Arhive etichete: capital markets deal

TTS a aprobat tranzacția de listare pe bursa de la București prin vânzarea unui pachet de acțiuni deținut de către acționarii companiei. Raiffeisen și brokerii de la Swiss Capital se ocupă de listarea TTS la BVB

Transport Trade Services (TTS) SA a aprobat la finele lunii octombrie vânzarea unui pachet de acțiuni al companiei pe bursa de la București de către acționarii firmei.

Listarea TTS pe bursa de la București urmează același tipar cu celelalte tranzacții private majore din ultimul an, respectiv listările MedLife, Digi Communications NV și Sphera Franchise Group, adică urmează să se deruleze prin vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni de către acționari existenți ai companiei și nu va include nicio majorare de capital.

“Se aprobă cu 100% din voturi “pentru” Admiterea acțiunilor la emise de Societate la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București – S.A. („BVB”) , la categoria premium, după și condiționată de finalizarea cu succes a ofertei publice inițiale derulate de către acționarii Societății cu privire la acțiuni deținute de către aceștia în Societate („IPO”), în conformitate cu prospectul pentru oferta și admiterea la tranzacționare a acțiunilor emise de Societate pe piața reglementată la vedere administrată de BVB, care va fgi aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (“Prospectul”)“ se arată într-una din hotărârile aprobate de către acționarii TTS pe 30 octombrie.

Prospectul de listare al TTS ar urma să fie depus la ASF săptămâna viitoare.

Raiffeisen și brokerii de la Swiss Capital se ocupă de listarea TTS pe bursa de la București, susțin surse din piață.

Recent, International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, a vândut un pachet de 6% din acțiunile Transport Trade Services (TTS) pentru 9,358 mil. Euro, tranzacție prin care instituția financiară internațională și-a făcut exitul parțial din afacere. Cumpărătorul pachetului de acțiuni vândut de către IFC a fost însăși compania TTS SA.

La prețul de achiziție de 234 euro per acțiune, după cum rezultă din datele făcute publice că a fost cel luat în calcul la vânzarea pachetului TTS deținut de IFC, pachetul de 100% din acțiunile TTS a fost astfel evaluat la aproximativ 155,9 mil. Euro.

Pe 6 iulie 2012, IFC a anunțat că investește până la 12 mil. euro în TTS și în subsidiarele acestuia pentru a îmbunătăți serviciile de logistică și de transport naval din bazinul Dunării în vederea dezvoltării industriei și comerțului în regiune. Acum cinci ani, IFC a preluat un pachet de circa 10% din TTS.

Intrarea IFC în afacerea TTS, fondată în 1997, a avut loc după ce deja instituția financiară internațională acordase anterior finanțări de sprijin dezvoltării operațiunilor grupului de transport.

Lista acționarilor TTS cuprinde pe omul de afaceri constănțean Mircea Mihăilescu, care deține 296.940 de acțiuni, adică 44,54% din acțiuni, Ion Stanciu (director general adjunct al TTS și membru în Consiliul de supraveghere al operatorului portuar SOCEP Constanța) cu 12,727%, deputatul PSD și ex – ministru al Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, cu 9,09%, elvețianul Peter Hungerbuehler (director general al Danu Transport Gmbh din Austria) cu 9,09%, Constantin Hârțan cu 4,54%, Petru Ștefănuț (directorul general al TTS) cu 2,727%, Aurel Florin Moldoveanu cu 0,909%, Jancovschi Daniel Ștefan cu 1,359%, Silviu Cătălin Petrea cu 1,359%, Antonio Gabriel Stoean cu 1,359%, Daniela Camelia Simion cu 0,909%, Mihaela Aurelia Cismek cu 0,46%, Mihaela Miron cu 0,46%, Florin Alexandrescu (directorul economic al TTS) cu 0,46%, respectiv IFC cu 9,99%, potrivit unor informații făcute publice recent.

IFC mai are acum un pachet de circa 4% din afacerea TTS.

TTS a raportat pentru anul trecut un profit net de 11 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 275,8 mil. Lei (61,3 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual.

Numerarul și echivalentul de numerar la 31 decembrie 2016 al TTS era de 36,9 mil. Lei (8,2 mil. Euro).

În 2016, TTS a derulat atât tranzacții de preluare a unor companii și pachete de acțiuni în companii din grup, dar a și vândut o parte din participațiile aflate în portofoliul său.

Cea mai importantă mișcare a fost preluarea a 51% din acțiunile companiei ungare de transport fluvial Plimsoll Kft pentru 2 mil. Euro (9,066 mil. Lei), așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în exclusivitate pe 11 august 2016. Indirect, prin tranzacție, TTS a preluat și Fluvius Kft din Ungaria.

De asemenea, TTS a cumpărat 8,8% din Trans Europa Port SA pentru 1,8 mil. Lei și a subscris 2000 de acțiuni noi pentru 1,98 mil. Lei. A participat la majorarea de capital a Agrimol Trade (companie din grupul TTS) cu un aport proaspăt de capital de circa 2,85 mil. Lei.

TTS a vândut 99% din Cernavodă Shipyard și 51% din Bunker Trade Logistic către Navrom pentru 4,558 mil. Lei (circa 1 mil. Euro).

Tot în 2016, TTS și-a vândut pachetul de 15% din Danu Transport Gmbh pentru circa 0,47 mil. Euro, iar în beneficiul foștilor acționari a fost dechis un cont escrow de 0,77 mil. Euro.

De asemenea, TTS a cumpărat acțiuni la Cargo Trans Vagon SRL pentru 12 mil. Lei (2,67 mil. Euro), potrivit raportului anual al companiei.

Din grupul de companii afiliate TTS fac parte CNFR Navrom Galați (91,79% deținut de TTS), TTS Operator SRL (90% TTS), operatorul de terminal portuar Canopus Star Constanța (51% din acțiuni TTS, 49% Cargill din SUA), Agrimol Trade (99,99% are TTS), Sim Tur (91,79% TTS), TTS Gmbh (75% TTS), Cargorom Trans bbva (51% TTS), Plimsoll Kft din Ungaria (51% TTS), Fluvius Kft (100% Plimsoll), Cernavodă Shipyard (99,18% CNFR Navrom), Bunker Trade Logistic (95% CNFR Navrom), Navrom Bac (97,37% CNFR Navrom), Navrom Centru de Afaceri SRL (95,5% Navrom), Navrom Shipyard (99,86% Navrom), Hotel Mercur SRL (100% Navrom), Superquattro Group (74,5% Navrom) sau Rom Pesc Impex (100% Navrom).

În acest an, în cadrul operațiunilor de reorganizare a structurii grupului TTS, Trans Europa Port și Hotel Mercur și-au schimbat numele în TTS Porturi Fluviale, respectiv Navrom River.

Sphera Franchise Group a încheiat cu succes tranzacția de listare pe bursă: Prețul final de ofertă de 29 lei înseamnă că pachetul vândut de către Lucian Vlad și Nicolae Badea ajunge la circa 62 mil. Euro, iar valoarea de piață a companiei a fost cotată la 245 mil. Euro. Investitorii instituționali au primit 95% din acțiunile oferite la vânzare

Lasă un răspuns

Prețul final de ofertă în cadrul tranzacției de listare a Sphera Franchise Group a fost stabilit la 29 lei, pachetul de acțiuni al acționarilor Lucian Vlad și Nicolae Badea urmând să fie vândut pentru aproape 62 mil. Euro.

La acest preț, compania este cotată la o valoare de piață de 245 mil. Euro, potrivit ultimelor date făcute publice de către managerul tranzacției. Tranzacția duce evaluarea companiei la un multiplu care trece de 15 x EBITDA, ceea ce este de așteptat să dea un impuls evaluărilor și altor afaceri din sectorul lanțurilor de restaurante și a serviciilor de alimentație conexe.

În final, investitorilor de retail le-a fost alocată o cotă de 5% din acțiuni, de trei ori mai puțin decât alocarea inițială, confirmând astfel percepția că tranzacția de listare a Sphera Franchise Group fiind de la bun început orientată că investitorii instituționali. Dealtfel, investitorilor instituționali le-a fost alocată 95% din oferta de acțiuni.

Indicele de alocare în tranșa investitorilor de retai este de 0,4409738979 ceea ce înseamnă că un investitor care a subscris în cadrul perioadei de ofertă pentru 100 de acțiuni va primi în final 44 de acțiuni.

Acționarii Lucian Vlad și Nicolae Badea vând în cadrul tranzacției de listare un pachet de 22,34%, respectiv 3% din acțiunile pe care le dețin în companie, urmând să își marcheze astfel un exit parțial din afacerea Sphera Franchise Group.

Acțiunile au fost oferite spre vânzare investitorilor la un preț ce variază între 25 lei și 33 lei pe acțiune, în condițiile în care investitorilor persoane fizice li s-a oferit un preț fix de subscriere de 33 de lei pe acțiune, în timp ce investitorii instituționali au putut subscrie la orice cotație din intervalul prețului de ofertă.

În acest moment, acțiunile companiei sunt deținute de către Radu Dimofte (43,67%), Lucian Vlad (33,33%) și Nicolae Badea (23%), care vor rămâne acționari în afacere și după listarea pe bursă și, implicit, după atragerea unor noi investitori.

Compania are consultant financiar banca de investiții Rothschild, iar sindicatul de intermediere este format din Wood, Raiffeisen și Alpha Finance. De asemenea, casa austriacă de avocatură Schoenherr asigură consultanța juridică a emitentului, iar consorțiul de intermediere are alături pe avocații RTPR Allen & Overy.

Perioada de derulare a ofertei a fost între 24 octombrie și 2 noiembrie.

Listarea Sphera Franchise Group se înscrie în trendul ultimelor listări private majore precum MedLife și Digi, în care au fost vândute pachete de acțiuni de către acționari ai companiilor, fără să fie operate prin aceste tranzacții vreo majorare de capital.

Sphera Franchise Group este o companie cu o cotă de piață agregată de 22,4% pe segmentul lanțurilor locale de restaurante, fiind al doilea jucător ca mărime după McDonald’s cu 24,6%, conform unei cercetări de piață Euromonitor publicate în prospectul de listare a companiei.

În 2016, compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures și francizat al McDonald’s, a plătit grupului american 65,3 mil. dolari pentru 100% din acțiunile Mc Donald’s România, liderul pieței de restaurante, cu 66 de restaurante și un profit de 11,02 mil. dolari la 31 decembrie 2015.

Dintre cele două mari rețele operate de către Sphera Franchise Group, KFC ocupă o cotă de 15,2%, iar Pizza Hut de 7,2%, urmați de jucători precum Fornetti (5,2%) sau jucători mai nou intrați pe piață precum Starbucks (3,3%), Subway (2,7%) și Salad Box (2,5%).

Piața restaurantelor este foarte fragmentată, dominând jucătorii independenți care acaparează circa 92% din piață, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Primele zece mărci cumulează două treimi din piața lanțurilor de restaurante.

Sectorul de servicii alimentare din România este de circa 17,8 mld lei pe an (3,9 mld. euro), cu o rată medie anuală de creștere de 4,6% estimată de către consultanții Deloitte pentru perioada 2017 – 2022.

Potențialul de creștere al pieței de profil îi permite companiei să deruleze planuri de extindere, care mizează pe deschiderea a 51 de restaurante KFC, 44 de unități Pizza Hut până la finele lui 2022, iar pentru proaspăta marcă Taco Bell intrată în portofoliu sunt luate în calcul 14 unități până la finele lui 2021.

Pentru deschiderea de noi locații, compania vizează în cazul rețelei KFC orașe cu puțin sub 100.000 de locuitori, pentru Pizza Hut sunt luate în calcul localități sub 150.000 de locuitori, mai ales centre comerciale, iar pentru Taco Bell planurile vizează București și alte orașe de peste 200.000 de locuitori precum Constanța, Cluj sau Timișoara.

Compania operează cele trei rețele în baza unor francize contractate de la compania americană Yum. Firma locală plătește lunar către Yum redevențe de 6% din vânzări în baza contractului de franciză.

Planurile de extindere fac parte din angajamentele luate față de Yum și vizează nu doar piața din România, ci și din Italia.

Modelul de afaceri al Sphera Franchise Group se bazează pe încasări imediate de numerar sau plăți cu cardul din vânzări, ceea ce îi oferă o poziție puternică de lichiditate. De asemenea, stocurile sunt menținute până la două săptămâni, iar plățile către furnizori au termene între 45 și 60 de zile.

Lichiditățile astfel obținute finanțează nevoile de capital de lucru, în timp ce finanțarea bancară este utilizată pentru investiții în deschiderea de noi locații.

Compania are un împrumut de la Alpha Bank România, din care face trageri pentru investiții, iar din cercul său de bănci mai fac parte BRD și UniCredit Italia. Compania își plasează o parte din numerar în depozite la bancă.

Cele mai importante costuri care pun presiune pe marjele de profit ale afacerii sunt costurile cu vânzarea, care au o pondere de 35,6% din vânzările proforma pe 2016, respectiv costurile cu forța de muncă care înseamnă alte 17,9% din vânzările proforma din 2016.

Sphera Franchise Group număra la 30 iunie un personal format din 3.753 de angajați față de 2.572 de oameni la 31 decembrie 2014, creșterea de personal fiind justificată prin deschiderea de noi locații.

Din cele 104 locații aflate în rețea la 30 septembrie, numai una singură era în proprietate, restul fiind închiriate majoritatea pe termen mediu, ceea ce face ca evoluția pieței imobiliare și a chiriilor să aibă influență asupra costurilor companiei.

Compania a plătit dividende în primele șase luni ale anului de 46,2 mil. Lei către acționari, iar profitabilitatea afacerii este unul dintre cele mai importante argumente în cadrul tranzacției de listare, alături de gradul de îndatorare redus.

Sphera Franchise Group urmează să constituie fondul de rezervă, conform prevederilor legale, din alocarea a minim 5% din profitul companiei până la nivelul minim de 20% din capitalul social ceea ce înseamnă încă un factor de presiune asupra nivelului dividendelor.

Sphera Franchise Group este o afacere pornită în 1994, care acum are operațiuni în România, Republica Moldova și Italia.

Compania a raportat la 30 iunie pentru primul semestru al anului EBITDA din activități continue de 38,4 mil. Lei (peste 8 mil. Euro) la vânzări în restaurante de 287,8 mil. Lei (circa 62 mil. Euro) și un profit net de 28,3 mil. Lei (în jurul a 6 mil. Euro).

De asemenea, numerarul și echivalentele de numerar după primul semestru se ridicau la 35,8 mil. lei (aproape 8 mil. euro). Capitalurile proprii ale companiei erau la aceeași dată de 100 mil. lei (circa 22 mil. euro), iar datoriile totale ajungeau la 94,6 mil. lei (peste 20 mil. euro).

Fondul Proprietatea a vândut 2,56% din OMV Petrom pentru aproximativ 87 mil. Euro. Fondul de investiții, aflat într-o fază accelerată de exituri în paralel din mai multe companii locale mari, și-a înjumătățit într-un an participația deținută la liderul pieței petroliere

Lasă un răspuns

Fondul Proprietatea a vândut un pachet de 2,56% din OMV Petrom, liderul pieței petroliere locale, tranzacție în urma căreia veniturile brute sunt de 399,85 mil. Lei (87 mil. Euro), a anunțat, astăzi, vânzătorul.

Astfel, FP a vândut în ultimul an circa 9% din companie în două tranzacții de exit parțial, iar acum va rămâne în portofoliu cu aproape jumătate din cât deținea până anul trecut, adică mai exact va mai avea în mână 9,9985% din OMV Petrom.

Vânzarea de astăzi a 1,454 miliarde de acțiuni OMV Petrom S.A. s-a realizat printr-o ofertă de plasament privat accelerat la un preț de 0,2750 lei pe acțiune, cu un discount față de cotația de pe bursă.

Acțiunile au fost vândute către o bază de investitori calificați, respectiv alți investitori fără a depăși 150 de persoane fizice sau juridice într-un stat membru.

Goldman Sachs International, WOOD & Company Financial Services, A.S. și Banca Comercială Română S.A. au acționat în calitate de Joint Bookrunners ai tranzacției.

În octombrie 2016, FP a mai vândut un pachet de 6,4% din OMV Petrom, încasările brute din tranzacție fiind de 682,3 mil. Lei, respectiv de 19,19 mil. Dolari pentru componenta de vânzare de certificate globale de depozit (GDR), adică un total de peste 169 mil. Euro.

FP este deja în diferite stadii cu tranzacții de vânzare pentru pachetele de acțiuni deținute la mai multe companii nelistate, care înseamnă circa 60% din portofoliu.

Astfel, FP a demarat vânzarea participațiilor la 4 din filialele Electrica, unde are deja un memorandum semnat cu Electrica SA în calitate de cumpărător, iar alte tranzacții vizează pachetele de acțiuni din subsidiarele locale ale Enel, Engie, respectiv companiile de stat Salrom și Hidroelectrica. Toate aceste tranzacții cumulate cu vânzarea a 2,56% din OMV Petrom ar putea aduce până la aproximativ 1,5 mld. Euro pentru Fondul Proprietatea, în care principalul acționar este fondul american de investiții Elliott.

Al doilea exit al FP din OMV Petrom: Franklin Templeton vinde printr-un plasament privat un pachet de acțiuni de minim 2,6% din OMV Petrom. FP deține acum 12,5% din companie, participație evaluată pe bursă la 451 mil. Euro

Lasă un răspuns

Managerul american de investiții Franklin Templeton a anunțat, astăzi, demararea unei noi tranzacții de exit parțial a Fondului Proprietatea din OMV Petrom, care vizează un pachet minim de acțiuni de 2,56% din acțiunile companiei petroliere.

Administratorul FP, acționar minoritar în subsidiara locală a grupului petrolier austriac, a început o ofertă de plasament privat accelerat adresată investitorilor instituționali plecând de la 1,454 miliarde acțiuni existente în OMV Petrom S.A.

FP deține acum 7,117 miliarde de acțiuni, ceea ce echivalează cu un pachet de 12,56% dintr-o companie a cărei valoare bursieră actuală este de circa 3,6 mld. Euro. Raportat la aceasta înseamnă că tranzacția ar putea aduce în conturile FP o sumă care pleacă în jurul a 92 mil. Euro.

“Procesul de plasament va fi demarat imediat. Goldman Sachs International, WOOD & Company Financial Services, A.S. și Banca Comerciala Română S.A. vor acționa în calitate de joint bookrunners în cadrul tranzacției”, au precizat reprezentanții FP.

Vânzarea pachetului de acțiuni OMV Petrom de către FP se adresează exclusiv investitorilor calificați, respectiv anumitor alți investitori fără a depăși 150 de persoane fizice sau juridice într-un Stat Membru, altele decât investitori calificați, precizează reprezentanții FP.

În legătură cu această tranzacție, Fondul a cerut și a obținut de la Goldman Sachs International, Erste Group Bank AG, Banca Comerciala Română S.A. și WOOD & Company Financial Services, A.S. o renunțare la aplicarea prevederilor privind interdicția de a înstrăina (clauza de “lock-up” – n.r.) cuprinse în contractul datat 5 octombrie 2016 încheiat în legătură cu oferta de acțiuni ordinare și certificate de depozit în OMV Petrom.

Fondul a fost de acord cu o perioada de restricție („lock-up period”) de 120 zile de la data stabilirii prețului tranzacției, sub rezerva renunțării cu acordul părților care acționează în calitate de Bookrunner și cu respectarea anumitor excepții uzuale.

Rezultatele tranzacției vor fi anunțate în cel mai scurt timp după finalizarea procesului de plasament.

Perioada de timp până la închiderea procesului de plasament, stabilirea prețului și alocările rămân la libera alegere a fondului și a părților care acționeaza în calitate de Bookrunner.

Într-o privire mai amplă, FP este deja în diferite stadii cu tranzacții de vânzare pentru pachetele de acțiuni deținute la mai multe companii nelistate, care înseamnă circa 60% din portofoliu. Astfel, FP a demarat vânzarea participațiilor la 4 din filialele Electrica, unde are deja un memorandum semnat cu Electrica SA în calitate de cumpărător, iar alte tranzacții vizează pachetele de acțiuni din subsidiarele locale ale Enel, Engie, respectiv companiile de stat Salrom și Hidroelectrica.

SIF Muntenia și-a făcut exitul din afacerea Cemacon. Dedeman a cumpărat încă un pachet de 3,7% din producătorul de blocuri ceramice și a ajuns la o deținere de 32,7% din companie

Lasă un răspuns

Grupul Dedeman, controlat de frații Dragoș și Adrian Pavăl, și-a majorat investiția în producătorul de blocuri ceramice Cemacon prin achiziția unui nou pachet de 3,7% din companie, conform informațiilor făcute publice pe Bursa de Valori București unde sunt listate acțiunile Cemacon.

Astfel, printr-o tranzacție derulată pe piața secundară, PIF Industrial SRL din Bacău, reprezentată din punct de vedere legal de către Adrian Pavăl – unul dintre proprietarii Dedeman, a cumpărat pe 18 mai un pachet de 4.235.900 de acțiuni Cemacon, în condițiile în care anterior această societate nu deținea nici măcar o acțiune.

Având în vedere că PIF Industrial SRL acționează concertat cu Dedeman SRL, pachetul deținut acum de către grupul de firme din Bacău patronat de frații Pavăl la Cemacon ajunge la 32,716%, potrivit datelor făcute publice.

La cotația din ședința de vineri de 0,42 lei pe acțiune, valoarea pachetului vândut este în jurul a 1,78 mil. Lei (circa 390.000 euro).

Numele vânzătorului nu a fost făcut public, însă surse din piață afirmă că acesta este SIF Muntenia.

Reprezentanții părților implicate nu au putut fi contactate până la momentul publicării acestui articol.

SIF Muntenia deținea la 31 martie un pachet de 4.235.900 de acțiuni Cemacon, adică de 3,7% din companie, potrivit unui raport al SIF Muntenia pentru primul trimestru al acestui an.

Acțiunile Cemacon au urcat în ședința bursieră de luni cu 7,6% și au închis la valoarea de 0,4520 lei pe acțiune. Capitalizarea bursieră a Cemacon este de 51,5 mil. Lei (peste 11 mil. Euro).

Dedeman, a cărui strategie este de a plasa o parte din lichiditățile obținute din afacerea de bricolaj în alte oportunități de investiții, a intrat în afacerea Cemacon în luna februarie a acestui an prin achiziția unui pachet de 28,999% din acțiuni pentru care a plătit circa 2,3 mil. Euro.

De asemenea, fondul de investiții Business Capital for Romania Opportunity Fund Cooperatief și-a majorat participația de la 27,9% la aproximativ 32,999%.

Afacerea Cemacon este acum împărțită de trei acționari cu ponderi aproape egale – Dedeman, fondul condus de către omul de afaceri Florin Pogonaru și grupul de firme și de investitori în spatele cărora se află Andrei Cionca, fondatorul Casei de Insolvență Transilvania, care deține alte peste 30% din acțiunile companiei.

Pe fondul tranzacțiilor din luna februarie, fondul finlandez KJK și Broker Cluj și-au făcut exitul din afacere.

Cemacon este unul dintre cei mai importanți trei producători de cărămizi și blocuri ceramice, alături de Wienerberger și Brikston Iași. Pentru primul trimestru al acestui an, Cemacon a raportat o reducere de aproape 9 ori a pierderilor față de perioada similară a anului anterior, o creștere a EBITDA cu 38% și o cifră de afaceri netă de 11,7 mil. Lei, în avans cu 6% față de primul trimestru al anului anterior.

Piața cărămizilor și blocurilor ceramice este una dinamică, ce a înregistrat o rată de creștere atractivă în anul 2016. Pe acest fundal și al perspectivelor de creștere a sectorului de profil, Wienerberger a cumpărat o fabrică de cărămizi anul trecut de la Omer Susli, patronul Praktiker, iar fondul de investiții ADM Capital a scos la vânzare Brikston Iași, tranzacție aflată în curs de derulare.

Afacerea construită cu discreție de Zoltan Teszari a devenit o companie publică cu o valoare de peste 900 mil. euro pe bursa de la București. Serghei Bulgac: Listarea pe bursă ne oferă o nouă sursă de finanțare pentru proiecte de investiții și achiziții. Nu avem în derulare un proiect de achiziție în acest moment. Mai avem spațiu pentru finanțări noi de la circa 2,9 x EBITDA până la 3,75 x EBITDA pe partea de obligațiuni

Lasă un răspuns

Digi Communications NV, firma – mamă a RCS & RDS, a făcut, ieri, pasul de la o afacere privată a cărei cultură corporativă este puternic marcată de discreția fondatorului său, antreprenorul Zoltan Teszari, la statutul de companie publică după ce acțiunile sale au intrat la tranzacționare pe piața principală a bursei de la București. La o zi după listare, Digi a ajuns la o capitalizare de piață de 4,12 mld. lei (905,5 mil. euro).

Compania controlată de către Teszari a vândut în cadrul tranzacției un pachet de 25,6% din acțiuni pentru 944.595.544,8 lei (207,6 mil. Euro calculat la un curs de schimb de aproximativ 4,55 lei la euro – n.r.), fiind cea mai mare tranzacție de listare a unei companii private din istoria bursei de la București. Astfel, Digi Communications NV a intrat pe bursă cu o capitalizare de piață de 810,95 mil. Euro.

“Compania nu are în plan o nouă vânzare de acțiuni pe bursă. Vom continua strategia de a ne concentra pe piețele din România și Ungaria și de a ne dezvolta pe telefonie mobilă și, în subsidiar, pe piața de energie. Pentru a ne dezvolta, luăm în calcul și achiziții oportuniste, dacă piața ne oferă astfel de oportunități. Nu avem în acest moment niciun proiect concret de achiziție“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Serghei Bulgac, Director General al Digi Communications NV.

Intrarea pe bursă va diversifica mixul de finanțare al companiei de comunicații, care în acest moment este structurat, în principal, din emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro atrasă în toamna lui 2016 și pe un acord de finanțare bancară de peste 300 mil. Euro, iar într-o proporție cu mult mai mică pe împrumuturi de la acționari, printre care Zoltan Teszari, respectiv investitorii grupați în cadrul vehiculelor de investiții Carpathian Cable Investment Limited și Celest Limited.

“Listarea la bursă ne dă posibilitatea să diversificăm mixul de finanțare și am putea pe viitor să apelăm la o astfel de opțiune pentru a finanța proiecte de investiții sau de fuziuni și achiziții”, a explicat, ieri, Serghei Bulgac la sediul Bursei de Valori București, unde a fost prezent la deschiderea primei ședințe de tranzacționare a acțiunilor Digi alături de reprezentanți ai BVB, ASF și ai consorțiului de intermediere a tranzacției.

“Nivelul nostru de îndatorare este acum de circa 2,9 x EBITDA și mai avem spațiu până la 3,75 pe partea de obligațiuni“, a precizat Serghei Bulgac la întrebarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO care este spațiul de manevră al companiei pentru atragerea de noi finanțări în acest moment.

Digi Communications NV avea datorii financiare nete de 759,6 mil. Euro la 31 martie și lichidități de 8,7 mil. Euro.

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO ce alte burse au fost luate în calcul pentru listarea acțiunilor Digi, având în vedere tentativa din 2007 de a intra pe segmentul secundar al bursei de la Londra, Serghei Bulgac a răspuns: “Am analizat și Euronext Amsterdam, Viena sau Varșovia, adică ne-am uitat și la burse din regiune“.

Digi Communications NV, fosta Cable Communications Systems NV, are sediul fiscal și juridic la Amsterdam, însă în aprilie în contextul pregătirilor pentru listarea pe bursa de la București, compania și-a anunțat intenția de a-și muta sediul fiscal din Olanda în România.

Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai puternic investitor instituțional în România, a cumpărat în cadrul tranzacției de listare a Digi Communications un pachet de 3,25% din acțiunile companiei.

“Am cumpărat 3.250.000 acțiuni Digi în cadrul IPO (tranzacția de ofertă publică inițială – n.r.)“, au precizat, ieri, printr-un email pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții BERD.

Pe 26 aprilie, instituția financiară a aprobat participarea sa la achiziția de acțiuni.

La tranzacție au participat pe lângă fonduri de investiții străine și investitori instituționali internaționali și investitori locali. SIF Banat – Crișana a anunțat pe 12 mai că a cumpărat un pachet de 75.000 de acțiuni.

Oferta de acțiuni Digi a fost suprasubscrisă, pe fondul unui interes puternic din partea investitorilor.

În acest context, Raiffeisen Bank – unul dintre membrii sindicatului de intermediere a ofertei publice secundare inițiale de vânzare, a anunțat că au fost vândute de către acționarii companiei un număr de 23.918.519 acțiuni, adică 25,6% din capitalul Digi Communications NV, în urma primirii a 8.370 de ordine de cumpărare.

Pachetul de acțiuni vândut a mers în cea mai mare parte pe tranșa dedicată investitorilor instituționali, unde la prețul de 40 de lei pe acțiune au fost cumpărate 19.569.697 de titluri. La rândul lor, investitorii de retail (investitorii – persoane fizice) au luat un pachet de 4.348.822 acțiuni, din care cei mai mulți s-au înghesuit să beneficieze de discount-ul acordat în primele zile de subscriere, astfel că un pachet de 4.329.143 de titluri a fost cumpărat la un preț de 37,2 lei pe acțiune, și numai 19.679 de acțiuni au mai fost vândute în ultimele zile ale ofertei la un preț de 38,8 lei pe acțiune.

Acționarii – vânzători ai titlurilor Digi în cadrul ofertei publice derulate pe bursă sunt Carpathian Cable Investments (20,6%), Celest Limited (1,1%), ING Bank NV (0,7%), Yarden Mariuma (0,4%), Dorina Schelean (0,4%), Nicușor Dorel Schelean (0,6%), Sirian Radu – Traian (1,4%) și Zoltan Teszari (0,5%).

Suma totală netă încasată de ofertanți după plata tuturor cheltuielilor fără includerea opțiunii de supraalocare este de circa 815 mil. Lei (179,1 mil. Euro) și reprezintă 67% din suma estimată a fi obținută, precizau reprezentanții Raiffeisen Bank pe 12 mai.

Listarea Digi înseamnă exitul principalului acționar minoritar din companie, Carpathian Cable Investments, despre care ultimele date făcute publice indică faptul că este controlat de către fondul american de hedging Eton Park, care deține o treime din acest vehicul, și Wayne Grant Quasha.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat, în premieră, pe 13 aprilie 2016 tranzacția de listare a unui pachet de circa 25% din acțiunile grupului de comunicații al lui Zoltan Teszari.

Calculele realizate pe baza rezultatelor ofertei prezentate de către Raiffeisen Bank indică astfel că acționarii Carpathian Cable Investments vor încasa aproximativ 40,6 mil. Euro (circa 45 mil. Dolari), adică de 4,5 ori mai mult față de suma investită în afacerea RCS & RDS în perioada 1998 – 1999, potrivit datelor făcute publice în prospectul de listare.

Cei doi acționari au finanțat recent Digi Communications NV sub forma unor împrumuturi care sunt, de fapt, datorii provenite din conversia dividendelor.

La 30 ianuarie 2017, Digi a încheiat două împrumuturi pe termen scurt cu Carpathian Cable Investments S.à.R.L, pentru o sumă principală de 6,6 mil. euro și cu Celest Limited, pentru o sumă de 1,5 mil. Euro, la o rată a dobânzii de 5% pe an, data de rambursare fiind stabilită pentru 30 iunie 2017.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Afacerea RCS & RDS, care înseamnă miezul Digi Communications NV, a fost pornită în 1992 de către un grup de oameni de afaceri printre care și Zoltan Teszari. Compania s-a dezvoltat printr-o combinație de achiziții și dezvoltare organică, finanțată periodic din rostogolirea unor credite bancare. În 2013, firma a ieșit pe piețele financiare internaționale cu prima sa emisiune de obligațiuni, refinanțată cu succes în octombrie 2016 cu o nouă emisiune, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consorțiul de intermediere al tranzacției de listare a Digi pe bursa de la București este format de către băncile de investiții Deutsche Bank și Citigroup, respectiv din Raiffeisen Bank România, Societe Generale/BRD, Wood & Company și BT Capital Partners.

Consultanții juridici ai tranzacției sunt firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Derringer, care împreună cu avocații PeliFilip lucrează alături de companie, în timp ce sindicatul de intermediere lucrează cu firmele de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, Clifford Chance Badea și Houthoff Buruma Cooperatief.

Digi Communications NV, controlată de Teszari în proporție de 56,93%, deține un pachet de 96,1% din acțiunile RCS&RDS, compania din grup care acoperă serviciile de internet fix și mobil, telefonie fixă și mobilă, cablu TV de pe teritoriul României. Veniturile RCS & RDS au avut o pondere de 73% din afacerile Digi Communications NV, o altă contribuție semnificativă de circa 16% la venituri având-o piața din Ungaria.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

Tranzacția de listare a Digi pe bursă a avut loc într-un peisaj în care la nivel extern listările au crescut atât în volum, cât și în valoare, după cum arată consultanții EY. La nivel local, interesul investitorilor pentru acțiunile Digi în cadrul ofertei nu a fost influențat de către recentele anunțuri privind punerea sub acuzare a unor foști și actuali directori ai RCS & RDS, de către Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Ultimul anunț pe acest subiect arată că Serghei Bulgac, directorul general al Digi Communications și șeful RCS&RDS, a fost înștiințat oficial pe 16 mai cu privire la efectuarea urmăririi penale împotriva acestuia de către DNA, care îl consideră suspect în legătură cu săvârșirea infracțiunii de spălare de bani. Procurorii au deschis un dosar penal care vizează asocierea din 2009 dintre RCS & RDS și Bodu SRL, în care este implicat și Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, și unde sunt suspiciuni privind fapte de corupție. Reprezentanții Digi afirmă într-un comunicat că societatea continuă să coopereze pe deplin în cadrul anchetei și consideră că RCS & RDS, respectiv foștii și actualii membri ai conducerii sale, au acționat corect și în conformitate cu legea, și că nu anticipează o interferență semnificativă în privința operațiunilor sale curente.

Listarea Digi pe bursa de la București vine pe un val deschis în decembrie 2016 de listarea MedLife, anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, și care este așteptat de către investitori să fie completat și de alte companii private. Șefii bursei sunt, la nivel public, angajați în ultimii ani în atingerea obiectivului de a trece piața locală la nivelul de piață emergentă ce ar face piața locală de capital mult mai atractivă pentru investitorii mari de profil. Din această perspectivă, listările de companii noi pe bursa de la București atât din rândul companiilor private de talie majoră, cât și a firmelor mari de stat, cum este cazul Hidroelectrica, constituie principala miză pentru mandatul actualei echipe BVB, conduse de către polonezul Ludwik Sobolewski.

O echipă de avocați Leroy & Asociații a asistat grupul francez Lactalis la preluarea a încă 2,7% din Albalact de la acționarii minoritari

Lasă un răspuns

Casa de avocatură Leroy şi Asociaţii a asistat grupul francez Lactalis în procedura de retragere a acționarilor minoritari ai Albalact.

Această operațiune finalizează cu succes cea mai mare tranzacție din ultimii 5 ani din industria alimentară, în urma căreia Lactalis a achiziţionat Albalact printr-o ofertă publică de preluare voluntară desfășurată pe Bursa de Valori București.

Echipa Leroy şi Asociaţii, formată din Bruno Leroy, partener, Andreea Toma, partener şi Mădălina Ivan, avocat senior a asistat grupul francez în toate aspectele juridice legate de procedura de squeeze out.

„Suntem mândri să oferim consultanță juridică de înaltă calitate grupului Lactalis de mai bine de 10 ani în cele mai mari tranzacţii de pe piața de lactate din România. Suntem totodată recunoscători pentru oportunitatea de a fi lucrat în cea mai semnificativă ofertă publică de preluare voluntară a unei societăți listate pe Bursa de Valori București desfășurată până în prezent. Această operațiune consolidează practica noastră de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.) şi drept bursier,” a declarat Bruno Leroy, avocat asociat fondator al cabinetului Leroy şi Asociaţii.

În cadrul acestei tranzacții, numărul total de acțiuni cumpărat a fost de 17.595.007 acțiuni, ceea ce reprezintă un pachet de 2,6957% din Albalact. Prețul oferit de către Lactalis a fost de 0,5252 lei pe acțiune, iar valoarea tranzacției a depășit 9 mil. Lei (2 mil. Euro).

Ca urmare a acestei tranzacții, Lactalis a ajuns la o deținere de 97,4962% și a delistat Albalact de la bursa de la București.

În 2016, Lactalis, cu afaceri anuale de 17 mld. Euro, a cumpărat în cadrul ofertei publice de preluare a Albalact un pachet de 94,8% din acțiuni pentru care a plătit 73,07 mil. euro, conform datelor făcute publice de către Bursa de Valori București.

În urma tranzacției, fondul de investiții RC2, condus de Ion Florescu și listat pe bursa de la Londra, a anunțat că a încasat 87,027 mil. lei (19,572 mil. euro) din vânzarea pachetului de 25,4% din Albalact, ceea ce înseamnă marcarea unui profit de 14,9 mil. euro în raport cu costul total al investiției în companie.

Raul și Lorena Ciurtin au încasat 34,5 mil. euro din vânzarea unui pachet de 44,9% din Albalact. Raul Ciurtin a vândut prin vehiculul de investiții cipriot Crisware Holdings Limited 26,8% pentru 20,7 mil. euro, la care se adaugă vânzarea unei dețineri directe nesemnificative.

Albalact este liderul pieței de lactate, care intră în portofoliul Lactalis, iar ulterior, grupul francez a cumpărat și Covalact de la fondul de investiții SigmaBleyzer, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în octombrie 2016.

Echipa Leroy şi Asociaţii are prezenţă de peste 18 ani pe piaţa locală şi numără 20 de avocaţi. Iniţial, societatea a funcţionat ca birou local al cabinetului francez Gide, iar din 2014 operează ca entitate independentă sub noul nume dat de Bruno Leroy, avocatul care a condus anterior operațiunile Gide din România.

Fondul de investiții finlandez KJK Fund II Balkan și-a făcut exitul din Transgaz și și-a dublat banii investiți în 4 ani. KJK a făcut două tranzacții locale de exit într-o lună

Lasă un răspuns

Fondul de investiții finlandez KJK Fund II Balkan a finalizat în februarie exitul din Transgaz, transportatorul de gaze naturale controlat de către stat, obținând de 2,1 ori banii investiți.

Pachetul de acțiuni deținut de KJK a fost plasat pe piață într-o perioadă de două luni, pentru această tranzacție fiind mandatată o societate de brokeraj.

KJK a intrat ca acționar la Transgaz în anul 2013 în urma unui plasament privat.

Investiția KJK în Transgaz a fost una profitabilă, în condițiile în care a obținut la exit venituri totale de 8,5 mil. Euro, ceea ce corespunde unei rate interne de rentabilitate a investiției (IRR) de 27,1% pe an, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Am fost foarte satisfăcuți cu investiția noastră în Transgaz“, a spus Kustaa Äimä, Managing Partner la KJK Management.

“Transgaz este o companie foarte profitabilă și am văzut o echipă de conducere care a funcționat eficient în condiții dificile de piață. Succesul companiei și performanța investiției au demonstrat teza investiției noastre și valoarea investiției în regiuni geografice mai puțin cunoscute, care rămân puncte oarbe pentru majoritatea investitorilor”, a spus Äimä

În aprilie 2013, statul a anunțat vânzarea unui pachet de 15% din acțiunile Transgaz, scos la vânzare prin oferta secundară pe Bursă, obținând 72 mil. euro. Oferta publică secundară s-a desfașurat în perioada 4-16 aprilie 2013 si a fost suprasubscrisă. Oferta Transgaz a făcut parte din programul de privatizări pe care statul îl derula conform acordului cu Fondul Monetar International.

Veniturile neauditate ale companiei Transgaz pentru 2016 au fost de aproximativ 412 mil.Euro, cu 12,1% mai mari în comparație cu 2015, iar profitul net a fost de 132 mil.Euro, în creștere cu 21,9% față de anul 2015.

Transgaz are o capitalizare bursieră de 4,4 mld.Lei ( aprox. 1 mld.Euro). Din anul 2008, compania Transgaz este listată la Bursa de Valori Bucuresti. Compania este deţinută în proporţie de 58,5% de statul român, restul pachetului de 41,49% fiind controlat de alți acționari.

Vânzarea pachetului deținut la Transgaz, situat sub 1% din companie, este al doilea exit al KJK realizat în februarie.

Pe 7 februarie, KJK Cărămidă SRL, aflat în portofoliul fondului de investiții finlandez KJK, și-a vândut integral pachetul de 27,9% din producătorul de cărămidă Cemacon, marcându-și astfel exitul din afacerea cu cărămizi. Din vânzarea pachetului deținut la Cemacon, KJK a încasat aproximativ 2 mil. Euro.

KJK Fund II SICAV –SIF Balkan este un fond de investiții înregistrat în Luxemburg.

Fondul de investiții KJK Fund II SICAV – SIF a fost înființat în 2012 ca vehicul pentru investițiile firmei finlandeze pe piețele din Balcani, unde ținta sa sunt companii listate pe bursă și nelistate. Primul fond lansat în 1998, KJK Fund SICAV – SIF este unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din țările baltice.

În noiembrie 2014, fondul de investiții KJK Fund II SICAV – SIF a raportat că a ajuns la o participație de 7,0682% din transportatorul petrolier de stat prin conducte Conpet, după ce a cumpărat pe bursă un pachet de 390.000 de acțiuni, ajungând să dețină la momentul respectiv un pachet de 611.933 de acțiuni la Conpet.

În portofoliul local al fondului finlandez se mai află o participație de 10% în cadrul grupului industrial Teraplast Bistrița, controlat de omul de afaceri Dorel Goia.

În mod obișnuit, durata unei investiții a fondului finlandez se situează între 4 și 6 ani.

KJK este investitor și în grupul bulgar Eurohold, unde deține 12% din acțiuni, conform informațiilor prezentate pe propriul site. Eurohold deține în România societatea de asigurări Euroins, care în luna ianuarie a anunțat achiziția portofoliul de asigurări non-viață al ATE Insurance România SA de la banca elenă Piraeus Bank.

Pe 9 martie, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat că a decis închiderea procedurii de redresare financiară a Euroins România Asigurare – Reasigurare, ca urmare a majorării de capital cu 300 mil. Lei (circa 67 mil. Euro).

UniCredit Bank ar putea emite obligațiuni de până la 500 mil. Euro cu scadența maximă pe 10 ani. Emisiunea de obligațiuni ar putea fi listată pe bursa de la București sau pe cea din Luxemburg. Poziția UniCredit: “Emisiunea la care faceți referire este doar o propunere adresată AGA care va avea loc în aprilie și nu este o certitudine. Este incorect sa discutăm despre intenția UniCredit Bank de a emite obligațiuni fără a preciza că acest lucru depinde de un context favorabil al pieței”. Ce spune convocatorul AGA publicat în Monitorul Oficial

Lasă un răspuns

UniCredit Bank, una dintre cele mai mari bănci de pe piață, ar putea emite obligațiuni în valoare maximă de 500 mil. euro cu scadența până la 10 ani. Titlurile ar putea să fie listate pe bursa de la București sau pe bursa de la Luxemburg, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe baza convocatorului Adunării generale a acționarilor băncii, publicat în Monitorul Oficial.

Poziția UniCredit pe acest subiect este că “emisiunea de obligațiuni la care faceți referire în articolul publicat este doar o propunere adresată Adunării Generale a Acționarilor, care se va întruni în luna aprilie. Ea reprezintă doar un punct pe lista de discuție și vot a AGA și, ca atare, nu este o certitudine – așa cum s-ar putea înțelege din felul în care este formulată informația publicată de dumneavoastră”.

Această propunere prevede cadrul general în care ar putea avea loc – dacă s-ar aprecia oportun la un moment dat – emisiuni de obligațiuni, acest lucru neînsemnând însă în mod cert că banca va emite obligațiuni, afirmă reprezentanții băncii. Potrivit acestora, o eventuală emisiune va fi condiționată ca mărime, structură și preț de existența unui context favorabil pe piețe.

“Este, așadar, incorect să discutăm despre intenția UniCredit Bank de a emite obligațiuni fără a preciza că acest lucru depinde de un context favorabil al pieței, cum de asemenea a fost situația în 2016, când o propunere similară de emisiune cadru nu s-a materializat. Nu în ultimul rând, orice emitent de obligațiuni va informa potențialii investitori, conform reglementărilor în vigoare, cu privire la obligațiile sale și scadența acestora”, mai afirmă reprezentanții UniCredit.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris că UniCredit Bank intenționează să emită obligațiuni în valoare de până la 500 mil. Euro cu o scadență de până la 10 ani, în baza informațiilor publicate în cadrul convocatorului adunării acționarilor UniCredit, publicat în Monitorul Oficial. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO vă prezintă mai jos forma în care au fost publicate informațiile în Monitorul Oficial la care face referire poziția UniCredit.

Astfel, acționarii băncii sunt convocați pentru 13 aprilie la adunarea generală extraordinară, printre altele, pentru “aprobarea unui program – cadru de emisiune obligațiuni ipotecare cu următoarele caracteristici generale: plafonul maxim al principalului 500 milioane de euro sau echivalent RON, scadența maximă a obligațiunilor 10 ani, valuta de denominare a obligațiunilor RON sau Euro, rata dobânzii fixă sau variabilă, frecvența cuponului semianuală sau anuală, valoarea nominală maximă a obligațiunilor 5.000 euro”, se arată în punctul 4 al convocatorului.

Emiterea obligațiunilor s-ar putea face fie sub forma unui program – cadru fie sub forma unei singure emisiuni de titluri sub formă de obligațiuni negarantate.

Iată informațiile publicate în Monitorul Oficial pe acest subiect.

La un astfel de plafon maxim de 500 mil. Euro, emisiunea de obligațiuni a UniCredit Bank, filiala locală a grupului bancar italian, ar fi cea mai mare emisiune de titluri a unei corporații locale și cea mai mare a unei bănci din România.

Actuala emisiune de obligațiuni a UniCredit Bank, în valoare de 550 mil. Lei, la o dobândă de 6,35% pe an este scadentă pe 15 iunie 2018. Din acest punct de vedere, este de așteptat ca o parte dintr-o nouă emisiune de titluri să meargă către rambursarea obligațiunilor actuale ale băncii.

RCS & RDS a avut în 2013 o emisiune de obligațiuni corporative de 450 mil. euro, care a fost înlocuită anul trecut cu una nouă de 350 mil. euro. De asemenea, Primăria Municipiului București are în istoricul său pe piețele de capital două emisiuni în valoare de 500 mil. euro.

În acest moment, cele mai mari emisiuni de obligațiuni corporative listate pe bursa de la București aparțin UniCredit Bank (550 mil. lei), Raiffeisen Bank (500 mil. lei), Banca Internațională de Investiții (300 mil. lei), Garanti Bank (300 mil. lei), Engie România (250 mil. lei) și Transelectrica (200 mil. lei).

Investitorii clasici în astfel de emisiuni de titluri sunt instituțiile financiare internaționale precum BERD, BEI, fonduri de pensii sau administratorii fondurilor de investiții, un interes în creștere fiind înregistrat și din partea investitorilor de retail.