Arhiva etichetelor: CPBR

Prima rotație la conducerea CPBR: Șeful BCR preia poziția de președinte al Consiliului Director al CPBR de la șeful Raiffeisen Bank România

Sergiu Manea, Directorul General Executiv al BCR, a preluat poziția de Presedinte al Consiliului Director al CPBR, după ce Steven van Groningen, Președinte și Director General Executiv al Raiffeisen Bank România, și-a încheiat mandatul de trei ani la conducerea organizației patronale.

Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), organizatia patronala a sectorului bancar românesc, a decis, de asemenea, reînnoirea mandatului de vicepreședinte al lui Răsvan Radu, Director General Executiv al UniCredit Bank.

Steven van Groningen rămâne membru al Consiliului Director al CPBR, alături de Philippos Karamanolis, Director General Executiv al Bancpost, și Michal Szczurek, Director General Executiv al ING Bank România, cel din urmă fiind numit și Trezorier al CPBR, precizează un comunicat CPBR.

„Doresc în primul rând să mulțumesc membrilor pentru încrederea acordată la numirea în funcția de Președinte al CPBR, organizație prin care promovăm o cooperare cât mai largă cu toate părțile interesate pentru un sector financiar cât mai solid și mai responsabil față de clienți, angajați, acționari și întregul mediu economic în ansamblu său”, a declarat Sergiu Manea.

„Voi urmări consolidarea rolului CPBR ca entitate patronală, ca promotor al unui dialog consistent pentru dezvoltare prin reprezentarea priorităților sectorului financiar-bancar inclusiv în cadrul mai larg oferit de Confederația Patronală CONCORDIA, ai cărei membri suntem”.

La rândul său, Steven van Groningen, cel care a condus de la înființare organizația până acum și unul dintre fondatorii CPBR, a spus: „Sunt multumit că, după trei ani de la înființarea CPBR, sistemul bancar a făcut pași importanți și în sensul dialogului social structurat, beneficiind de expertiza unor bănci care sunt și angajatori mari în economia românească. Implicarea mea în sprijinirea CPBR și a sectorului financiar-bancar în general va continua inclusiv din poziția mea de Președinte al Consiliului Director al Federației FINBAN”. El a adăugat că prin numirea unui nou președinte al Consiliului Director al CPBR, se respectă principiul democratic de guvernanță al CPBR, anume „rotația conducerii patronatului bancar la finalul primului mandat”.

CPBR este parte a Federatiei Patronale a Serviciilor Financiare „FINBAN România”, prin intermediul careia este afiliată la Confederația Patronală CONCORDIA, ce reunește 7 federații patronale din diverse sectoare de activitate, patru dintre cei mai mari angajatori din economia națională și cinci dintre primele cele mai mari 10 companii raportat la cifra de afaceri. CPBR participă, prin intermediul Confederației Patronale CONCORDIA, la dialogul social pe toate nivelurile: Consiliul Economic și Social – CES, Consiliul Național Tripartit de Dialog Social – CNDTS, Comisiile de Dialog Social de la nivelul ministerelor, autorităților publice centrale și locale, având o contribuție activă la perfecționarea legislației și la deciziile autorităților publice.

Cele cinci banci care compun CPBR în prezent dețin peste o treime din totalul activelor bancare din sistem, angajații acestora reprezentând circa 30% din totalul angajaților din sectorul bancar. Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, ING Bank și Bancpost, toate acestea fiind subsidiare locale ale unor puternice grupuri bancare străine precum Erste, Raiffeisen (Austria), UniCredit (Italia), ING Bank (Olanda) și EFG Eurobank (Grecia). De la înființarea sa în 2014, din CPBR s-au retras până acum BRD, subsidiara locală a grupului bancar francez SocGen, respectiv Banca Transilvania, o altă plecare sonoră fiind cea a Oanei Petrescu, Partener Deloitte România, care ocupa funcția de Director Executiv în cadrul organizației patronale.

Toate băncile active în România, atât cu acționariat românesc, cât și străin, sunt membre ale Asociației Române a Băncilor (ARB), care, de asemenea, reprezintă interesele industriei bancare locale în raport cu alte instituții și autorități, locale și internaționale, în calitate de asociație profesională a bancherilor.

cost_risc_evolutie_europa_de_est_deloitte_25052015 main

Pariurile guvernatorului: Obișnuiți-vă cu ideea că băncile vor da bani mai greu ceea ce va însemna o redresare economică mai puternică decât pe credit, trecem la era cui dai credit în loc de câte credite dai și uitați de băncile – mamă pentru că băncile locale vor trebui să se descurce cu banii pe care îi atrag din piața internă. Bancherii speră însă chiar și la dezvoltarea de produse bancare ca model pentru alte piețe

Piața bancară din România va evolua în perioada următoare către o creștere moderată a creditului, către o miză mai mare a calității împrumuturilor față de volumul lor, precum și spre o creștere a ponderii finanțărilor locale, a susținut Mugur Isărescu, guvernatorul BNR la finele săptămânii trecute în cadrul conferinței cu tema ”Să înțelegem viitorul. Perspectivele sectorului bancar și ale economiei. Pot băncile schimba viitorul României în bine?”, organizate de către Consiliul Patronatelor Bancare din România. La dezbatere a participat și profesorul Leszek Balcerowicz, fost guvernator al băncii centrale a Poloniei și autorul planului de relansare a economiei poloneze în urmă cu mai bine de două decenii.

Fostul bancher polonez, văzut de mulți analiști ca fiind ”creierul” modelului economic ce a transformat Polonia în centrul de greutate al Europei de Est, și-a concentrat mesajele pe sfaturi la adresa autorităților române al căror miez trebuie să fie în viziunea acestuia consolidarea fiscală, privatizarea sectoarelor economice dincolo de granița a ceea ce acum unele sunt considerate de neprivatizat pentru că au o importanță strategică, precum și miza pe reforme pentru susținerea micilor afaceri astfel încât acestea să devină motorul economiei.

„Am accelerat privatizarea băncilor. Am făcut reforma pensiilor. A trebuit să ne restructurăm sistemul minier, să scoatem minerii baricadaţi din mine”, a spus Leszeck Balcerowicz pe marginea reformelor pe care le-au aplicat autoritățile de la Varșovia.

Șeful BNR și-a calibrat însă discursul pe evoluția creditării în România, susținând că unele schimbări care au apărut la nivelul băncilor în ultimii ani ca urmare a crizei economice se vor menține și în perioada următoare.

”Este puţin probabil, cel puţin pe termen scurt, să asistăm la o inversare spectaculoasă de trend în dinamica creditului, dată fiind persistenţa constrângerilor atât la nivelul cererii, cât şi la nivelul ofertei. Istoria ne învaţă că recesiunile bilanţiere, de tipul celei traversate recent, tind să fie adânci şi de durată”, a spus șeful băncii centrale. El susține că ”în cazul crizelor financiare precedate de credit boom (explozie a creditării – n.r.), redresările economice în absenţa relansării creditului tind să fie mai puternice decât cele însoţite de creşterea creditului”.

O altă tendință pe care pariază Isărescu este aceea că mai importantă este calitatea creditului decât cantitatea, idee care reia într-o formă diferită mesajul anterior de trecere la o epocă de credit selectiv.

Guvernatorul spune că nu înțelege de unde vine reținerea bancherilor de a credita cu finanțări cu caracter sezonier agricultura, domeniu cotat printre cele mai productive la nivelul întregii economii. Isărescu derulează afaceri în sectorul agricol, având împreună cu familia un pachet de circa 80% din acțiunile firmei Măr SRL, și a ținut să precizeze că el cunoaște bine acest sector economic.

Un alt mesaj a fost acela că băncile locale, în proporție covârșitoare fiind vorba de subsidiare ale unor bănci cu capital străin, se vor concentra spre lichiditățile pe care și le procură de pe piața internă, modelul de finanțare de la banca – mamă fiind în viziunea guvernatorului, unul depășit în contextul de piață actual.

”Paradigma care pare să fi fost adoptată – e adevărat, adesea la îndemnul autorităţilor de supraveghere atât din ţările de origine, cât şi din ţările-gazdă – este cea conform căreia finanţarea subsidiarelor se bazează într-o mai mare măsură pe surse locale”, a afirmat șeful BNR. În acest context, raportul dintre credite și depozite se îndreaptă spre paritate.

Un trend derivat de aici din finanțarea bazată pe resurse locale indică o schimbare a mixului de creditare dinspre valută către moneda națională. „Ponderea creditării în lei a trecut de 45%, către finele anului, vom consemna o preponderență a creditului în lei„, estimează șeful BNR.

De cealaltă parte, bancherii afirmă că acum pierd prea mult timp cu administrarea politicilor de risc în loc de a se concentra pe inovare de produse bancare.

”Îmi petrec 90% din timp ca să nu se întâmple ceva rău (în bancă – n.r.) în loc să stau 50% din acest timp să fac ceva bun pentru bancă”, afirmă Steven van Groningen, președinte al Consiliului de administrație al CPBR și al Raiffeisen Bank România.

Michal Szczurek, directorul general executiv al ING Bank România și fratele ministrului polonez al finanțelor (Mateusz Szczurek, fost economist – șef al ING Bank pentru Europa Centrală și de Est – n.r.), crede că pe piața din România pot fi dezvoltate modele de produse bancare de referință inclusiv pentru alte piețe.

Costul riscului plasează România la a doua cea mai înaltă valoare din regiune după Ungaria din opt piețe din Europa centrală și de est analizate de o echipă de consultanți Deloitte în raportul ”Băncile și creșterea economică. Lecțiile trecutului pentru un viitor mai bun”, realizat la comanda Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

În 2014, România înregistra un raport de 4,1% al provizioanelor comparat cu nivelul mediu al creditelor brute, în urma Ungariei (6,6%), dar aproape dublu față de Bulgaria (2,3%) și de patru ori sub Polonia și Cehia. De asemenea, rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliilor din împrumuturi se situează pe piața locală cu mult peste Polonia cu o medie de 8,5% în 2013, Cehia (5,5%) și Slovacia (5,4%). Comparativ, România a încheiat luna decembrie 2014 cu o rată a creditelor neperformante de 13,93%.