

“Pe piata locala, este o dinamica interesanta intre vanzator si cumparator in functie de size-ul deal-ului si de sector. Pe zona de VC si deal-uri mici pana in 3-4 mil. euro, e o efervescenta teribila. Cumparatorii sunt foarte pretentiosi, cand vorbim de un cumparator strategic sau de un fond de private equity sunt foarte pretentiosi. Ca sa vorbesc si din perspectiva vanzatorului, am un respect extraordinar pentru antreprenorii nostri, dar cand vine un investitor strategic, el incepe si analizeaza, trebuie sa isi bifeze lista, nu avem politici ESG si atunci lista de conditii intr-o tranzactie este mai lunga decat intr-o piata matura“, a spus avocatul Dentons in panelul Cumparatori vs Vanzatori al evenimentului.

“Ce as recomanda antreprenorilor care vor sa vanda – sa isi pregateasca putin compania pentru vanzare. Alta problema este debalansarea documentelor si asteptarile debalansate, antreprenorii nostri au asteptari de mutltipli care cateodata sunt atinsi in tech sau in alte zone, dar e greu sa atingi in orice industrii aceste asteptari“, adauga Cristina Daianu. “Sunt si sectoare lovite, le cunoastem, dar care probabil o sa-si revina, cu siguranta ca vor avea in anii urmatori leverage, pozitii mai bune la negociere“, mai spune aceasta.

“Chestiunea cu multiplicatorii este o discutie care nu tine de pandemie, este o discutie care se poarta in orice tranzactie. Vedem niste trenduri cum ar fi ca evaluarea se muta de la multiplul de EBITDA la multiplu de turnover (cifra de afaceri – n.r.)“, afirma avocatul Dentons.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 sunt Immofinanz, Dentons, Bursa de Valori București, ING Bank România, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr și DLA Piper România.

Daianu dentons main

First View to MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021. Cristina Daianu, Partner, Head of Venture Technology & Emerging Growth Dentons Bucharest – The investors are selective and the number of “good” targets is limited, so the sellers can have sometimes a certain leverage in negotiation

2020 set the stage for a decade of profound transformation. It is not just about the pandemic, it is also about the global warming, energy crisis and other factors which already have started changing our lives and way to operate business. While certain sectors were profoundly hit, others blossomed. The key factor appears to be flexibility and the ability to be a life-long learner, even in the corporate world, said Cristina Daianu, Partner, Head of Venture Technology & Emerging Growth Dentons Bucharest.

„As many other businesses, the M&A sector had to struggle with the unpredictability described above and to adapt. While certain sectors operated restructurings and even closed down, others became a hot target for potential buyers. The appetite of investors did not slow down, on the contrary, however, the interest focused strongly on certain sectors , such as various tech (including online retail), healthcare, energy or logistics. The investors are selective and the number of “good” targets is limited, so the sellers can have sometimes a certain leverage in negotiations. Despite the increased speed in which transactions happen, negotiations can still be complex, due to changes in the markets or legislation or to unrealistic expectations of the parties”, she added.

Cristina Daianu, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 in the Buyers v Sellers panel.

On December 10, 2021, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, an event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions and real estate transactions.

The agenda of the event will be as follows:

09:50 – 10:00 Introduction by the event moderator

10.00 – 10.10 Keynote speaker

10.10 – 11.00 Panel on international macro trends and local trends that will shape the major corporate deals

11.00 – 11.50 Panel on the mergers & acquisitions (M&A) market

11.50 – 12.10 Study Case

12.10 – 13.00 Panel on corporate financing

13.00 – 13.20 Developments on the real estate market

13.20 – 14.20 Break

14.20 – 15.10 Roundtable panel on private equity & venture capital

15.10 – 15.30 Q&A ESG

15.30 – 16.20 Deals on the capital markets

16.20 – 16.30 Opportunities room

16.30 – 17.20 Debate: Buyers v Sellers

17.20 – 17.30 Event conclusions

The event’s partners are Immofinanz, Dentons, Bucharest Stock Exchange, ING Bank Romania, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr and DLA Piper Romania.

If you are interested in attending this event, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and funders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional merger & acquisition (M&A) and overall deal making community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Firma de avocatură Dentons a acordat consultanță juridică Rockcastle în cadrul fuziunii de 6 mld. euro cu NEPI

Firma de avocatură Dentons a acordat consultanță juridică grupului sud – african Rockcastle în fuziunea cu NEPI pentru crearea NEPI Rockcastle, a cărei capitalizare bursieră depășește 6 mld. Euro.

Echipa Dentons din Varșovia care s-a ocupat de acest proiect include pe Jakub Celiński, partener în practica de Piețe de Capital și Paweł Grabowski, partener în cadrul practicii de Fuziuni și Achiziții a biroului din Polonia.

Rockcastle Global Real Estate Company Limited (Rockcastle) a fuzionat cu New Europe Property Investments Plc (NEPI). În urma acestei tranzacții a luat naștere compania holding NEPI Rockcastle Plc (NEPI Rockcastle), cel mai mare investitor de pe piața imobiliară comercială din Europa Centrală și de Est și una din primele zece cele mai mari companii de acest fel din Europa, din punct de vedere al capitalizării.

În data de 12 iulie 2017 acțiunile noii companii au fost tranzacționate cu succes pe bursele din Johannesburg și Amsterdam. Capitalizarea bursieră a noii entități depășește 6 miliarde de euro.

NEPI Rockcastle își concentrează activitatea în regiunea Europei Centrale și de Est în domeniul spațiilor comerciale. Compania deține proiecte semnificative în România, este a patra cea mai mare companie imobiliară din Polonia și a doua în Slovacia. Compania este prezentă și în Croația, Cehia și Serbia. La nivel global, NEPI Rockcastle deține și administrează 51 de proprietăți ce valorează împreună aproximativ 4 miliarde de euro precum și 6 proprietăți în curs de dezvoltare.

Avocații Dentons asistă cu o echipă din care fac parte partenerii Perry Zizzi și Bogdan Papandopol pe investitorul ceh CPI Property Group la achiziția portofoliului de retail din Europa Centrală și de Est al CBRE Global Investors. Vânzătorul a lucrat cu avocații Clifford Chance

Firma globală de avocatură Dentons a asistat grupul ceh CPI Property Group la achiziția unui portofoliu format din 11 centre comerciale din România, Polonia, Cehia și Ungaria de la CBRE Global Investors.

Portofoliul cuprinde o suprafață închiriabilă totală de aproximativ 265,000 metri pătrați și este compus din centrul comercial Felicia din România; centrul comercial și parcul de retail Olympia Plzen, centrele comerciale Nisa și Zlatý Anděl din  Republica Cehă; complexul Andrássy, centrele comerciale Polus, Campona și două depozite Interspar din Ungaria și centrul comercial Ogrody din Polonia.

Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc în primul trimestru din 2017, fiind supusă unor aprobări de la autoritățile din Republica Cehă și Ungaria.

Evan Z. Lazar, Co-președinte al Dentons Global Real Estate Group a coordonat acest proiect. Pe plan local, echipa a fost condusă de partenerii Perry Zizzi și Bogdan Papandopol, a anunțat firma de avocatură.

De cealaltă parte, vânzătorul CBRE Global Investors a fost asistat de către firma de avocatură Clifford Chance, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

CPI Property Group, al cărui patron este miliardarul ceh Radovan Vitek, este o companie de top din sectorul imobiliar, concentrată pe investiții pe termen lung, închirieri de spații și management de active în Europa Centrală și de Est și Germania.

Centrul comercial Felicia din Iași este o proprietate evaluată de către surse din piață la aproximativ 30 mil. Euro.

Achiziția CPI Property Group completează și portofoliul companiei cehe pe piața românească, deja prezent cu propriile proiecte în dezvoltare pe segmentele de logistică, rezidențial, retail și birouri.

IKEA plătește peste 40 mil. Euro în numerar pentru achiziția a 12.800 hectare de pădure de la firma germană Prokon. Avocații Wolf Theiss au asistat cumpărătorul, iar Dentons a lucrat de partea vânzătorului

Grupul suedez IKEA cumpără 12.800 de hectare de pădure în județele Iași și Neamț în cadrul unei tranzacții în numerar de peste 40 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Vânzătorul este compania germană Prokon, intrată în insolvență în 2014, asupra căreia principalii creditori au pretenții în valoare de peste 1,5 mld. Euro.

Firma de avocatură austriacă Wolf Theiss a asistat cumpărătorul în tranzacție, în timp ce casa de avocatură Dentons a reprezentat interesele vânzătorului. Dentons este implicată, dealtfel, în procedurile de insolvență ale companiei germane.

„Ca parte a Strategiei IKEA Group de Independență a Resurselor, IRI Investments SRL continuă investițiile în România, prin achiziția unei noi suprafețe de pădure. Noua suprafață este de 12.800 de hectare și se află în județele Iași și Neamț. La acest moment, suprafața totală deținută de companie este de aproximativ 46.700 de hectare”, au precizat reprezentanții IRI Investments SRL într-un comunicat de presă, citat de HotNews. Ieri, cumpărătorul nu a făcut public numele vânzătorului.

Reprezentanții Prokon au spus, ieri, la Hamburg că se așteaptă în decembrie să încaseze cel puțin 50 mil. Euro de pe urma a două tranzacții de vânzare de păduri încheiate în România, potrivit cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Plățile urmează să ajungă la creditorii care nu și-au convertit pretențiile în acțiuni ale noii companii Prokon, înființate după falimentul vechii cooperative. Peste 75.000 de investitori privați au căzut pradă intrării în insolvență a Prokon în 2014, ceea ce a dus la schimbări în legislația germană pentru a întări protecția investitorilor.

Compania dispune sub supravegherea aferentă derulării unui plan de ieșire din insolvență de activele care nu fac parte din activitatea de bază de acum a Prokon, adică din sfera administrării parcurilor eoliene. Anterior, Prokon a investit într-o fabrică de biodiesel și în achiziția de terenuri din România, afirmă cotidianul german.

IKEA este la a doua achiziție majoră de suprafețe de pădure în România, după ce a anunțat în iunie 2015 cumpărarea a 33.600 de hectare de pădure de la fondul suedez de investiții GreenGold, condus de românul Sorin Chiorescu. Nici valoarea acestei tranzacții nu a fost făcută publică. Surse din piață, citate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, susțin că prețul plătit anul trecut de către IKEA a fost de aproximativ 125 mil. Euro.

Prokon Hit Timber SRL, subsidiara producătorului eolian german Prokon, a cumpărat pe 28 iunie 2011 de la moștenitorii familiei Sturdza 5.428 hectare de pădure pe raza comunelor Popești, Dumești, Madarjac și Horlești din județul Iași, potrivit contractului de vânzare – cumpărare făcut public de către publicația Bună Ziua Iași (BZI). Conform contractului, firma germană a plătit în urmă cu cinci ani 3.500 euro pe hectare, adică un preț de 18.963.460,25 euro. Vânzătorii au fost la acea vreme Elena Sturdza, Mihai Sturdza, prințul Dimitrie Sturdza, Ioan Eric Sturdza, Gheorghe Sturdza, Neculai și Mihaela Bujor, respectiv Marius – Florin și Mihaela Pavel.

Ulterior, Prokon Hit Timber SRL a făcut o ofertă de vânzare a suprafeței de 5428,1313 hectare pentru un preț total de numai 17 mil. Euro, cu intenția de a semna un contract de vânzare – cumpărare și de a primi plata nu mai târziu de 17 noiembrie 2014, conform documentelor făcute publice de către sursa citată.

Prokon operează acum în noua sa formă 57 de ferme eoliene în Germania și Polonia și vinde electricitate către 30.000 de consumatori.

Prokon Hit Timber SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 8,8 mil. Lei și pierderi de 21,4 mil. Lei la un număr de 12 angajați.

De cealaltă parte, gigantul IKEA, fondat de către suedezul Ingvar Kamprad, este un investitor strain care continuă să-și crească expunerea pe piața locală. Astfel, în 2010, IKEA a cumpărat magazinul de mobilă din Băneasa deținut în franciză de către omul de afaceri Puiu Popoviciu și a anunțat că are planuri de investiții pentru noi unități la nivel local. În paralel, grupul IKEA a intrat în piața imobiliară, prin achiziția terenului fostei fabrici Timpuri Noi din București, unde în prezent ridică un proiect imobiliar. În ultimul an, IKEA a intrat pe segmental achizițiilor de păduri, fiind cel mai mare investitor cu un portofoliu total în administrare de 46.700 hectare de pădure.

IRI Investments SRL avea la 31 decembrie 2015 capitaluri totale de 586 mil. Lei (circa 131 mil. Euro), venituri totale de 3,2 mil. Lei și un profit net de 0,9 mil. Lei, potrivit ultimului bilanț făcut public.

De ce susține Fondul Proprietatea listarea Hidroelectrica și pe bursa din Londra: ”Va fi foarte importantă pentru că acolo vin investitori globali care nu sunt prezenți pe bursa din București și care este greu de crezut că-și vor deschide aici un cont de tranzacționare. Vrem să reducem la zero numărul de participații în companii necotate fie prin vânzare, fie prin listare”. Ce aduce pentru o companie listarea pe bursă

Fondul Proprietatea, acționarul minoritar al producătorului de electricitate Hidroelectrica, susține necesitatea listării companiei de stat pe bursa de la Londra alături de cea de la București pentru a putea atrage și investitori de talie globală care nu vin să facă tranzacții pe piața bursieră locală.

Lichiditatea redusă a bursei de la București ține departe astfel de investitori, în contextul în care obiectivul declarat al oficialilor locali este de a spori rulajul zilnic prin atragerea de noi emitenți astfel încât bursa să treacă de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă.

„Listarea (Hidroelectrica – n.r.) la Londra este foarte importantă. Unii din acești investitori globali nu sunt prezenți la BVB și, pentru o companie, este greu de crezut că-și vor deschide un cont (de tranzacționare-n.r.) aici. Ca aceștia să aibă acces la Hidroelectrica, compania trebuie listată și acolo”,  a spus Marius Dan, director pentru relația cu investitorii în cadrul Franklin Templeton Investments în cadrul evenimentului ”Piețe de capital – Atragerea de finanțare prin listare”, derulat la finele acestei săptămâni, organizat de firma internațională de avocatură Dentons.

Franklin Templeton Investments administrează Fondul Proprietatea, cel mai mare emitent de pe bursa de la București, care are în portofoliul său participații importante în 13 companii listate, respectiv 34 de firme nelistate, ultimele având o pondere de aproape două treimi din valoarea activului net al fondului, de 2,505 mld. euro.

„Putem veni și noi cu 5% pe lângă pachetul statului”, a reiterat reprezentantul Fondului Proprietatea intenția fondului de a veni pe bursă cu un pachet suplimentar de acțiuni alături de Ministerul Energiei care pregătește listarea a 15% din acțiunile producătorului de energie, tranzacție așteptată de investitori cel mai devreme în toamna lui 2016 sau, cel mai târziu, în 2017. Acesta mai spune că astfel de listări locale sunt o țintă naturală pentru administratorii de fonduri de pensii, care au abia 20% din bani plasați în companii pe bursă.

Vânzarea unui pachet de 20% din Hidroelectrica pe bursă ar putea aduce circa 677 mil. dolari (596 mil. euro), ceea ce înseamnă de departe cea mai mare ofertă publică din istoria Bursei de Valori București, estimare realizată pe baza datelor prezentate de către Fondul Proprietatea. Valoarea activului net este calculată în baza unor cifre auditate de KPMG și EY, care conțin discount-uri materiale între 5% și 20-25%, a precizat oficialul FP.

Deocamdată, Hidroelectrica este în faza în care așteaptă săptămâna viitoare ieșirea din insolvență, compania raportând un nivel al câștigurilor înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de circa 63% din cifra de afaceri și confirmând statutul de ”perlă a statului” în ochii investitorilor.

Listarea Hidrolectrica pe bursă este intermediată de către un consorțiu din care fac parte banca americană de investiții Morgan Stanley și Raiffeisen.

Strategia Fondului Proprietatea este de a-și reduce dependența de participațiile pe care le are în companii din energie, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a valorifica toate pachetele de acțiuni deținute în firme necotate. Hidroelectrica are o pondere de 24% în totalul activului net al Fondului Proprietatea. Fondul deține un pachet de 19,94%% din Hidroelectrica, restul acțiunilor aparținând statului român.

”Vrem să reducem către zero numărul participațiilor în companii nelistate fie prin vânzare directă, fie prin IPO (listare pe bursă-n.r.)”, a mai spus directorul pentru relația cu investitorii al Franklin Templeton Investments.

Printre companiile pe care FP își dorește să le vadă listate se află Societatea Națională a Sării Salrom. În ceea ce privește vânzarea directă, FP a avut discuții nefinalizate până acum cu Electrica pentru vânzarea pachetelor minoritare pe care le deține în subsidiarele acesteia.

FP și-a făcut în ultimii ani exitul din companii ca Transelectrica și Romgaz și vizează un exit parțial din Petrom pe bursa de la Londra, mișcare amânată până la un nou context în care prețul țițeiului să crească și să influențeze astfel și valoarea de piață a companiei.

Principalul acționar al FP este fondul – vultur Elliott Associates cu 21%, urmat de investitorul britanic City of London Investment Management cu 5%.

Listarea pe bursa de la Londra sau pe o altă bursă externă este însă o opțiune limitată pentru companiile românești.

„În cazul unei listări, trebuie luați în calcul mai mulți factori, inclusiv cei emoționali. Despre asta trebuie să vorbim când se cere direct sau indirect dacă o listare a unei companii românești este mai bine să fie la Londra”, afirmă Nikolas Colbridge, partener Dentons în cadrul biroului din Londra și șef al practicii de piețe de capital.

De-a lungul timpului, mai multe firme locale mari precum RCS&RDS, Bitdefender, Rompetrol și-au exprimat intenția de a se lista pe bursa londoneză însă din diferite motive nu au făcut-o până acum. A&D Pharma s-a listat acolo înainte de declanșarea crizei financiare globale, dar în 2011 s-a delistat de pe piața londoneză. În schimb, companii de stat ca Electrica și Romgaz au mers în ultimii ani pe ruta listării duale, piața principală a bursei din București și segmentul secundar al pieței londoneze (AIM).

Marcin Wojcicki, director departamentului de dezvoltare afaceri și marketing al BVB, spune că pentru unele companii poate fi dificil să fii listat pe o bursă externă.

„Dacă o companie se listează la Londra sau New York, ar putea fi prea mică acolo. Investitorii nu vor ști care este povestea ei”, explică acesta. Antreprenorii locali caută destul de des exitul total prin listare, nu pe cel parțial, mai spune Wojcicki.

Pe lângă talia companiei în raport cu piața bursieră pe care vrea să se listeze, importantă este și dimensiunea pachetului scos la vânzare către investitori.

„În general, din ce am văzut noi, pentru ca o listare să aibă succes, pachetul de acțiuni scos la vânzare pe bursă ajunge între 15% și 50%. Pe piața românească astăzi, o listare ar trebui să targeteze un pachet de minim 20 – 25 mil. euro”, explică Bogdan Câmpianu, managing director al Wood & Co.

Acesta afirmă că investitorii caută nu doar listări ale firmelor de stat, ci și pe cele ale firmelor private, și se uită nu numai după yield (randamentul investiției – n.r.), ci și după perspectivele de creștere ale acțiunii după listare.

Casa de brokeraj Wood & Co face parte din consorțiul condus de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, alături de BRD și Raiffeisen, care a primit mandatul pentru listarea unui pachet de până la 25% din acțiunile RCS&RDS pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie.

„Investitorii vor o poveste simplă când este vorba despre listarea unei companii. Pentru ce este complicat, investitorii vor cere un discount”, explică Bogdan Câmpianu.

Compania care caută să se listeze trebuie să aibă o structură de organizare simplificată, afirmă Alexandra Smedoiu, director în cadrul departamentului de taxe corporative al PwC România.

Un astfel de proces de listare poate dura între șase luni și un an și poate implica separarea unor linii de afaceri și alte operațiuni necesare pentru a crea un vehicul investițional.

„Într-o listare este foarte important când discuți cu un client să identifici care este proiectul pentru care se face finanțarea”, explică Alexandra Smedoiu. Astfel, trebuie văzut ce entitate are, de fapt, nevoie de acea finanțare.

Potrivit acesteia, o companie trebuie să analizeze cu atenție costul variantelor alternative de finanțare.

Astfel, un împrumut bancar are pe lângă dobândă și o serie de costuri ascunse, care ridică astfel costul total al finanțării atrase.

Împrumutul-acționar implică dincolo de finanțarea propriu-zisă și implicarea la nivelul managementului companiei de către acționarul finanțator.

La nivelul taxării, listarea unei companii este mai ieftină comparativ cu celelalte două variante de finanțare. Astfel, pentru acțiunile unei firme listate pe bursă impozitarea este de 5% asupra câștigului net la care se adăuga din 2017 plata unei contribuții la bugetul asigurărilor sociale de sănătate de încă 5,5%. Comparativ, dobânda pe creditul bancar și împrumutul-acționar este taxată cu 16%.

De asemenea, diferențe mari sunt și între rezultatele raportate potrivit standardelor românești de contabilitate (RAS) față de sistemul internațional de raportare financiară (IFRS), diferențe care au impact nu doar asupra indicatorilor financiari, ci și asupra taxării, avertizează expertul PwC. „Am  avut un astfel de caz, al unui administrator de active care a renunțat să treacă la raportarea IFRS când a văzut ce impact are o asemenea mișcare asupra bilanțului și a impozitelor pe care ar fi urmat să le plătească față de situația raportării rezultatelor financiare în RAS”, explică Andreea Smedoiu.

Companiile românești preferă în continuare să meargă spre finanțări bancare, ce au acum dobânzi mai mici față de alți ani, și evită să utilizeze bursa de la București ca un instrument de finanțare al afacerii.

Într-un efort de a atrage întreprinderile mici și mijlocii să se finanțeze pe bursă, BVB a creat anul trecut un segment special de tranzacționare, Aero, însă în ansamblu lichiditatea pieței locale este mult în urmă nu doar față de Polonia, dată deseori ca exemplu, ci față și de alte burse din regiune, precum cele din Cehia sau Ungaria.

Doru Postelnicu, șeful juriștilor din BCR, trece în echipa avocaților Dentons. Sursă foto: Dentons.

Dentons l-a angajat pe șeful Direcției juridice din BCR pentru a întări echipa de avocați de Finanțe și Bănci condusă de americanul Perry Zizzi

Dentons continuă să-și concentreze achizițiile de avocați specializați în Finanțe și Bănci, semn că ponderea acestei practici în volumul de activitate al biroului local este în creștere.

După cooptarea în urmă cu un an a lui Perry Zizzi, unul dintre cei mai cunoscuți avocați străini din București, ca șef de practică locală, Dentons face încă o mutare sonoră și îl recrutează pe Doru Postelnicu, șeful Direcției juridice a celei mai mari bănci locale – BCR. De la 1 octombrie, acesta vine pe poziția de Avocat Asociat Senior în echipa condusă de către Perry Zizzi.

Tot de la 1 octombrie, BCR trece din mâinile lui Tomas Spurny și va fi condusă de Sergiu Manea, noul director general executiv al băncii, ceea ce ar putea fi urmată de o serie de plecări, numiri și relocări pe post în cadrul subsidiarei locale a austriecilor de la Erste.

Plecările lui Spurny și Postelnicu din BCR survin la puțin timp după eșecul tranzacției de vânzare a portofoliului Neptun, care grupa active neperformante cu o valoare nominală de până la 2,7 mld. euro, cel mai mare din istoria pieței locale de profil.

Ca și în cazul lui Zizzi, Postelnicu revine practic după trei ani în echipa locală a fostului birou Salans din București. În martie 2013, firmele de avocatură Salans, firma canadiană Fraser Milner Casgrain şi SNR Denton au fuzionat într-una singură sub numele Dentons.

În noul său rol, Postelnicu va fi un membru – cheie în dezvoltarea practicii de litigii bancare a biroului, afirmă reprezentanții Dentons.

Postelnicu are o experiență de peste 10 ani în principal în domeniile finanțe-bănci, drept societar, litigii și fuziuni și achiziții. Experiența sa în finanțări acoperă credite sindicalizate, finanțare imobiliară și de proiect, finanțare de achiziții, credite comerciale,împrumuturi pentru retail, creditare generală pentru societăți, respectiv datorii prioritare și subordonate. Acesta a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității București și deține o diplomă de master în Dreptul Afacerilor de la Universitatea Martin Luther din Halle-Wittenberg (Germania), cu specializare în dreptul societăților comerciale, precum și un Certificat în Administrarea Afacerilor de la Warwick Business School din Marea Britanie. A mai trecut pe la firma germană de avocatură Noerr și pe la firma de construcții CCCF.

”Alăturarea sa marchează încă un pas în dezvoltarea grupului de practică finanțe-bănci, care deja a crescut în mod impresionant în ultimul an sub atenta supraveghere a lui Perry Zizzi, coordonatorul acestei arii de practică la București.Vom menține strategia de creștere a firmei și abordarea dinamică, continuând să căutăm în piață talente care vor sprijini succesul echipei noastre”, spune Anda Todor, Partener Coordonator al biroului din București al Dentons despre cooptarea lui Doru Postelnicu.

Firma de avocatură Dentons are un birou la București de circa 30 avocați, potrivit ultimelor informații disponibile.

Practica de bănci și finanțe a avocaților Dentons din biroul București este cotată pe al treilea palier valoric în ghidurile juridice internaționale Chambers and Partners Global și IFLR 1000, respectiv în al doilea eșalon în clasamentul Legal 500.

Pe piața serviciilor de avocatură de afaceri, Dentons este unul dintre jucătorii de talie medie. Poziții puternice au, pe de o parte, firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații, precum și polul reprezentat de către birourile societăților de avocați din Londra – Clifford Chance, Allen & Overy, CMS Cameron McKenna sau DLA Piper.

Avocații Dentons au lucrat cu Banca Internațională de Investiții la o finanțare de 15 mil. euro pentru Romcab

Avocații biroului local al firmei Dentons au asigurat consultanța Băncii Internaționale de Investiții la tranzacția de acordare a unui împrumut de 15 mil. euro către producătorul de cabluri electrice Romcab Târgu-Mureș.

”Facilitatea de credit urmează a fi utilizată pentru finanțarea activităților de lucru ale companiei Romcab, în special pentru achiziția de materii prime”, precizează reprezentanții Dentons.

Echipa de avocați a fost coordonată de către Perry Zizzi, Partener și coordonator al practicii de finanțări din cadrul biroului din București, și Magdalena Răducanu, Managing Counsel. Din echipă au mai făcut parte Oana Ionașcu, în calitate de Avocat Asociat Senior, și Mihaela Mihu, Avocat Asociat.

Împrumutul acordat Romcab reprezintă a doua tranzacție a Băncii Internaționale de Investiții în România în acest an. În luna iulie a acestui an, echipa Dentons București a asistat Banca Internațională de Investiții cu privire la finanțarea de 10 mil. euro acordată Agricover Credit, fondurile având ca destinație creditarea fermierilor și dezvoltarea afacerilor.

La începutul lunii aprilie, Romcab semna cu Banca Internațională de Investiții documentele pentru o finanțare în valoare de 25 mil. euro pentru investiții și capital de lucru, potrivit declarațiilor de la acea vreme ale bancherului de investiții Matei Păun, care a avut mandatul de intermediere al tranzacției.

Romcab Târgu Mureș, unul dintre cei mai mari producători locali de cablu, derulează un proiect de investiții în valoare de 37 mil. euro pentru retehnologizarea și majorarea capacităților de producție. O altă țintă a programului este reducerea consumului de energie electrică. Finanțarea investiției Romcab este asigurată printr-un ajutor de stat nerambursabil de 17 mil. euro, în timp ce alte 20 mil. euro provin din surse proprii și din credite bancare.

Strategia Romcab este orientată către creșterea comenzilor externe în anii următori către pragul de 75% față de o pondere de 48% din venituri în 2014. Anul trecut, Romcab a făcut un profit net de 25 mil. lei (5,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 661,7 mil. lei (149 mil. euro) și un număr mediu de 418 angajați. Portofoliul său de comenzi vizează clienți din construcții, industria auto, telecomunicații, transport de energie și industria electrocasnică. Romcab este controlată de omul de afaceri Zoltan Prosszer prin intermediul firmei Sadalbari SRL Târgu Mureș, care deține 69% din acțiuni, cel mai important acționar minoritar fiind banca americană Morgan Stanley, raportată cu o deținere de 9,3%, potrivit informațiilor disponibile la 19 iunie. Valoarea de piață a Romcab pe bursa de la București este de apriximativ 15 mil. euro.

Banca Internațională de Investiții, unul dintre finanțatorii Romcab, este o instituție financiară internațională fondată în 1970 de foste state comuniste, printre care și România, cu scopul de a acorda finanțare de dezvoltare pentru diferite proiecte de investiții. Membrii băncii sunt Bulgaria, Vietnam, Cuba, Mongolia, Rusia, România, Cehia și Slovacia, iar din noiembrie 2014 a revenit în rețea și Ungaria. Sediul central al băncii este la Moscova. Fondurile proprii ale băncii sunt de circa 374 mil. euro. Activele totale ale acesteia erau la finele anului trecut de 611 mil. euro, banca raportând un profit net de peste 4 mil. euro. România are o cotă de 6,7% din capitalul băncii, fiind al cincilea stat ca mărime, cel mai important contributor fiind Rusia cu 55%.

Firma de avocatură Dentons, născută în martie 2013 în urma fuziunii dintre firmele de avocatură Salans, firma canadiană Fraser Milner Casgrain şi SNR Denton, are un birou la București de circa 30 avocați, potrivit ultimelor informații disponibile. Avocatul american Perry Zizzi s-a întors după șapte ani petrecuți în firma Clifford Chance Badea în birourile fostului Salans din București pentru a întări poziția acestuia pe piața consultanței juridice acordate investitorilor imobiliari și băncilor.

Practica de bănci și finanțe a avocaților Dentons din biroul București este cotată pe al treilea palier valoric în ghidurile juridice internaționale Chambers and Partners Global și IFLR 1000, respectiv în al doilea eșalon în clasamentul Legal 500.

Birourile din Londra și București ale avocaților Dentons au asigurat consultanța Petroceltic la tranzacția de exit din două perimetre petroliere din Marea Neagră

Firma de avocatură Dentons a asistat compania petrolieră irlandeză Petroceltic la vânzarea participațiilor deținute în două perimetre de explorare din Marea Neagră către GVC Investment, un vehicul de investiții din Olanda controlat de Gabriel Comănescu, proprietarul grupului de firme Upetrom.

”Echipa din Londra a fost coordonată de Danielle Beggs, partener în grupul de practică din domeniul petrol și gaze.Echipa din București a fost coordonată de Claudiu Munteanu-Jipescu, partener și coordonator al grupului de practică în domeniul energiei, împreună cu Tiberiu Csaki, partener și coordonator al grupului de practică în domeniul litigii și arbitraje, care a reprezentat compania în diverse litigii în fața curților de drept comun și a celor arbitrale. Au asistat, de asemenea, avocați seniori precum James Langley, Darren Acres, Mark Armitage și Danielle Kent de la biroul londonez, iar din biroul Dentons București au asistat avocați seniori Diana Popuțoaia și Andrei Orbeșteanu”, au precizat reprezentanții Dentons.

Petroceltic a transferat drepturile și obligațiile aferente acordurilor de concesiune care îi reveneau ca deținător a unei participații de 40% în sectorul EX-27 Muridava, deținut anterior de către o filială Sterling Resources, și, respectiv, de 30% în sectorul EX-28 Est Cobălcescu, deținut anterior de o filială Beach Energy, ambele localizate în platoul continental românesc al Mării Negre.

Compania irlandeză era operator în ambele perimetre. Valoarea tranzacțiilor prin care irlandezii de la Petroceltic, canadienii de la Sterling Resources și australienii de la Beach Energy au ieșit de pe piața explorărilor petroliere din România nu au fost făcute publice. Sterling Resources a lucrat cu o echipă de avocați Mușat & Asociații.

Pe piața serviciilor avocațiale de afaceri, poziții puternice au firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații, un alt pol important constituindu-l firmele internaționale Clifford Chance, Allen & Overy în asociere cu RTPR, CMS Cameron McKenna, DLA Piper sau firme de talie regională ca Schoenherr și Wolf Theiss.

Dentons este o firmă de avocatură globală care s-a înființat ca rezultat al unificării dintre firma internațională Salans LLP, firma canadiană Fraser Milner Casgrain LLP (FMC) și firma internațională SNR Denton. Clienții Dentons beneficiază acum de serviciile a aproximativ 2.600 de avocați și alți profesioniști în peste 75 de orașe și mai mult de 50 de țări din Africa, Asia Pacific, Canada, Asia Centrală, Europa, Orientul Mijlociu, Rusia, CSI și Caucaz, Marea Britanie și SUA.  În ianuarie 2015, Dentons a anunțat semnarea unui acord de fuziune cu firma chineză de avocatură Dacheng.

Biroul Dentons de la București a funcționat în perioada 2003 – 2013 sub conducerea Salans, care a preluat acum 12 ani o rețea de birouri în regiune, inclusiv în România, de la firma americană Altheimer & Gray care atunci s-a închis.

Dentons are o echipă în București de 30 de avocați, din care opt parteneri – patru la nivel global și patru parteneri locali.

Sursă date și foto: Dentons. Infografic MIRSANU.RO.

Avocații Dentons au lucrat cu AmRest la finalizarea achiziției francizelor cafenelelor Starbucks din România și Bulgaria. Din echipă au făcut parte și firma de avocați bulgari Djingov, Gouginski, Kyutchukov & Velichkov. Consultanții de la KPMG, în tranzacție

Biroul din București al firmei de avocatură Dentons au asigurat consultanța polonezilor de la AmRest la achiziția lanțului de cafenele Starbucks din România și Bulgaria. Tranzacția, estimată la 16 mil. euro, a fost semnată în martie și a fost încheiată ieri.

Prin această achiziție, AmRest a pătruns pe piața din România – a doua ca mărime din Europa Centrală – consolidându-și astfel poziția de lider în regiune. AmRest va administra acum 18 cafenele Starbucks în România și 5 în Bulgaria.

Coordonatorul echipei Dentons a fost Perry Zizzi, Partener, care s-a ocupat de ambele tranzacții în România și Bulgaria. Bogdan Bunrău, Managing Counsel, a acordat de asemenea asistență.

“Astfel de oportunități care să implice un brand atât de îndrăgit nu se ivesc foarte des. Suntem mândri că am fost alături de AmRest în această tranzacție multijurisdicțională și sperăm să vedem câte o cafenea Starbucks la fiecare colț de stradă”, a spus Zizzi.

Avocații biroului Dentons din București au făcut echipă pe componenta de jurisdicție bulgărească alături de firma de avocatură din Sofia, Djingov Gouginski Kyutchukov & Velichkov – una dintre cele mai mari de la sud de Dunăre.

Consultanții de la KPMG au lucrat și ei în tranzacție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Starbucks a intrat pe piaţa din România, deschizând prima cafenea din Europa Centrală şi de Est, în asociere cu grupul elen Marinopoulos. Marinopoulos a pierdut franciza anul trecut, în favoarea unei companii din Bulgaria.

Vânzătorul a lucrat tranzacția cu juriștii proprii, având un suport tehnic punctual din partea unor avocați bulgari.

AmRest Holding SE este cel mai mare operator independent de lanțuri de restaurante din Europa Centrală și de Est, care deține francizele KFC, Pizza Hut, Burger King și Starbucks, precum și mărcile proprii La Tagliatella, Blue Frog si Kabb. Compania este listată la Bursa de la Varșovia, cu o capitalizare de piață de 734 mil. euro și o cifră de afaceri de aproximativ 180 mil. euro la finalul primului trimestru al anului 2015.

Pe piața locală, alături de Starbucks, operează și alte lanțuri de cafenele precum Gloria Jean’s Coffees, City Caffe din grupul patronat de Dragoș Petrescu, Cafepedia sau Costa Coffee. Statistici ale Organizației Internaționale a Cafelei indică faptul că românii consumă în medie 2,3 kg de cafea pe an pe cap de locuitor, sub jumătate față de media la nivel european, de 5 kg. În plus, ritmul rapid de creștere al unora dintre afacerile de profil și profiturile obținute arată că piața locală a cafenelelor are un potențial mare de dezvoltare în perioada următoare.

AmRest Holdings este cel mai mare operator de restaurante din Europa Centrală şi mai deţine franciza pentru KFC, Pizza Hut şi Burger King. Compania este listată la bursa de la Varşovia şi are o capitalizare de 590 mil. euro. În 2013, compania a avut venituri de circa 643 mil. euro și un profit net de 1,3 mil. euro.

Compania poloneză are în spate ca acționari investitori financiari puternici precum fondul de investiții american Warburg Pincus prezent prin WP Holdings VII BV cu 31,71% din acțiuni, fonduri de pensii ale ING (18,86% din acțiuni), PZU (14,2%), Aviva (9,95%), iar un pachet de 25,29% este listat la bursa din Varșovia.

tabel tranzactie CA Immo P3

Raiffeisen a finanțat cea mai mare achiziție pe piața spațiilor de logistică cu un credit de 110 mil. euro. RTPR Allen & Overy: Tranzacția s-a derulat pe axa București – Viena – Varșovia – Londra. Detaliile unei afaceri imobiliare locale de circa 120 mil. euro

Banca austriacă Raiffeisen Bank International a finanțat printr-un credit de 110 mil. euro tranzacția prin care cehii de la P3 au preluat un portofoliu de spații logistice de la CA Immo (Austria), potrivit datelor disponibile la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, cea mai mare parte a acesteia derulându-se în România, unde prețul plătit pe pachetele integrale de acțiuni ale celor cinci companii de proiect vândute și datoriile aferente preluate totalizează între 110 și 120 mil. euro, conform unor estimări disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Negocierile, semnarea și finalizarea tranzacției au avut loc pe axa București – Varșovia – Viena – Londra.

„Discuțiile cu banca pentru finanțarea tranzacției au fost conduse de cumpărător cu participarea directă a firmelor – țintă și a vânzătorului, având în vedere modul în care a fost structurată finanțarea”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Adrian Cazan, Senior Associate în cadrul firmei de avocatură RTPR, afiliat rețelei britanice Allen & Overy. Adrian Cazan și partenerul Mihai Ristici au coordonat echipa locală de avocați ai vânzătorului în cadrul acestei tranzacții.

Adrian Cazan, Senior Associate al RTPR Allen & Overy. Sursă foto: RTPR Allen & Overy.

Adrian Cazan, Senior Associate al RTPR Allen & Overy. Sursă foto: RTPR Allen & Overy.

Prețul tranzacției a fost plătit astfel din banii împrumutați de la Raiffeisen și din lichiditățile P3, fond de investiții controlat de firmele de investiții cu capital privat TPG Capital și Ivanhoe.

„Pentru noi, RTPR Allen Overy, putem spune că tranzacția a început în martie 2014. De atunci, am fost noi angajați consultanți legali pentru vânzarea portofoliului CA Immo. Discuțiile comerciale și procesul de due – dilligence au fost demarate însă mai devreme”, explică Adrian Cazan.

Obiectul tranzacției a fost un portofoliu de proprietăți imobiliare format din 467.000 de metri pătrați de spații industriale și aproximativ 165 de hectare de terenuri pentru dezvoltări ulterioare.

„Tranzacția în ansamblu a avut o structură mixtă și complexă. În România, ea a fost structurată ca un share deal, în Polonia însă ca un asset deal, caz în care cumpărătorul a preluat active, dar nu și pasive – datorii și alte obligații aferente. Tranzacția a cuprins un portofoliu de proprietăți din România, Polonia si Serbia”, afirmă reprezentantul RTPR Allen & Overy.

O tranzacție de tip share deal presupune transferul integral al afacerii de la vânzător către cumpărător, adică al acțiunilor entității vândute, cu toate activele, dar și cu pasivele și riscurile aferente – datorii, alte obligații de plată. De asemenea, poate fi mai avantajoasă pentru vânzător din punct de vedere al regimului de taxare comparativ cu o tranzacție de tip asset deal. Plata prețului tranzacției se face, de regulă, în conturile vânzătorului, iar acesta din urmă plătește impozitul pe câștigul de capital.

În România, austriecii de la CA Immo au vândut fondului ceh P3 pachetele de 100% din acțiunile a cinci societăți de proiect (așa – numitele SPV-uri) – Europolis Park Bucharest Alpha, Europolis Park Bucharest Beta, Europolis Park Bucharest Delta, Europolis Park Bucharest Gamma și Europolis Park Bucharest Infrastructură.

În teren, vânzarea a vizat un parc de logistică din apropierea Bucureștiului, de 215.000 metri pătrați, și aproximativ 40 de hectare pentru dezvoltări ulterioare, cu acces la autostrada București – Pitești, conform datelor făcute publice de către Dentons, avocații cumpărătorului, fondul ceh de investiții P3. Aceasta este o conexiune de transport importantă pentru tranzitul mărfurilor pe coridorul dintre Dresda (Germania) şi Istanbul (Turcia), care leagă Europa de Vest şi de Nord cu sudul Europei, cu Orientul Mijlociu şi, mai departe, cu Asia.

O tranzacție structurată ca asset deal înseamnă că nu se vinde entitatea legală sau afacerea în întregime, ci numai anumite active sau o parte din afacere, și deci o parte din riscuri și pasive, trece de la vânzător la cumpărător. De asemenea, plata o face cumpărătorul în conturile companiei căreia aparțin respectivele active. Un asemenea tip de tranzacție este, de obicei, preferată de cumpărători.

Semnarea tranzacției la Londra în octombrie, finalizarea a avut loc în ianuarie la Varșovia și la sediile avocaților Dentons și Cameron McKenna din București

Negocierile între părțile implicate în tranzacție s-au derulat în limba engleză.

„Contractul de vânzare – cumpărare s-a semnat la Londra la sfârșitul lunii octombrie, iar closing-ul (încheierea tranzacției – n.r.) s-a făcut la București pentru portofoliul vândut în România, respectiv la Varșovia pentru portofoliul din Polonia și Serbia. Negocierile s-au purtat la Varșovia, București, Viena, iar pentru partea de finanțare a tranzacției în Austria și România”, spune Adrian Cazan.

Finalizarea tranzacției a venit la sfârșitul lunii ianuarie. Pentru componenta locală, procedurile de finalizare au avut loc la sediul Dentons din București, iar apoi la cel al CMS Cameron McKenna, avocații finanțatorului Raiffeisen, potrivit ultimelor informații din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cu puțin timp înainte de finalizarea tranzacției, Raiffeisen a virat banii într-un cont escrow, de unde aceștia au ajuns la momentul finalizării tranzacției în conturile CA Immo.

Condițiile pentru finalizarea tranzacției au fost multiple, una dintre ele implicând schimbarea regimului juridic al societăților preluate în România din societăți cu răspundere limitată (SRL) în societăți pe acțiuni (SA).

„Acest lucru a fost realizat pentru a facilita transferul acțiunilor de la vânzător la cumpărător având în vedere cerințele specifice impuse de lege pentru vânzarea acțiunilor comparativ cu înstrăinarea părților sociale”, explică reprezentantul firmei de avocatură RTPR Allen & Overy.

În tranzacție, au fost implicate mai multe firme de avocatură. Astfel, firma britanică Cameron McKenna a consiliat banca austriacă Raiffeisen, care a finanțat cu 110 mil. euro tranzacția. De asemenea, dată fiind complexitatea și multitudinea de jurisdicții și expertize necesare la derularea tranzacției, cumpărătorul ceh a lucrat cu avocații Dentons din birourile de la Praga, Varșovia, București și Londra.

Aproximativ jumătate din echipa de 30 de avocați ai biroului Dentons din București au fost implicați în dosarul achiziției prin care P3 a intrat pe piața imobiliară din România. Echipa locală de avocați a fost condusă de către Perry Zizzi, partener și coordonator local al echipelor specializate în Imobiliare și Finanțe & Bănci.

De cealaltă parte, firma din Magic Circle – grupul celor mai mari case de avocatură din Londra –  a lucrat cu mai multe birouri din rețea. CA Immo este client de mai multă vreme al Allen & Overy.

„Pe lângă RTPR Allen&Overy din București și birourile Allen & Overy din Varsovia și Londra, precum și o firmă de avocatură corespondentă din Serbia. Coordonarea deal-ului s-a facut de către biroul din Varșovia. În echipa de la București, a fost un core team (echipă de bază – n.r.) de 4 oameni – eu pe partea de drept imobiliar, partenerul Mihai Ristici pe drept societar,Tudor Năftică și Alexandra Ivancia. De asemenea, în dosar au fost implicați și partenerul Alexandru Retevoescu și Ana Oprea, associate, pentru aspectele de finanțare a tranzacției, și Roxana Ionescu pe partea de drept al concurenței”, afirmă Adrian Cazan.

Tranzacția dintre CA Immo și P3 este una din cele mai mari din istoria pieței de spații industriale din România. Ea a avut loc în contextul în care acest segment al pieței imobiliare este cotat cu un potențial mare de dezvoltare în anii următori, mai mulți investitori străini având acum mandate pentru ținte de achiziție.

În 2014, piața de fuziuni și achiziții a fost marcată de o serie de tranzacții de calibru pe piața imobiliară, unde fondurile de investiții Globalworth, condus de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, sud – africanii de la NEPI și intrarea P3 pe piața locală au ținut capul de afiș.

Sursă foto: Allen & Overy.

Fondul de investiții imobiliare austriac CA Immo a finalizat cea mai mare tranzacție de vânzare de pe piața spațiilor de logistică către fondul P3, care își face astfel intrarea în România. O echipă de avocați RTPR Allen & Overy condusă de Adrian Cazan și Mihai Ristici a consiliat vânzătorul în tranzacție, iar cumpărătorul a lucrat cu Dentons

Fondul austriac specializat în investiții imobiliare CA Immo a finalizat vânzarea unui portofoliu de spații logistice din România și Polonia către fondul de investiții PointPark Properties (P3), care intră astfel pe piața locală. Aceasta este considerată de către experții din piața imobiliară ca fiind cea mai mare tranzacție de pe piața locală a spațiilor industriale din 2014, estimată în jurul a 110 – 120 mil. euro. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți.

Consultanța juridică a CA Immobilien Anlagen în tranzacția de talie regională a fost asigurată de către Allen & Overy, una din firmele de avocatură londoneze de top din așa-numitul Magic Circle, și de către biroul asociat al acesteia din București, RTPR.

În total, austriecii au vândut un proiect imobiliar de 467.000 de metri pătrați către fondul controlat de giganții TPG Capital și Ivanhoe din industria fondurilor cu capital de risc. Cea mai mare parte a tranzacției s-a derulat în România, unde vânzarea a vizat parcul logistic Europolis Logistic Park de lângă București și o parte din cele aproape 165 de hectare de teren vândute în cele două țări. Terenurile vândute pe plan local și care vor servi unor dezvoltări ulterioare sunt poziționate în apropiere de autostrada București – Pitești.

Pe plan local, echipa RTPR a fost coordonată de Adrian Cazan, Senior Associate pentru aspectele de drept imobiliar şi de către Mihai Ristici, Partener, pentru partea de drept societar. Din echipa care a consiliat vânzătorul au mai făcut parte Tudor Năftică şi Alexandra Ivancia, precum şi avocaţi de drept polonez şi englez.

„ Tranzacţia s-a finalizat la sfârșitul lunii ianuarie, iar părţile au încheiat procesul de îndeplinire a condiţiilor agreate pentru implementarea transferului. Consider că finalizarea acestei achiziţii va transmite un mesaj pozitiv, încurajând reluarea investiţiilor în domeniul imobiliar. Odată cu finalizarea unei tranzacții de o asemenea amploare, fondurile de investiții se vor uita mai atent spre piața din România”, a declarat Adrian Cazan.

De cealaltă parte, echipa biroului local al Dentons a fost condusă de către Perry Zizzi, partener și coordonator local al practicilor de Bănci & Finanțe și Imobiliare.

Atât în cazul Allen & Overy, cât și al Dentons, datorită complexității tranzacției și impactului în mai multe jurisdicții cele două firme de avocatură au lucrat cu mai multe birouri din propriile rețele.

”Cu privire la portofoliul situat în România, tranzacţia a fost structurată ca share-deal, contractele de transfer au fost semnate încă de anul trecut, iar finalizarea ei a avut loc la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, după îndeplinirea mai multor condiţii precedente”, explică reprezentanții firmei de avocatură RTPR Allen & Overy.

Tranzacțiile de pe piața imobiliare sunt structurate frecvent sub forma unui așa – zis „share deal” sau „asset deal”, care au efecte diferite asupra celor două părți implicate.

Astfel, o tranzacție de tip share deal presupune transferul integral al afacerii de la vânzător către cumpărător, adică al acțiunilor entității vândute, cu toate activele, dar și cu pasivele și riscurile aferente – datorii, alte obligații de plată. De asemenea, poate fi mai avantajoasă pentru vânzător din punct de vedere al regimului de taxare comparativ cu o tranzacție de tip asset deal. Plata prețului tranzacției se face, de regulă, în conturile vânzătorului, iar acesta din urmă plătește impozitul pe câștigul de capital.

O tranzacție structurată ca asset deal înseamnă că nu se vinde entitatea legală sau afacerea în întregime, ci numai anumite active sau o parte din afacere, și deci o parte din riscuri și pasive, trece de la vânzător la cumpărător. De asemenea, plata o face cumpărătorul în conturile companiei căreia aparțin respectivele active. Un asemenea tip de tranzacție este, de obicei, preferată de cumpărători.

Echipa de avocați RTPR Allen & Overy a strâns în portofoliu mai multe tranzacții recente, printre care vânzarea portofoliului de clienţi corporate ai RBS către UniCredit Ţiriac Bank, consultanță pentru achiziția a 23% din pachetul de acţiuni din Simartis Telecom, pentru Romprest şi acţionarul său Detaco în legătură cu exit-ul fondului de investiţii 3i Group din Romprest.

De asemenea, lista mai cuprinde clienți precum fondul Pamplona Capital Partners III în legătură cu achiziţia pachetului majoritar din Alvogen Group, managerul de fonduri de investiții Enterprise Investors (PEF V Information Technology) la exitul din Siveco România, DHL la vânzarea Cargus sau First Retail International (FRI) în legătură cu achiziţia a 50% din portofoliul de parcuri de retail Intercora din România.

RTPR a fost fondată în 2004 de către un grup de avocați care au lucrat în Linklaters, una dintre cele mai mari firme de avocatură din lume. RTPR activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008.

RTPR Allen & Overy are o echipă de 47 de avocaţi, inclusiv 5 parteneri – Costin Tărăcilă, Victor Pădurari, Alexandru Retevoescu, Mihai Ristici, Valentin Berea, precum şi profesorul de drept Lucian Mihai, fost judecător al Curții Constituționale, ca Of counsel.

Firma acoperă o gamă diversă de tranzacții și practici, de la finanţări, fuziuni şi achiziţii, pieţe de capital, insolvenţă şi restructurări, concurenţă, dreptul muncii, dreptul proprietăţii intelectuale, litigii şi arbitraj, consultanţă pentru sectoarele de afaceri, inclusiv energie, telecomunicaţii, finanţare până la imobiliare şi industria farmaceutică.

Pe piața avocaturii de afaceri din România, RTPR Allen & Overy activează alături de alte firme mari internaționale precum CliffordChancea, Dentons, firme de talie regională precum Schoenherr sau Wolf Theiss, poziții puternice fiind deținute de casele locale de avocați precum NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații.

Joe Andrew (stânga), Peng Xuefeng (centru) și Elliott Portnoy (dreapta) vor conduce Dacheng Dentons, firma cu cel mai mare număr de avocați din lume. Sursă foto: Dentons.

Fuziune de talie globală în avocatură: Dentons se unește cu Dacheng din China și devin cea mai mare firmă din lume după numărul de avocați

Firma de avocatură Dentons, una din primele zece din lume, a anunțat marți semnarea unui acord de asociere cu casa de avocați Dacheng din China, în urma căruia va lua naștere cea mai mare firmă de profil din lume după numărul de avocați.

Astfel, noua firmă va avea un personal format din 6.500 de avocați și 120 de birouri în peste 50 de state din lume, acoperind Africa, Asia-Pacific, Canada, Asia Centrală, Europa, Orientul Mijlociu, Rusia, Comunitatea Statelor Independente și Caucaz, Marea Britanie, SUA precum și cele 34 de unități administrative regionale din China.

Noua firmă Dacheng Dentons va fi condusă de către Peng Xuefeng, care va ocupa poziția de Președinte al Consiliului de Administrație Global și Președintele Comitetului Global de Consultanță, Joe Andrew – viitorul Președinte Global și Elliott Portnoy, ce va ocupa postul de Director Executiv Global.

Anterior, Peng Xuefeng a fost Administrator și Partener Fondator al Dacheng și Președintele comitetului permanent al Dacheng, în timp ce Joe Andrew este Președintele Global al Dentons, iar Elliott Portnoy Directorul Executiv Global al Dentons.

Noua firmă va avea cinci regiuni – Asia, Canada, Europa, Marea Britanie și Orientul Mijlociu  și SUA – fiecare fiind condusă de un director executiv regional. Consiliul Global ce va consta din 19 membri – 14 membri de la Dentons și cinci membri de la Dacheng – va include reprezentanți din fiecare regiune, iar Comitetul Global de Consultanță va fi alcătuit din toți membrii consiliului de administrație aferent fiecărei regiuni.

„Această asociere între principalele firme de avocatură din China și din Vest este cu adevărat prima de acest gen. Noua noastră firmă va servi drept o platformă foarte bine integrată pentru servicii juridice eficiente, și construiește noi punți ce facilitează cooperarea și schimbul de clienți din China și din Vest, deopotrivă. Ne vom ajuta clienții să navigheze prin cele mai complexe medii juridice și de afaceri la nivel mondial, oferind servicii juridice profesionale unice. Împreună, facem un pas înainte fără precedent în profesia noastră – o piatră de hotar inovatoare din istoria firmelor internaționale de avocatură”, a declarat Peng Xuefeng.

„Cu mai mulți avocați existenți în mai multe locuri în care clienții noștri își desfășoară afacerile, nu este vorba despre faptul că această asociere reprezintă cea mai mare firmă de avocatură din lume, ci despre a înțelege necesitățile clienților noștri și de a veni în întâmpinarea acestora. Fiind singura firmă din top 10 ce nu are sediul în SUA sau în Regatul Unit, abordarea noastră policentrică reflectă modul în care economia mondială s-a schimbat fundamental, profesia de avocat trebuind să se schimbe o dată cu aceasta”, explică Joe Andrew, Președintele Global al noii firme.

„Având cea mai mare și cea mai rapidă creștere economică din lume, atracția pe care o exercită China pentru clienții noștri este puternică. Toți concurenții noștri își îndreaptă privirea spre Est”, a spus Portnoy. „Prin unirea Estului cu Vestul într-o singură firmă – nu doar prin câteva birouri situate în orașele mari, ci cu o prezență accentuată în China – putem oferi întreprinderilor chineze care au aspirații globale și clienților internaționali interesați de China accesibilitate și profunzime ce pur și simplu nu pot fi găsite în altă parte.” Portnoy va fi Directorul Executiv Global al noii firme.

Dacheng este o firmă înființată în 1992, printre cele mai mari din China, cu peste 4.000 de avocați licențiați și specialiști în toată lumea. Are sediul la Beijing și peste 51 de sucursale și birouri.

De cealaltă parte, Dentons este o firmă de avocatură globală rezultată în martie 2013 din fuziunea Salans LLP cu firma canadiană Fraser Milner Casgrain LLP (FMC) și firma internațională SNR Denton. Rețeaua Dentons acoperă cu aproximativ 2.600 de avocați și alți profesioniști peste 75 de orașe și mai mult de 50 de țări din lume.

În România, Dentons are un birou deschis la București în urmă cu mai mulți ani de firma Salans. Biroul local al Dentons are o echipă de 30 de avocați, din care opt parteneri – patru la nivel global și patru parteneri locali.

Sursă date și foto: Dentons.

Perry Zizzi, partener Dentons: Avem 15 mandate de tranzacții în imobiliare, din care 4 în sectorul de logistică. Vom vedea bănci care intră anul viitor pe piața românească

Anul 2015 se conturează ca un an major pentru imobiliare în România, iar activitatea investițională este în continuă creștere în acest sector, afirmă Perry Zizzi, partener al Dentons care coordonează departamentele de Real Estate și Finanțe & Bănci din cadrul biroului local.

”Avem circa 15 mandate de achiziție în real estate, din care 4 în logistică. Crește activitatea investițională în special pe segmentul de logistică, un exemplu în acest sens este și achiziția făcută recent de către P3. Anul 2015 ni se arată ca un an major în imobiliare în România”, a declarat în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Perry Zizzi, unul dintre cei mai cunoscuți expați din mediul de afaceri local.

dentons caseta topicuri

Avocatul american, cu o carieră de 19 ani în avocatura de afaceri, a revenit în luna iulie a acestui an pe poziția de partener la Dentons (fost Salans) în cadrul biroului din București după o perioadă de șapte ani petrecuți la Clifford Chance Badea, unde a ocupat, de asemenea, poziția de partener. Una din expertizele sale de bază este consultanţa acordată investitorilor internaţionali care au pe radar piaţa românească, unde sectorul imobiliar pune din nou în mişcare capitalul străin.

„Investitorii vânează yield-uri (randamente – n.r.), iar băncile vânează margini (de profit – n.r.), ambele rămânând atractive în România pe o bază ajustată a riscului. Imobiliarele sunt un domeniu fierbinte şi acesta va deveni şi mai fierbinte”, spune Perry Zizzi.

Potrivit acestuia, există un potențial major de tranzacții în logistică în partea de vest a României, zonă care cuprinde centre precum Craiova, Ploieşti, Arad, Timișoara, dar și în locaţiile din jurul Bucureștiului cu acces facil la autostrăzi.

„Logistica a fost vărul cel sărac la ultima creştere a pieţei imobiliare. Acum, este foarte mult focus din partea unui număr de investitori, inclusiv din categoria celor care investesc pentru prima dată. Nu sunt disponibile produse de o mare calitate instituţională aşa că mă aştept la mai multe dezvoltări – eventual chiar (interes – n.r.)speculativ până la finele anului viitor”, este de părere şeful departamentelor de Real Estate şi Finanţe & Bănci din cadrul biroului Dentons din Bucureşti.

Piaţa imobiliară locală înregistrează ritmuri diferite de evoluţie pe fiecare etaj în parte. Astfel, segmentul rezidenţial a rămas în urma altor sectoare, dar poate să revină pe creştere în măsura în care cererea revine, iar creditele bancare sunt mai accesibile. Din punctul de vedere al reprezentantului Dentons, dezvoltările de proiecte de birouri rămân de mare interes pentru investitori, chiar şi în oraşele secundare.

„În retail, investitorii şi băncile rămân un pic circumspecţi faţă de dezvoltările de centre comerciale dată fiind explozia prematură a segmentului în perioada 2006 – 2008. Formatele mari (big box – n.r.) se află mai în zona lor de confort, dezvoltările de mall-uri mai puţin”, explică Zizzi. CITIŢI AICI PROFILUL LUI PERRY ZIZZI.

Întrebat ce părere au clienţii săi despre finanţările bancare disponibile pe piaţă pentru susţinerea propriilor investiţii, reprezentantul Dentons a răspuns: „Investitorii se plâng de margini şi de ratele de îndatorare, ambele fiind neatractive pentru mulţi investitori. Aţi observat desigur că NEPI a preferat să plătească 150 mil. euro în numerar pentru Promenada decât să folosească pentru achiziţie finanţare bancară. Aşteptarea este ca aceşti termeni să se îmbunătăţească. Nu aş fi surprins să văd marginile să scadă la 250 (puncte de bază – n.r.) într-un an de acum încolo, iar raportul dintre valoarea împrumutului şi valoarea proprietăţii imobiliare se îndreaptă deja dincolo de 60%”.

Dacă băncile au probleme în a atrage clienţii pentru a da credite, când vine vorba de investitori interesaţi de preluări pe piaţa instituţiilor de credit, situaţia se schimbă.

Anul viitor vom vedea cel puţin o bancă străină intrând pe piaţa din România, susţine şeful departamentului de Bănci & Finanţe al biroului Dentons din Bucureşti. CITIŢI AICI PROFILUL DENTONS.

Peisajul bancar local este acum dominat de tranzacţiile cu pachete de credite neperformante, dar în acelaşi timp, pe piaţă mai multe bănci sunt de vânzare. Astfel, austriecii de la Volksbank trebuie să-şi vândă banca din România până la 31 decembrie 2015, National Bank of Greece are termen pentru Banca Românească până în 2018, alte bănci elene ar putea fi nevoite să facă demersuri similare la nivel local, iar Carpatica se pregăteşte de fuziune cu Nextebank – bancă intrată recent în portofoliul administrat de Axxess Capital. De asemenea, şefii unora dintre băncile mari şi mai mulţi analişti din piaţa financiară se aşteaptă ca numărul ţintelor de preluare să crească în a doua jumătate a clasamentului de bănci după cota de piaţă, unde sunt mai puternice presiunile privind nevoia de capitalizare asupra căreia insistă banca centrală.

Perry Zizzi nu a spus însă cine este banca străină care îşi va face apariţia pe piaţa românească în 2015 sau ce ţinte are.

Cum stau în cifre departamentele coordonate de Zizzi în Dentons

”De la venirea ca partener la Dentons, în aria de practică pe care o coordonez au apărut 4 noi tranzacții și 3 clienți noi în portofoliu. Sperăm să extindem lista noastră de clienți activi în termeni de bănci și finanțatori. Ca procentaj din bugetul biroului nostru, ne așteptăm ca portofoliul de real estate și finanțări să crească, dar încă nu este clar cu cât”, afirmă Perry Zizzi.

Departamentul de real estate a avut în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie o pondere de 22% din veniturile biroului Dentons din Bucureşti, în timp ce aria de Bănci & Finanţe a contribuit în aceeaşi perioadă cu 10% din încasări.

„Echipa de real estate este formată din 10 oameni, în timp ce echipa de Bănci şi Finanţe are opt membri. Cei mai mulţi dintre noi lucrează în arii multiple de practică. Eu, de exemplu, fac parte atât din echipa de Real Estate, cât şi din cea de Bănci”, explică modul de organizare partenerul Dentons.

În total, biroul din Bucureşti are un personal format din 30 de oameni. Conducerea biroului Dentons din Bucureşti este asigurată de către opt parteneri, din care patru sunt parteneri locali, iar alţi patru sunt parteneri în reţeaua globală a Dentons. Perry Zizzi este unul dintre cei patru parteneri globali ai Dentons. Biroul Dentons din Bucureşti este condus de către Anda Todor, care ocupă poziţia de managing partner din 2008.

Dentons mizează pe atu-ul reţelei în lupta pentru clienţi pe piaţa locală a serviciilor avocaţiale

Cea mai sonoră tranzacție în care a fost implicat de la revenirea sa la Dentons este achiziția de către P3 de la grupul austriac CA Immo a unui portofoliu de trei proiecte de logistică în Polonia și România, din care cel mai mare este localizat în apropierea Bucureștiului lângă autostrada care leagă Capitala de Pitești. P3 este o companie specializată în dezvoltarea și administrarea de proiecte de logistică în Europa.

Portofoliul cumpărat de P3 totalizează 467.000 de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă şi aproximativ 165 hectare de teren pentru dezvoltare. Din acest portofoliu, Bucharest Park, proiectul preluat în România, înseamnă 215.000 de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă ocupată aproape integral şi 40 de hectare de teren pentru dezvoltare, situat lângă autostrada Bucureşti – Piteşti. Aceasta este o conexiune de transport importantă pentru tranzitul mărfurilor pe coridorul dintre Dresda (Germania) şi Instanbul (Turcia), care leagă Europa de Vest şi de Nord cu sudul Europei, cu Orientul Mijlociu şi, mai departe, cu Asia.

„În tranzacția cu P3, au lucrat 4 birouri din rețeaua Dentons – Praga, Varșovia, București şi Londra. Aproximativ jumătate din personalul biroului din București a lucrat la tranzacția P3 din regiune, care a acoperit o expertiză  variată – corporate, real estate, banking & finance”, afirmă şeful Departamentelor Real Estate şi Bănci & Finanţe al biroului Dentons din Bucureşti.

Reţeta Dentons de tranzacţii generate în reţea de clienţii săi internaţionali este principala armă folosită în concurenţa cu alte firme, în special cu cele locale.

„Credem în piaţa românească, fiind aici de mai multă vreme decât oricare altă firmă internaţională majoră. Este un nivel în creştere de specializare printre avocaţii români şi au apărut unele firme de tip boutique, care sunt bine privite. Prin această prismă, piaţa de servicii juridice se maturizează”, subliniază Perry Zizzi.

El adaugă că litigiile şi rezolvarea disputelor au devenit o arie de practică importantă pentru Dentons, pe măsură ce clienţii internaţionali au cerut o abordare mai sofisticată şi strategică, nu doar tactică, în ceea ce priveşte procesele dificile.

„Reţeaua de birouri extinsă şi solidă a Dentons ne permite să ajungem în expertiză de litigii şi tehnici pe care firmele locale care nu le pot oferi. Una este să apari la o audiere pentru a argumenta în faţa unui judecător şi un lucru cu totul diferit este să planifici ceea ce argumentezi având în minte ce s-ar putea întâmpla peste alte cinci audieri”, punctează avocatul american.

De la intrarea pe piaţa românească şi până anul trecut, biroul local a aparţinut reţelei Salans, care în martie 2013 a fuzionat cu firma canadiană Fraser Milner Casgrain şi SNR Denton astfel luând naştere reţeaua globală Dentons.

Noua firmă internaţională dispune de o reţea de peste 80 de birouri în 50 de ţări, care cuprinde Africa, Asia Pacific, Canada, Asia Centrală, Europa, Orientul Mijlociu, Rusia, Comunitatea Statelor Independente, Marea Britanie şi SUA. Dentons are un personal format din peste 2.600 de avocaţi pe Glob, care acoperă 24 de sectoare şi 36 de practici, cele mai importante departamente ale sale fiind Energia, Bănci & Finanţe, Imobiliare şi Asigurări.

Sursă foto: Dentons.

Dentons

– A luat naștere în martie 2013 în urma fuziunii dintre firmele de avocatură Salans, firma canadiană Fraser Milner Casgrain şi SNR Denton

– Are o rețea cu acoperire globală

– Peste 75 de birouri

– 50 de ţări

– Rețeaua sa acoperă Africa, Asia Pacific, Canada, Asia Centrală, Europa, Orientul Mijlociu, Rusia, Comunitatea Statelor Independente, Marea Britanie şi SUA

– Numără peste 2.600 de avocaţi pe Glob

– Acordă servicii de consultanță de afaceri în 24 de sectoare

– Are expertiză în 36 de practici, cele mai importante departamente ale sale fiind Energia, Bănci & Finanţe, Imobiliare şi Asigurări

– În România, a fost printre primele firme internaționale de avocatură intrate

Biroul Dentons din București

– Are un personal format din 30 de oameni

– 8 parteneri, din care 4 sunt globali, alții 4 sunt locali

– Conducerea este asigurată de către Anda Todor, managing partner

– Departamentul Bănci & Finanțe numără 8 oameni

– Departamentul Bănci & Finanțe are o pondere de 10% din veniturile biroului Dentons din București în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2014

– Departamentul Real Estate numără 10 avocați

– Departamentul Real Estate a adus 22% din veniturile biroului Dentons din București în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2014

Sursă date și foto: Dentons.

Perry Zizzi

– 19 ani de carieră în domeniul avocaturii de afaceri

– Are o diplomă în materie de Guvernare obținută de la Universitatea Georgetown (SUA) unde a studiat în perioada 1985 – 1989

– A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității Columbia (SUA), unde a studiat în perioada 1992 – 1995

– Doctor în Drept al Universității Columbia (SUA)

– Este practician licențiat în avocatură

– Membru al Baroului New York (1996), al Baroului București (data intrării 1 februarie 2014) și al Camerei Cehe a Avocaților

– A servit timp de doi ani și jumătate în Corpurile de Pace Americane din Micronezia în perioada 1989 – 1991

– Membru în Board-ul de conducere al ASEBUSS

– Membru al Camerei de Comerț Americane în România (AmCham), în cadrul căreia activează în Comitetul de Agricultură, Industrie alimentară și Turism, respectiv membru al Comitetului pentru Energie și Mediu

– Limbi de lucru: Engleză (limbă maternă), Franceză, Italiană, Spaniolă, cunoștințe de Română, Portugheză și Rusă

– Asociat la firma Debevoise & Plimpton în perioada 1995 – 2000

– Asociat la firma Skadden Arps în perioada 2000 – 2003

– Counsel, Partener la Altheimer & Gray, Salans (actualmente Dentons) în perioada 2003 – 2007

– Partener la Clifford Chance Badea în perioada octombrie 2007 – iulie 2014

– Partener Dentons, iulie 2014 – prezent

– Arii de practică – Bănci & Finanțe, Imobiliare, Fuziuni & Achiziții, Piețe de Capital

– Rating Leading Lawyer la categoria Real Estate, Bănci & Finanțe în clasamentul internațional IFLR 1000, editat de IFLR din grupul Euromoney Institutional Investor

– Clasat în palierul valoric al doilea la aria de practică Finanțe & Bănci în clasamentul Chambers Europe 2014, editat de Ghidul juridic internațional Chambers and Partners

– Experiență în sindicalizări de credite, securitizări, piețe de capital, emisiuni de obligațiuni, finanțări pentru achiziții

– Arie de acoperire: tranzacții în România, Ucraina, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia, Ungaria, Rusia, Italia

Istoric tranzacții semnificative în România:

– consultanță pentru Credit Suisse la acordarea unei finanțări de 130 mil. euro pentru Romstrade

– consultanță pentru Unicredit Bank Austria la acordarea unei facilități de credit de investiții și dezvoltare de 45 mil. euro pentru centrul comercial Electroputere Parc din Craiova

– reprezentarea dezvoltatorului imobiliar Iulius Group la contractarea unei facilități de credit pentru construcție și refinanțare de 175 mil. euro de la Eurohypo pentru un portofoliu de proprietăți comerciale și de birouri

– consultanță pentru Băneasa Developments la atragerea unei finanțări sindicalizate de 160 mil. euro de la un sindicat bancar format din BRD, SocGen, HVB România (acum parte a Unicredit Țiriac Bank), Bank Austria Creditanstalt, Banca Românească și National Bank of Greece pentru achiziția centrului comercial Feeria din București și dezvoltarea magazinului IKEA, mall și imobil de birouri.

– consultanță pentru Investkredit la acordarea de împrumuturi către Fabian Capital pentru achiziția imobilelor de birouri Evocenter și Băneasa Center din București
– reprezentarea SocGen în emisiunea de obligațiuni de 735 mil. lei a BRD, listată pe bursa din Luxemburg

– consultanță pentru Unicredit Bank Austria și UniCredit Țiriac Bank la acordarea unei facilități de credit de 124,5 mil. euro pentru construcție și refinanțare către subsidiarele grupului turc FIBA Holding din România și Olanda, fondurile având ca destinație centrele comerciale București Mall și Plaza Romania, respectiv o clădire de birouri din București

Perry Zizzi are 19 ani de experiență în avocatură. S-a născut în SUA și și-a făcut studiile la universitățile americane Georgetown și Columbia, unde și-a luat și doctoratul în Drept. A servit timp de doi ani și jumătate în Corpurile americane pentru pace în Republica Palau din Micronezia.

Este membru al Baroului New York din 1996, al Baroul București de la 1 februarie 2004 și al Camerei avocaților din Cehia.

Și-a început cariera de avocat la Debevoise & Plimpton în 1995 ca asociat la New York și Londra până în 2000. În perioada 2000 – 2003, a fost asociat în biroul din Paris al firmei Skadden Arps. A urmat perioada 2003 – 2007 când a lucrat ca și Counsel pentru Altheimer & Gray și Salans. În aprilie 2003 a venit la București, iar între 2004 și 2006,și-a petrecut jumătate din timp la Praga, după cum a precizat pentru MIRSANU.RO. În 2007, devine partener al Salans în cadrul biroului din București. În perioada octombrie 2007 – iulie 2014, a fost partener al biroului din București al Clifford Chance. Din luna iulie, a revenit la Dentons (fost Salans) pe poziția de partener.

Este specializat în consultanță acordată investitorilor și finanțatorilor din industria imobiliară, Bănci & Finanțe, Fuziuni & Achiziții, Piețe de Capital, proiecte din energie, dispute și litigii. A derulat mai multe tranzacții locale și transfrontaliere, cu impact în mai multe jurisdicții naționale în Europa Centrală și de Est, Europa de Vest și în alte părți ale lumii. Are experiență în structurarea de tranzacții de finanțare corporativă, sindicalizări bancare, finanțarea de proiecte imobiliare, achiziții, securitizări, tranzacții de leasing, emisiuni de obligațiuni pe piețele din România, Ucraina, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Turcia, Rusia și Italia.

Vorbește fluent limba engleză (nativă), franceză, italiană, spaniolă și are abilități de lucru în română, portugheză și rusă.

”Vorbesc în grade diferite opt limbi. Unele dintre ele mai mult le citesc decât le vorbesc acum”, a precizat Perry Zizzi pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Este membru al Camerei de Comerț Americane în România și al board-ului ASEBUSS.

”Hobby-ul de care sunt cel mai pasionat este genealogia. Îmi place, de asemenea, să exersez cu greutăți la sală. Mă relaxează după o zi stresantă”, spune Zizzi.

Chiar dacă de ani de zile, locul său de muncă este în România, vacanțele, Sărbătorile, iar, uneori, weekend-urile îl prind plecat din țară.

Vacanțele de vară, în mod normal, le petrece în insula grecească Mykonos, unde preferă hotelul Theoxenia datorită locației, situat în apropierea renumitelor mori de vânt și a cartierului pitoresc Mica Veneție. În acest an, Londra a fost destinația pentru un weekend mai lung, iar sfârșitul de an îl prinde, de obicei, acasă în America, la New York și la Miami.

”Locul meu preferat este însă Roma. Împrejurimile, vremea, mâncarea, shopping-ul, ritmul. Un apartament la Hotel de Russie și o cină la Pierluigi sunt o experiență de neuitat pentru mine”, spune Perry Zizzi.

Perry Zizzi iese din Magic Circle și se întoarce pe poziția de partener la Dentons, unde va fi șeful departamentului Finanțe și Bănci

Avocatul american Perry Zizzi s-a întors de la Clifford Chance Badea, biroul local al firmei londoneze din Magic Circle, la Dentons (ex- Salans) pe poziția de partener. Acesta va coordona departamentul specializat în Finanțe și Bănci și va face parte, de asemenea, din echipa de consultanță pentru clienții din sectorul imobiliar.

Zizzi a mai ocupat poziția de partener în cadrul biroului local al fostei rețele Salans în perioada 2003 – 2007.

Perry Zizzi, care în ultimii șapte ani a lucrat ca partener în cadrul firmei Clifford Chance Badea, are o experiență de 19 ani în avocatura de afaceri, concentrându-se asupra tranzacțiilor din Europa Centrală și de Est. Acesta a acoperit o gamă largă de proiecte în energie, sectorul financiar, fuziuni și achiziții, imobiliare, în care a asigurat servicii de consultanță pentru clienți companii internaționale, fonduri de investiții, dezvoltatori imobiliari, bănci internaționale și bănci de investiții.

Actualul partener al firmei de avocatură Dentons are o diplomă și un doctorat la Facultatea de Drept a Universității Columbia din New York, pe care a absolvit-o în 1995. Și-a început cariera în avocatură la firma Debevoise & Plimpton, unde a lucrat timp de cinci ani ca asociat, după care a trecut pentru trei ani în rândurile Skadden Arps, potrivit informațiilor disponibile pe contul personal al acestuia de pe Linkedin.

Firma internațională de avocatură Dentons are o echipă de 25 avocați la biroul său din București, condusă de către Anda Todor. Venirea lui Perry Zizzi ridică numărul de parteneri ai echipei Dentons din București de la șapte la opt, adică o treime din numărul total de avocați locali.

Pe piața serviciilor de avocatură de afaceri din România, cele mai mari firme sunt cele fondate de avocați români – Țuca, Zbârcea & Asociații, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, Mușat & Asociații, Popovici, Nițu & Asociații, în timp ce pe segmentul caselor internaționale de avocatură poziții puternice la nivel local ocupă birourile celor două firme din topul londonez supranumit Magic Circle – Clifford Chance Badea și RTPR Allen & Overy, respectiv austriecii de la Schoenherr.