Arhive etichete: corporate banking Romania

Electrica pregateste contractarea unui pachet de finantare – record de aproape 1,7 mld. Euro de la banci si institutii financiare internationale. Nivelul tichetelor de finantare bancara de pe piata de energie din Romania creste accelerat incepand din 2025

Electrica, companie aflata sub controlul statului roman, intentioneaza sa contracteze un pachet de finantare in valoare totala de pana la 8,7 mld. RON (circa 1,67 mld. Euro) de la banci si institutii financiare internationale, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Actionarii Electrica au aprobat pe 19 august 2026 in cadrul adunarii generale extraordinare a actionarilor contractarea de catre companie a unui sau mai multor credite de la una sau mai multe banci comerciale, respectiv sindicat de banci, respectiv institutii financiare internationale in valoare totala de pana la 8,7 mld. RON si constituirea garantiilor aferente.

La stabilirea noului plafon de finantare au fost luate in considerare creditele asa cum sunt ele evidentiate in situatiile financiare interimare consolidate simplificate la 31 martie 2026, au precizat reprezentantii companiei.

Pachetul de finantare aprobat de actionarii Electrica are o valoare – record pentru piata de finantari corporate din Romania.

Varianta unui singur imprumut in valoare totala de circa 1,67 mld. Euro acordat catre Electrica de catre o singura institutie financiara sub forma unui credit bilateral ar insemna ca o banca sa preia integral expunerea pe un singur client, iar la acest calibru nu exista niciun un reper apropiat pe piata bancara locala, ceea ce ofera sanse mai putine pentru o astfel de structura de tranzactie.

Ca si reper pentru piata bancara locala in ceea ce priveste o tranzactie de finantare pentru un singur client, in urma cu mai bine de un deceniu tot piata de energie din Romania a inregistrat un record. Compania petroliera OMV Petrom – aflata sub controlul grupului austriac OMV – a anuntat pe 21 mai 2015 contractarea unui credit sindicalizat de 1 mld. Euro de la un grup de 17 banci locale si internationale in cadrul unei tranzactii ai caror aranjori principali mandatati au fost la acea vreme BRD Societe Generale, Societe Generale Franta (banca – mama a BRD) si UniCredit Bank Austria AG (parte a grupului bancar italian UniCredit), conform informatiilor publicate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Imprumutul bancar pentru OMV Petrom era un creditmultivaluta disponibil in RON, Euro si USD, cu o maturitate de 5 ani insotit de optiunea de prelungire inca doi ani consecutivi cu scadenta pana in mai 2022. Tranzactia de finantare a OMV Petrom din 2015 a avut ca destinatie principala inlocuirea unei linii de credit sindicalizat in valoare de 930 mil. Euro contractate in noiembrie 2011.

Cel mai mare credit bilateral semnat recent pe piata din Romania este imprumutul contractat de catre producatorul de energie Nucleaelectrica, aflat in portofoliul statului roman, care a luat in iulie 2026 o finantare de 800 mil. Euro de la Banca Europeana de Investitii (EIB) pentru modernizarea centralei de la Cernavoda, tranzactia avand ca tinta renovarea si prelungirea duratei de viata a Unitatii I a centralei.

Tranzactia de finantare pregatita de catre Electrica vizeaza centralizarea facilitatilor de credit existente la nivelul companiei si a entitatilor sale asociate precum Electrica Furnizare, Distributie Energie Electrica Romania sau FISE Electrica Serv, cu exceptia unor facilitati non cash a caror valoare totala urmeaza a fi stabilita in timpul procesului de centralizare.

De asemenea, actionarii Electrica sunt convocati pe 20 august 2026 sa aprobe doua obiective de investitii in cadrul unui proiect la Craiova cu o valoare totala de pana la 235 mil. Euro la care se adauga TVA. Pentru finantarea proiectului de investitii de la Craiova, actionarii sunt convocati maine sa aprobe si contractarea unui pachet de finantare de pana la 250 mil. Euro.

Reprezentantii companiei au precizat ca pachetul de finantare de pana la 250 mil. Euro pentru proiectul de investitii de la Craiova reprezinta o alternativa posibila la facilitatile de finantare deja aprobate de companie pe 29 aprilie 2026 „in masura in care se identifica variante de finantare mai avantajoase pentru acest tip de proiect, fara majorarea necesarului de finantare pentru investitiile luate in considerare in fundamentarea plafonului de 1 mld. Euro pentru emiterea de obligatiuni si de credite aferente de tip bridge-to-bond”.

Proiectul de investitii de la Craiova cu o valoare de pana la 235 mil. Euro fara TVA include construirea de capacitati de cogenerare – productie de energie electrica si termica, echipamente auxiliare, retea electrica, statie electrica de transformare pentru obiectivul de investitii CET SACET, aprobat de catre Primaria Craiova si asigurarea energiei termice pentru incalzire si procese tehnologice pentru uzina auto Ford Otosan Romania de la Craiova.

Proiectul de investitii derulat de catre Electrica a aparut in urma unei licitatii lansate de catre primaria din Craiova, dupa ce populatia orasului a fost afectata in perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026 de avarii la instalatiile energetice, ce au dus inclusiv la intreruperea alimentarii cu apa calda si caldura prin reteaua de distributie centralizata.

Tichetele de finantare bancara, in crestere accelerata pe piata de energie din 2025 pana acum

Electrica a aprobat inca din aprilie 2026 un plafon de finantare de pana la 1 mld. Euro pentru contractarea de imprumuturi, dar si pentru emisiuni de obligatiuni in limita unui plafon valoric similar.

In 2025, Electrica a contractat doua finantari majore.

Astfel, Electrica a anuntat pe 2 mai 2025 contractarea unui imprumut de 3,1 mld. RON (622,8 mil. Euro) de la un sindicat format din 7 banci – coordonat de catre Banca Transilvania si BCR si din care mai fac parte si alti finantatori precum Raiffeisen Bank, BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, ING Bank si Intesa Sanpaolo Bank. Creditul a avut ca destinatie refinantarea partiala a expunerii bancare existente la nivelul societatii-mama Electrica si a filialelor sale – Electrica Furnizare si Distributie Energie Electrica Romania (DEER), precum si pentru dezvoltarea segmentului de productie energie electrica din surse regenerabile, precum si pentru sustinerea investitiilor de capital aferente planului CAPEX (investitii) 2025-2027 al filialei de distributie energie electrica, au precizat reprezentantii Electrica.

Apoi, Electrica a anuntat pe 7 iulie 2025 ca a plasat o emisiune inaugurala de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro in cadrul unei tranzactii care a vizat in principal finantarea dezvoltarii productiei de energie verde si a capacitatii de stocare a energiei electrice a grupului Electrica.

Electrica are o capitalizare bursiera de circa 18,95 mld. RON pe bursa de la Bucuresti, statul avand o detinere directa de peste 49,78% din companie.

La ora actuala, cel mai mare tichet de finantare bancara anuntat pe piata este cel al companiei de energie Premier Energy, care a anuntat pe 24 iunie 2026 semnarea unei facilitati de finantare-punte in valoare de pana la 825 mil. Euro cu J.P. Morgan si UniCredit pentru finantarea achizitiei Grupului Evryo, inclusiv a Distributie Energie Oltenia.

De asemenea, platforma de investitii in energie regenerabila Rezolv Energy, sprijinita de catre investitori globali de talia General Atlantic prin intermediul fondului de investitii in infrastructura Actis, respectiv Mubadala, a contractat un pachet de finantare de circa 620 mil. Euro pentru proiectul eolian Vifor din judetul Buzau, prevazut cu o capacitate totala de 461 MW.

Rezolv Energy a anuntat pe 22 iulie 2025 contractarea unei finantari sindicalizate de 331 mil. Euro de la un consortiu de finantatori format de catre institutiile financiare internationale IFC si EBRD alaturi de bancile comerciale BCR (parte a grupului bancar austriac Erste), Erste Group Bank AG (Austria), Garanti Bank Romania, Intesa Sanpaolo Romania, Vseobecna Uverova Banka (aflata sub controlul Intesa Sanpaolo in Slovacia), Unicredit Bank Romania, OTP Bank (Ungaria), Raiffeisen Bank International AG (Austria) si Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien AG (Austria), conform informatiilor publicate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

In iunie 2024, Rezolv Energy, cu sprijinul Actis, a obtinut o finantare sindicalizata de 291 mil. Euro de la sindicatul de institutii financiare internationale si locale care a acordat finantarea pentru ultima faza a proiectului, alaturi de care a fost cooptat la a doua etapa de finantare si Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien.

Delgaz Grid, distributie locala de electricitate si gaze naturale din portofoliul concernului german E.ON, a contractat recent un pachet de finantare sindicalizata de 3 mld. RON (573 mil. Euro) de la un sindicat bancar care include EBRD si banci locale precum BRD Groupe Societe Generale, ING Bank Romania, UniCredit Bank Romania, BCR si Banca Transilvania, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

EBRD a anuntat pe 15 iunie 2026 acordarea unui imprumut de 300 mil. RON (circa 57 mil. Euro), ceea ce inseamna 10% din finantarea sindicalizata totala atrasa de catre Delgaz Grid.

O alta companie aflata sub controlul statului roman, producatorul de energie electrica Nuclearelectrica, a anuntat pe 24 septembrie 2025 semnarea unui acord de finantare de 540 mil. Euro cu un sindicat de banci format din BCR, Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank, Citibank Europe – Sucursala Romania, ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, Unicredit Bank SA si J.P. Morgan SE pentru finantarea proiectului de retehnologizare a Unitatii 1 a centralei de la Cernavoda.

Mai recent, investitorul in energie regenerabila Copenhagen Infrastructure Partners (CIP) a anuntat pe 25 iunie 2026 inchiderea unei finantari de 510 mil. Euro acordat de catre 7 banci – Erste Bank, BCR, Deutsche Bank, Societe Generale, BRD, Eurobank, Piraeus Bank, in timp ce partea de capital a fost acoperita de catre fondul de investitii Growth Markets Fund II, administrat de catre CIP, Banca Europeana de Investitii si un fond de pensii danez. Finantarea are ca destinatie proiectul de energie eoliana Pestera II de 392 MW din judetul Constanta.

Pe piata creditelor bilaterale, compania de stat Transgaz, operatorul unic al retelei locale de transport al gazelor naturale, a anuntat pe 12 august 2026 ca a contractat o finantare bilaterala de 300 mil. Euro de la Banca Transilvania, unul dintre cele mai importante credite bilaterale acordate pana acum in acest sector.

Tichetele de finantare de pe piata de energie din Romania au inregistrat din 2025 pana acum o crestere vizibila atat in volum, cat si la nivel de valoare per tranzactie, pe fondul derularii atat a unor proiecte strategice de infrastructura, de modernizare a retelelor de transport si de distributie, cat si a valului de proiecte noi de productie de energie regenerabila.

Cosmin Calin, Banca Transilvania: Pe piata finantarilor sindicalizate, sunt aproape 10 tranzactii cu un tichet fiecare de peste 500 mil. Euro. Vedem tranzactii in sectoare precum energie, servicii medicale private sau retail. Expunerea maxima pe care o avem fata de un singur grup depaseste cu putin jumatate de miliard de euro. Ne uitam la oportunitatile de extindere in regiune, atat pe pietele din jur, cat si in Europa

“In ceea ce priveste peisajul finantarilor sindicalizate din Romania, in ultimii doi ani piata creditelor bancare sindicalizate a evoluat mult in sensul ca vedem tranzactii de dimensiuni tot mai mari si tichete de finantare din ce in ce mai ridicate. De exemplu, anul trecut, si pe piata de fuziuni si achizitii (M&A), au existat cateva tranzactii care au depasit pragul de 1 mld. euro, ceea ce este extrem de incurajator. Marimea tranzactiilor este in continua crestere, la fel si piata de M&A, cu cele cateva tranzactii de peste 1 mld. Euro incheiate anul trecut ceea ce este incurajator avand in minte faptul ca aceste companii au crescut de la zero sau prin investitii greenfield”, a declarat Cosmin Calin, Deputy CEO Large Corporate in cadrul Bancii Transilvania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, eveniment online organizat pe 30 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“La ora actuala, cea mai mare tranzactie pe care am structurat-o a fost pentru Electrica ceea ce a fost un mare succes in urma cu un an si a fost parte din program mai larg al companiei”, a punctat bancherul BT.

“Pe langa asta, conducem multe dintre tranzactiile de finantare sindicalizata care au fost facute in ultimii ani si in acest an. Intr-adevar, energia ramane unul dintre cele mai apetisante sectoare, insa vedem tranzactii foarte interesante in piata serviciilor medicale private, in retail. Sunt multe tranzactii si vedem un peisaj foarte promitator atat pe piata de fuziuni si achizitii (M&A), cat si pe piata finantarilor sindicalizate avand in vedere faptul ca valorile de piata ale companiilor (enterprise value, lb.eng.) cresc, iar asta atrage dupa sine si volumul de LBO (leveraged buyout, imprumut pentru achizitia unei companii, n.r.) si, de asemenea, genereaza tichete mai mari pentru finantatori”, a subliniat Cosmin Calin.

Cate tranzactii de finantare sunt in piata cu tichet de peste 500 mil. Euro?

“Cred ca sunt in pregatire (pipeline, lb. eng.) cateva tranzactii. As spune ca sunt in jurul a 10 tranzactii – energie, LBO, achizitii, nu in mod particular numai sindicalizari bancare, ci si tranzactii de finantare bilaterala. As spune ca sunt in jurul a 10 tranzactii ceea ce este foarte incurajator, cel mai probabil vor fi inchise pana la sfarsitul acestui an. Perspectiva este destul de promitatoare”, a semnalat bancherul care coordoneaza portofoliul finantarilor corporate in cadrul Bancii Transilvania.

“As spune ca in ceea ce priveste tranzactiile mari de finantare, productia de imprumuturi noi depaseste 70%. Desigur, principalele refinantari sunt pe segmentul de real estate la facilitati care ajung la maturitate sau care se apropie de plata unei transe mari (balloon payment, lb. eng.) sau in situatiile in care este o schimbare de paradigma la nivelul debitorului prin inlocuirea unor obligatiuni cu datorie bancara clasica (plain vanilla debt, lb. eng.), respectiv cu imprumuturi sindicalizate sau credit de tip club loan”, estimeaza Cosmin Calin.

“Aproximativ 70% din facilitati sunt finantari noi, in special datorita faptului ca proiectele din domeniul energiei si a intregului sector energetic sunt destul de intense si de asta sunt multe proiecte noi in piata, atat de energie regenerabila, cat si zona de distributie sau de furnizare de energie”, a adaugat acesta.

“Per ansamblu, acest an este, aparent, unul dintre cei mai buni, astfel ca suntem foarte increzatori in tranzactiile pe care le-am finalizat si pe care urmeaza sa le inchidem. Perspectiva este foarte buna, in pofida contextului actual. De regula, perioadele de volatilitate genereaza oportunitati de afaceri pentru toate categoriile de finantatori”, a concluzionat bancherul BT.

Care este cea mai mare expunere a bancii pe un singur client in portofoliul de finantare corporate?

“Avand in vedere ca suntem una dintre cele mai capitalizate banci din Europa de Sud-Est si ca baza noastra de capital continua sa se consolideze prin profitabilitate si prin instrumentele de capital Tier 1, Tier 2 si AT1, dispunem de o capacitate semnificativa de expunere maxima per contrapartida. As spune ca aceasta este putin sub 1 mld euro. Evident, in prezent nu suntem la acest nivel. Cea mai mare expunere actuala fata de un singur grup de debitori depaseste usor jumatate de miliard de euro”, a raspuns Cosmin Calin.

“Dar sunt tranzactii in pregatire (pipeline, lb. eng.) care arata promitator. De asemenea, noi ne uitam la nivel regional la orice tip de oportunitati, atat impreuna cu clienti care sunt interesati de Romania prin tranzactii M&A, cat si alaturi de clienti romani, sprijinind antreprenori romani si companii romanesti care cauta sa se extinda in regiune”, a transmis bancherul din partea Bancii Transilvania.

“Deci, avem toate tipurile de pachete de finantare de sprijin si de asta suntem destul de increzatori. Cu abordarea regionala, avem ca tinta toate geografiile din jur, in special geografii din Europa, dar avem un pipeline destul de consistent in ceea ce priveste tranzactii regionale”, a nuantat Cosmin Calin.

Ce pondere au creditele pentru M&A in portofoliul de credite noi?

“Este un procent relevant, dar sub 10% din portofoliul de credite corporate. Daca ne uitam la dimensiunea bilantului Bancii Transilvania, observam ca acesta este foarte mare, iar segmentul de companii reprezinta putin peste 57% din totalul activitatii, restul fiind retail. Avem astfel o distributie echilibrata intre corporate si retail”, a raspuns bancherul BT.

“In ceea ce priveste finantarile pentru tranzactii de tip M&A si LBO, acestea reprezinta aproape 10% din portofoliul de creditare corporate”, a rezumat acesta.

“Suntem lideri pe segmentul IMM, iar din anul trecut am devenit lideri si pe segmentul companiilor mari (large corporate). In acelasi timp, ne uitam la extinderea regionala”, a punctat acesta.

Banca Transilvania este lider pe piata bancara din Romania, avand o cota de piata directa de 21,98% dupa active, la care se adauga si Salt Bank – parte a grupului BT – cu alte 0,23%, ceea ce ii confera o pondere de peste 22,2% la nivelul intregului sistem bancar local, conform datelor bancii centrale.

“ADN-ul Bancii Transilvania este, in primul rand, de retail banking si de finantare IMM-uri. Avem un portofoliu puternic de IMM-uri – unul din doi clienti IMM din Romania lucreaza cu Banca Transilvania, iar cota noastra de piata in creditarea IMM depaseste 35%”, a spus Cosmin Calin.

“Pe langa acest portofoliu solid de IMM-uri, avem si mari companii (blue chips), finantari pentru capital de lucru astfel incat tranzactile de finantare M&A si LBO-urile nu sunt semnificative in portofoliu, pentru ca acesta creste si pentru ca in ceea ce priveste tranzactiile LBO, sunt diferite tipuri de instrumente pe langa finantarea bancara clasica (plain vanilla financing, lb. eng.), care reprezinta numai una dintre optiuni” a mai spus Cosmin Calin, Deputy CEO Large Corporate in cadrul Bancii Transilvania, la panelul Finantare in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026 este sustinut de catre Auchan Romania in calitate de Event Partner si de Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026: “Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”. Oportunitatile din energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare intaresc pozitia Romaniei ca a doua optiune de investitii dupa Polonia din regiune, insa pietele CEE isi pierd din atractivitate, iar capitalul se muta catre pietele mai mature din Europa de Vest si SUA. Circa 6 – 8 companii pregatesc IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Bancile lucreaza la aproximativ 10 tranzactii de finantare de peste 500 mil. Euro. Ce asteptari au investitorii strategici, antreprenorii, investitorii din venture capital, private equity, private debt, piete de capital si real estate

Volker Raffel, E.ON: Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil. E.ON Romania isi finanteaza investitiile in proportie de 100% din piata financiara locala si nu se imprumuta de la compania – mama

Andrei Svoronos, EBRD: Ne asteptam pentru 2026 sa avem un volum de investitii de circa 800 – 900 mil. Euro, usor mai mic fata de anul trecut, pentru ca e si o anumita corelatie cu evolutia economiei, unde vedem o scadere de 0,2% din PIB in acest an. Vrem sa fim un accelerator de crestere pentru jucatori din Romania, care au ganduri de expansiune regionala. Circa 6 – 8 companii sunt in diferite stadii de pregatire pentru IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti

Tiberiu Danetiu, Auchan: “Never say never”. Ne vom continua ritmul de crestere organica, dar suntem deschisi daca apar oportunitati de achizitii M&A. Zona de expansiune in retail s-a mutat in timp din zona de hipermarketuri si cash & carry catre segmentele de proximitate si ultraproximitate. Dupa atacul lansat pe formatul hard discount, urmatorul pariu al Auchan vizeaza dezvoltarea francizei cu formate medii de supermarketuri

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Tranzactiile au incetinit in spatiul Europei Centrale si de Est, iar piata inclina catre tichetele M&A mai mari. Ne uitam la achizitii add-on in regiune pentru Pehart pentru ca vrem la exit sa avem o companie mai mult regionala, si mai putin locala. Urmatoarea achizitie M&A pe piata din Romania ar putea fi in sectorul de productie. Maib este interesata sa ia cat mai repede o licenta in Romania pentru acordarea de credite de consum si ar putea viza achizitii M&A in acest scop, iar grupul INVL Invalda vizeaza cu un fond de private debt de 55 mil. Euro piata locala

Cosmin Calin, Banca Transilvania: Pe piata finantarilor sindicalizate, sunt aproape 10 tranzactii cu un tichet fiecare de peste 500 mil. Euro. Vedem tranzactii in sectoare precum energie, servicii medicale private sau retail. Expunerea maxima pe care o avem fata de un singur grup depaseste cu putin jumatate de miliard de euro. Ne uitam la oportunitatile de extindere in regiune, atat pe pietele din jur, cat si in Europa

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Pentru companiile care pregatesc IPO pe bursa de la Bucuresti, daca sunt companii bune si vin la un multiplu P/E intre 10x si 15x, succesul IPO-ului este aproape garantat si vor intalni cerere solida din partea investitorilor institutionali. Raiffeisen Asset Management pregateste lansarea unui fond de investitii care sa capitalizeze oportunitati din sectorul european de aparare. “Sa vedem cu totii cam cata prima de risc politica exista in cotatiile bondurilor suverane, care daca se permanentizeaza, se poate transforma in miliarde de euro anual dobanzi platite in plus sau in minus”

Florentin Cotorobai, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene: Prin bugetul alocat din PNRR s-a vazut clar apetitul fondurilor de investitii si se va cunoaste o evolutie a instrumentelor de finantare pentru entitatile private in noul cadru financiar multianual 2028 – 2034. Cati bani a produs primul exit complet al unui fond de investitii capitalizat prin PNRR: “Efectul de multificare a fost undeva de trei ori valoarea investita”

Constantin Damov, Green Group: “Speram sa fim printre pionierii europeni in a obține fibra sintetica din textile”. Vizam pentru extindere pietele din Republica Moldova, Grecia, Albania, unde se prefigureaza sisteme de colectare precum Returo si ne gandim la un mod combinat de intrare pe piata care include M&A. Orizontul de exit al investitorului private equity Abris Capital Partners din Green Group, estimat la circa 2 ani

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Romania si, poate Ungaria sunt tarile cu cel mai scazut volum de investitii venture capital si cu cel mai mic numar de startup-uri, chiar si calitatea acestora nu iese la nivelul celor din Polonia si Bulgaria. Asistam la o usoara schimbare intre private equity si venture capital ca si greutate a claselor de active. In 2026 si in 2027 vom vedea companii care ating valori poate aproape de 1 mld. Euro, unele dintre acestea fiind poate chiar in Romania unde BibleChat si Druid se pregatesc sa atraga noi runde de investitii. Cel mai bun exit realizat de catre EGV la 4,5x

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii a incetinit partial din cauza recesiunii si a instabilitatii politice. Mozaik Investments anunta o noua achizitie din noul sau fond de private equity, care va prelua o participatie majoritara intr-o companie din Romania pe modelul “buy and build”. Din capitalul strans de 51 mil. Euro de la investitori, aproape jumatate a fost alocat pentru achizitia primelor trei companii de portofoliu. De ce este dificil pentru fondurile de private equity din Romania sa intre pe piata din Polonia

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vom anunta foarte curand noul nostru fond de private credit pentru Europa Centrala si de Est, care ne asteptam sa aiba o dimensiune dubla fata de primul nostru fond de 100 mil. Euro. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime, insa mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Care sunt diferentele in universul de investitori LP dintre un fond de private credit si un fond de private equity

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Tranzactiile de la Regina Maria si La Cocos arata ca atractivitatea pietei romanesti pentru investitori este ca fondurile de investitii sa gaseasca acele companii care la final merg catre vanzari destinate unui anumit tip de consolidare, fie locala, fie regionala. De ce nu listeaza fondurile de investitii din Romania companii pe bursa de la Bucuresti si ce alternative de investitii au antreprenorii. Exiturile fondului 1 al Catalyst Romania, realizate la multipli cash on cash intre 3-4x si 20x. Care sunt cifrele – tinta pentru noul fond al Catalyst

Dan Lupu, Earlybird: “Fondatorii de companii din diaspora au devenit o sursa mai importanta de startup-uri la nivel global decat piata din Romania, ceea ce este valabil pentru toate pietele din Europa Centrala si de Est”. Activitatea in piata regionala de venture capital este foarte valurita, cateodata e Polonia pe val ca acum, altadata Romania sau tarile din fosta Iugoslavie. Earlybird investeste din fondul sau regional de 360 mil. Euro tichete initiale de pana la 12 mil. Euro in runde de finantare pre-seed, seed si serie A. Noul fond Earlybird cu un capital de circa 500 mil. Euro dedicat investitiilor in sectorul de aparare va deveni functional in curand

Cristina Cosman, ING Bank: Piata de sindicalizari bancare este in crestere, iar energia si sectorul real estate sunt predilecte pentru finantarile foarte mari. Ne uitam cu tot mai mult interes catre infrastructura, constructii si proiectele din sectorul de aparare

Magdalena Sniegocka, CVI: Romania este o piata – cheie pentru noul nostru fond de private debt. Avem in plan sa investim in Romania pana la 100 mil. Euro in urmatorii 2 – 3 ani. Cele mai avansate tranzactii sunt in real estate si pe piata de energie, dar asteptam sa incheiem si pe piata serviciilor medicale private. Cum se pozitioneaza finantarile private debt comparativ cu finantarea bancara si investitiile de capital de tip venture capital si private equity

Mihai Patrulescu, CBRE: Investitiile din piata de real estate au ajuns in primul semestru la 500 mil. Euro si estimez ca vor ajunge pana la finele lui 2026 intre 800 mil. Euro si 1,1 mld. Euro. Yield de 7,75% pe toate clasele de active imobiliare cu o evolutie asteptata la 7,5% in retail. Polonia si Cehia sunt pietele real estate cu cea mai mare adancime din CEE. “Romania este pe acelasi fascicul cu Polonia, insa Cehia ar putea fi pentru noi modelul cu acea piata domestica de investitori institutionali”

Ioana Filipescu Stamboli, Alvarez & Marsal: S-a schimbat modul in care sunt alocati banii si suntem intr-o faza a unui realism structural al pietei de M&A din Romania. Cumparatorii nu mai cauta sa cumpere doar cota de piata sau promisiuni speculative, iar investitorii strategici vor sa se integreze vertical, securizandu-si lantul de valoare. Piata locala de M&A, dominata de tranzactiile mid – market. Dupa retail si servicii medicale private, ce sector este urmatorul pariu pentru o tranzactie de 1 mld. Euro

Florian Teleaba, Kearney: Romania este a doua piata mare din Europa Centrala si de Est si atrage atentia investitorilor in peisajul regional pe zona de energie, infrastructura, nearshoring si sectorul de aparare. Regiunea CEE incepe sa-si piarda atractivitatea la nivel de investitii, iar capitalul se duce catre piete mai mature spre Europa de Vest, SUA sau anumite piete emergente. “Nu prea se vorbeste inca de infrastructura pentru zona de AI, infrastructura digitala si de procesare, care in timp foarte indelungat ar trebui sa aiba niste perspective nu doar de investitii, bani si randament, ci si de independenta din anumite puncte de vedere ale statului”

Bogdan Campianu, Wood & Company: Peste tot in regiune, exista cerere pentru listari, dar este cumva o lipsa de companii pregatite pentru piata, ceea ce este favorabil companiilor. Sunt placute de catre investitori companiile care sunt lideri regionali, adica mai mult decat un lider local. “Revolutia AI si reinarmarea Europei sunt cele doua transformari structurale care vor modela piata de capital in urmatorii ani si care schimba prioritatile industriale si investitionale in regiune”

Peter Mathe, Portfolion: Piata fondurilor de growth equity din Europa Centrala si de Est este inca subdezvoltata fata de Europa de Vest, iar Romania vine mereu pe pozitia a doua piata in regiune dupa Polonia privind volumul de investitii. Fondul de growth equity al Portfolion este interesata de investitii in Romania in sectoare precum servicii medicale private, wellness sau productie, cu tichete intre 5 mil. Euro si 30 mil. Euro. “Unul dintre motivele pentru care analizam industrii mai traditionale este sa ne protejam impotriva potentialelor investitii care pot fi in teritoriul unei bule speculative”

Delgaz Grid a contractat un credit sindicalizat de 3 mld. RON de la un sindicat bancar care include finantatori locali si internationali precum EBRD, BRD Groupe Societe Generale, ING Bank, UniCredit Bank, BCR si Banca Transilvania. Se inmultesc tichetele de finantare de peste 500 mil. Euro pe piata de energie din Romania

Delgaz Grid, distributie locala de electricitate si gaze naturale din portofoliul concernului german E.ON, a contractat un pachet de finantare sindicalizata de 3 mld. RON (573 mil. Euro) de la un sindicat bancar care include atat finantatori internationali de talia EBRD, cat si banci comerciale.

Pe langa institutia financiara internationala, sindicatul bancar include si banci locale precum BRD Groupe Societe Generale, ING Bank Romania, UniCredit Bank Romania, BCR si Banca Transilvania, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

EBRD a anuntat pe 15 iunie 2026 acordarea unui imprumut de 300 mil. RON (circa 57 mil. Euro), ceea ce inseamna 10% din finantarea sindicalizata totala atrasa de catre Delgaz Grid.

BRD Groupe Societe Generale a actionat in calitate de agent de garantie in cadrul tranzactiei de finantare, conform informatiilor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

Imprumutul EBRD va finanta o parte din programul de investitii al companiei pentru perioada 2026–2030 in reteaua de distributie a energiei electrice. Programul are ca obiectiv modernizarea și digitalizarea retelei, inclusiv extinderea instalarii contoarelor inteligente.

Impactul asteptat al tranzactiei de finantare este ca in urma implementarii programului de investitii al Delgaz Grid sa fie reduse intreruperile in alimentarea cu energie electrica și pierderile din retea, fiabilitatea sistemului sa fie imbunatatita și sa permita integrarea unor capacitati suplimentare de energie regenerabila, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Romaniei privind energia regenerabila pentru anul 2030.

Delgaz Grid SA opereaza retele de distributie a energiei electrice și gazelor naturale in nordul Romaniei, deservind aproximativ 1,6 milioane de clienti de energie electrica și peste 2 milioane de clienti de gaze naturale.

Istoricul relatiei de finantare EBRD – Delgaz Grid este mai vechi. In decembrie 2023, EBRD a anuntat ca imprumuta 400 mil. RON (80 mil. Euro) companiei locale din portofoliul E.ON in cadrul unui pachet mai larg de finantare sindicalizata de 3 mld. RON contractat cu 7 banci comerciale.

Compania face parte din grupul german de utilitati E.ON, unul dintre cei mai mari operatori de retele energetice din Europa, care deservește aproximativ 47 de milioane de clienti.

Concernul german E.ON a fost unul dintre principalii actori ai privatizarilor din sectorul energetic in urma cu 20 de ani, fiind castigatorul licitatiei pentru achizitia fostei Distrigaz Nord – distributia de gaze naturale care alimenteaza jumatatea de nord a Romaniei, dar si investitorul care si-a adjudecat achizitia distributiei de electricitate din Moldova, fiind practic primul investitor strain care a putut astfel sa-si structureze un portofoliu local de clienti integrat in zona distributiei de electricitate si a distributiei de gaze naturale, in conditiile in care aveau un bazin geografic comun.

Noua finantare sindicalizata contractata de catre Delgaz Grid consolideaza vizibil tendinta din ultima vreme potrivit careia companiile de pe piata de energie din Romania au contractat mai multe finantari de peste 500 mil. Euro in ultimul an, iar apetitul lor de investitii continua sa alimenteze aceasta cerere catre bancheri.

Clubul companiilor de pe piata de energie din Romania care s-au inscris deja pe aceasta traiectorie include atat companii controlate de catre statul roman, cat si investitori strategici internationali sau companii listate pe bursa de la Bucuresti, care se afla sub controlul unor investitori externi.

Compania de energie Electrica, aflata sub controlul statului roman, a anuntat pe 2 mai 2025 contractarea unui imprumut de 3,1 mld. RON (622,8 mil. Euro) de la un sindicat format din 7 banci, coordonat de catre Banca Transilvania si BCR si care au facut parte si alti finantatori precum Raiffeisen Bank, BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, ING Bank si Intesa Sanpaolo Bank. Creditul a fost luat de Electrica pentru refinantarea partiala a expunerii bancare existente la nivelul societatii-mama Electrica si a filialelor sale – Electrica Furnizare si Distributie Energie Electrica Romania (DEER), precum si pentru dezvoltarea segmentului de productie energie electrica din surse regenerabile, precum si pentru sustinerea investitiilor de capital aferente planului CAPEX (investitii) 2025-2027 al filialei de distributie energie electrica, potrivit precizarilor reprezentantilor Electrica.

De asemenea, plaftorma de energie regenerabila Rezolv Energy, controlata de catre investitorul financiar global General Atlantic, prin intermediul unui fond de investitii in infrastructura administrat de catre Actis, si sustinuta ca actionar minoritar de fondul suveran de investitii Mubadala din Emiratele Arabe Unite, a contractat un pachet de finantare sindicalizata totala de circa 622 mil. Euro pentru dezvoltarea proiectului eolian Vifor in judetul Buzau cu o capacitate totala proiectata de 461 MW.

Banii pentru proiectul Rezolv Energy din Romania au fost mobilizati in doua etape de la banci.

Pentru prima faza a proiectului Vifor, Rezolv Energy, cu sprijinul Actis, a obtinut in iunie 2024 o finantare sindicalizata de 291 mil. Euro. de la sindicatul de banci format de catre IFC si EBRD alaturi de bancile comerciale BCR (parte a grupului bancar austriac Erste), Erste Group Bank AG (Austria), Garanti Bank Romania, Intesa Sanpaolo Romania, Vseobecna Uverova Banka (aflata sub controlul Intesa Sanpaolo in Slovacia), Unicredit Bank Romania, OTP Bank (Ungaria), Raiffeisen Bank International AG (Austria).

22 iulie 2025 contractarea unei finantari sindicalizate de 331 mil. Euro pentru faza a doua a parcului eolian Vifor din judetul Buzau, care inseamna ca adauga proiectului inca 269 MW.

Ulterior in iulie 2025, a fost contractat un alt imprumut de la consortiul de finantatori format din institutiile financiare internationale IFC si EBRD alaturi de bancile comerciale BCR (parte a grupului bancar austriac Erste), Erste Group Bank AG (Austria), Garanti Bank Romania, Intesa Sanpaolo Romania, Vseobecna Uverova Banka (aflata sub controlul Intesa Sanpaolo in Slovacia), Unicredit Bank Romania, OTP Bank (Ungaria), Raiffeisen Bank International AG (Austria) si Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien AG (Austria).

Mai recent, producatorul de energie electrica Nuclearelectrica a anuntat pe 24 septembrie 2025 semnarea a doua imprumuturi in valoare totala de 620 mil. Euro cu un sindicat bancar condus de catre banca americana JP Morgan, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Astfel, compania aflata in portofoliul statului roman a semnat un acord de finantare de 540 mil. Euro cu un sindicat de banci format din BCR, Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank, Citibank Europe – Sucursala Romania, ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, Unicredit Bank SA si J.P. Morgan SE pentru finantarea proiectului de retehnologizare a Unitatii 1 a centralei de la Cernavoda.

Al doilea acord de finantare semnat de catre Nuclearelectrica in valoare de 80 mil. Euro este cu Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, CEC Bank, ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, Unicredit Bank SA si J.P. Morgan SE pentru finantarea proiectului unitatilor 3 si 4 ale centralei nuclearelectrice.

De asemenea, compania de energie Premier Energy a anuntat ca intentioneaza sa contracteze un pachet de finantare totala de pana la 750 mil. Euro prin care sa acopere achizitia distributiei de electricitate Distributie Energie Oltenia de la investitorul financiar global Macquarie.

La nivelul tranzactiilor de finantare corporate, piata de energie atrage constant credite sindicalizate de valori mari , generate pe de o parte, de nevoia de investitii de modernizare a retelelor operatorilor de profil, pentru refinantarea unor imprumuturi contractate anterior, dar o alta componenta o constituie si tranzactiile din aria fuziunilor si achizitii.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 30 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026 pentru cele mai importante clase de investitori, lideri de afaceri, jucatori majori de pe pietele din Romania si din Europa Centrala si de Est

Erste Bank, BCR si BRD Groupe Société Générale intra pe lista finantatorilor la creditul sindicalizat de peste 400 mil. Euro acordat catre grupul Iulius si Atterbury pentru proiectul imobiliar Rivus de la Cluj. EBRD a aprobat decizia de imprumut a 180 mil. Euro in cadrul celei mai mari finantari noi curente de pe piata locala

EBRD a anuntat pe 20 mai 2025 ca a aprobat decizia de a imprumuta 180,3 mil. Euro pentru dezvoltarea proiectului imobiliar Rivus de la Cluj, in cadrul unui pachet total de finantare de 400,6 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Pe lista finantatorilor la imprumutul sindicalizat contractat de catre grupul Iulius si Atterbury Europe intra, de asemenea, Erste Bank (Austria), BCR (parte a grupului austriac Erste) si BRD Groupe Société Générale, potrivit datelor facute publice.

La un astfel de nivel, finantarea atrasa de catre proiectul imobiliar Rivus reprezinta cea mai mare finantare noua curenta de pe piata locala, fara sa includa si componente de refinantare, daca avem in vedere informatiile facute publice pana acum.

Electrica, una dintre cele mai mari companii de energie din Romania, a anuntat pe 2 aprilie 2025 contractarea unui imprumut de 3,1 mld. RON (622,8 mil. Euro) de la un sindicat format din 7 banci coordonat de catre Banca Transilvania si BCR, alaturi de care participa si Raiffeisen Bank, BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, ING Bank si Intesa Sanpaolo Bank, insa tranzactia de finantare include si componente de refinantare a unor imprumuturi contractate anterior.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO a anuntat inca de pe 30 aprilie 2025 ca EBRD intentioneaza sa vina cu un imprumut de peste 190 mil. Euro in cadrul mai larg al unei tranzactii de finantare totale de peste 400 mil. Euro destinate proiectului Rivus, detinut in proportii egale de cate 50% de catre grupul Iulius si asociatul sau extern in investitiile locale, grupul Atterbury.

In cadrul structurii de tranzactie, EBRD va asigura 132,8 mil. Euro, iar alte 57,5 mil. Euro urmeaza sa vina din partea unor banci comerciale in cadrul finantarii totale alocate catre Rivus Investments SRL, au precizat reprezentantii institutiei financiare internationale.

Costul total al proiectului este estimat la 564.148.820 Euro.

Aceasta tranzactie vine la 3 ani dupa o alta tranzactie majora de finantare realizata de catre aceiasi investitori.

In septembrie 2022, grupul Iulius si Atterbury au semnat un credit sindicalizat de 410 mil. Euro pentru reteaua de centre comerciale regionale Iulius din Iasi, Cluj – Napoca, Suceava si Timisoara. Imprumutul contractat in 2022 a fost o refinantare pe termen lung acordata de catre un sindicat de banci format de catre Erste Group Bank AG, BCR (parte a grupului austriac Erste), Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien AG, OTP Bank Nyrt si OTP Bank Romania.

Asocierea dintre grupul Iulius si Atterbury este rezultatul unei tranzactii care a fost aprobate in 2017 de catre Consiliul Concurentei.

Proiectul Rivus vizeaza dezvoltarea unui pol de regenerare urbana majora prin revitalizarea celui de-al doilea oras ca marime din Romania, prin transformarea unei platforme industrial intr-un mix de spatii cu destinatie de retail, birouri, cultural si de relaxare cu infrastructura adiacenta.

Printre altele. noul proiect imobiliar include dezvoltarea unei suprafete brute inchiriabile de 132.500 mp de spatii comerciale si de relaxare, prin consolidarea si conversia a doua cladiri istorice in facilitati cu uz multiplu.

Iulius Group, controlat de catre omul de afaceri Iulian Dascalu, este unul dintre cei mai puternici investitori de pe piata imobiliara din Romania, alaturi de jucatori de talie internationala precum NEPI Rockcastle – pe segmentul centrelor comerciale, Globalworth – pe segmentul spatiilor de birouri sau CTP pe segmentul spatiilor industriale si de logistica.

EBRD a anuntat ca a plasat peste 11,5 mld. Euro in 560 de proiecte din Romania.

EBRD este un finantator major in economiile emergente pe multiple canale de capital (equity) si datorie (debt). Actionarii EBRD sunt 75 de state din lume, printre cei mai mari fiind SUA (9,46% din actiuni), Marea Britanie, Germania si Japonia (fiecare cu cate 9,14% din banca), precum si Uniunea Europeana (cu 2,84% din actiuni), respectiv European Investment Bank (care detine 3,22% din EBRD). Romania este actionar in capitalul EBRD cu 0,52%, conform ultimelor date facute publice.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

“La nivel personal sunt o mare sustinatoare a pietei de capital si cred ca si pentru profilul de leverage (indatorare, n.r.) al unei companii mari este foarte util sa ia in calcul si piata de capital ca alternativa sau supliment la finantarea bancara sau alt tip de instrumente. Deci, chiar daca in momentul de fata intr-adevar ai un moment dificil de a inchide o emisiune pe piata de capital, astazi de exemplu, sper ca in cateva luni lucrurile sa se mai poata imbunatati. Evident ca nu acelasi lucru se poate spune despre piata bancara”, a declarat Raluca Tintoiu, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

“Am confirmarea clientului nostru Digi sa va spun ca un imprumut sindicalizat de 200 mil. Euro Euro tocmai s-a inchis in dimineata asta (10 aprilie, n.r.) cu 7 banci. Acesta este avantajul pietei bancare in situatii de turbulente pe pietele de capital”, a punctat Raluca Tintoiu.

“Daca ne uitam, emisiunile de obligatiuni si IPO-urile dureaza foarte mult sa fie pregatite. Momentul iesirii pe piata trebuie analizat cu atentie, dar nu cred ca putem spune ca in urmatoarele 6 luni – 12 luni va disparea complet aceasta posibilitate”, a completat bancherul ING Bank, care vine cu o experienta solida acumulata in sectorul pietelor de capital, inclusiv pe partea de buy side, unde a ocupat pozitia de CEO al NN Pensii – cel mai mare manager de bani din Romania si cel mai mare administrator de pensii private la nivel local.

“Intr-adevar cu totii urmarim volatilitatea pietelor din ultimele zile. Sigur insa ca piata bancara este mai putin sensibila la aceste volatilitati. In momentul de fata, piata bancara este deschisa, bancile au apetit de finantare. Mi se pare un moment bun. Avem un pipeline solid, sunt tranzactii pe zona de finantare”, a adaugat Raluca Tintoiu.

“Pe zona de debt capital markets (DCM), am avut cateva emisiuni de succes. A fost anul trecut emisiunea de obligatiuni a BT, as adauga si emisiunile suverane ale Ministerului de Finante de la inceputul acestui an, unde ING a fost bookrunner si am obtinut rezultate foarte bune, Ministerul de Finante a obtinut un spread foarte bun. Este o dovada in plus ca pietele sunt deschise pentru Romania si pentru companiile mari romanesti”, a subliniat ea.

Cine este mai aproape de a face tranzactii IPO si emisiuni de obligatiuni pe piata de capital dintre companiile antreprenoriale si cele de stat?

“Clientii companii de stat care au dimensiuni foarte mari, companiile energetice, pe care le cunoastem foarte bine, sunt déjà listate, au déjà experienta in zona pietei de capital si imi imaginez ca e mai simplu pentru ei sa ia in calcul asemenea instrumente (tranzactii pe pietele de capital – n.r.). Eu, la nivel personal, mi-as dori foarte mult sa vad si emitenti din alte zone. In zona bancara vedem multe companii antreprenoriale cu capital local sau capital strain care au crescut in dimensiune, care au crescut in maturitate si care sunt eligibile pentru asemenea tranzactii. Ca vor dori sau nu si zona aceasta, vom vedea si sper sa discutam impreuna cu ei si cu Bursa de Valori, dar este pentru mine una dintre surprizele placute de cand m-am reintors pe piata bancara acest nivel de maturitate si de sofisticare in crestere pe care companiile romanesti il au”, a spus bancherul ING Bank.

La ce calibru sunt cele mai mari tichete de finantare sindicalizata de pe piata corporate?

“Piata este deschisa pentru tranzactii sindicalizate care pot sa se ridice la peste 500 mil. Euro in total, poate chiar semnificativ peste 500 mil. Euro”, a raspuns Raluca Tintoiu.

Este posibila pe piata bancara locala in acest moment o tranzactie de finantare corporate de 1 mld. Euro?

“Depinde de activ evident, dar nu cred ca este imposibil. Am vazut si pe piata de capital ca s-a putut, Hidroelectrica a reusit acest record. Mi-as dori sa lansam acest challenge, poate ca reusim”, a spus coordonatorul finantarilor corporate din cadrul ING Bank Romania.

Sunt interesate fondurile de private equity de IPO-uri pe bursa de la Bucuresti?

“Cred ca nu atat de mult cat ne-am dori ca sa fim sinceri. Este adevarat ca exista o curba de maturizare a companiilor si exista diferite tipuri de private equity si exista acea maturizare a companiilor cand fondurile de private equity pot sa faca exit catre piata de capital. Un IPO necesita un anumit nivel de maturizare al companiei, atat a structurii interne, a structurii organizationale si a business plan-ului si a profilului de venituri, de profitabilitate ca sa poata sa acceseze piata de capital si sigur ca exista un loc in aceasta maturizare pentru fiecare tip de investitor. Finantarea bancara acompaniaza toate aceste tipuri de investitori, mai putin in zona de venture capital, dar mi-as dori sa vedem companii pe tot acest parcurs. In momentul de fata nu stiu de vreun private equity care sa se gandeasca la vreun exit pe piata de capital, sigur mi-as dori sa ajungem in situatia asta”, a punctat Raluca Tintoiu.

“Cred ca pentru o companie finantarea si accesul la piata de capital nu va inlocui bancile. Chiar dupa un asemenea exit, bancile continua sa ramana partenere, se bucura de imbunatatirea guvernantei corporatiste, de transparenta pe care o aduce pe piata de capital, de ratingul pe care il obtine in cazul unei emisiuni de obligatiuni”, explica bancherul ING Bank.

“Vedem fonduri de investitii care sunt active, fie ca sunt active in zona de corporate, fie ca sunt in zona de proiecte de investitii – in zona de energie, de exemplu in zona de energie verde si sigur ca este un inceput foarte bun. Mi-as dori sa ramanem aproape si de zona asta si in urmatorii cativa ani poate ca vom asista si la urmatorul pas”,a adaugat Raluca Tintoiu.

Ce sectoare sunt finantate acum de catre banci?

“Energia continua sa ramana un domeniu important in portofoliul nostru, probabil ca si in portofoliul altor banci si pe piata de capital. Exista o diversificare mai mare pentru tranzactii de dimensiuni mari si in alte zone. In zona de retail avem un pipeline bun. Real estate este in continuare activ, sigur pe anumite tipuri de active mai mult decat pe altele, dar este o zona activa. In zona de FI – institutii financiare, inclusiv financiar non bancar, cum a fost Banca Transilvania anul trecut. Mai sunt si alte cazuri. Si food & agri este o zona active”, nuanteaza bancherul ING Bank.

“Ma bucur sa vad ca exista proiecte de investitii pe termen lung, ma bucur sa vad ca companiile se uita sa isi creasca liniile de productie, sa isi construiasca facilitati noi si cauta credite care sa sustina acest lucru. Asta demonstreaza ca exista inca incredere in piata noastra, ca fie investitorii locali, fie cei straini continua sa faca planuri serioase pentru Romania pentru anii viitori”, a mai spus Raluca Tintoiu, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania la panelul Tendinte pe pietele de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025