Directoratul Carpatica a convocat pentru 19 decembrie adunarea generală a acționarilor băncii în vederea aprobării unei oferte care prevede fuziunea prin absorbție a Nextebank, instituție de credit aflată în portofoliul fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund, condus de ”veteranul” local de private equity Horia Manda. Planul include posibilitatea unei majorări de capital de până la 35 mil. euro printr-un împrumut de capital convertibil în acțiuni, prin care poate fi obținut un pachet de până la 33% din capitalul majorat al Carpatica, mișcare suficient de amplă pentru fondul de investiții condus de Manda cât să devină cel mai mare acționar al băncii și să preia astfel pachetul de control.

Conducerea Carpatica, în frunte cu președintele Directoratului, Johan Gabriels, a anunțat astăzi că va cere acționarilor băncii să aprobe termenii și condițiile principale ale ”oferte ferme revizuite primite de la Nextebank SA la data de 14 noiembrie 2014 pentru fuziunea prin absorbție de către Carpatica”.

Nextebank a fost vândută în 2013 de către grupul bancar ungar MKB fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund, administrat de Axxess Capital, care deține în portofoliu și furnizorul de servicii financiare Patria Credit. La finele anului trecut, Nextebank avea o cotă de 0,2% după activul net în sistemul bancar, în timp ce cota de piață a Carpatica era de aproape șase ori mai mare, de 1,1%, conform raportului anual al BNR. Intrarea ca acționar în Carpatica ar aduce pentru Axxess Capital masă critică pe piața bancară pentru că, pe lângă o rețea cu prezență națională și un brand local cunoscut, înseamnă și asigurarea unui loc între primele 20 de bănci, adică în prima jumătate a clasamentului bancar local după active. La finele lui 2013, Carpatica era pe locul 19 din totalul de 40 de instituții de credit după cota de piață.

De asemenea, pe lista deciziilor care așteaptă votul acționarilor băncii în luna decembrie se află și delegarea către directorii Carpatica a atribuției de a majora capitalul social cu maxim 155 mil. lei (circa 35 mil. euro) ”prin una sau mai multe emisiuni de acțiuni ordinare noi pe o perioadă de un an de la data la care delegarea este aprobată de către acționari”. Emiterea de acțiuni noi este legată de posibila acordare a unui împrumut subordonat de nivel 1 sau de nivel 2, care ar putea să conțină ”caracteristici de convertibilitate în acțiuni”.

Capitalul social actual al Carpatica este de 314,629 mil. lei (71,11 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4243 lei la euro), iar ultimele raportări disponibile pe bursă indică faptul că omul de afaceri Ilie Carabulea, fondatorul și principalul acționar al băncii, deține un pachet de aproximativ 41,29%.

În condițiile unei majorări de capital cu 155 mil. lei, capitalul social al Carpatica ar ajunge la 469,6 mil. lei (106,14 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4243 lei la euro) având în vedere că drepturile de vot ale lui Carabulea au fost suspendate. Prin împrumutul de capital acordat care ar majora astfel capitalul social al Carpatica, noul acționar ar obține un pachet de 33% din noul capital social al băncii, în timp ce participația actuală a lui Carabulea ar scădea la circa 27,66% și ar pierde astfel poziția de cel mai mare acționar al băncii. Deciziile ce vor fi aprobate în AGA din 19 decembrie vor avea impact asupra acționarilor Carpatica existenți la data de 14 ianuarie 2015, conform propunerii directoratului băncii.

Aportul de capital proaspăt în Carpatica este una dintre cerințele mai vechi ale băncii centrale, care a susținut în ultima perioadă de timp calea aducerii unui nou investitor în cadrul băncii de la Sibiu pentru a întări poziția acesteia.

După declanșarea crizei financiare în 2008, în jurul Carpatica au început să apară nume interesate de o eventuală preluare, printre care s-au numărat OTP (Ungaria), fondul de investiții britanic AnaCap sau fondul de investiții Pinebridge. Constant, Ilie Carabulea, cel mai important acționar al băncii, a negat discuțiile privind o vânzare a Carpatica. Carabulea a fost arestat preventiv în dosarul Carpatica Asig, în care au mai fost puși sub acuzare și foști oficiali din Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul de Finanțe pentru că ar fi făcut demersuri cu scopul de a evita suspendarea autorizației de funcționare a firmei de asigurări ce face parte din grupul controlat de omul de afaceri sibian.

De cealaltă parte, fondurile de investiții administrate de Horia Manda au experiența administrării de afaceri în sectorul bancar local. Fondul Româno – American de Investiții (RAEF), primul fond administrat de către Axxess Capital, a cumpărat în 1998 pachetul majoritar al Băncii Românești, pe care l-a vândut în 2003 către grupul bancar elen National Bank of Greece (NBG).

Ulterior în același an, RAEF a intrat ca acționar în compania specializată în credite de consum (consumer finance) Estima Finance și în Domenia Credit, specializată în acordarea de credite ipotecare. Cele două companii au fost vândute la pachet împreună cu Motoractive Leasing în 2006 către gigantul financiar american GE Money. În final, portofoliul vândut americanilor a ajuns în 2010 în mâinile grupul bancar turcesc Garanti.

În decembrie 2007 însă, RAEF și Balkan Accesion Fund (BAF), un alt fond administrat de Axxess Capital, au preluat compania specializată în microfinanțare nonbancară Capa Finance redenumită ulterior Patria Credit, marcând astfel revenirea firmei de investiții pe piața serviciilor financiare locale. Următorul pas de extindere semnificativă a venit abia anul trecut, când cel mai ”tânăr” dintre fondurile administrate de Axxess Capital, EEAF, a cumpărat Nextebank și MKB Romexterra Leasing. EEAF are o capitalizare de 70 mil. euro. Printre investitorii în EEAF se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul European de Investiții  – parte a grupului Banca Europeană de Investiții, DEG – divizia de investiții a băncii germane de stat KfW și Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Intenția Axxess Capital de a intra în Carpatica printr-o fuziune cu Nextebank și o majorare de capital ulterioară conturează o nouă platformă de servicii financiare sub umbrela firmei de investiții la o altă scară față de cea vândută în 2006 americanilor de la GE Money.

Axxess Capital, a cărui arie de investiții cuprinde România, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, a fost cel mai activ fond de investiții de pe piața locală. A preluat în vara anului 2013 producătorul de lacuri și vopsele Deutek de la fondul de investiții Advent, la finele anului trecut a cumpărat Nextebank, iar în luna februarie a acestui an a preluat pachetul majoritar al companiei Star Storage din sectorul IT. Portofoliul local este însă mult mai sofisticat și cuprinde de la firme de echipamente industriale, servicii pe piața eficienței energetice, afaceri pe piața de jucării sau zona de producție de soluții antivirus (Bitdefender).

Pe piața bancară, intrarea unui nou investitor în Carpatica este văzută ca o mișcare naturală în condițiile în care în ultimii ani s-au consumat deja mai multe exituri. Astfel, Royal Bank of Scotland (Marea Britanie) a vândut afacerea locală către UniCredit Țiriac Bank în două etape, în 2013 și în acest an, apoi Citi a cedat portofoliul său de retail către Raiffeisen, iar MKB (Ungaria) și Millennium (Portugalia) au ieșit de pe piața bancară locală. În curs de vânzare sunt activele Bank of Cyprus România, este așteptată vânzarea Volksbank România, iar NBG își vinde subsidiara până în 2018, conform planurilor de redresare anunțate în vară și aprobate de către Bruxelles. O altă categorie de tranzacții derulate acum pe piața bancară vizează vânzarea portofoliilor de credite neperformante de către băncile locale, ce au trecut la curățirea bilanțurilor. Aceste tranzacții lasă însă urme imediate asupra profitabilității instituțiilor de credit, care înregistrează astfel pierderi prin vânzarea cu discount față de valoarea nominală a împrumuturilor, înscrisă în bilanțuri.

Carpatica, bancă fondată în 1999 la Sibiu, a raportat după primele nouă luni ale anului pierderi de 21,7 mil. lei, datorate constituirii unor provizioane în linie cu noile cerințe din sectorul bancar. Veniturile totale ale băncii au scăzut cu 2% până la 155 mil. lei, contracția provenind de pe segmentul clienților IMM, precizează șefii băncii.

Rata creditelor neperformante era la 30 septembrie de 37,8%. Raportul dintre credite și depozite era la aceeași dată de 53%, pe fondul unei scăderi a activelor bancare cu 19% până la 3,295 mld. lei.

Pe bursa de la București, unde sunt listate acțiunile băncii, cotația a crescut astăzi ușor pe fondul ultimelor informații privind planurile de fuziune cu Nextebank. Valoarea bursieră a Carpatica este de 257,68 mil. lei (58,24 mil. euro, calculat la cursul mediu al zilei), în condițiile în care prețul pe acțiune a fost la închiderea ședinței de 0,0819 lei pe titlu.