Arhiva etichetelor: CEE Equity Partners

Digi cumpără cu 140 mil. Euro o companie din grupul ungar de telecomunicații Invitel de la fondul de investiții CEE Equity Partners, al cărui principal finanțator este EximBank China. Fondul de investiții a preluat în urmă cu trei luni participația Mid Europa din afacerea Invitel. Grupul lui Teszari face cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate

Digi Ungaria, subsidiară a grupului de telecomunicații Digi, a încheiat astăzi un contract pentru achiziția a 99,998395% din Invitel Tavkozlesi din Ungaria cu un fond de investiții al CEE Equity Partners.

Prețul total ce urmează să fie plătit către vânzători de către Digi este de 140 mil. Euro, sumă ce ar putea face obiectul unor ajustări ulterioare.

Ținta face parte din Grupul Invitel și este unul din operatorii cheie pe piața de telecomunicații din Ungaria. Ținta oferă un portofoliu cuprinzător de servicii clienților rezidențiali, precum și clienților de tipul întreprinderilor mici, inclusiv o varietate de servicii multimedia și de divertisment, cum ar fi serviciile de televiziune digitala si HD interactive, servicii de internet rapid si servcii de telefonie fixa, oferite prin intermediul retelelor sale regionale și este al doilea cel mai mare operator de servicii de telecomunicații fixe și internet fix din Ungaria prin raportare la segmentul de clienți rezidențiali și clienți de tipul întreprinderilor mici.

În anul 2016, compania – țintă a avut o cifră de afaceri de aproximativ 85 mil. euro și EBITDA de aproximativ 23,2 mil. euro, pe baza pro-forma având în vedere că ținta a făcut obiectul unui proces de divizare la mijlocul anului 2016.

Invitech Solutions, societatea din cadrul grupului Invitel ce oferă servicii de telecomunicații clienților din segmentul business, nu este inclusă în tranzacția propusă, a precizat cumpărătorul.

Finalizarea tranzacției este în prezent preconizată pentru data de 14 martie 2018.

„Contractele de servicii reciproce cu Invitech Solutions vor fi încheiate pentru o durată totală de cel puțin zece ani calendaristici împliniți, calculați după momentul finalizării tranzacției propuse și vor avea o valoare totală minimă de 28 miliarde HUF (aproximativ 91,6 milioane EUR), în cazul obligațiilor de plată ce incumbă Digi HU și de 5 miliarde HUF (aproximativ 16,4 milioane EUR), în cazul obligațiilor de plată ce incumbă Invitech Solutions. În continuare, Societatea va informa pe parcurs acționarii săi cu privire la aspectele noi ce vor apărea în procesul de implementare și finalizare a tranzacției propuse”, au anunțat reprezentanții Digi.

CEE Equity Partners, finanțat în principal de EximBank China, este un investitor activ și pe piața românească, unde a căutat diferite ținte de achiziție printre care Netcity Telecom și parcul eolian al OMV Petrom de 45 MW de la Dorobanțu.

CEE Equity Partners a semnat în luna ianuarie și a finalizat în aprilie achiziția Invitel Group, în contextul tranzacției de exit a  Mid Europa Partners, un alt investitor activ pe piața noastră prin lanțul de comerț Profi și rețeaua de servicii medicale Regina Maria.

Mid Europa Partners și-a vândut investiția din Invitel către CEE Equity Partners la o valoare de întreprindere de 202 mil. euro, evaluând compania la un multiplu de 4,5 aplicat la EBITDA din 2015.

Astfel, grupul Invitel preluat de către CEE Equity Partners este format din Invitel Zrt, Invitech Solutions Zrt, Invitel Central Services Zrt și Invitel Technocom Kft.

Digi face prin tranzacția de 140 mil. euro cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate.

Grupul Digi a realizat anul trecut EBITDA de 263 mil. euro și și-a îmbunătățit structura datoriei după emisiunea de obligațiuni de 350 mil. euro, respectiv după semnarea unui credit sindicalizat de circa 375 mil. euro.

Pentru grupul Digi, strategia vizează consolidarea poziției în piețele sale de bază, România și Ungaria, care în 2016 au adus 73%, respectiv 16% din veniturile sale de 842 mil. euro.

În luna mai, Digi și-a listat un pachet de 25,6% pe bursa de la București în cadrul celei mai mari tranzacții de listare din istoria locală a pieței de capital, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie 2016.

Capitalizarea bursieră a Digi este de 4,1 mld. lei (0,9 mld. euro).

parceolianmain

Petrom poartă negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian de 45 MW către fondul de investiții CEE Equity Partners. Erste Bank asigură serviciile de bancă de investiții pentru exitul liderului pieței petroliere din producția de energie eoliană. Fondul de investiții controlat de Eximbank China, aproape de prima achiziție de la intrarea sa pe piața locală și de a sparge gheața în tranzacțiile cu proiecte eoliene

OMV Petrom, liderul pieței petroliere locale aflat în portofoliul grupului austriac OMV, derulează  negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian Dorobanțu, cu o putere instalată de 45 MW, către fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Erste Bank asigură serviciile de bancă de investiții pentru vânzarea companiei OMV Petrom Wind Power, care operează parcul eolian finalizat în urmă cu 5 ani la un cost de 90 mil. Euro.

De cealaltă parte, fondul de investiții CEE Equity Partners și-a setat încă de anul trecut calibrul pentru prima achiziție pe piața de energie în intervalul de 20 – 50 mil. dolari, ceea ce cadrează cu ținta sa de la Petrom, în contextul actual dificil de piață pentru vânzătorii de proiecte eoliene locale, presați să accepte discount-uri importante față de investițiile realizate dacă vor să perfecteze un exit.

Discuțiile dintre cele două părți au fost inițiate în 2015, în contextul în care OMV Petrom și-a anunțat în toamnă intenția de a vinde capacitatea de producție de energie eoliană, pe fondul strategiei sale de a renunța la afacerile care nu au legătură cu obiectul său principal de activitate – petrol și gaze.

Părțile nu au făcut  niciun comentariu pe marginea tranzacției.

Tranzacția de exit a OMV Petrom din sectorul producției eoliene ar putea aduce un dezgheț pe acest segment al pieței de energie, unde mai mulți investitori străini au fost inițial atrași de schema generoasă de subvenționare a producției regenerabile prin sistemul de certificate verzi, însă apoi modificările legislative intervenite în ultimii ani au adus multe proiecte la limita supraviețuirii.

Grupul energetic ceh CEZ a sondat anul trecut piața în căutarea unui cumpărător pentru proiectul de la Cogealac, investiție cifrată la circa 1 mld. Euro, însă a renunțat. După investiții uriașe în sectorul de producție eoliană, mai mulți investitori vor să-și vândă proiectele, însă se confruntă cu problema asumării unei pierderi importante din eventuala vânzare a proiectului după ce au făcut investiții majore, în condițiile în care astăzi este mai ieftină dezvoltarea de noi capacități de producție eoliană față de acum câțiva ani.

OMV Petrom are însă o expunere mult mai mică în acest sector față de CEZ, Verbund sau alți investitori străini, și este motivat de către acționarul său majoritar, OMV – Austria, să se concentreze pe investiții în sectorul de explorare și producție, iar pe de altă parte să-și lichideze participațiile ineficiente.

În 2014, OMV Petrom Wind Power a adus pierderi de 61,59 mil. Lei (13,86 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 25,72 mil. Lei (5,78 mil. Euro) și un număr de 3 angajați.

Pentru energia electrică produsă și livrată consumatorilor, OMV Petrom Wind Power S.R.L. a primit în 2014 circa 133.000 de certificate verzi, din care jumătate vor deveni eligibile pentru tranzacționare după 1 ianuarie 2018  față de 2013 când a primit 178.000 certificate verzi, dintre care 32.000 eligibile pentru tranzacționare după 1 ianuarie 2018, conform ultimului raport anual al OMV Petrom.

OMV Petrom Wind Power SRL este deținută în proporție de 99,99% de către OMV Petrom, care la rândul său este controlată în proporție de 51% de către OMV (Austria).

De cealaltă parte, fondul de investiții CEE Equity Partners și-a anunțat începerea operațiunilor în România în urmă cu un an, deși scanează după achiziții piața locală încă din octombrie 2013.

”Am scanat până acum companii locale de ordinul zecilor și avem 4 – 5 ținte în varii sectoare. Un deal (tranzacție – n.r.) mai avansat, dacă ne înțelegem, va fi în câteva luni, în sectorul energetic”, spunea în martie 2015 jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Octavian Vidu, director de investiții al fondului și coordonatorul activității locale.

Fondul este interesat de oportunitățile locale într-o gamă largă de sectoare de la producția de energie, capacități de însilozare din agricultură, telecomunicații, infrastructura maritimă până la infrastructura din sectorul de petrol și gaze pe segmentul de transport și depozitare. Alte direcții de sondare pentru investiții sunt proiectele de energie eoliană, cele de producție specializată sau companii cu active depreciate.

CEE Equity Partners are o echipă dedicată investițiilor în 16 piețe din Europa Centrală și de Est și o rețea de birouri la Varșovia, Budapesta, București și Leeds (Marea Britanie).

”Arma” acestora este fondul de investiții China-CEE Investment Cooperation, alimentat cu 470 mil. dolari de către Banca de Export Import a Chinei și cu 30 mil. dolari din partea Băncii de Export Import a Ungariei. ”Puterea de foc” a fondului este dublată de o facilitate specială de credit de 10 mld. dolari, de care pot beneficia companii din piețele – țintă în care fondul investește și care exportă bunuri și servicii către piața chineză.

Printre țintele la care CEE Equity Partners s-a uitat recent pe piața locală se numără și afacerea telecom Net City, deținută de grupul UTI al omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu.

Fondul preferă preluarea poziției de acționar majoritar într-o companie, dar poate accepta și poziția de acționar minoritar.

Concret, fondul investește în medie între 20 și 70 mil. dolari într-o companie pentru o perioadă între 5 și 8 ani. Pe lângă investiția de capital, fondul negociază cu băncile și atragerea de credite cu care pot fi finanțate datorii ale companiei în care investește.

Vehiculul regional de investiții al statului chinez poate investi alături de alți co – investitori, fonduri de investiții ori investitori strategici interesați de o companie sau de un proiect pe termen lung.

Vânzătorul, OMV Petrom, mai deține pe piața de energie și centrala electrică Brazi cu o putere instalată de 860 MW.

Compania a înregistrat în 2015 pentru prima dată pierderi de la privatizarea sa în 2004, pe fondul căderii cotației barilului pe piețele internaționale. Unul din efecte asupra activității din acest an este că programul de investiții a fost micșorat, iar compania este mai concentrată acum pe a-și limita expunerea în contextul de piață dificil.

OMV Petrom a raportat o pierdere de 676 mil. lei în 2015 comparativ cu un profit net de 2,103 mld. lei în anul anterior, respectiv o scădere a vânzărilor cu 16% până la 18,145 mld. lei la 31 decembrie 2015, conform rezultatelor financiare preliminare anunțate în februarie.

Investițiile au scăzut cu 38% în 2015 până la 3,895 mld. lei, iar gradul de îndatorare a crescut de la 3% la 5% într-un an, pe fondul refinanțării de 1 mld. euro atrase de la un consorțiu format de 17 bănci.

Compania a continuat să-și reducă numărul de angajați de la 16.948 până la 16.038 de oameni într-un an, iar față de momentul privatizării din 2004, Petrom are acum o treime din numărul de angajați pe care îl avea când era o firmă petrolieră de stat.

Astăzi, statul mai are la OMV Petrom un pachet de 20,6%, urmat de Fondul Proprietatea cu un pachet de 18,9% pe care fondul însă dorește să-l vândă printr-o listare a Petrom pe bursa de la Londra în cadrul strategiei sale de a-și reduce puternic expunerile din energie în cadrul portofoliului. Un alt pachet de 9,3% este în posesia acționarilor minoritari, printre care SIF Oltenia, Broadhurst, fondurile de pensii NN (fost ING Pensii) și alții.

Valoarea bursieră a OMV Petrom este de 13,99 mld. lei (peste 3,1 mld. euro) la un preț al acțiunii de 0,247 lei, în scădere cu 1,98% față de ședința de tranzacționare anterioară.

Octavian Vidu, investment manager al CEE Equity Partners și șeful biroului fondului din București.  Sursă foto: CEE Equity Partners.

Fondul de investiții finanțat de statul chinez are cea mai avansată tranzacție în sectorul producției de energie. Octavian Vidu, CEE Equity Partners: Am scanat până acum zeci de companii și avem 4 – 5 ținte de achiziție în diferite sectoare

Cea mai avansată tranzacție a fondului de investiții China – CEE Investment Cooperation în România este pe piața de energie, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Octavian Vidu, investment manager și reprezentantul biroului local al managerului de fond CEE Equity Partners.

”Am scanat până acum companii locale de ordinul zecilor și avem 4 – 5 ținte în varii sectoare. Un deal (tranzacție – n.r.) mai avansat, dacă ne înțelegem, va fi în câteva luni, în sectorul energetic”, afirmă reprezentantul local al fondului cu o capitalizare de 500 mil. dolari, finanțat de statul chinez prin intermediul Eximbank China.

Prima achiziție a fondului de investiții în România se va situa între 20 și 50 mil. dolari, conform surselor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. Fondul este interesat de oportunitățile locale într-o gamă largă de sectoare de la producția de energie, capacități de însilozare din agricultură, telecomunicații, infrastructura maritimă până la infrastructura din sectorul de petrol și gaze pe segmentul de transport și depozitare.

Alte direcții de sondare pentru investiții pot fi proiectele de energie eoliană, cele de producție specializată sau companii cu active depreciate (distressed), potrivit lui Rafal Andrzejewski, director de investiții al fondului pentru Polonia, de unde este coordonată întreaga activitate regională.

Fondul de investiții și-a anunțat astăzi lansarea oficială a operațiunilor în România, însă operațiunile de prospectare a pieței locale au început încă din octombrie 2013.

”Am ”omorât” destul de multe deal-uri (tranzacții – n.r.) până acum din diferite cauze – fie aveam un management bun la compania respectivă, dar era o problemă care ținea de piață, fie dacă exista finanțare de la bancă, erau probleme la nivel de management. Am văzut aici situații care mai degrabă țin de turnaround (redresare a unei companii – n.r.) decât de private equity (fond de investiții – n.r.)”, afirmă Vidu.

Acesta este singurul om din echipa locală a CEE Equity Partners, care acum este în faza de extindere. ”Căutăm să angajăm un analist de limbă română”, explică reprezentantul fondului.

CEE Equity Partners are o echipă de 18 oameni dedicată investițiilor în 16 piețe din Europa Centrală și de Est și o rețea de birouri la Varșovia, Budapesta, București și Leeds (Marea Britanie). ”Arma” acestora este fondul de investiții China-CEE Investment Cooperation, alimentat cu 470 mil. dolari de către Banca de Export Import a Chinei și cu 30 mil. dolari din partea Băncii de Export Import a Ungariei. ”Puterea de foc” a fondului este dublată de o facilitate specială de credit de 10 mld. dolari, de care pot beneficia companii din piețele – țintă în care fondul investește și care exportă bunuri și servicii către piața chineză.

Octavian Vidu, Investment Manager pentru România al CEE Equity Partners (stânga), Bill Fawkner-Corbett, Investment Director pentru Europa Centrală și de Est al CEE Equity Partners (mijloc), Rafal Andrzejewski, Investment Manager al CEE Equity Partners Polonia (dreapta) la conferința de presă din București din 31 martie care anunță lansarea oficială a operațiunilor managerului de fonduri în România

Octavian Vidu, Investment Manager pentru România al CEE Equity Partners (stânga), Bill Fawkner-Corbett, Investment Director pentru Europa Centrală și de Est al CEE Equity Partners (mijloc), Rafal Andrzejewski, Investment Manager al CEE Equity Partners Polonia (dreapta) la conferința de presă din București din 31 martie care anunță lansarea oficială a operațiunilor managerului de fonduri în România

Fondul a investit deja o treime din bani în trei tranzacții în Polonia și una în Ungaria, iar alte 20% din resurse sunt angajate pentru proiecte ce vor fi finalizate curând astfel că mai sunt disponibili pentru investiții circa 250 mil. dolari. Banii din fond merg aproximativ 80% către investiții în companii, iar restul de 20% pentru finanțarea de proiecte. Până la finele acestui an, CEE Equity Partners va putea miza pentru investiții pe un nou fond, cu o capitalizare de 1 mld. dolari.

România, a doua piață ca mărime din regiune după Polonia, nu are alocată sau garantată nici o cotă – țintă de investiții de către fond, care investește în funcție de oportunități. Ungaria însă, pentru că statul maghiar a participat cu 30 mil. dolari capital la ridicarea fondului, este o piață care ar putea atrage mai mulți bani decât cei pe care i-a investit, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”Nivelul maxim de investiție pe care îl putem face este în jurul a 200 mil. euro, care cumulează investiția de capital cu finanțarea datoriilor”, spune William Fawkner – Corbett, director de investiții al CEE Equity Partners pentru Europa Centrală și de Est.

Potrivit acestuia, fondul preferă preluarea poziției de acționar majoritar într-o companie, dar poate accepta și poziția de acționar minoritar.

”Suntem interesați să avem asigurat un loc în board (Consiliul de administrație al companiei – n.r.), să avem acces și să putem influența strategia companiei pentru care investim capital și obținem finanțări de la bănci”, precizează Octavian Vidu.

Strategia fondului diferă față de cea tipică altor fonduri de investiții prin faptul că abordează investiții pe termen mai lung, de până la zece ani, acceptând randamente mai mici ale investiției, care pot fi în jurul a 20%. Un alt factor de diferențiere a profilului față de alte fonduri de talie regională îl reprezintă și sectoarele vizate pentru investiții, cum este infrastructura.

”Nu investim în bănci, asigurări, servicii. Ceea ce am stabilit împreună cu partenerii chinezi este că dorim să investim în companii care dețin mijloace fixe”, explică șeful biroului din București. De asemenea, fondul nu abordează investiții pe piața imobiliară sau privatizări, în contextul în care în România valul de privatizări a trecut deja. Nici investițiile în companii listate pe bursă nu sunt o prioritate, deși nu sunt excluse.

Concret, fondul investește în medie între 20 și 70 mil. dolari într-o companie pentru o perioadă între 5 și 8 ani. Pe lângă investiția de capital, fondul negociază cu băncile și atragerea de credite cu care pot fi finanțate datorii ale companiei în care investește.

”Putem investi și în proiecte care nu există, dacă sunt luate autorizații, există bucată de pământ, au acorduri de finanțare cu băncile și dacă se construiește în 24 de luni, iar ceea ce le lipsește este capitalul. Noi ne asumăm riscul de construcție, nu cel de dezvoltare al proiectului”, explică Octavian Vidu.

Vehiculul regional de investiții al statului chinez poate investi alături de alți co – investitori, fonduri de investiții ori investitori strategici interesați de o companie sau de un proiect pe termen lung.

În contextul în care România se bate cu alte piețe vecine pentru banii alocați de mai multe fonduri de investiții de talie regională, argumentul forte pentru investitorii de capital vine pe hârtie din zona indicatorilor macroeconomici.

”România stă bine la nivel macro prin comparație cu țările din primul val de aderare (grupul de la Vișegrad – Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria – n.r.). Ceea ce lipsește însă aici este capitalul și o cultură a investiției în afaceri. Fără capital, nu se poate dezvolta nici o afacere”, explică Vidu.

Octavian Vidu are o carieră de peste un deceniu în industria fondurilor de investiții, după ce a lucrat pentru Copernicus Capital ca director de dezvoltare a afacerilor în perioada 2004 – 2007, iar apoi un an până în octombrie 2008 pentru Abris Capital Partners, un manager polonez de fonduri prezent pe piața românească.

Printre cele mai active fonduri din România se numără Enterprise Investors, Oresa Ventures, Resource Partners, Abris Capital Partners sau Axxess Capital. Unul dintre cele mai mari fonduri prezente la nivel local, Advent International, este în curs de exit de pe piața locală, iar tranzacții de exit sunt pregătite și de PineBridge și de alți manageri de fond, ceea ce poate oferi oportunități pentru fondurile de investiții dornice să-și construiască portofolii locale.