Arhive etichete: BT Asset Management

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

„La nivelul actual, industria de asset management are active undeva de 37 mld. RON. Daca dam la o parte fondurile de investitii alternative (FIA) – SIF-urile, Fondul Proprietatea – mai raman vreo 19,3 mld. RON active, care bineinteles ca nu e mult comparativ cu potentialul pe care il are industria de asset management”, a spus Dan Dascal, CEO al BT Asset Management, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

„Principalul lucru bun care pot sa spun ca s-a intamplat in anul asta este faptul ca baza de clienti, de investitori a crescut foarte mult. Industria a adaugat un numar de aproape 100.000 de investitori noi, de clienti noi. Am inceput anul cu 540.000, la octombrie eram undeva la 650.000. Asta inseamna ca tot mai mult investitorii sunt axati pe produse de economisire. Isi aleg un plan de economisire in care sa investeasca regulat o suma mica sau mai mare de bani ca sa aiba in caz de nevoie. Inseamna ca si gradul de cultura al clientilor a crescut si ne da incredere pentru viitor”, a adaugat Dan Dascal.

„Ca sa facem o radiografie a industriei de asset management in anul 2023, trebuie sa rememoram cumva si contextul de la inceput de an si sa vedem ca anul 2022 a fost un an prost pentru industria de asset management. Odata cu cresterea dobanzilor, activele industriei au scazut cu peste 30% in special datorita fondurilor de venit fix. In contextul cresterii de dobanda, randamentele au devenit necompetitive comparativ cu depozitele bancare, cu titlurile de stat. Acesta a fost ecosistemul cu care a inceput anul”, afirma acesta.

„Treptat, in primele luni am vazut o stabilizare a activelor, iar in ultimele luni chiar o crestere a activelor. In prezent, activele au inregistrat o crestere de 10% de la inceputul anului. Trebuie sa fim corecti si sa spunem ca o mare parte din cresterea asta vine din randamentele foarte bune. Fondurile de actiuni au performat foarte bine, Bursa de valori la fel, unde am vazut crestere la indici de 30%. Si afara, daca te uiti la Nasdaq, crestere de 30% la indicii principali, ceilalti indici au avut cresteri de 15 – 20%, deci fondurile de actiuni au performat bine si ne-au ajutat sa crestem in active. La fel si fondurile de venit fix, dobanzile s-au stabilizat. Randamentele raman in continuare atractive. Am putut inregistra o crestere”, explica CEO-ul BT Asset Management.

Potrivit acestuia, dupa un an 2022 prost pentru evolutia pietei de asset management, sectorul este pe un trend de revenire si se asteapta la perspective noi de crestere.

„A fost pana la urma un an bun (2023 – n.r.) daca ne raportam la asteptarile noastre de la inceput de an. Bineinteles ca potentialul industriei este foarte mare, piata poate sa creasca de cateva ori si ne dorim asta. Trendul este de revenire si speram sa continue si in 2024”, a punctat reprezentantul BT Asset Management, unul dintre liderii pietei de asset management din Romania.

„Vor fi oportunitati de investitii daca ne referim in anul urmator daca ne referim la piata de actiuni. Sunt sectoare care au potential, care poate au performat mai prost anul acesta, iar anul viitor vor performa mai bine. Din punct de vedere al plasamentelor in bonduri, dobanzile sunt atractive. Observam pe piata emisiuni de bonduri facute de companii, de banci la randamente bune in euro, deci foarte atractive. Statul se imprumuta in continuare, nevoia de finantare este in continuare crescuta. Sa nu uitam ca la anul va fi an electoral si probabil ca statul va trebui sa se imprumute mai mult decat de obicei si asta ne face sa credem ca in anul urmator sunt premise bune pentru industria noastra sa performeze”, sustine Dan Dascal.

„Portofoliul nostru, al fondurilor cumuleaza undeva la 4,5 mld. RON, din care 4 mld. RON sunt fonduri deschise de investitii, organisme de plasament colectiv, restul sunf fonduri alternative de investitii. Pe clase de active, in structura de portofolii avem fonduri de venit fix care cumuleaza ca si active undeva la 60% din portofoliu, fondurile de actiuni 27- 28%, avem fonduri multi asset care sunt la 7% si avem si alte active mai exact property, care e un fond pe care l-am lansat recent care are o pondere de 3% din total portofoliu.”, detaliaza CEO-ul BT Asset Management.

„Noi incercam permanent sa cautam produse noi, asa am venit si cu noul fond BT Property in care ne-am propus sa investim pe langa investitii clasice in actiuni, obligatiuni, depozite bancare sa investim si in investitii imobiliare, pur si simplu brick and mortar.”, explica strategia de portofoliu Dan Dascal.

„Odata cu aparitia legii fondurilor de investitii alternative, orizontul investitional s-a largit. Pentru anul urmator, vor fi oportunitati de investitii, vor fi si in sectorul actiunilor anumite companii din sectoare care au potential de crestere. Aici din punctul meu de vedere, oil & gas are potential, are potential chiar si telecomul, are potential de crestere si sectorul financiar.”, este de parere reprezentantul BT Asset Management.

„Nu pot sa spun ca ne vom axa cu certitudine pe o anumita clasa de active. Ne uitam la toate oportunitatile din piata, vom face o selectie foarte atenta, avem de unde sa alegem ca sunt randamente atractive. Dobanzile sunt atractive, vremea dobanzilor zero a trecut si nu stiu daca mai apucam noi sa o vedem. Trendul inflationist pierde din suflu, avem motive bune sa fim optimisti.”, a mai declarat Dan Dascal, CEO al BT Asset Management la panelul Piete de capital din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA

Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc

Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector

Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022

Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A

Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori

Mihai Patrulescu, CBRE: Tranzactia M Core – Mitiska REIM are o pondere de 40% – 45% la nivelul investitiilor totale in real estate in 2023 in Romania, care ajung la circa 500 mil. Euro. Ne asteptam la o ajustare a randamentelor in perioada urmatoare

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

Capitalul autohton este inca veriga – lipsa din ecosistemul pietei de fuziuni si achizitii din Romania, care resimte totusi un recul mai mic fata de alte piete din regiune comparativ cu anul anterior. Banii de la fondurile de pensii, lichiditatile obtinute de catre antreprenori din exiturile realizate, dezvoltarea pietei de capital, precum si alte surse locale de lichiditati sunt necesare pentru a completa ecosistemul local si care ar slabi dependenta pietei de deciziile venite din partea investitorilor straini, fata de care Romania si-a pierdut din atractivitate in acest an, potrivit concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, a sasea editie anuala a evenimentului organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Piata de M&A este o piata in care acum cumparatorii au cuvantul cel mai greu de spus, iar tranzactiile de M&A sunt dominate pe partea de cumparare de catre investitorii strategici, dupa cum arata datele furnizate de catre consultantii M&A.

„Cand nu exista cumparatori si vanzatori pe un anumit segment, procesele dureaza mult, multiplii se duc in jos, tranzactiile pica pentru ca, daca dureaza 3 ani o tranzactie, industria se schimba. Ecosistemul este foarte important si inca nu il avem. As zice ca un element care ne lipseste foarte mult este acel capital autohton, care se formeaza acum cu antreprenori care fac exituri si intra apoi in piata de M&A poate in zona de venture (venture capital – n.r.), poate in zona de real estate, poate in companii operationale mai mari. Se intampla si asta, dar destul de incet, insa speranta mea este ca si capitalul autohton sa devina mai profesionist si sa se intoarca in piata. In momentele acestea de incertitudine globala, investitorii globali pot decide foarte usor sa nu investeasca in Romania, pot decide foarte usor sa nu investeasca in Europa Centrala si de Est (CEE) si pot decide sa nu investeasca in Europa deloc”, a punctat Adrian Stanculescu, Partner & Head Romania la fondul de private equity Abris Capital Partners, un fond de investitii care investeste in pietele Europei Centrale si de Est, ce are in portofoliul local companii precum Green Group sau Pehart.

„Ar trebui sa lucram cu totii sa crestem acest ecosistem si sa mentinem capitalul autohton aici si vorbim de fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital. Cred ca o piata sanatoasa este o piata in care capitalul autohton poate sa tina un plafon destul de ridicat, sa nu dispara complet piata de M&A atunci cand ai o presiune externa foarte mare”, a adaugat acesta.

„Astazi, toata piata stie ca prin acest program PNRR au fost anuntate 6 – 7 – 8 fonduri care ar trebui sa se lanseze, unele dintre ele au fost anuntate acum un an, dar niciunul din aceste fonduri nu este deja activ. Inseamna ca aceste 6 – 7- 8 echipe care sunt in piata cauta finantari intre 250 si 300 mil. Euro pentru venture capital si private equity, bani care nu prea sunt. Vorbim despre o piata in care fondurile de pensii sunt marii absenti, deci o piata in care principala sursa de capital pentru aceasta industrie de private equity e inactiva. E o crima sa tii fondurile de pensii pe margine (…) Este o rusine ca niciunul dintre fondurile de pensii din Romania nu au fost investite direct sau indirect la UiPath de exemplu. Un astfel de lucru nu ar trebui sa se mai intample in viitor si sper sa vedem o schimbare in zona asta”, semnaleaza Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului local de capital de risc Early Game Ventures.

Lipsa fondurilor de pensii din peisajul investitorilor institutionali locali care sa investeasca in companii prin intermediul fondurilor de investitii lasa un gol ce nu poate fi acoperit de alti investitori, confirma si Nicolae Kovacs, CEO al Agista, fond de investitii care dispune de capital strans de la investitori autohtoni.

Piata romaneasca a pierdut din atractivitate in fata investitorilor straini cu prezenta locala, iar unii dintre ei au decis sa isi reduca programele de investitii.

„Pierderea atractivitatii rezulta din faptul ca o treime din companiile care sunt membre FIC (Foreign Investors Council – n.r.) si care au raspuns la investigatia noastra au considerat ca piata a pierdut din atractivitate ceea ce inseamna o inrautatire cum nu am mai vazut masurata pana acum si este evident ca aceasta pierdere a atractivitatii vine pe fondul incertitutidinilor la nivel macroeconomic si geopolitic, dar au fost dublate si de pachetul de masuri fiscale adoptat recent”, a declarat Ramona Jurubita, Country Managing Partner KMPG Romania & Moldova si Vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC), pe marginea rezultatelor unui barometru din septembrie 2023 prin care FIC sondeaza periodic sentimentul celor mai mari investitori din Romania.

In anumite sectoare, piata locala pastreaza inca atuuri fate de pietele externe.

„Romania are un momentum pozitiv cand vine vorba de a fi atractiva pentru ca este cerere. Problema in Romania este in ceea ce priveste randamentele, care au devenit mai provocatoare comparativ cu acum 2 ani din cauza costului mai mare al capitalului, a costurilor de constructie mai mari si a faptului ca partea de chiriasi, adica cererea nu a factorizat complet acest cost mai mare insemnand ca chiriile trebuie sa urce cum au facut-o in aproape fiecare piata pentru a putea justifica investitiile unor companii cum suntem noi”, a subliniat Gijs Klomp, Business Development Manager la WDP Romania, companie care deruleaza un plan de investitii de circa 1 mld. Euro in sectorul de logistica si spatii industriale, segment aflat in plina perioada de boom in Romania.

Totusi, la nivel de trend mai general, investitorii straini prezenti la nivel local sunt mult mai precauti acum fata de inceputul anului 2023.

Mai departe, acest sentiment produce efecte in piata de fuziuni si achizitii, care indica o activitate mai scazuta in 2023 in Romania fata de anul anterior, insa intr-un recul mai mic fata de alte piete din Europa Centrala si de Est.

„Conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de finantare, nu mai spunem taxele, iar in M&A se observa cel mai clar sentimentul investitorilor”, explica Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul Mazars Romania.

„Romania s-a situat in preferintele investitorilor in top 3 fata de perioada precedenta (…) Pe primul loc in Europa Centrala si de Est, se situeaza Polonia, apoi Austria, Romania, urmata indeaproape de Cehia ca numar al tranzactiilor”, afirma Razvan Butucaru de la Mazars. El precizeaza ca la nivelul regiunii tranzactiile de M&A (fuziuni si achizitii) valoarea totala a acestora in 2023 s-a contractat la 32 – 33 mld Euro, in scadere cu 25 – 30% fata de aproape 40 mld. Euro in 2022, in timp ce pe volume numarul tranzactiilor in pietele CEE (care nu includ Rusia) a coborat de la circa 850 la aproximativ 820 de tranzactii. Tendintele rezulta dintr-un studiu realizat periodic de catre consultantii Mazars pe baza datelor furnizate de catre platforma Mergermarket si contabilizeaza tranzactiile peste 5 mil. USD, exclude tranzactiile din real estate si include estimari, oferind astfel vizibilitate la nivelul trendurilor in pietele din regiune.

Atat in Romania, cat si in regiune, sectorul de tehnologie este in topul preferintelor cumparatorilor in tranzactiile de M&A.

Costul de finantare, influentat de cursul inflatiei care isi continua trendul de scadere, este de asteptat sa aduca in 2024 o reducere usoara a dobanzilor intr-un cadru mai larg in care dobanzile nu se vor intoarce insa la nivelurile dinainte de 2020.

„Prognoza noastra de inflatie pentru finalul anului viitor pe rata inflatiei este de 5,3%. Suntem usor peste prognoza BNR, de 4,8%, probabil principala diferenta vine din impulsul fiscal. Noi avem in ipoteza un impuls fiscal neutru, banca centrala se astepta probabil la un impuls fiscal negativ, de comprimare a cererii ceea ce este putin probabil dupa ultimele detalii. Deci, o scadere a inflatiei de la 7,5% la 5,3% ar trebui dupa parerea noastra, desi inflatia de baza va scadea mai incet, sa duca la o scadere a dobanzilor undeva cu 125 puncte de baza (1,25% – n.r.) la lei. La euro, mentionam ca piata se asteapta la scaderi mult mai agresive de dobanda.”, afirma Ciprian Dascalu, Economistul – Sef si Head of Research al BCR.

Potrivit acestuia, inflatia va ramane structural la un nivel mai ridicat fata de deceniile anterioare, ceea ce va ingusta spatiul de scadere al dobanzilor. „Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020. Probabil, ceva mai sus”, puncteaza economistul – sef al BCR.

La nivelul pietei de corporate banking (imprumuturi pentru corporatii), domina refinantarile la care, de regula, se adauga o componenta de finantare noua (top-up), potrivit lui Florin Ilie, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania. El adauga ca se mentine trendul potrivit caruia euro este moneda care domina imprumuturile catre sectorul de companii, dar exista si nuante in functie de sectorul in care compania activeaza.

Cu toate ca Romania a inregistrat in 2023 IPO-ul Hidroelectrica de 1,9 mld. Euro, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania si unul dintre cele mai mari IPO-uri din Europa si la nivel global din acest an, totusi multiplii de evaluare pentru companii raman mai atractivi pe piata de M&A comparativ cu piata bursiera de la Bucuresti, indica datele PwC Romania.

Intrebat despre perspectivele pietei bursiere de la Bucuresti in 2024, Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti a raspuns: „Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare. Nu este legat doar de costul de finantare, este legat si de momentul istoric in care suntem. Ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti si companiile locale cauta o solutie pentru mersul inainte si ne uitam la cresterea in continuare a vizibilitatii bursei, a pozitionarii noastre ca si solutie nu doar de finantare. Bursa nu este doar despre finantare, este si o scena de pe care te poti promova ca si afacere, te poti vedea. Pana la urma, capitalizarea ti-o da si un fond de private equity si un fond de venture capital. Bursa iti da ceva mai mult. Daca ar fi sa descriu acel ceva mai mult, pe primul loc as pune vizibilitate.”

Factorii de piata si de cadru economic al tarii influenteaza evaluarile in tranzactii, confirma Andrei Bica, CFO-ul Profi, companie care a facut recent obiectul celei mai mari tranzacti realizate de catre un fond de private equity in Europa Centrala si de Est, in conditiile in care MidEuropa a agreat vanzarea Profi la o valoare de intreprindere (enterprise value) de 1,3 mld. Euro catre investitorul strategic Ahold Delhaize, proprietarul retelei de supermarketuri Mega Image.

„Acest enterprise value (valoare de intreprindere – n.r.) are in vedere foarte multi indicatori. Pleaca de la EBITDA-ul pe care compania il genereaza, se aplica un multiplicator, care depinde de foarte multi factori, de factorii macroeconomici, de atractivitatea pietei. Principalul lucru este cum poti sa demonstrezi unui nou investitor ca poti sa cresti nu intr-un an sau doi ani, ci ca ai cel putin 5 ani in fata ta in care poti sa cresti in baza business plan-ului tau pe care el il cumpara sau nu. Este cea mai mare tranzactie pe care un private equity a facut-o in CEE”, a spus Andrei Bica de la Profi.

„Ca si pret final, evident speram ca MidEuropa va incasa integral cei 1,3 mld. Euro, dar exista intotdeauna ca intr-o tranzactie parte de enterprise value si partea de equity value (valoarea pachetului integral de actiuni – n.r.) pentru ca equity value reprezinta partea din tranzactie care ramane actionarului existent (…). Si, cu siguranta, ca equity value, adica banii care raman efectiv pentru actionari (vanzator – n.r.), va ramane dupa ce vom rambursa bancilor aceasta datorie neta (net debt). Datoria neta este in bilantul (balance sheet) nostru, sunt date publice, este in jur de 400 mil. Euro.”, a precizat CFO-ul Profi.

Astfel, un calcul sumar indica faptul ca la o valoare de piata de 1,3 mld. Euro si cu o datorie neta de circa 400 mil. Euro pe bilantul Profi, vanzatorul reprezentat de catre MidEuropa, unul dintre cele mai importante fonduri de private equity din regiune, va incasa impreuna cu investitorii sai in jurul a 900 mil. Euro din vanzare, cifra care poate fi ajustata de alti termeni ai tranzactiei pana la momentul inchiderii (closing), asteptata in 2024, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

TOPICURI

Evolutia pietei de M&A
Cum evolueaza finantarea pentru companii
Ce planuri au fondatorii de companii
Evolutia pietei de capital
Cum arata peisajul tranzactiilor in sectorul de real estate

Piata de M&A, in scadere in 2023 fata de 2022, insa intr-un recul mai mic fata de alte piete

Piata de fuziuni si achizitii (M&A) din Romania a ajuns dupa primele 11 luni in 2023 la 5,7 mld. Euro, in scadere cu 6,8% fata de perioada similara din 2022, in timp ce volumul tranzactiilor s-a contractat cu aproximativ 9,3% de la 237 tranzactii in perioada ianuarie – noiembrie 2022 pana la 215 astfel de acorduri de fuziuni si achizitii in perioada similara a acestui an, potrivit datelor EY Romania.

„Romania, desi a scazut activitatea atat din punct de vedere al volumului, cat si al valorii, beneficiaza de o scadere mai mica (comparativ cu alte piete – n.r.) Avem o scadere de circa 9,3% pe volum si asta mi se pare mie cel mai relevant, respectiv 6,8% pe valoare dar trebuie sa apelam la disclaimerul ca valoarea este ceva ce estimam. Noi estimam pentru cele 70% din tranzactii care nu au valoarea comunicata, noi atasam estimari. Ponderea megatranzactiilor (tranzactii cu valoare individuala de peste 500 mil. Euro – n.r.) in total piata este mai mare in acest an decat in mod obisnuit (…) Principiul de corelare cu activitatea economica ramane si cu toate ca exista disruption (factori disruptivi – n.r.) semnificativ in lume, Romania a beneficiat de cea mai buna si stabila crestere economica din CEE”, a spus Iulia Bratu, Partner & Head of Lead Advisory in cadrul departamentului de Strategie si tranzactii al EY Romania. Datele EY includ si tranzactiile din real estate.

Pe piata de M&A din Romania au fost raportate in 2023 pana acum 2 tranzactii de peste 1 mld. Euro – vanzarea operatiunilor grupului italian Enel din Romania catre grupul elen PPC, care a platit circa 1,24 mld.Euro la o valoare de intreprindere de circa 1,9 mld. Euro (care include si datoria neta a companiilor preluate – n.r.), respectiv vanzarea Profi la o valoare de intreprindere de circa 1,3 mld. Euro de catre fondul londonez de private equity MidEuropa catre investitorul strategic Ahold Delhaize, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pentru Romania, estimam un volum al tranzactiilor de 3,5 – 3,7 mld. Euro si un numar al tranzactiilor de aproximativ 90 – 100 in 2023”, estimeaza Razvan Butucaru din partea Mazars Romania, in baza studiului realizat pe datele Mergermarket privind tichetele de tranzactii de peste 5 mil. USD, care nu contabilizeaza insa sectorul de real estate.

Tranzactiile de consolidare vor continua pe piata locala, in conditiile in care fondurile de private equity cauta in continuare sa adauge noi add-on-uri in platformele pe care le au in portofoliu, dupa cum confirma Adrian Stanculescu, Partner & Head Romania la managerul de private equity de talie regionala Abris Capital Partners, dar si Bogdan Chirita de la managerul de private equity regional Value4Capital.

„Ce observam pe piata de M&A? In 2022, multiplul de EBITDA ar fi fost in jur de 9,6x, care e undeva la media din perioada analizata 2007 – 2022, dar mai mare decat multiplii de pe pietele de capital chiar daca companiile de pe Aero sunt pe acolo, la peste 8x”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation and Economics la PwC Romania.

„Cele mai atractive sectoare pentru cumparatori au fost energie, FMCG si financiar si vedem o consolidare in 2024 in continuare”, sustine Ramona Jurubita de la KPMG Romania.

„Am observat o incetinire a activitatii la inceputul anului, insa a existat o inghetare in trimestrul 1 – trimestrul 2, urmata de o dezghetare incepand cu luna august, cand oamenii in loc sa mearga in vacanta trimiteau RFP-uri (request for proposals, cerere de oferte n.r.), incepeau procese de M&A foarte multe comparativ cu alti ani, lucru care s-a vazut in volumele de tranzactii din a doua parte a anului si lucru care ne asteptam sa produca in continuare volume la final de an si la inceputul anului urmator”, afirma Adrian Mihalcea, Senior Manager Deal Advisory la Mazars Romania. El adauga ca nu sunt motive anume privind tranzactii intr-un anumit sector si ca se asteapta la surprize in 2024 comparativ cu alti ani.

Finantarea companiilor: Finantarea corporate, ritm de crestere cu o cifra. Fondurile locale de venture capital si private equity anunta achizitii cu noile platforme si exituri din actualele portofolii

Corporate banking. Piata de finantare a corporatiilor a crescut foarte putin in 2023, cu o singura cifra, estimeaza Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania.

„Am produs de 2 ori mai mult credite noi decat in anii precedenti, insa aceasta crestere nu se vede pentru ca a fost canibalizata de reducerea unor credite date anterior pentru nevoi de finantare pe termen scurt, mai ales in domeniul energiei si agriculturii, care au avut preturi in crestere in 2022 si atunci au avut nevoie de un fond de rulment mai mare.”, afirma Florin Ilie de la ING Bank Romania.

Potrivit acestuia, piata de corporate banking a fost dominata de refinantari, credite care trebuiau refinantate plus ceva cresteri de tip top-up, adica se adauga o componenta de finantare noua. Principalele sectoare care au atras finantari mari bancare au fost energie, urmat de sectorul expus pe consum.

Contragarantare. „Cred ca rolul Fondului Roman de Contragarantare va creste in 2024. Deja in acest an, am depasit borna de 1 mld. RON garantii acordate IMM-urilor, ceea ce cred ca este un pas important inainte. Vom continua sa sustinem IMM-urile atat din garantii care vor fi acordate in cont si nume stat daca aceste programe vor continua, daca nu, vom pune capitalul propriu la munca, de peste 400 mil. RON, in asa fel incat sa sprijinim accesul la finantare al IMM-urilor.”, a declarat Stere Farmache, Presedintele Directoratului Fondului Roman de Contragarantare (FRC).

„Avem si suntem implicati si garantam in exclusivitate IMM-urile din zona inventiilor si a inovatiilor, programul se cheama IMM Innovation si observatia noastra este ca, pana in clipa de fata, IMM-urile au fost mai mult preocupate in aceasta perioada incepand cu criza sanitara care a generat aceste programe de garantii in cont si nume stat si a continuat apoi cu ceea ce se cheama generic criza agresiune Ucraina. Observatia noastra a fost ca IMM-urile au utilizat aceste resurse si acest sprijin in proportie de peste 90% pentru capital de lucru. Nu este un lucru rau. Au reusit sa depaseasca aceasta perioada”, a a adaugat acesta.

Crowdfunding. „Avem perspectiva de a accelera nu doar in piata europeana pentru ca o sa anuntam probabil la inceputul anului viitor ca vom avea licenta de a vinde ca produs stock option plan si in SUA pe motivul ca firmele europene care au scalabilitate si isi demonstreaza product market fit din pacate pentru Europa migreaza catre SUA. Si ar trebui sa ne urmam clientii. De exemplu, Flowx, care a fost cea mai mare runda de finantare pe piata Enterprise Saas din Romania chiar a depasit la serie A pe UiPath, desi corespondentul de timp e diferit, au strans la nivel global 35 milioane la o evaluare de 130 mil. USD, automat si-au facut birou in Delaware si New York. Le oferim produsul despre care vorbeam, Nimity. In SUA, nu aveam licenta, dar din ianuarie o sa avem. Aceste perspective de accelerare ne vor conduce si pregatim o runda de finantare pentru anul viitor. Nu avem inca termenii pentru ca trebuie sa ne facem calculele foarte atent. In schimb, avem footprint-ul acesta european in care vom vinde si produsul acesta de stock option plan foarte activ”, a spus Andrei Dudoiu, Managing Partner & President of the Board of Directors al platformei de crowdfunding SeedBlink.

Fonduri de investitii.

„Incercam sa semnam prima tranzactie din fondul 2 pana in Craciun. Adica vom folosi un warehousing facility probabil de la unul dintre investitorii nostri LP semnificativi ca sa acoperim acest gap in timp dintre tranzactia pe care incercam sa o semnam si lansarea noului fond. Closing-ul (inchiderea tranzactiei – n.r.) va fi dupa aceea subiect pentru aprobarea Consiliului Concurentei cat de repede posibil in 2024. Momentul pe care mi-l doresc cat mai aproape (inchiderea fondului 2 – n.r.) va fi probabil la final de martie, respectiv inceput de aprilie. Vom vedea cum suntem in tot procesul de LP onboarding, KYC, toate chestiile astea care dureaza si de aceea am decis sa folosim acum un warehousing facility.”, a declarat Andrei Gemeneanu, Cofondator si Managing Partner al managerului local de private equity Morphosis Capital.

„Deci cumva fondul 2 va avea un jump start de la finalul anului astuia, dupa aceea in 2024 avem un pipeline activ. Vrem sa ramanem foarte consistenti cu strategia din fondul 1, tichetul va creste un pic, dar nu semnificativ. Nu schimbam segmentul din piata. Ne uitam activ la zona de healthcare, ne intereseaza si faptul ca am facut 3 parteneriate de succes cu medici proeminenti in comunitatea medicala din Romania, ne plaseaza intr-un mod favorabil pentru a face in continuare investitii in zona asta. Ne uitam si la alte sectoare.”, adauga acesta.

„Daca te uiti la piata bancara din Romania este destul de imatura comparativ cu piata bancara din Polonia, de exemplu, unde tranzactiile de tipul asta de leverage buy out (LBO) sunt privite mult mai relaxat si bancile au invatat sa se uite la cashflow mai mult si la real estate, iar la activele care ar garanta imprumutul mult mai putin.”, puncteaza Bogdan Chirita, Partner al fondului de private equity regional Value4Capital, fond care a listat Medlife pe bursa de la Bucuresti, tranzactie ce a declansat un val de listari de companii antreprenoriale locale in anii urmatori.

„Pe partea de tichet, putem sa mergem cat de jos probabil la 6- 7 mil. Euro si pana la 24 – 25 mil. Euro cu tot cu co-investitori. Deci avem o marja destul de mare, suntem destul de flexibili.”, adauga Bogdan Chirita. „Intr-un fond de 7 – 8 companii, 2-3 pot fi facute in Romania. Nu exista limite fixe de nedepasit, dar trebuie sa ne uitam la economie, la companiile care sunt in economia romaneasca, de asemenea, si la echipele de investitii ale fondului respectiv”, explica reprezentantul Value4Capital.

„Din capitalul nostru de 20 mil. Euro, am investit peste jumatate din fond. Mai avem loc de 2 tranzactii, dar specificul fondului nostru este ca il vom tot majora. Este un fond evergreen si asta inseamna ca o sa fim intr-un mood (stare – n.r.) de fundraising constant.”, a spus Nicolae Kovacs, CEO Agista, fond de investitii care face parte din reteaua de plaforme de investitii administrata de catre Impetum Group ce ruleaza pe un capital strans de la investitori autohtoni.

„Ma uit un pic cu optimism la anul viitor, si asta pentru ca suntem intr-un sector de companii care sunt pe crestere.”, sustine Nicolae Kovacs, care adauga ca se asteapta ca Agista sa faca cel putin 3 tranzactii in 2024.

„Incepand din 2024 ar trebui sa fie bani in piata. Incepand de la anul ar trebui ca numarul de companii care vin catre finantare de la VC sa creasca fiindca am vazut o descrestere a acestui numar in ultimii 2 ani. Noi avem intentia sa desfasuram foarte agresiv capitalul in urmatorii 2 ani, in 2024 si 2025 adica poate un 40% din tot capitalul disponibil sa il investim deja. Vorbim despre fondul nou pe care il lansam la inceput de an”, subliniaza Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului de venture capital Early Game Ventures. Acesta anunta ca, pe langa investitii, 2024 va insemna si un an cand vom vedea primele exituri semnificative in industria de VC din Romania.

Fondatori.

„Partenerii actuali toti au investit in runda asta (runda de finantare de serie B din 2023 – n.r.). Pentru mine a fost cel mai important lucru ca investitorii existenti, care stiu foarte bine DRUID-ul, toti au investit maxim cat li se permitea ca pro rata. Mai mult decat atat, mare parte dintre ei fiind un oversubscription, au facut si secondary, asta insemnand ca business angels au putut sa iasa si sa vanda.”, a declarat Liviu Dragan, fondator si CEO al start-up-ului de inteligenta artificiala DRUID AI.

Potrivit acestuia, investitorii au venit cu 30 mil. USD si alte 5 mil. USD ca secondary in suma totala.

„Eu detin cam 25%, sunt cel mai mare investitor in continuare, si ceilalti mai detin inca vreo 5%, deci vreo 30% suntem fondatorii, restul de 70% sunt investitorii”, explica fondatorul DRUID impactul tranzactiei din 2023 asupra actionariatului companiei aflate acum intr-o faza de expansiune globala, a carei evaluare este de 100 mil. USD.

„Vrem sa facem doua tranzactii M&A pe an (…) Mai avem in plan cel putin 30 mil. Euro de cheltuit pentru achizitii la nivel global, Romania plus alte piete. Consider ca e o perioada foarte buna pentru o platforma de consolidare.”, a declarat Jerome France, Fondator si CEO al EMI Group, care precizeaza ca acest plan de investitii se intinde pana la un viitor exit estimat sa aiba loc in aproximativ 5 ani.

Pachetul majoritar al EMI Group a fost preluat in 2023 de catre fondul de private equity regional Innova Capital, in contextul in care compania lui Jerome France a crescut accelerat in ultimii ani pe piata de usi industriale din Romania si in alte piete din Europa dupa intrarea in actionariatul companiei a fondului de private equity local Morphosis Capital.

„Noua mea meserie este ca nu mai vand usi, ci cumpar firme”, puncteaza Jerome France, care exemplifica cu achizitia recenta a KADRA tiparul tranzactiilor de M&A ale EMI Group, care combina plata pretului pentru un pachet de actiuni cu un schimb de actiuni ale companiei preluate cu actiuni EMI.

„Eu vad ca oamenii incearca sa isi construiasca un viitor previzibil, ca inteleg ca trebuie sa inceapa cu 2 – 3 ani inainte sa isi faca un plan despre un exit, dar si despre o atragere de investitie, in special, in sectorul acesta al companiilor mai mici (…) Cred ca exista din ce in ce mai mult cultura aceasta sa-mi valorific, sa scot valoarea din ceea ce am muncit ani de zile, hai sa ma asociez cu cineva care poate sa ma duca mai departe si cred ca asta poate sa aiba si un efect de angrenare ulterior apropo de investitori LP poate din ce in ce mai mult si in Romania, ca dupa vanzari, dupa exituri, sa existe oameni care sa poate mai departe sa investeasca si sa rostogolim cumva capitalul romanesc”, a punctat Andreea Pipernea, Managing Partner al firmei de consultanta Exit by Choice, specializate in pregatirea pentru exit a fondatorilor de companii de talie mica.

Potrivit acesteia, se disting doua tipuri de fondatori angrenati in astfel de procese de exit, cei din categoria care au fondat afaceri in urma cu 2 – 3 decenii si au problema succesiunii, respectiv segmentul unor antreprenori mai tineri care cauta optiuni de crestere externa dupa ce realizeaza ca nu mai pot creste compania pe cont propriu.

Piete de capital.

„Cred ca am avut mai multi ani istorici. In 2023, IPO-ul Hidroelectrica a fost un eveniment important, ne-a pus pe harta. La momentul la care s-a intamplat era cel mai mare IPO in Europa si al treilea cel mai mare la nivel global. Acum este al patrulea, oricum suntem in top. Daca ne uitam in urma, 2021 am avut ca si numar 23 de listari, ceea ce depasea totalul a 6 ani anteriori. Iar 2022 a fost anul primul an in care am depasit pragul de 100.000 de conturi deschise la Bursa de Valori Bucuresti. Am depasit pragul de 100.000 de investitori la jumatatea anului trecut, deci fara impactul Hidroelectrica. Momentul in care a venit Hidroelectrica pe bursa, noi eram deja la un numar de 120.000 de conturi deschise, acum suntem la 170.000 de conturi deschise.”, a spus Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

„Vedem anul acesta crestere semnificativa, adica daca ne uitam iarasi la nivelul Europei Centrale si de Est, indicele BET Total Return are cea mai buna performanta, crestere de aproape de 30% fata de inceputul anului. ”, mai spune reprezentantul BVB, care adauga ca sunt perspective pentru 2024 de noi oportunitati atat pe piata de actiuni (IPO), cat si pe piata emisiunilor de obligatiuni, dat fiind potentialul mare de crestere.

„La nivelul actual, industria de asset management are active undeva la 37 mld. RON. Daca dam la o parte fondurile de investitii alternative (FIA) – SIF-urile, Fondul Proprietatea – mai raman vreo 19,3 mld. RON active, ceea ce, bineinteles, ca nu e mult comparativ cu potentialul pe care il are industria de asset management”, a spus Dan Dascal, CEO al BT Asset Management, unul dintre cei mai mari manageri locali de asset management.

Acesta adauga ca anul 2022 a fost un an prost pentru acest sector, care a intrat in 2023 pe un trend de revenire, an in care au fost inregistrati peste 100.000 de investitori noi, trend asteptat sa continue si in 2024.

„Vor fi oportunitati de investitii daca ne referim in anul urmator, daca ne referim la piata de actiuni (…) Din punct de vedere al plasamentelor in bonduri, dobanzile sunt atractive. Observam pe piata emisiuni de bonduri de companii, facute de banci la randamente bune in euro, deci foarte atractive. Statul se imprumuta in continuare, nevoia de finantare este in continuare crescuta. Sa nu uitam ca la anul va fi an electoral si probabil ca statul va trebui sa se imprumute mai mult decat de obicei si asta ne face sa credem ca pentru anul urmator sunt premise bune pentru industria noastra sa performeze”, a mai spus reprezentantul BT Asset Management.

Evolutia multiplilor de evaluare indica la nivel de trend ca piata de M&A ofera in acest moment evaluari mai mari pentru companii comparativ cu piata bursiera locala, chiar daca in ansamblu multiplii de evaluare sunt in scadere fata de anul anterior.

„Observam in anul 2022 o scadere a multiplului EBITDA, avem o mediana de 5,6x in anul 2022 fata de 8,5x, multiplu influentat in special de societatile listate in sectorul de electricitate, pentru care anul 2022 a fost un an cu volatilitate semnificativa.”, a declarat Sorin Petre, Partner & Head of Valuation and Economics la PwC Romania pe marginea evolutiei multiplilor de evaluare a companiilor in 2022 fata de 2021.

Astfel, proprietarii si actionarii au la dispozitie optiunea de a verifica pe ambele rute unde pot obtine cel mai bun pret pentru companiile lor.

„Noi oferim asta clientilor si pe partea de private equity, pe care o stim mai bine. Se numeste un Vault track si atunci compania vrea sa vada pretul atat in piata de capital, cat si in zona de M&A. Si se pot face in paralel pana cand ajungi sa discuti cu anumiti investitori si sa alegi unde iti este pretul cel mai bun. Este si asta o optiune si depinde foarte mult de sector, de companie, de momentul ales”, puncteaza Alexandra Popa, Head of Corporate Finance Advisory in cadrul UniCredit Bank Romania. Banca italiana a facut parte din consortiul de intermediari care a listat Hidroelectrica in 2023 pe bursa de la Bucuresti, iar UniCredit se numara printre bancile cu emisiuni recurente de obligatiuni pe piata de capital locala.

Real Estate.

„Noi suntem cumva intr-o situatie usor polarizata, in care avem o economie reala care merge in continuare bine, dar, pe de alta parte, cand ne uitam la volumul de tranzactii, evident, ca avem o incetinire. In primele 9 luni ale anului, am avut investitii undeva la 260 mil. Euro pe piata de real estate, este o incetinire destul de majora as zice. In mod normal noi aveam undeva in jur de 1 mld. Euro intr-un an. Partea buna este ca am inchis ieri (6 decembrie – n.r.) o tranzactie mare de retail, sunt vreo 220 mil. Euro, deci cumva mai creste un pic lichiditatea, dar in continuare este clara incetinirea pe partea de tranzactii. Din punct de vedere al randamentelor, Romania este destul de rezilienta comparativ cu celelalte tari. Eu cred ca urmeaza o perioada de ajustare si la noi.”, estimeaza Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta in real estate CBRE Romania.

Grupul britanic M Core a anuntat pe 7 decembrie 2023 intrarea sa pe piata din Romania prin achizitia pentru aproape 219 mil. Euro a unei retele de 25 de centre comerciale aflate in portofoliul Mitiska REIM.

„Lichiditatea totala va fi undeva in jur de 500 mil. Euro, deci tranzactia M Core este undeva la 40 – 45%. E o tranzactie mare in conditiile in care volumul mediu in zona CEE a scazut. Din multe puncte de vedere, este o tranzactie landmark as pune. Legat de yield-uri, as zice ca suntem undeva intre 7% si 7,75% pentru toate segmentele despre care am vorbit, insa urmeaza o perioada de ajustare. Sunt foarte multi factori care joaca un rol aici – ratele de dobanda, ce se va intampla cu Euribor si swap-urile pe plan international, cu costul de finantare. Trebuie luat in calcul ca ajustarea in Romania a fost mai mica decat in toate celelalte tari.”, afirma Mihai Patrulescu de la CBRE.

Potrivit acestuia, pe segmentul rezidential s-a simtit in 2023 o presiune in orase secundare si in zone secundare ale acestora, unde au incetinit dezvoltarile de proiecte. Pe retail, shopping center-ele performeaza bine, insa exista acel gap intre cumparator si vanzator, ceea ce limiteaza numarul de tranzactii in sector.

Segmentul spatiilor de birouri va intra in focusul investitorilor in 2024, dupa ce in 2023 au incetinit investitiile in acest sector.

„Steaua” pietei imobiliare locale este sectorul de logistica si spatii industriale, aflata intr-o faza de crestere exponentiala, iar investitiile in infrastructura vor fi un catalizator.

„Suntem norocosi ca suntem intr-un sector care in acest moment performeaza bine. Intotdeauna sunt schimbari. Adica vreau sa spun ca a fost era retailului, a fost era cladirilor de birouri si acum este era spatiilor de logistica si industriale. Cred ca vom mai vedea asta pentru vreo 2 ani pentru ca macrotrendurile arata ca sunt multe bunuri care trebuie stocate si mutate in contextul in care criza Covid a demonstrat clar companiilor ca au nevoie de stocuri, ceea ce automat, probabil, ca vor avea nevoie de mai multe depozite”, a declarat Gijs Klomp, Business Development Manager la WDP Romania, unul dintre liderii sectorului de logistica si spatii industriale.

Potrivit acestuia, productia se muta in Europa, iar companiile doresc sa produca acolo unde vand.

„Cred ca vom vedea ca in urmatorul un an sau doi ani, companii din restul Europei se vor muta din nou in Europa Centrala si de Est datorita costului mai mare din restul Europei.”, explica Gijs Klomp.

„In mod tipic, noi ne finantam pe bilant (…) Nu luam credite bancare pentru achizitii, dar ne finantam pe bilantul nostru. Desigur ca este un mare avantaj in ziua de azi pentru ca putem sa ne miscam mai repede, iar ofertele tale nu sunt conditionate de finantare pentru a convinge prospectivii vanzatori sa faca afaceri cu tine”, a mai spus Gijs Klomp.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

Nicolae Kovacs, Agista: Cred ca vom putea incheia cel putin 3 tranzactii in 2024, ne intereseaza mai ales sectorul verde, medical si cel de IT. Fondurile de pensii nu au divizii speciale de private equity, dar pot sa investeasca in fonduri de private equity, care le cresc companii pana la nivelul la care vor putea apoi sa investeasca direct odata ce companiile sunt listate pe bursa

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA

Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc

Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector

Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022

Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A

Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori

Mihai Patrulescu, CBRE: Tranzactia M Core – Mitiska REIM are o pondere de 40% – 45% la nivelul investitiilor totale in real estate in 2023 in Romania, care ajung la circa 500 mil. Euro. Ne asteptam la o ajustare a randamentelor in perioada urmatoare

Dan Dascal, CEO BT Asset Management, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023

Dan Dascal, CEO of BT Asset Management SAI, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023.

He has a solid background in the Capital Market, acquired in over 25 years of activity in this field, and throughout his career he led key departments within top companies that are active in the Romanian capital market.

His first contact with the Capital Market in Romania was in 1997, when he started as a Stock Broker. Starting with 2002, Dan joined the Banca Transilvania Group, within the subsidiary BT Securities (currently BT Capital Partners), where he held the position of Operations Director. Dan joined BT Asset Management SAI in 2017, where he held the position of Deputy CEO – Chief Investment Officer until August 2023 when he was appointed as CEO of the company.

On December 7, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions and real estate deals.

The agenda of this event will be as follows:

09.00 – 09.50 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.50 – 10.00 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal

10.00 – 10.45 Panel on international macro trends and local trends that will shape the major corporate deals

10.45 – 11.30 Panel on the mergers & acquisitions (M&A) market

11.30 – 12.15 Panel on financing

12.15 – 12.35 Coffee Break

12.35 – 13.20 Deals on the capital markets

13.20 – 13.45 Developments on the real estate market

13.45 – 14.30 Panel Buyers v Sellers

14.30 – 14.35 Conclusions

14.35 – 15.30 Lunch & Networking

The event’s partner is Value 4 Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Dan Dascal, BT Asset Management: La IPO Hidroelectrica, am luat o pozitie initiala de 5% din activele fondurilor care se preteaza la acest plasament, dar dupa alocare ponderea s-a dus apoi in jos. Din activele pe care le administram circa 1 mld. RON, adica 25% din portofoliu, sunt investitii in actiuni

„Fiind unul dintre cei mai mari administratori de active din Romania, in special de fonduri care investesc in actiuni romanesti, nu puteam sa nu investim pe fondurile noastre de actiuni, respectiv din fondurile mixte in oferta Hidroelectrica”, a declarat Dan Dascal, Deputy CEO BT Asset Management, in cadrul evenimentului online ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON, organizat pe 13 iulie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Alocarea pe care am primit-o este apropiata de ce a primit retailul, nu a fost chiar atat de rea. Pretul in continuare cred ca a fost astfel incat putem sa facem investitii ulterioare, ne permite sa mai reinvestim in acest emitent si cu siguranta ponderea Hidroelectrica in activele fondurilor noastre va creste. Pe de alta parte, sunt sigur ca odata cu includerea Hidroelectrica in indici BET si in alti indici regionali, va fi inclusa si in indicele ROTX. Noi avem un fond care urmareste structura acestui indice si implicit va trebui sa facem achizitii urmatoare si pe acest emitent. Ma bucur ca piata este lichida pe Hidroelectrica, cu siguranta nu va mai fi rulajul de la inceput, dar va fi suficient de lichida sa permita sa luam detineri noi pe acest emitent.”, a adaugat acesta.

„Din start, pot sa spun ca noi am luat o pozitie initiala de 5% din activele fondurilor care se preteaza la acest plasament, pe fondurile de actiuni. Corespunzator unei alocari in jur de 35%, ponderea s-a dus in jos. Nu ca n-am fi vrut sa cumparam mai mult, dar pentru ca nu ne permite cadrul legal sa luam pozitie de peste 5% din activul fondurilor deschise”, a punctat reprezentantul BT Asset Management.

„Pe fondurile deschise de investitii, avem niste limite impuse de cadrul legal. Noi nu putem investi mai mult de 5% din activele unui fond si din actiunile unui singur emitent decat intr-un caz exceptional. Asta (IPO-ul) nu e un caz exceptional.”, afirma Dan Dascal.

„Noi la BT Asset Management, am avut tot timpul interes pentru piata de actiuni, cred ca suntem cel mai mare administrator de fonduri care investesc in actiuni si cred ca si ca valoare a investitiilor la Bursa de Valori Bucuresti. In ceea ce priveste activele noastre asa cum sunt impartite, din cele 4,2 mld. RON active pe care le avem pe un numar de 17 fonduri, 14 fonduri deschise, avem si fonduri de investitii alternative. Circa 1 mld. RON, adica un procent de 25% sunt investitii in actiuni”, a precizat Dan Dascal.

„Suntem constienti ca este mai usor de vandut pe piata romaneasca fonduri de venit fix, fonduri de obligatiuni in care lumea percepe ca benchmark-ul este depozitul bancar, dar noi incercam sa crestem pe cota de actiuni sa investim, sa crestem activul in fondurile noastre pe care le avem si sa atragem noi investitori in fondurile noastre pentru ca aceste investitii sa creasca. Bineinteles ca ponderea principala in fondurile noastre este instrumente cu venit fix, cam 40% din investitiile fondurilor administrate sunt in depozite bancare, circa 35% sunt in obligatiuni, obligatiunile sunt impartite in obligatiuni corporative cam 60% din cota de obligatiuni si restul de 40% fiind investita in obligatiuni suverane, municipale samd.”, detaliaza reprezentantul BT Asset Management.

„Mai avem si o cota de investitii mai mica in alte active cum ar fi active imobiliare pentru ca recent am lansat un fond de investitii imobiliare sau fonduri de investitii, dar aceste active cumuleaza un procent de 5% din activele noastre. Pe scurt, aceasta este plaja de active in care noi investim, acoperim toata gama de fonduri de investitii, atat fonduri de actiuni, cat si fonduri de venit fix, cat si fonduri mixte. Si speram ca perioada grea prin care industria de asset management a trecut in ultimul an sa fi ajuns la final si de acum incolo sa intre pe un trend de crestere.”, a mai spus Dan Dascal.

„Un lucru care ne bucura in aceasta perioada a crescut numarul de investitori in fondurile de investitii, chiar si in fondurile de actiuni”, afirma acesta.

Ce oportunitati de investitii apar pe piata pentru managerii fondurilor de asset management?

„In perioada imediat urmatoare, stim s-a facut public statul intentioneaza sa scoata noi emisiuni din programul Fidelis atat in euro, cat si in lei. Statul ne-a obisnuit ca trimestrial sa scoata titluri Fidelis pentru populatie. Legat de o posibila oferta de bonduri la Romgaz, personal eu nu cunosc un calendar precis din acest punct de vedere. Este o nevoie de finantare a companiei pentru a dezvolta perimetrul din Marea Neagra. Cu siguranta, respectivele bonduri vor fi interesante pentru investitori”, a spus Dan Dascal.

„Legat de partea de equity, nu stiu daca anul acesta vom mai avea ceva. Mie personal imi pare rau ca oferta Agricover s-a incheiat cu un insucces in prima parte a anului si multi pun acest insucces si pe seama asteptarilor investitorilor sa investeasca la Hidro.”, a adaugat acesta.

„Noi suntem investitori cam in majoritatea IPO-urilor care au fost la bursa in ultimii ani. Noi sustinem investitiile in companii romanesti antreprenoriale. Nu avem motive sa fim nemultumiti de investitiile noastre pe care le-am facut in aceste companii. Si la fel am intampinat cu optimism intentia Agricover de a se lista la bursa pentru ca au profil nou si cred ca este interesant domeniul agricol pentru Romania. Speram ca la urmatoarea incercare sa fie cu noroc, cu succes, si o sa fie interesanta si pentru alti investitori care au fost reticenti in primavara sa investeasca in Agricover”, a declarat Dan Dascal, Deputy CEO BT Asset Management, la panelul Noi orizonturi pentru piata de capital din Romania din cadrul evenimentului online organizat pe 13 iulie.

Partenerul evenimentului ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON este NNDKP.

ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON: „Keep the momentum of IPO Hidroelectrica”. Vorbiti cu statul si cu antreprenorii sa isi listeze companiile pe bursa de la Bucuresti! Listarea Hidro a deschis usile pentru companii romanesti pe bursa unde au ajuns investitori internationali fara istoric in Romania. Investitorii asteapta ca o parte din CAPEX-ul de 4 mld. Euro al Neptun Deep sa fie finantat prin emisiuni de actiuni si obligatiuni

„Keep the momentum of IPO Hidroelectrica” este mesajul – cheie sustinut de sefii burselor de la Bucuresti, Varsovia si Praga, de catre investitori institutionali majori locali si internationali activi in Romania, precum si la nivel de banca globala de investitii, companie listata pe piata principala a bursei, avocati si brokeri, potrivit concluziilor ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON, eveniment online organizat pe 13 iulie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

IPO-ul Hidroelectrica de 1,9 mld Euro de pe bursa de la Bucuresti, cel mai mare IPO din Europa in 2023 pana la ora actuala, a deschis usile si face mult mai usor accesul investitorilor catre noi IPO-uri pe bursa din partea companiilor private sau a celor controlate de catre stat, daca vor decide sa urmeze o astfel de oportunitate.

„As spune ca un IPO de 2 mld. USD este rar nu doar in Romania, este rar in Europa, cele mai multe strang 500 mil. Euro, cateodata 1 mld. Euro, ceea ce este in regula. Nu este vorba despre IPO-uri mari, dar intotdeauna un IPO mare este cumva mai bun. Cred ca Romania are nevoie de multiple companii, de multiple IPO-uri de talie mica si medie. Vinzi un pachet de 20%, 30% sau 40% dintr-o companie, nu mai mult, dar strangi banii de care ai nevoie. Deci, speram, ca acest IPO marcheaza un punct de cotitura pentru companiile romanesti in a fi mai doritoare sa mearga spre piata, iar investitorii internationali au demonstrat cu siguranta ca inteleg acum piata din Romania, economia Romaniei, si ca sunt fericiti sa investeasca atunci cand oportunitatea potrivita apare”, a declarat in cadrul evenimentului Pablo Escondrillas, Head of EMEA Power Investment Banking la Citi, unul dintre managerii globali ai IPO-ului Hidroelectrica.

„Cred ca in acest caz faptul ca am avut investitori romani ca investitori principali (cornerstone) a fost important pentru a face un IPO mare. Cred ca un IPO de aproape 2 mld. Euro nu ar fi fost posibil fara sprijinul foarte puternic al investitorilor romani si deci nu am fi putut sa facem un IPO de o astfel de marime. De un un miliard sau poate un miliard si jumatate, dar nu unul de 2 miliarde. Cred ca sprijinul local a fost esential pentru un IPO mare, in care a fost un focus mare al tranzactiei care s-a schimbat de la doar un IPO unde ok vindem 10%, poate 15% din Hidroelectrica. Nu am fost niciodata siguri ca vom putea plasa tot pachetul de 20%. Piata a preferat ca daca Fondul Proprietatea este, eventual, un vanzator pe termen lung, de ce sa nu faci o tranzactie completa acum? O tranzactie mai mare, mai multa lichiditate pentru actiune si nicio presiune in viitor pentru Fondul Proprietatea ca si vanzator”, a punctat Pablo Escondrillas de la Citi.

Listarea Hidroelectrica pe bursa de la Bucuresti este punctul de pornire al unui nou trend, in conditiile in care din ce in ce mai multi investitori se vor uita si vor pune Romania pe harta lor.

„Speram ca Hidroelectrica este inceputul unui nou capitol pentru viata Bursei de Valori Bucuresti. Inca avem alte companii in portofoliul nostru, care cred ca sunt noi candidati IPO precum Salrom, Aeroporturi Bucuresti. In cazul Salrom, am inceput deja procesul si suntem inca intr-o faza de inceput a procesului. Cred ca toti stakeholderii implicati in procesul Hidroelectrica – oficiali guvernamentali si toti ceilalti au vazut beneficiile si avantajele unei companii listate si speram sa putem sa replicam asta in cazul Salrom. Desigur ca Aeroporturi Bucuresti este un alt candidat foarte bun. In cazul acestei companii, este nevoie de finantare pentru ca au nevoie sa construiasca un nou terminal in viitor pentru ca au avut o crestere buna, iar numarul de pasageri a scazut din cauza pandemiei Covid, dar acum lucrurile au revenit la normal”,a precizat Calin Mates, Deputy CEO Investments Franklin Templeton Romania, reprezentantul singurului vanzator la IPO-ul Hidroelectrica, respectiv Fondul Proprietatea, care este administrat de catre echipa managerului american de active Franklin Templeton.

Dupa succesul Hidroelectrica, listarea de noi companii pe bursa de la Bucuresti este un obiectiv important pentru ca Romania sa treaca de la statutul de piata de frontiera la statutul de piata emergenta in clasificarile celui mai mare furnizor global de indici, MSCI. Din acest unghi, listarea exclusiv a Hidroelectrica pe bursa de la Bucuresti se aliniaza acestui obiectiv, care ar fi pierdut insa din tractiune insa in cazul unei listari duale, asa cum a cerut initial vanzatorul.

„Nu cred ca o listare duala produce o evaluare mai buna. Vin de pe partea de cumparare, am activat pe buy side mult timp si nu cred ca o listare duala produce o evaluare mai buna. Pe partea tehnica, o listare duala exporta lichiditate din piata locala, iar MSCI si FTSE Russell se uita numai la lichiditatea pietei locale. Asta (listarea duala a Hidroelectrica – n.r.) ar fi fost un efect negativ asupra perspectivelor noastre de a fi promovati de catre MSCI si FTSE Russell. Desigur ca pe termen mediu si lung vedem ca acea lichiditate se intoarce pe piata naturala asa cum am vazut in cazurile Petrom, Romgaz si Electrica (listate dual la Bucuresti si Londra – n.r.), dar pe termen scurt o parte din lichiditate va fi acolo, aici ramanand mai ales fondurile de pensii. O listare duala produce un efect negativ pe termen scurt privind criteriile urmarite de MSCI si FTSE Russell”, a declarat Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti.

„Nu trebuie sa va indoiti de capacitatea pietei locale de capital, de capacitatea comunitatii de investitori locali de a investi in tranzactii mari. De asemenea, la nivelul investitorilor individuali, daca ne uitam la emisiunile de obligatiuni de la reluarea programului Fidelis in 2020, investitorii individuali romani au investit 4 mld. Euro in obligatiuni guvernamentale”, a subliniat reprezentantul BVB.

IPO-ul Hidroelectrica este deja o tranzactie de referinta, dar momentul de deschidere trebuie capitalizat pentru dezvoltarea ulterioara a pietei de capital din Romania.

„Folositi acest momentum pentru a va imbunatati piata de capital in principal la nivel domestic. Aceasta va fi marea voastra sarcina acum”, a punctat Petr Koblic, Chairman & CEO Prague Stock Exchange. Acesta este presedinte al Federation of European Securities Exchanges (FESE) si, de asemenea, face parte din board-ul burselor de la Viena, Budapesta si Ljubljiana.

Potrivit lui Koblic, IPO-ul Hidroelectrica pe bursa de la Bucuresti este meritul statului roman, care a insistat pentru o listare locala, in conditiile in care in culisele tranzactiei se cautau variante de listare pe bursele de la Londra sau Amsterdam.

„Este un momentum, insa acest momentum poate trece foarte repede si as spune ca este o mare oportunitate sa vorbiti cu politicienii vostri despre importanta pietei de capital. Ei vad cat de important este, ce aduce economiei, societatii, si cu siguranta, este ceva care nu va face bancile internationale sau din Londra sa-si schimbe opinia in mod pozitiv despre Romania sau despre pietele de capital din Europa Centrala si de Est. Va fi o batalie in fiecare zi”, afirma Petr Koblic de la bursa din Praga.

Tranzactia a devenit o referinta deja si la scara Europei Centrale si de Est, dupa cum confirma si reprezentantul celei mai mari burse din regiune.

„In termeni de marime si aspecte ESG, (IPO-ul Hidroelectrica – n.r.) este o stire mare. Si ceea ce este foarte important este ca, de obicei, sunt efecte secundare ale unui astfel de IPO si subscriu ca se creeaza un momentum pentru Bursa de Valori Bucuresti pentru alte companii de a intra pe ruta IPO si daca vom compara cu restul Europei unde IPO-uri au fost anulate sau nu au fost inchise cu succes, este un moment mare si ar trebui sa faceti mai multe IPO-uri si sa construiti relatii cu unii dintre investitorii care nu au fost interesati in mod special de regiunea noastra”, a spus Marek Dietl, President Warsaw Stock Exchange.

„Cred ca este un efect benefic masiv pentru regiune. Arata vibratia si puterea regiunii si fiecare bursa de succes incepe cu companii bune listate. Capitalul este mai mobil decat activele reale si talentele si daca aveti o companie buna sigur puteti sa atrageti investitori si acesta este efectul de pastila (pill over) al Hidroelectrica asupra intregii regiuni”, a adaugat seful bursei din Polonia.

Dupa acest IPO, implicarea statului roman ar trebui sa mearga in continuare in directia unor noi listari.

„Rolul statului este important in continuarea acestui momentum si daca statul va continua sa vina cu active atractive, probabil, ca si sectorul privat va avea mai mult curaj sa incerce piata”, afirma Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru Romania la International Finance Corporation (IFC).

„Cred ca este important sa pastram acest momentum, pe care il avem si sa facem fiecare dintre noi tot ce putem mai bine sa pavam acest drum pentru dezvoltare in continuare. Cred ca este un moment bun de a incepe un dialog cu autoritatile relevante, cu potentiali emitenti, cu potentiali investitori pentru a incerca sa ne facem pe cat posibil temele si timpul ne va spune ce se va intampla si care vor fi urmatoarele mari proiecte pe piata”, a punctat Alina Radu, Partner NNDKP.

Cum poate fi valorificat potentialul pietei de capital din Romania dupa IPO Hidroelectrica in contextul atingerii statutului de piata emergenta conform MSCI?

„Stim ca sunt deschise discutii intre brokeri cu mai multe companii. Eu cred ca nu se face primavara cu doua companii foarte mari, eu cred ca se face primavara cu doua companii din fiecare judet o data pe an. Chiar daca nu sunt asa de mari. Daca te duci in toate judetele si cauti antreprenorii mari, medii, exista si piata Aero pentru cei mici, atunci conceptul de listare, de atragere de capital, de investitie si nu joaca la bursa, atunci se creeaza un mindset corect. Este foarte bine ca se poate iesi cu 2 – 3 campioni, este important, dar nu cred ca este suficient”, sustine Horia Gusta, Presedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Potrivit acestuia, ultimele statistici indica faptul ca erau peste jumatate de milion de investitori in fondurile locale de investitii.

„Piata este pregatita sa absoarba inca un milion de investitori fara niciun fel de problema”, a punctat Horia Gusta de la AAF, asociatie din care fac parte companii de asset management si fonduri de investitii alternative, din randul carora Fondul Proprietatea, autorul IPO-ului Hidroelectrica, este cel mai mare membru dupa valoarea activelor aflate sub administrare.

Actiunile Hidroelectrica vor fi o bucata mare din portofoliile administrate de catre Erste Asset Management Romania atat pe partea de fonduri mutuale, ca si pe partea de portofolii individuale administrate pentru investitori privati, a spus Horia Braun – Erdei, CEO al companiei care detine pozitia de lider in industria locala de asset management. Acesta adauga ca nu a mai fost un astfel de IPO care sa energizeze baza de investitori de retail de la listarile Romgaz si Electrica incoace.

„Hidroelectrica pune Romania pe harta investitiilor sustenabile. Avem acum o companie potentiala care va fi scanata pe radarul companiilor furnizoare de indici ESG care acopera piata. Marii furnizori de indici ESG si administratorii de portofolii ESG se vor uita probabil la companie daca nu au investit deja in ea”, explica Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

„Din start, pot sa spun ca noi am luat o pozitie initiala de 5% din activele fondurilor care se preteaza la acest plasament, pe fondurile de actiuni. Corespunzator unei alocari in jur de 35%, ponderea s-a dus in jos nu pentru ca n-am fi vrut sa cumparam noi mai mult, dar pentru ca nu ne permite cadrul legal sa luam pozitie de peste 5% din activul fondurilor deschise”, a declarat Dan Dascal, Deputy CEO BT Asset Management.

Ce va urma dupa momentul listarii Hidroelectrica pentru investitorii de pe bursa?

„Probabil este un moment in care sunt multi investitori de retail, care la un moment dat o sa evalueze cum evolueaza dobanzile si daca merita sau nu si totul tine de performanta pe care o sa o aiba Hidroelectrica si celelalte companii pe bursa ca sa mentina toate aceste conturi noi deschise si acesti bani in piata de capital”, afirma Calin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group, companie care a facut in 2017 IPO pe piata reglementata a bursei de la Bucuresti.

Producatorul de energie are oportunitatea de a-si extinde baza de investitori din randul clientilor pe care i-a castigat in portofoliul sau de consumatori construit in ultimii ani.

„Numarul de investitori, numarul de tranzactii depinde foarte mult de ce face emitentul ulterior listarii, de cum comunica cu piata, cum transmite clientilor ca este un emitent listat. Sa nu uitam ca Hidroelectrica are o cota de 8% pe zona de clienti consumatori si asta reprezinta un numar mare de parteneri pe care ar putea sa ii informeze de faptul ca este o companie listata si pot sa beneficieze de avantajele pe care le au si in calitate de clienti si potential de investitor. Un fel de hedging intre factura de energie si dividendele pe care ei le primesc in momentul in care Hidroelectrica distribuie dividende”, a punctat Virgil Zahan, CEO al casei de brokeraj Goldring.

Ce oportunitati pot fi valorificate pe piata de capital din Romania de aici incolo?

„Pentru ca vorbim de miliarde de euro, pentru ca vorbim despre proiectul Neptun Deep, cu un CAPEX de 4 mld. euro, asteptarea noastra este ca acele companii din sectorul de energie sa foloseasca piata de capital mai intensiv pentru a finanta astfel de proiecte. Este o asteptare naturala din partea pietei, cel putin din perspectiva noastra si, bineinteles, a comunitatii de investitori. Sunt multi bani in ceea ce priveste emisiunile de obligatiuni la fondurile de pensii, investitorii straini se uita la tranzactii mari pentru Romania si ar fi un pas viitor natural sa vedem mai multe tranzactii atat pe partea de actiuni, cat si pe cea de obligatiuni”, a punctat Adrian Tanase, CEO al BVB.

Proiectul Neptun Deep pentru explorarea si dezvoltarea unei productii de gaze in perimetrul off-shore din Marea Neagra este impartit in cote egale de catre OMV Petrom, subsidiara locala a grupului petrolier austriac OMV, si Romgaz, companie controlata de catre statul roman, ambele companii find listate pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

„Noi am primi foarte bine ca o parte din acest proiect (Neptun Deep – n.r.) sa fie finantata pe bursa fie prin emisiuni de obligatiuni fie prin emisiunea de actiuni noi. Intr-adevar exista informatii mai concrete privind o finantare prin obligatiuni. Noi suntem pregatiti sa participam la orice fel de finantare a proiectului pentru ca scopul nostru este sa ajutam investitorii romani sa participe la cresterea economiei Romaniei in exact astfel de proiecte care pun in fata agenda independentei energetice pentru economia Romaniei. Deci, am sprijini o potentiala emisiune pe piata locala”, a spus Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management Romania.

„Legat de o posibila oferta de bonduri la Romgaz, personal eu nu cunosc un calendar precis din acest punct de vedere. Este o nevoie de finantare a companiei pentru a dezvolta perimetrul din Marea Neagra. Cu siguranta, respectivele bonduri vor fi interesante pentru investitori”, a punctat Dan Dascal de la BT Asset Management.

Pe langa Neptun Deep, o alta oportunitate este si cea legata de extinderea infrastructurii aeroportuare.

„Exista oportunitati poate insuficient investigate dupa parerea mea de exemplu chiar si pentru Fondul Proprietatea urmatorul deal semnificativ ar putea fi chiar Aeroportul Otopeni. Se stie ca aeroportul este intr-o nevoie uriasa de investitii. Se stie ca noi avem o divizie puternica de advisory pentru structurarea de tranzactii PPP (parteneriat public privat), iar noi am facut o tranzactie in Mexic care a implicat atat concesionarea unor aeroporturi, cat si listarea la bursa, oferind astfel posibilitatea Fondului Proprietatea sa faca un nou exit sau un exit partial. N-ar fi rau sa gandim din nou aceste idei, sa le reluam, aeroportul este probabil unul dintre cele mai atractive active din Romania la ora actuala si ar putea fi o idee foarte buna mai ales ca fondurile europene pentru investitii in aeroport sunt aproape inexistente pentru ca, se stie, ca UE considera ca un aeroport nou mareste amprenta de gaze de sera astfel ca nu sprijina astfel de investitii. Va trebui gasite alte solutii pentru finantare”, puncteaza Cristian Nacu de la IFC.

Partenerul evenimentului ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON este NNDKP.

Dan Dascal, Deputy CEO BT Asset Management, speaker of ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON

Dan Dascal, Deputy CEO BT Asset Management, is one of the speakers of ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON.

He is Deputy CEO – Chief Investment Officer of BT Asset Management SAI. Dan Dascal has a solid background in the Capital Market, acquired in over 25 years of activity in this field, and throughout his career he led key departments within top companies that are active in the Romanian capital market.

His first contact with the Capital Market in Romania was in 1997, when he started as a Stock Broker. Starting with 2002, Dan joined the Banca Transilvania Group, within the subsidiary BT Securities (currently BT Capital Partners), where he held the position of Operations Director. Dan joined BT Asset Management SAI in 2017, where he currently holds the position of Deputy CEO – Chief Investment Officer.

On July 13, 2023, MIRSANU.RO is hosting ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON, an ONLINE event for entrepreneurs and capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

10.00 (EEST/GMT+2) – 10.05 Introduction by the event moderator

10.05 – 11.30 Panel The impact of IPO Hidroelectrica and Neptun Deep on the Bucharest Stock Exchange

11.30 – 12.55 Panel New horizon for the Romanian capital market

12.55 – 13.00 Conclusions

The event’s partner is NNDKP. If you are interested in attending this event or to make a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 29 august 2014

Lasă un răspuns

ROMÂNIA

Bank of Cyprus i-a angajat pe britanicii de la HSBC pentru vânzarea operaţiunilor din România
BĂNCI. Bank of Cyprus i-a angajat pe britanicii de la HSBC, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, să se ocupe de procesul de vânzare al portofoliului local de credite corporative rămase în proprietatea ciprioţilor, potrivit raportului semestrial al băncii, relatează jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul Secure Property Development & Investment PLC cumpără sediul Danone România pentru 5,85 milioane de euro
IMOBILIARE. Conducerea fondului de investiții Secure Property Development & Investment PLC, specializat în investiții imobiliare în regiune, a anunţat în decursul zilei de azi că a intrat într-un acord preliminar de achiziţie a companiei EOS Business Park pentru 5,85 milioane de euro în numerar, scrie jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Clădirea de birouri este sediul central al producătorului francez de lactate Danone România.

Furnizorul de servicii de telecomunicatii Ines a ieşit din acţionariatul Opticables
TELECOMUNICAŢII. Ines Group, un furnizor de servicii de comunicaţii cu afaceri de 5,3 mil. euro anul trecut, şi-a vândut pachetul de 70% din acţiunile companiei Opticables din Bucureşti, care este specializată în servicii de instalare şi mentenanţă pentru reţele de cablu şi fibră optică, celuilalt proprietar – Radu Bogdan Ortan, care a devenit astfel asociat unic al firmei, conform unui document publicat în Monitorul Oficial şi citat de ZF.

Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea Zahărul Lieşti şi Lemarco Cristal de către Agrana Zucker GmbH
Consiliul Concurentei a autorizat operațiunea de concentrare economică prin care Agrana Zucker GmbH preia activele companiilor SC Zahărul Lieşti SA şi SC Lemarco Cristal SA, se arată într-un comunicat al autorităţii române de concurenţă.

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

O firmă de jocuri de noroc din Grecia devine acţionar majoritar al unei rețele de telefoanie mobilă din Grecia
TELECOMUNICAŢII. Conducerea OPAP, ce-a de-a doua mare firmă de jocuri de noroc din Europa, a anunțat că va achiziționa participaţia de 90% din Payzone Hellas SA, una dintre cele mai mari rețele de telefoanie mobilă din Grecia cu peste 11.000 de terminale POS instalate, pentru 7,75 milioane de euro, anunţă publicaţia elenă Kathimerini.

Ryanair prezintă o ofertă neangajantă pentru compania aeriană Cyprus Airways
AVIAŢIE. Ryanair Holdings Plc va prezenta o ofertă neangajantă pentru compania aeriană Cyprus Airways, în condițiile în care operatorul low – cost aerian irlndez caută să se extindă spre est, anunţă publicaţia elenă Kathimerini.

EUROPA

Telefonica încheie achiziția unei subsidiare a Vivendi pe piața telecom din Brazilia până la jumătatea anului viitor
TELECOMUNICAŢII. Conducerea companiei de telecomunicaţii Telefonica din Spania se aşteaptă să încheie tranzacţia de achiziţionare a GVT, o unitate braziliană în domeniul telecomunicațiilor a companiei Vivendi, până la jumătatea anului următor, potrivit Bloomberg.

ASIA

Tranzacţie de 199 milioane de dolari în agricultura din Malaezia
AGRICULTURĂ. Vehiculul investiţional Felda Global Ventures Holdings Bhd din Malaezia intentionează să cumpere Asian Plantations Ltd din Singapore, companie ce se ocupă cu achiziţia terenurilor pentru plantația palmierilor de ulei în Malaezia, pentru 199 milioane de dolari, conform Reuters.

Tranzacţie de 1,09 miliarde de dolari încheiată în industria energiei din China

ENERGIE. Reprezentanţii companiei canadiene de petrol Athabasca Oil Corp au declarat că au finalizat vânzarea participației de 40% dintr-un proiect canadian de nisipuri petrolifere către una dintre cele mai mari companii energetice de stat din China, PetroChina Co, relatează Wall Street Journal. Conducerea companiei Athabasca a declarat încasări nete din vânzare de 1,18 miliarde de dolari canadieni (1,09 miliarde de dolari).

O companiei agricolă din Singapore poartă discuţii privind vânzarea mai multor active într-o încercare de a spori lichiditatea
AGRICULTURĂ. Conducerea companiei agricole Olam International Ltd. din Singapore, specializate în comerț și cu active în agricultură, poartă discuţii privind vânzarea mai multor active și îşi va îndrepta atenția către consolidarea marjelor de profit în detrimentul volumului vânzărilor într-o încercare de a spori lichiditatea, au declarat reprezentanții companiei pentru Bloomberg.

Tranzacţie de 1,25 miliarde de dolari pe piaţa japoneză imobiliară
IMOBILIARE. Mori Trust Co, al doilea mare dezvoltator de pe piaţa imobiliară din Japonia, a achiziționat Meguro Gajoen, un complex de birouri și sală de banchet din Tokyo de la Lone Star, un fond de investiţii american, pentru 130 miliarde de yeni (1,25 miliarde de dolari), a precizat o sursă familiară cu tranzacţia pentru Reuters.