Arhive etichete: BRD

Noul CEO al BRD tinteste in mandatul sau mentinerea bancii pe pozitia a treia in topul pietei locale, majorarea organica a cotei de piata si a profitabilitatii, dar si cresterea volumului de finantari sustenabile. Sefa subsidiarei locale a grupului francez Société Générale a vorbit despre o crestere – record a bancii in 2023 si nu a dorit sa comenteze „zvonurile” privind o eventuala vanzare a BRD si a BRD Finance

Maria Rousseva, noul CEO al BRD – Groupe Société Générale, tinteste mentinerea institutiei de credit pe care o conduce pe pozitia a treia in topul bancilor din Romania dupa active, precum si majorarea pe cale organica a cotei sale de piata si a profitabilitatii, si se va concentra asupra cresterii volumului de finantari sustenabile, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Bancherul de origine bulgara, instalat la sefia BRD in noiembrie 2023, a vorbit pe 8 februarie 2024 despre o pozitie solida a bancii si o crestere – record inregistrata anul trecut de catre subsidiara din Romania a grupului francez Societe Generale, punctand asupra unei cresteri a cotei de piata cu 0,5% pe partea de creditare, asupra majorarii profitului net cu 24% in 2023 fata de 2022, respectiv un avans al rentabilitatii capitalului (ROE) de la 15,9% in 2022 la 21% in 2023.

BRD – Groupe Société Générale a raportat la nivel de grup pentru 2023 un profit net – record de 1,656 mld. RON si venituri anuale de 3,834 mld. RON, cu o rata de crestere anuala de 10,8%, obtinuta de pe urma unor volume mai mari si rate mai ridicate ale dobanzilor. Rata NPL (creditele neperformante raportate la total credite) a scazut anul trecut la 1,9%, conform reprezentantilor bancii.

„Tintim in continuare top 3 (in clasamentul bancilor locale dupa active – n.r.) si am reusit sa ne crestem cota de piata (…) Tintim sa ne crestem cota de piata”, a punctat Maria Rousseva, CEO al BRD – Groupe Société Générale, in cadrul primei sale conferinte de presa.

„BRD a preferat in ultimii ani strategia cresterii organice, iar acum se confirma ca acest lucru este posibil. Pentru acest an, planul este exact acelasi. Pentru viitor nu putem spune cu siguranta ca acesta va fi singurul mod de crestere, dar in ultimii ani am crescut organic si am demonstrat ca putem sa facem asta”, a adaugat noul sef al BRD.

Principala provocare pentru BRD ca sa-si mentina pozitia in top 3 banci vine din partea grupului italian UniCredit, care a anuntat in 2023 semnarea unui acord regional cu grupul elen Alpha Bank in urma caruia ar urma sa preia controlul Alpha Bank Romania si sa capitalizeze astfel un salt semnificativ in ceea ce priveste cota sa de piata, cu care ar putea intra in topul celor mai mari banci locale. Insa, o scurta privire catre topul primelor 7 banci dupa active confirma pana acum strategia de crestere organica a BRD, avand in vedere ca in ultimii ani Banca Transilvania, liderul pietei bancare, a mizat pe achizitii M&A pentru a-si majora cota de piata, ceilalti jucatori mari gasind spatiu suficient de dezvoltare fara „sa inghita” alti concurenti. Tranzactia Unicredit – Alpha Bank, anuntata in 2023, este in curs de derulare si are o structura regionala, deci va mai dura pana la obtinerea avizelor necesare si finalizarea acesteia.

Noul sef al BRD nu a putut evita insa intrebarile legate de o potentiala vanzare a bancii pe care o conduce, pe fondul informatiilor din piata ca banca americana de investitii JP Morgan ar avea un mandat pentru a explora optiuni strategice privind subsidiara locala a Societe Generale.

„As vrea sa mai discut un subiect pe care cumva il consider elefantul din camera, asa cum s-ar spune. Si vreau sa anticipez putin intrebarile inainte sa le adresati. Este legata de acest zvon raspandit in presa legat de intentiile companiei noastre – mama Societe Generale fata de BRD si, pe de o parte, este foarte clar ca si manager al unei companii listate, asa cum este BRD, si ar trebui sa fie foarte responsabila atunci cand comunica si foarte atenta in felul in care comunica si ce spune cui, trebuie in acelaşi timp sa informam pe toate persoanele interesate, si nu vorbesc aici doar de actionari, ci si de angajaţi, clientii nostri, comunitatile, departamentul legislativ si vreau sa insist ca BRD este parte din SG si nu comenteaza aceste zvonuri de pe piata. Mai ales acest tip de zvonuri. De aceea nu voi putea sa comentez aceste zvonuri. Cu toate acestea, este foarte important sa spunem, si e o informatie publica, nu este un zvon, ca Grupul Societe Generale a definit niste criterii foarte stricte pe baza carora isi estimeaza toate subsidiarele si toate companiile, pentru toate tipurile de business.”, a declarat Maria Rousseva.

Intrebata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe marginea informatiilor din piata privind un mandat pentru o eventuala vanzare a BRD Finance, CEO-ul BRD – Groupe Société Générale si-a mentinut pozitia de a nu face niciun alt comentariu legat de entitati ale grupului francez din Romania pe un astfel de subiect.

Prezenta pe piata locala din aprilie 2004, BRD Finance are in portofoliu credite pentru achizitia de bunuri, carduri de credit, credite auto si credite de nevoi personale, iar actionariatul sau este impartit de catre BRD – Groupe Société Générale cu 49%, respectiv SG Financial Services Holding (companie din Franta a grupului Société Générale) care detine 51 % din actiuni, conform informatiilor facute publice.

De asemenea, intrebata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO ce va avea prioritate pe agenda sa cand se uita la cresterea cotei de piata si la majorarea profitabilitatii bancii, CEO-ul BRD a raspuns ca va urmari ambele obiective. De asemenea, Maria Rousseva se va concentra asupra cresterii portofoliului de finantari sustenabile, care a ajuns la circa 800 mil.Euro, si estimeaza ca va fi realizata mai devreme tinta de 1 mld. Euro asumata pentru 2025.

Potrivit acesteia, BRD si-a majorat in 2023 cota de piata in corporate banking de la 6,5% la 7%, sustinand astfel cresterea cotei de piata pe creditare cu 0,5% anuntata anterior. In ceea ce priveste sectoarele – tinta pe acest segment de piata, Maria Rousseva a spus ca BRD va actiona potrivit modelului sau de banca universala, avand deci in vizor o varietate de domenii, pastrand insa un focus in directia finantarilor sustenabile.

In 2021, intr-o miscare rara pentru piata de corporate banking din Romania, BRD a acordat un credit bilateral record de 1,25 mld. RON catre producatorul de energie controlat de catre stat Hidroelectrica.

Banca a raportat pentru 2023 o rata de crestere de 23% a portofoliului de credite pentru companii, cu un avans mai puternic pe segmentul companiilor mari unde rata de crestere anuala ajunge la 26%, in timp ce pe segmentul IMM plusul anual este de 18%.

BRD – Groupe Société Générale a raportat active totale de circa 83,8 mld. RON la nivel de grup, respectiv circa 81,4 mld. RON la nivel de banca la 31 decembrie 2023 comparativ cu 73,8 mld. RON la nivel de grup, respectiv 71,5 mld. RON la nivel de banca la 31 decembrie 2022.

Intrebati de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca BRD are in strategia sa de intarire a capitalului si lansarea de emisiuni de obligatiuni sau de obligatiuni verzi pe bursa, la care au apelat deja incadrul programelor MREL alte banci mari de pe piata locala – BCR, Raiffeisen, UniCredit, Banca Transilvania sau CEC Bank, reprezentantii bancii au declarat ca au ales alta optiune.

Intre cele doua strategii de recapitalizare MREL, single point of entry (SPE) si multiple points of entry (MPE), grupul Société Générale merge pe directia single point of entry, ceea ce inseamna ca de intarirea capitalului BRD si a altor subsidiare se ocupa grupul – mama din Franta. Astfel, grupul – mama isi poate sprijini prin credite – senior subsidiarele sale si poate merge pana la a participa cu propriul capital (equity) daca situatia o cere, potrivit lui Etienne Loulergue, Deputy CEO Finance & Treasury in cadrul BRD Société Générale.

Cresterea cotei de piata a BRD in topul pietei bancare din Romania este o provocare ce trebuie gestionata de catre noul CEO, avand in vedere faptul ca BRD – Groupe Société Générale a pierdut cota de piata din 2015 incoace, interval de timp in care cota sa de piata dupa activul net bilantier a coborat de la 13% in 2015 pana la 10,20% in 2022, dupa cum arata datele publicate de catre banca centrala. Totusi, BRD – Groupe Société Générale a reusit in aceasta perioada sa isi mentina pozitia in top 3 banci fara sa apeleze la achizitii de alti jucatori, mizand exclusiv pe cresterea sa organica, strategie care va fi continuata si de succesoarea francezului Francois Bloch.

Numirea Mariei Rousseva la sefia BRD – Groupe Société Générale si a Mihaelei Lupu la conducerea UniCredit Bank Romania fac ca in acest moment 3 din cele mai mari 5 banci cu capital strain din Romania sa fie conduse de catre femei. De asemenea, in perioada 2019 – 2023, 5 din cele mai mari 7 banci din Romania dupa active au numit un nou CEO dupa schimbarile de management care au avut loc la ING Bank Romania, CEC Bank, Raiffeisen Bank Romania, BRD – Groupe Société Générale si UniCredit Bank Romania.

BRD – Groupe Société Générale are o capitalizare bursiera de circa 12,6 mld. RON (peste 2,5 mld. Euro) pe bursa de la Bucuresti. In 1998, grupul financiar francez Société Générale a intrat pe piata bancara din Romania odata cu privatizarea Bancii Romane pentru Dezvoltare (BRD), prin intermediul careia a devenit noul actionar majoritar in locul statului roman.

François Bloch, șeful BRD: Am avut anul trecut o cotă de piață de 9% pe piața finanțărilor corporate. BRD spune că a câștigat 15 mil. Euro din tranzacția Iris de vânzare de credite neperformante. A treia bancă locală a decis să distribuie 83% din profitul net istoric de peste 300 mil. euro, obținut de pe urma veniturilor din activitatea de bază și a reducerii costului riscului

Lasă un răspuns

BRD Groupe Société Générale, subsidiara locală a grupului financiar francez Société Générale, a raportat pentru anul 2017 o creștere de 85% a profitului net la nivel de grup bancar local până la 1,415 mld. Lei (309,7 mil. euro), avans obținut de pe urma veniturilor solide din activitatea de bază şi a costului de risc pozitiv.

Banca a afișat pentru 2017 un profit net de 1,38 mld. Lei (302 mil. euro), depășind câștigul obținut în 2007 înainte de declanșarea crizei financiare globale, ceea ce echivalează cu un rezultat istoric pentru BRD. Factorul – cheie care a determinat recordul raportat de bancă este reprezentat de către evoluția costului net al riscului, care a trecut de la minus 461,17 mil. lei în 2016 la un plus de 375,68 mil. lei la finele anului trecut, pe fondul reducerii substanțiale a expunerii neperformante și, implicit, a provizioanelor alocate pentru acoperirea acestora.

În acest context, conducerea BRD a aprobat alocarea a 83% din câștiguri pentru dividende acordate acționarilor.

Creditele nete au crescut în perioada raportată la 30,3 mld. lei, cu un plus de 5,3% în comparație cu sfârşitul lui 2016, susţinute de creşterea robustă atât pe segmentul persoanelor fizice cât şi pe portofoliul mari clienţi, au explicat reprezentanții băncii.

“Producţia de credite pentru persoane fizice a continuat sa fie dinamică, ajungând la 6,4 miliarde RON (+13,8% faţă de anul trecut), fiind reconfirmată poziţia de lider a BRD pe piaţa creditelor pentru persoane fizice, cu o cotă de piaţă de 16,9% la sfârşitul lui 2017”, afirmă oficialii BRD.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este cota de piață a BRD în 2017, respectiv cota de piață pe segmentul corporate (companii) de către banca pe care o conduce, François Bloch, Directorul general al BRD Groupe Société Générale a spus: “Cota de piață pe segmentul corporate a fost de 9%. Portofoliul nostru este mai concentrat pe corporații mari față de cel de IMM-uri“.

Pe piața creditelor corporative, BRD luptă cu subsidiarele locale ale altor grupuri internaționale precum Erste, UniCredit, Raiffeisen, ING Bank și Citi.

Dacă pe retail, BRD a înregistrat o rată de creștere de 6,6%, pe piața finanțărilor corporative avansul a fost marginal, de 0,9%, în contextul în care a fost implicată în câteva tranzacții mari printre care și împrumutul de 177 mil. euro acordat alături de UniCredit către grupul A&D Pharma. La nivelul finanțării companiilor mari, portofoliul de credite a avansat cu 3,1% în 2017 față de 2016.

La nivelul bilanțului BRD, creditele retail au o pondere de 65%, în timp ce finanțarea dedicată companiilor înseamnă numai o treime din portofoliul de credite.

Șeful BRD nu a răspuns ce cotă de piață a obținut BRD la nivelul întregii piețe bancare locale, unde ocupă poziția a treia după BCR – subsidiară a grupului austriac Erste – și după Banca Transilvania, aflată în plin proces de achiziție a Bancpost și a altor operațiuni locale ale grupului elen Eurobank. De asemenea, întrebat dacă strategia băncii pe 2018 se va concentra asupra profitabilității sau asupra unei creșteri a cotei de piață, acesta a răspuns: “Asupra satisfacției clienților”.

BRD a marcat în 2017 una dintre cele mai mari tranzacții pe piața locală a creditelor neperformante, prin tranzacția Iris, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 19 octombrie 2016.

În mai 2017, firma poloneză Kruk a făcut public că a plătit prețul de achiziție pentru un portofoliu bancar cu o valoare nominală de circa 1,25 mld. Lei (circa 272 mil. euro). Părțile nu au făcut public atunci prețul de achiziție, surse din piața de profil estimând în jurul a 24 mil. euro valoarea tranzacției.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, câți bani a încasat BRD în 2017 din vânzarea de credite neperformante, în special din tranzacția Iris, François Bloch a răspuns: ”15 mil. euro (pentru portofoliul Iris – n.r.)“. Cifra de aproximativ 15 mil. euro se referă la câștigul (impactul asupra contului de profit și pierderi) realizat din tranzacția menționată, au precizat reprezentanții BRD.

Ca urmare a acestor vânzări de credite neperformante, rata acestora în portofoliul băncii a scăzut de la 10,5% în decembrie 2016 la 6,6% în decembrie 2017, cifre calculate potrivit metodologiei Autorității Bancare Europene (EBA). Banca a urmat astfel tendința generală a sectorului bancar local, în care rata creditelor neperformante (NPL) la nivel de sistem era de 7,3% în noiembrie 2017, fiind pe o curbă de scădere.

Banca – mamă din Franța, Société Générale, a prezentat în noiembrie 2017 un plan financiar și strategic de dezvoltare până în 2020 “Transform to grow (transformă pentru a crește – n.r.)“, potrivit căruia, BRD își propune să își consolideze poziția în top 3 local și să își mențină poziția de lider în segmentul de retail (persoane fizice). Potrivit acestui document, banca locală a înregistrat cu succes un proces de revenire și ar trebui să captureze mai departe potențial de creștere în România.

Pe lista de măsuri a BRD din planul prezentat de SocGen intră astfel adaptarea modelului de distribuție în retail către comportamentul clienților și accelerarea procesului de digitalizare, consolidarea poziției de lider în finanțarea marilor corporații și creșterea portofoliului IMM, precum și modernizarea modelului operațional, între altele prin creșterea eficienței în back office.

BRD dispune de lichiditate semnificativă, ca și alte bănci mari locale, cu un raport între credite și depozite de 69%.

Pe lângă bancă, și alte linii de afaceri au înregistrat creșteri. Astfel, activele sub administrare ale BRD Asset Management au avut o creștere de 9% în 2017 față de anul anterior, iar cota de piață la nivelul pieței de fonduri mutuale administrate a înregistrat o creștere de 0,6 puncte procentuale.

SocGen, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa, deține 60% din BRD, care pe bursa de la București are o capitalizare bursieră de 9,29 mld. Lei (1,99 mld. euro). De la intrarea în 1999 în acționariatul BRD, grupul francez a preferat un model de dezvoltare organică în contextul în care alți jucători mari au abordat și cartea achizițiilor pentru a-și crește cota de piață dacă ne uităm la evoluția Băncii Transilvania, a UniCredit Bank și a Raiffeisen Bank România.

Ce face Premium Porc cu creditul de 55 mil. Euro aranjat de sindicatul format din UniCredit, BCR, BRD și Raiffeisen: Creditul are atât componentă de refinanțare, cât și investiții. Din împrumut va fi finanțată inclusiv achiziția unei unități de producție, tranzacție ce va fi finalizată la începutul toamnei

Lasă un răspuns

Grupul de firme Premium Porc, al doilea jucător după cifra de afaceri din sectorul creșterii porcilor, a anunțat, astăzi, că a contractat un credit în valoare de 55 mil. Euro de la un sindicat format din UniCredit Bank, BCR, BRD și Raiffeisen Bank, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 22 august de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul este de tip club și se va derula pe o perioadă de 10 de ani.

UniCredit Bank a lucrat în tranzacția de finanțare corporativă în calitate de aranjor principal mandatat, alături de BCR, BRD Groupe Societe Generale şi Raiffeisen Bank, fiecare în calitate de aranjori mandataţi. UniCredit Bank şi-a asumat şi rolurile de agent de facilitate şi agent de garanţii.

Consultanța Premium Porc Group a fost asigurată printr-un pachet de servicii integrate de asistență financiară și juridică de către EY Corporate Finance și EY Law | Radu și Asociații SPRL, care a lucrat în tranzacție cu o echipă din care au făcut parte Radu Diaconu, Associate Partner, și Cristiana Dițoiu, Associate.

Clubul de bănci a beneficiat de asistenţa juridică a casei de avocatură Clifford Chance Badea, prin echipa de proiect formată din Andreea Șișman, Counsel, Diana Popescu-Moroianu, Associate si Mădălina Mailat, Trainee Lawyer.

Fondurile bancare vor fi folosite pentru finanțarea unor proiecte de investiții pentru majorarea capacității de producție cu peste 160.000 de porci pe an și a activității operaționale.

“Creditul are atât componentă de refinanțare, cât și investiții. Creditul vizează finanțarea activității de investiții a companiei, cât și finanțarea activității operaționale”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții grupului de firme.

Premium Porc Group va utiliza fondurile pentru implementarea strategiei de dezvoltare în România, aceasta fiind cea mai importantă tranzacţie din sectorul de creştere a porcinelor realizată în 2017, având în vedere valoarea finanțării acordate și numărul băncilor participante.

Accesul la facilitatea de credit va contribui la implementarea strategiei de dezvoltare sustenabilă a grupului în România pentru următorii ani, perioadă în care îşi propune creşterea capacităţii de producţie până la 600.000 de porci pe an.

Investiția presupune construirea unei ferme de reproducție cu o capacitate de 5.200 de scroafe în județul Brăila, cu unități de creștere și îngrășare aferente în alte județe.

”Componenta de investiții vizează construcția unei ferme de reproducție (investiție de tip greenfield) și investiția în unitățile de producție necesare pentru creșterea și îngrășarea animalelor. Aceasta din urmă implică atât achiziția unei unități de producție (fermă), precum și renovarea, extinderea și dotarea cu echipament tehnologic a acesteia. Procesul de achiziție al noii unități de producție se va finaliza la începutul toamnei”, au explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Premium Porc.

Aceștia se așteaptă ca, la momentul finalizării proiectului de investiții, gradul de îndatorare al grupului să fie de aproximativ 50%.

Pentru acest an, grupul Premium Porc mizează pe o creștere a cifrei de afaceri de aproximativ 4 – 5%, avans bazat pe creșterea productivității înregistrate în fermele sale.

Grupul danez Premium Porc Group, deținut de compania holding DCH International, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 53 mil. euro și o producție de 400.000 de capete.

Grupul este prezent pe piaţa locală din anul 2006 și a dezvoltat un sistem integrat de producție pe piața de profil.

Premium Porc Group, al doilea mare producător de carne de porc din România după Smithfield, deţine 11 companii cu activitate integrată pe verticală în agrobusiness, acoperind producţia de cereale, producţia de furaje şi creșterea de porcine. Grupul de companii operează 6 ferme de porcine în judeţele Brăila, Constanţa, Olt, Sibiu şi Vrancea.

Premium Porc ia un credit sindicalizat de circa 55 mil. Euro de la BCR, BRD, Raiffeisen și UniCredit pentru refinanțarea datoriilor

Lasă un răspuns

Grupul Premium Porc, unul dintre cei mai mari producători locali de porci, contractează un credit sindicalizat în valoare de aproximativ 55 mil. Euro de la un consorțiu din care fac parte bănci precum BCR, BRD, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul este destinat refinanțării datoriilor Premium Porc, susțin surse din piață.

EY a asigurat servicii de asistență financiară și juridică pentru Premium Porc, linia de servicii de consultanță juridică fiind reprezentată de către rețeaua EY Law, din care face parte la nivel local firma de avocatură Radu și Asociații SPRL. Sindicatul bancar a lucrat la tranzacție cu firma de avocatură Clifford Chancea Badea.

Reprezentanții Premium Porc și ai băncilor nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Compania cu acționariat danez DCH International A/S a început în 2006 operațiunile locale în apropierea orașului Focșani.

Grupul de firme Premium Porc are operațiuni pe linia fermelor de creștere a porcilor, de producție de cereale pentru a-și asigura consumul propriu din ferme sau producție de furaje.

Din Premium Porc fac parte ferma Suintest, Consinterfin, fermele Degaro – cumpărate de la Campofrio, fermele Fântânele, Sibioara și Negreni.

Fabrica de nutrețuri combinate, operate de către Premium Porc Feed SRL, produce furaje care sunt folosite în fermele din grup.

Agro Investments Moldova SRL, compania care se ocupă de cultivarea cerealelor, operează pe o suprafață de 2.900 de hectare de teren agricol, iar producția include cereale, rapiță, porumb, floarea-soarelui și orz.

Investițiile grupului de firme Premium Porc au fost alimentate cu împrumuturi bancare, așa cum s-a întâmplat cu alți jucători de profil.

În iunie, UniCredit Bank a semnat acordarea unui credit de 35 mil. Lei către firmele Premium Porc SRL, Consinterfin, Degaro și Premium Porc Negreni.

UniCredit are o expunere importantă asupra companiilor din sectorul local al creșterii porcilor, dacă avem în vedere că a acordat anterior credite de peste 20 mil. Euro către firmele din grupul Premium Porc, respectiv circa 44 mil. Euro către celălalt jucător major de profil, Smithfield, potrivit unor date făcute publice în august 2015.

BRD și UniCredit au dat A&D Pharma un credit sindicalizat pe 5 ani de peste 177 mil. Euro pentru refinanțarea datoriilor plus o facilitate nouă de împrumut. Avocații RTPR Allen& Overy și CMS au lucrat în tranzacție

Lasă un răspuns

BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank acordă A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic din România, un credit sindicalizat în valoare totală de peste 177 milioane de euro. Finanţarea, acordată pentru o perioadă de cinci ani, este de tip „club loan”, fiecare dintre instituţiile financiare participând cu o sumă egală (de aproximativ 88,6 milioane de euro). Tranzacţia a fost aranjată în comun de cele două bănci – BRD şi UniCredit Bank fiind aranjori principali mandataţi -, BRD asumând rolul de coordonator al documentaţiei de credit, iar UniCredit Bank rolurile de agent de facilitate şi agent de garanţii.

Prin noul contract, Grupul A&D Pharma îşi refinanţează o linie de credit sindicalizată contractată în anul 2015 şi accesează o nouă facilitate de credit în valoare de 57 milioane de euro, beneficiind de contextul favorabil al pieţei financiare, pe fondul apetitului ridicat actual al băncilor pentru creditarea companiilor viabile, cu o bună performanţă financiară şi perspective de dezvoltare în continuare.

Clubul bancar a beneficiat de consultanţa juridică a casei de avocatură CMS România, în timp ce Grupul A&D Pharma a fost asistat de RTPR Allen & Overy.

Această nouă tranzacţie reprezintă o reconfirmare a angajamentului celor două bănci faţă de grupul A&D Pharma pentru următorii ani, şi încrederea lor în rolul şi poziţia companiei în sectorul farmaceutic.

Kruk a plătit astăzi prețul pentru achiziția portofoliului neperformant Iris de 1,25 mld. Lei al BRD. Tranzacția, estimată în jurul a 24 mil. euro, marchează un nou avans al investitorului polonez pe piața creditelor neperformante corporate

Lasă un răspuns

Compania poloneză Kruk a anunțat, astăzi, că a semnat un acord pentru achiziția unui portofoliu de datorii cu o valoare nominală de 1,25 mld. lei (circa 272 mil. Euro), al cărui vânzător este BRD Groupe Societe Generale.

De asemenea, cumpărătorul afirmă că a plătit, astăzi, prețul de achiziție pentru portofoliul bancar format din credite corporate garantate și negarantate. Tranzacția cu numele de cod Iris a fost lansată pe piață în toamna anului trecut, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO publicând în premieră pe 19 octombrie 2016 informații despre portofoliul scos la vânzare de către BRD.

Prețul de achiziție nu a fost făcut public până acum de către părțile implicate.

Surse din piață susțin că prețul de achiziție plătit de Kruk ar fi în jurul a 24 mil. Euro, ceea ce ar cota portofoliul Iris al BRD sub 9 eurocenți raportat la fiecare 1 euro valoare nominală a creanțelor bancare vândute.

Tranzacția s-a realizat prin intermediul subsidiarei InvestCapital Malta Ltd a companiei poloneze.

BRD a ieșit la vânzare în toamna anului trecut cu un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, în cadrul primei tranzacții majore a subsidiarei Societe Generale pe piața locală de profil.

Tranzacția coordonată de către o echipă de consultanți PwC, condusă până în luna martie de către britanicul Jonathan Wheatley, a atras interesul principalilor jucători locali, precum Kruk, Kredyt Inkaso, APS, Deutsche Bank sau B2 Holding, susțin surse din piață, o parte din aceștia înaintând oferte angajante.

Portofoliul neperformant al BRD, format în special din credite corporate și IMM, cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari. Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare.

Kruk, unul dintre liderii din regiune de pe piața administrării portofoliilor de credite neperformante, a investit anul trecut 379 mil. Zloți (88 mil. Euro) în achiziția de astfel de active din România.

Kruk este unul dintre cei mai activi cumpărători pentru astfel de active bancare locale, după ce a tranșat tranzacții de valori semnificative în ultimii ani cu CEC Bank, Piraeus Bank și Eurobank (proprietarul Bancpost). De asemenea, dacă cehii de la APS Holding au fost alături de alți investitori cel mai active cumpărător de portofolii bancare corporate neperformante prin seriile de achiziții de portofolii BCR, Volksbank, Intesa în perioada 2014 – 2016, Kruk – investitor care domina segmentul achizițiilor de creanțe de consum, a devenit tot mai activ cu ultimele tranzacții pe segmentul corporate al pieței creditelor neperformante.

Rata creditelor neperformante din România a scăzut sub 10% la finele anului trecut și ar putea ajunge la 6%, media europeană, până la finele acestui an, conform estimărilor lui Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB) anunțate săptămâna trecută la Forumul Pieței Financiare cu tema “Viziunea 2020”.

Tranzacțiile cu credite neperformante din ultimii trei ani au făcut din România cea mai importantă piață de profil din Europa de Est și a atras atenția marilor fonduri de investiții și a investitorilor strategici din acest sector. În ultimul an, norvegienii de la B2 Holding au intrat în România indirect prin achiziția companiei bulgare DCA, cu operațiuni și la nivel local, iar compania suedeză Intrum Justitia a cumpărat Top Factoring într-o tranzacție totală de 25 mil. Euro. Intrum Justitia este în curs de fuziune cu un alt gigant european al sectorului de profil, compania norvegiană Lindorff.

Pe piața administrării portofoliilor de datorii din România, activează jucători precum Kruk, Kredyt Inkaso, APS Holding, EOS, B2 Holding, Intrum Justitia (prin Top Factoring) sau GetBack.

Kruk poartă negocieri finale pentru achiziția portofoliului neperformant Iris de 329 mil. Euro al BRD. Investitorul polonez a cumpărat în România portofolii bancare neperformante de peste 1 mld. Euro valoare nominală în doi ani

Lasă un răspuns

Compania poloneză Kruk de administrare a datoriilor poartă negocierile finale privind achiziția portofoliului neperformant scos de către BRD la vânzare în luna octombrie a anului trecut, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția are numele de cod Iris.

BRD a ieșit la vânzare cu un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, în cadrul primei tranzacții majore a subsidiarei Societe Generale pe piața locală de profil.

Semnarea contractului de achiziție al portofoliului este așteptată să aibă loc în perioada următoare.

Părțile implicate nu au fost disponibile pentru comentarii pe marginea tranzacției.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare.

Kruk a arătat în ultimii doi ani un apetit de achiziții pe piața locală din ce în ce mai mare. Printre tranzacțiile relevante semnate în perioada 2015 – 2016 se numără tranzacția Henri, prin care investitorul polonez a cumpărat un portofoliu neperformant de circa 185 mil. Euro de la Piraeus Bank România la un discount de 93,5% față de valoarea nominală, pentru care a plătit deci aproximativ 12 mil. Euro, conform datelor făcute publice de către Kruk.

În primăvara lui 2016, după un tipar asemănător, Kruk a semnat achiziția unui nou portofoliu neperformant de la Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 162 mil. Euro (tranzacția Elisabeth), format din 57,2% credite retail și 42,8% credite corporate, pentru un preț de circa 9 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cea mai mare achiziție locală a Kruk a fost realizată în 2016 când investitorul polonez a semnat alături de IFC achiziția unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, format din creanțe aparținând Bancpost, creanțe ale Bancpost, ale ERB Retail Services IFN și ale ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam. Pentru tranzacția Ursa, Kruk a anunțat că plătește 46 mil. Euro, iar partenerul său IFC că finanțează cu circa 20 mil. Euro achiziția.

Kruk s-a poziționat ca un veritabil cumpărător de serviciu pe portofoliile CEC Bank, așa cum APS și Deutsche Bank au fost perechea care a marcat cele mai importante achiziții de portofolii scoase la vânzare de către BCR.

În perioada 2015 – 2016, valoarea nominală a portofoliilor achiziționare de către Kruk în România trece de 1 mld. Euro, conform unor calcule ale jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Kruk este lider pe segmentul portofoliilor de credite de consum, însă în ultimii ani interesul polonezilor s-a mutat și spre portofoliile corporate, acolo unde jucători precum APS și Kredyt Inkaso își au centrul de greutate al propriilor portofolii locale.

Piața s-a aglomerat începând de anul trecut, după ce B2 Holding a intrat în România prin achiziția platformei bulgare de admnistrare de creanțe DCA, iar în acest an Top Factoring este în curs de a fi preluat de către suedezii de la Intrum Justitia, companie aflată într-o fuziune cu un alt gigant al sectorului de profil, Lindorff din Norvegia.

Rata creditelor neperformante a scăzut pe piața locală sub 10% în acest an, ca urmare a tranzacțiilor de anvergură din anii anteriori care au făcut din România cea mai mare și mai atractivă piață de profil din regiune pentru investitorii specializați în achiziția unor astfel de active.

O bună parte a acestor tranzacții de curățire a bilanțurilor netezește calea unor bănci chiar către exitul din România, dacă ne uităm la tranzacțiile anterioare cu portofolii ale Volksbank România și RBS Bank, iar apoi cele realizate de bănci grecești precum Piraeus sau Eurobank, care au demarat sau demarează tranzacții de vânzare de active la nivel local.

Achizițiile din România au o pondere de 29% din totalul investițiilor făcute de Kruk, piața locală fiind a doua ca mărime după cea din Polonia în portofoliul grupului.

De asemenea, veniturile obținute din portofoliile cumpărate de Kruk în România au fost în 2016 de 307 mil. Zloți (71 mil. Euro). Veniturile operaționale din România ale Kruk au crescut cu 21% anul trecut față de 2015.

Cea mai mare achiziție locală a fost investiția de 155 milioane zloți (circa 36 mil. Euro) a Kruk făcută alături de International Finance Corporation în preluarea portofoliului Eurobank cu o valoare nominală de 1,7 mld. Zloți (aproximativ 400 mil. Euro), precizează reprezentanții grupului.

Acțiunile Kruk sunt listate pe bursa de la Varșovia, unde capitalizarea de piață a companiei este de 4,817 mld. Zloți (1,137 mld. Euro).

Transelectrica ia un credit de tip revolving în valoare de 150 mil.Lei de la BRD-Groupe Societe Generale necesar schemei de sprijin pentru cogenerarea de înaltă eficiență

Lasă un răspuns

Transelectrica ia un credit de tip revolving de 150 mil.Lei (33,3 mil.Euro), pe o perioadă de un an, de la BRD.

Conducerea companiei de transport al energiei electrice Transelectrica convoacă Adunarea generală extraordinară a acționarilor în data de 27 aprilie pentru informarea în legătură cu încheierea creditului cu BRD-Groupe Societe Generale, potrivit unui anunț al companiei de stat pe Bursa de la București.

Banii vor fi alocați pe schema de sprijin pentru cogenerarea de înaltă eficiență, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Scopul principal al acestei scheme este acela de a promova sistemele de cogenerare de înaltă eficiență a energiei termice și a energiei electrice(CHP) pentru ecologizarea producției de energie electrică. Aceasta urmărește asigurarea accesului pe piața energiei a energiei electrice produse în centrale de cogenerare de înaltă eficiență . Ajutorul vizează producătorii de energie electrică și termică, proprietari de unități CHP de înaltă eficiență sau care le exploatează, pentru a încuraja noi investiții în tehnologia de cogenerare precum și în înlocuirea sau retehnologizarea instalațiilor existente.

Această schemă de sprijin de tip bonus îmbracă forma unui ajutor de stat, aprobat de Comisia Europeană în 2009. În baza ei, se acordă sprijin financiar centralelor de cogenerare de înaltă eficiență în vederea integrării în piața concurențială de energie electrică și termică, ținând cont de faptul că, pe de o parte, aceste centrale îndeplinesc cerințele de înaltă eficiență și realizează economii de combustibil și de emisii semnificative, dar pe de altă parte înregistrează costuri de producție mai mari decât cele ce pot fi acoperite prin prețul pieței.

Transelectrica a înregistrat, în 2016, un profit net de 272 mil.Lei (60,5 mil. Euro), în scădere cu 24,4% față de anul precedent, potrivit rezultatelor financiare pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2016, prezentate de companie. În 2016, Transelectrica a înregistrat venituri de 2,7 mld.Lei (0,6 mld. Euro), în scădere cu 8,8% față de 2015, iar nivelul câștigului înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) a fost de 675 mil.Lei (150 mil. Euro), mai mic cu 12% în comparație cu 2015.

Transelectrica are o valoare bursieră de 2,38 mld. Lei (circa 530 mil. Euro) la un preț de 32 lei pe acțiune.

Compania avea la 31 decembrie 2016 o datorie financiară brută de 640 mil. Lei,, din care aproape peste două treimi reprezintă credite bancare, iar restul este în contul emisiunii de obligațiuni de 200 mil. Lei din 2013. Ratingul companiei acordat de agenția de evaluare financiară Moody’s este Ba1, însoțit de perspectivă stabilă.

Transelectrica este operatorul național de transport al energiei electrice, iar din august 2006, compania este listată la Bursa de Valori Bucureşti.

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a fost înființată ca urmare a separării fostei Companii Naţionale de Electricitate (CONEL) în patru entităţi independente: Transelectrica, Electrica, Hidroelectrica şi Termoelectrica.

Acționarii Transelectrica sunt statul român prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, care deține 58,68%, restul de titluri fiind deținut de alți acționari.

Tranzacția Iris de vânzare a unui pachet BRD de credite neperformante de 329 mil. Euro a ajuns în faza ofertelor angajante

Lasă un răspuns

Tranzacția cu nume de cod Iris de vânzare a unui portofoliu BRD de credite neperformante de 329 mil. Euro a ajuns în faza depunerii ofertelor angajante, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pentru acest portofoliu bancar neperformant au depus oferte mai mulți investitori, printre care nume precum Deutsche Bank, APS, AnaCap, B2 Holding, Kredyt Inkaso sau Kruk, susțin surse din piață. După primirea ofertelor, tranzacția Iris trece astfel de mâine în faza finală.

Prețul de achiziție al portofoliului Iris este estimat de către sursele citate în jurul a 25 – 30 mil. Euro, ceea ce ar însemna un discount care ar putea trece de 90% față de valoarea nominală a creditelor care fac parte din pachet.

Mandatul pentru vânzarea portofoliului Iris îl are echipa britanicului Jonathan Wheatley, care a coordonat tranzacțiile precum Saturn, Neptun, Tokyo, Blue Lake pentru BCR.

Tranzacția Iris a debutat în toamnă și, conform calendarului inițial, ofertele angajante urmau să fie depuse în decembrie 2016, însă procesul a fost amânat.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare. Până acum, subsidiarele locale ale băncilor din Austria și Grecia au fost principalii vânzători locali de portofolii neperformante în perioada 2014 – 2016.

BCR, aflată sub controlul Erste Bank, a dominat până acum piața vânzării de credite neperformante pentru a-și curăți accelerat bilanțul și a debloca resurse pentru a-și crește volumul de creditare. BRD a trecut în 2016 la acțiuni semnificative pentru reducerea volumului acumulat de credite toxice și a început să-și aranjeze pentru vânzare primele portofolii de acest fel, ajungând pe radarul investitorilor cu apetit pentru aceste active.

Rata creditelor neperformate la BRD a scăzut anul trecut cu 2,8% puncte procentuale până la 10,5% la 31 decembrie 2016 de la 13,3% la 31 decembrie 2015, ca urmare a operaţiunilor de curăţare a bilantului prin ştergere de creanţe depreciate şi vânzări de credite neperformante.

La nivelul pieței de profil, rata creditelor neperformante a scăzut în sistem la 9,9% în noiembrie 2016. Piața creditelor neperformante din România este estimată de către Deloitte la 1,5 – 2 mld. euro pentru acest an.

Grupul BRD a raportat pentru 2016 o creștere solidă a profitului net de 63,4% față de anul anterior până la 763 mil. Lei (circa 175 mil. Euro) graţie venitului net bancar mai mare, controlului costurilor şi costului net al riscului mai mic.

BRD are o valoare bursieră pe bursa de la București de 8,195 mld. Lei (1,821 mld. euro). Societe Generale are un pachet de 60% din BRD, Fondul Proprietatea un pachet de 3,64%, SIF Transilvania – 3,37%, SIF Oltenia – 2,54%, conform datelor de la 30 iunie.

Energomontaj ia un credit de până la 100 mil. lei de la un consorțiu de finanțatori condus de către BRD pentru refinanțarea unor datorii și pentru asigurarea capitalului de lucru

Lasă un răspuns

Energomontaj, companie specializată în lucrări de montaj și mentenanță pentru centralele electrice, intenționează să încheie un contract de credit în valoare de până la 100 mil. Lei (22,2 mil.Euro), cu BRD Groupe Société Générale și cu alte instituții de credit, în vederea refinanțării unor datorii și pentru finanțarea capitalului de lucru al companiei.

Acționarii companiei sunt convocați pe 20 februarie 2017 pentru a aproba încheierea contractului de facilități garantate reutilizabile multivalutare de credit și de emitere de scrisori de garanție cu BRD Groupe Société Générale și cu alte instituții de credit, financiare sau alte entități în calitate de creditori inițiali.

BRD are calitatea de aranjor mandatat principal, agent pentru celelalte părți finanțatoare, agent de garanție pentru părțile finanțatoare, bancă emitentă a scrisorilor de garanție, intermediar și creditor inițial, potrivit convocatorului Adunării Generale Extraordinare a acționarilor.

Destinația noului credit este, între altele, refinanțarea sau preluarea scrisorilor de garanție bancară în sold emise în baza unui contract de credit încheiat de Energomontaj la data de 26 februarie 2015, precum și finanțarea activității companiei.

Împrumutul urmează să fie garantat cu ipotecă mobiliară asupra unor bunuri mobile ale Energomontaj și anumite drepturi de creanță ale companiei, decurgând din contracte de furnizare de servicii și bunuri, dar și cu ipotecă imobiliară asupra unor construcții , chirii, creanțe. Valoarea garanțiilor urmează să acopere cel puțin 140% din valoarea împrumutului și a costurilor sale aferente.

În martie 2015, BRD-Groupe Société Générale, în calitate de aranjor principal mandatat, a semnat un contract de împrumut sindicalizat de 145 mil. Lei cu Energomontaj. Împrumutul a fost acordat în scopul finanțării activității și garantării proiectelor dezvoltate de companie.

La momentul respectiv,din consorțiu au făcut parte BRD-Groupe Société Générale, în calitate de aranjor principal mandatat, agent de garanție și banca emitentă, Allianz Țiriac Asigurări, Banca Românească, Bancpost și Groupama Asigurări în calitate de creditori.

Energomontaj, companie înființată în anul 1994, a înregistrat în anul 2015 o cifră de afaceri de 317,96 mil. Lei (71,5 mil.Euro) și o pierdere de 34,7 mil. Lei (7,8 mil.Euro), la un număr mediu de 1.986 de salariați, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice.

Tranzacția NPL Iris: Investitorii interesați trebuie să depună oferte neangajante până pe 28 noiembrie pentru portofoliul de credite neperformante BRD de 329 mil. Euro. Kruk și Kredyt Inkaso pe lista investitorilor așteptați să intre în rândul ofertanților

Lasă un răspuns

Tranzacția Iris de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante BRD cu o valoare nominală de 329 mil. Euro va ajunge pe 28 noiembrie în faza depunerii ofertelor neangajante.

Kruk și Kredyt Inkaso se numără printre investitorii așteptați să înainteze oferte pentru achiziția portofoliului format, în special, din credite corporate și IMM, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția Iris, prima tranzacție majoră cu credite neperformante BRD, a intrat în atenția investitorilor în această toamnă, iar etapa scrisorilor de interes a avut pe 21 octombrie termen de depunere, conform calendarului tranzacției.

Inițial, faza ofertelor neangajante era prevăzută să aibă loc până la sfârșitul lunii octombrie – jumătatea lunii noiembrie, iar cea a ofertelor angajante ar fi urmat să se consume în intervalul dintre jumătatea lunii noiembrie și jumătatea lunii decembrie, însă termenul pentru ofertele neangajante a fost “împins“ până aproape de finele lunii noiembrie.

O echipă PwC condusă de către britanicul Jonathan Wheatley, care a coordonat tranzacțiile precum Saturn, Neptun, Tokyo, Blue Lake pentru BCR, asigură consultanța pentru vânzarea portofoliului neperformant al BRD.

Printre investitorii care și-au exprimat până acum interesul pentru această tranzacție s-au aflat majoritatea jucătorilor activi pe piața portofoliilor bancare neperformante precum Kruk sau Kredyt Inkaso, dar și alți investitori precum consorțiul format de Top Factoring împreună cu Argo.

Portofoliul neperformant al BRD cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare, susțin surse din piață, care afirmă că prețul de vânzare este așteptat să fie sub cel înregistrat de alte tranzacții locale de profil, unde discount-urile față de valoarea nominală au fost în jurul sau au depășit pragul de 90%.

Până acum, subsidiarele locale ale băncilor din Austria și Grecia au fost principalii vânzători locali de portofolii neperformante în perioada 2014 – 2016.

BCR, aflată sub controlul Erste Bank, a dominat până acum piața vânzării de credite neperformante pentru a-și curăți accelerat bilanțul și a debloca resurse pentru a-și crește volumul de creditare. BRD a trecut abia în acest an la acțiuni semnificative pentru reducerea volumului acumulat de credite toxice și a început să-și aranjeze pentru vânzare primele portofolii de acest fel, ajungând pe radarul investitorilor cu apetit pentru aceste active.

După primele nouă luni ale acestui an, banca aflată în portofoliul grupului francez Societe Generale a raportat o scădere a ratei creditelor neperformante de la 15,3% la 30 septembrie 2015 până la 10,8% la 30 septembrie 2016, valorile fiind calculate după metodologia folosită de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE). BRD se situează astfel ușor peste media pieței, care era de 10% în septembrie, pe un trend de scădere de asemenea, conform datelor raportate de către BNR în baza aceleiași metodologii ABE.

BRD a raportat pentru primele nouă luni ale acestui an un profit net de 606 mil. Lei (circa 135 mil. Euro), mai mare cu 67,9% față de perioada similară a anului anterior pe fondul îmbunătățirii veniturilor, unui control mai strict al costurilor și a scăderii costului riscului datorat reducerii volumului de credite neperformante, au explicat bancherii de pe poziția a doua în piața locală după active.

Clientela formată din companii (corporate) înseamnă 40% din portofoliul brut de credite al băncii, potrivit raportărilor din primul semestru.

BRD are o valoare bursieră pe bursa de la București de 7,722 mld. Lei (1,715 mld. euro). Societe Generale are un pachet de 60% din BRD, Fondul Proprietatea un pachet de 3,64%, SIF Transilvania – 3,37%, SIF Oltenia – 2,54%, conform datelor de la 30 iunie.

BRD a lansat tranzacția Iris de vânzare a primului său portofoliu major de credite neperformante. PwC are mandatul pentru vânzarea unui pachet format majoritar din credite corporate și IMM cu o valoare nominală de 329 mil. Euro. Investitorii trebuie să depună scrisori de interes până pe 21 octombrie

Lasă un răspuns

BRD Societe Generale, a doua bancă locală după active, a scos la vânzare primul său portofoliu major de credite neperformante, cu numele de cod Iris, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul neperformant al BRD are o valoare nominală de 329 mil. Euro, iar mandatul de vânzare aparține consultanților de la PwC.

O echipă condusă de către britanicul Jonathan Wheatley, care s-a ocupat de seria de tranzacții de profil a BCR, respectiv Volksbank România, gestionează procesul de vânzare al portofoliului.

Reprezentanții BRD Societe Generale nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea tranzacției de vânzare a portofoliului neperformant.

Într-o prezentare din 5 august pe marginea rezultatelor obținute în primul semestru, reprezentanții BRD notau despre o „accelerare așteptată a vânzărilor de portofolii neperformante” în linie cu politica băncii.

Tranzacția ar putea atrage interesul mai multor investitori, fiind așteptați să participe APS, Kredyt Inkaso, B2 Holding și EOS, Top Factoring și Argo, precum și alți investitori inclusiv dintre cei care nu sunt prezenți pe piața locală. Investitorii interesați sunt așteptați să depună scrisori de interes până pe 21 octombrie, iar între mijlocul lunii noiembrie și cel al lunii decembrie tranzacția ar trebui să ajungă în faza depunerii ofertelor angajante.

Portofoliul neperformant al BRD este format, în special, din credite corporate și IMM.

Pachetul cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

BRD a raportat o scădere a ratei de credite neperformante de la 18,6% la 30 iunie 2015 la 14,4% la jumătatea acestui an “ca urmare a operaţiunilor de ştergere de creanţe depreciate”. La nivelul întregii piețe locale, BNR a raportat o medie de 10,5% în luna august, în scădere față de 16% în august 2015. BRD susține însă că, folosind ca etalon metodologia Autorității Bancare Europene (EBA), rata sa de credite neperformante evoluează în linie cu media pieței, fiind pe un trend descendent.

Gradul de acoperire a creditelor neperformante BRD cu provizioane IFRS a crescut de la 72,8% la 30 iunie 2015 la 85,1% la 30 iunie 2016, au mai anunțat reprezentanții băncii.

Creditele depreciate cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile ajungeau la 30 iunie pe bilanțul băncii la 3,08 mld. Lei (peste 690 mil. Euro), potrivit ultimului raport semestrial.

BRD este la prima tranzacție majoră de credite neperformante pe o piață de profil, desenată în ultimii doi ani de către tranzacțiile cu portofolii BCR.

Piața de credite neperformante a înregistrat în acest an tranzacții – record, dacă avem în vedere că au fost închise tranzacții precum Rosemary (circa 300 mil. Euro valoare nominală), Tokyo (valoare nominală de 1,1 mld. Euro), Ursa (valoare nominală 597 mil. Euro), Blue Lake (valoare nominală 370 mil. Euro) sau Elisabeth (valoare nominală de circa 164 mil. Euro) la care se adaugă și alte tranzacții ducând valoarea tranzacțiilor în acest an dincolo de nivelul de 2,5 mld. Euro, conform estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

În aceste tranzacții, cel mai activ vânzător a fost și în acest an BCR, urmat de subsidiarele băncilor grecești, Bancpost și Piraeus Bank, și banca italiană Intesa. La celălalt capăt, printre investitorii de pe piața administrării datoriilor s-au remarcat APS, Deutsche Bank, Kruk și consorțiul format de norvegienii de la B2 Holding și EOS. Din rândul finanțatorilor, principala poziție este ocupată de către International Finance Corporation (IFC), implicat în mai multe tranzacții, vezi cazul portofoliilor Tokyo și Ursa, cele mai mari vândute în 2016.

Pe piața bancară, BRD s-a numărat printre băncile care au raportat printre cele mai bune rate de profitabilitate. Astfel, banca aflată în portofoliul grupului financiar francez Societe Generale a raportat un profit net de 381 mil. Lei (circa 85 mil. euro) în semestrul I 2016, cu 63,5% mai mare faţă de perioada similară a anului anterior. Clientela formată din companii (corporate) înseamnă 40% din portofoliul brut de credite al băncii, potrivit raportărilor din primul semestru.

BRD are o valoare bursieră pe bursa de la București de 7,8 mld. Lei (1,7 mld. euro). Societe Generale are un pachet de 60% din BRD, Fondul Proprietatea un pachet de 3,64%, SIF Transilvania – 3,37%, SIF Oltenia – 2,54%, conform datelor de la 30 iunie.

Fondul Proprietatea a luat un credit de 1 mld.de lei de la BRD pentru răscumpărarea de acțiuni. Noul împrumut refinanțează un acord de credit semnat anterior cu Citi

Lasă un răspuns

Fondul Proprietatea a încheiat cu BRD Groupe Societe Generale un contract de credit de tip revolving pentru o sumă maximă angajantă de 1 mld. lei (circa 220 mil. euro), potrivit unui anunț publicat luni pe Bursa de Valori București.

”Scopul acestei facilităţi de credit îl reprezintă unul general corporativ, ce include programe de răscumpărare, dar exclude însă folosirea acestuia în scopuri investiţionale, si este menită a înlocui aranjamentul de finanţare anterior încheiat de către Fond cu Citibank Europe”, informează Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de administrator al FP.

Perioada de disponibilitate a contractului de credit este de un an cu posibilitatea de a fi extinsă pentru aceeaşi perioadă.

În mai 2015, FP a contractat un credit revolving de 500 mil. lei de la Citibank, cu termen de rambursare până la finele anului trecut. Ulterior, linia de împrumut a fost extinsă cu încă 500 mil. lei, iar scadența prelungită până la 31 august 2016.

Fondul Proprietatea este o societate pe acţiuni care funcţionează ca o societate de investiţii de tip închis pe durată nelimitată, listată la Bursa de Valori Bucureşti din ianuarie 2011.

La sfârșitul lunii iunie, Fondul Proprietatea şi-a vândut participaţiile pe care le deţinea la subsidiarele E.ON, respectiv E.ON Distribuţie România şi E.ON Energie România.

Fondul a fost înfiinţat de Guvernul României în 2005 pentru a despăgubi persoanele ale căror proprietăţi au fost confiscate de către guvernele comuniste de până în 1990, fiind acordate acţiuni în Fond sub formă de compensaţie.

Începând cu septembrie 2010, Fondul a fost administrat de către Franklin Templeton Investment Management Ltd. United Kingdom Sucursala Bucureşti.

Trei jucători din sectorul medical privat au împrumutat 258 mil. euro în ultimele șapte luni. Bancherii preferă să-și împartă frățește expunerile pe companii. BCR, BRD, ING și Raiffeisen dau fiecare câte 14 mil. euro în cadrul unui credit sindicalizat pentru a susține campania MedLife de achiziții

Lasă un răspuns

MedLife, cea mai mare companie locală de servicii medicale private, a anunțat astăzi semnarea unui credit de 56 mil. euro cu un sindicat bancar format din BCR, BRD, ING Bank și Raiffeisen. Din acești bani, 20 mil. euro vor fi alocate exclusiv proiectelor de achiziţii, cărora compania le va mai pune la dispoziție încă minimum alte 5 mil. euro din fonduri proprii.

Tranzacția poate fi văzută ca o accelerare a ritmului de expansiune al MedLife, în contextul în care crește presiunea din partea fondului de investiții Mid Europa Partners, care a cumpărat în august nr.2 din piața de profil, Regina Maria, și are planuri de a atinge o poziție de lider până la momentul de exit, previzibil într-un interval de până la 5 – 6 ani.

Cinci bănci locale mari, pe lângă cele patru deja menționate alăturându-se și UniCredit, au împrumutat 258 mil. euro în perioada august 2015 – martie 2016 în cadrul a trei tranzacții de finanțare corporativă către jucători din sectorul medical privat – A&D Pharma, Regina Maria și, acum, MedLife, conform datelor făcute publice. Această expunere în creștere rapidă indică încrederea bancherilor în potențialul de dezvoltare al pieței medicale private, care își face astfel loc pe o listă restrânsă de sectoare alături de imobiliare și piața de energie. Mișcările de consolidare derulate la vârful pieței medicale de servicii private alimentează acest val de finanțări corporative, care adresează fie strategii de creștere ale operatorilor, fie refinanțări la dobânzi mai mici a unor împrumuturi la care se apropie scadența.

„În acest moment, ne aflăm în competiție pentru toate companiile medicale din sectorul privat românesc şi nu numai, iar cu unele dintre acestea suntem deja în discuţii avansate. Nu excludem nici posibilitatea unor noi finanţări/alianţe pentru achiziţii de anvergură, aceste direcţii fiind parte a strategiei de business prin care vizăm să ne consolidăm poziţia de lider şi să ne distanţăm semnificativ de locurile doi și trei de pe piaţă” a declarat Mihai Marcu, Preşedinte Consiliului de Administrație al MedLife, citat de Economica.net.

Din 2010 până în prezent MedLife a derulat nouă tranzacţii de preluare a unui operator local, şase dintre acestea fiind anunţate în ultimele 12 luni, precizează sursa citată.

Strategia MedLife vizează,pe lângă achiziții, și investiții în deschiderea de noi unități medicale, precum și în modernizarea celor deja existente, afirmă reprezentanții companiei, conform Economica.net.

Până acum, băncile implicate în finanțarea companiilor medicale private și-au împărțit în mod egal expunerile în creditele acordate A&D Pharma, respectiv către Centrul Medical Unirea SRL, firma care operează sub marca Regina Maria. Același principiu a fost aplicat și în cazul MedLife, susțin surse din piață, ceea ce înseamnă că BCR, BRD, ING și Raiffeisen au împrumutat fiecare câte 14 mil. Euro companiei controlate de familia Marcu.

Reprezentanții MedLife nu au dat detalii privind contribuția băncilor la credit sau alte condiții privind împrumutul până la momentul publicării acestui articol.

A&D Pharma a rostogolit un împrumut mai vechi și a contractat un credit de 127 mil. euro de la BRD și UniCredit, pe 3 ani, la care fiecare bancă a contribuit cu 63,5 mil. euro. Împrumutul a fost anunțat pe 20 august 2015.

Pe 14 octombrie, fondul de investiții Mid Europa a încheiat acorduri de împrumut cu Erste, BRD și UniCredit, fiecare în valoare de 25 mil. euro. Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

La acestea se adaugă încă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Strategia de creștere a MedLife în ultimii zece ani a fost finanțată masiv din fondurile atrase de la International Finance Corporation – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, respectiv din partea fondului de investiții Value4Capital, ambii acționari minoritari în cadrul companiei, dar și prin credite contractate de la bănci.

Fondul de investiții Value4Capital (V4C), care deține o participație de 36% din MedLife, a demarat încă de anul trecut tranzacția de exit din companie, însă nu a finalizat până acum vânzarea pachetului, în ciuda interesului venit din partea mai multor fonduri de investiții printre care Enterprise Capital, Ardian, IK Capital, Warburg Pincus sau PineBridge, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate de către MedLife.

Un cuvânt important în tranșarea tranzacției de exit a V4C îl are acționarul majoritar, familia Marcu, ce deține 51% din companie.

IFC are o participație de 13% din MedLife.

După vânzarea Regina Maria către Mid Europa, poziția Sanador – afacerea familiei antreprenorului Florin Andronescu – devine cea mai râvnită în contextul luptei dintre MedLife și Regina Maria pentru poziția de lider al sectorului de servicii medicale private.

BRD SocGen a dat un împrumut de aproximativ 45 mil. dolari care a acoperit aproape două treimi din prețul de achiziție al McDonald’s România. Garanțiile aduse pentru credit de către cumpărător ajung la 59 mil. dolari. Trei firme de avocați au lucrat în tranzacție – Mușat & Asociații, Țuca Zbârcea & Asociații și Clifford Chance Badea

Lasă un răspuns

Cea mai mare parte a banilor pentru achiziția lanțului de 66 restaurante McDonald’s România vin de la BRD SocGen, care a acordat un împrumut de circa 45 mil. dolari, care acoperă în proporție de aproape două treimi prețul de achiziție de 65,33 mil. dolari, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banca a dat un credit multifacilitate de tip Senior în dolari, pentru care au fost constituite garanții estimate la 246,45 mil. lei (59 mil. dolari), sumă ce include principalul, accesoriile și costurile de execuție ale împrumutului, conform datelor publicate în Arhiva electronică a garanțiilor reale mobiliare.

Împrumutul este contractat de către Premier Capital SRL, cumpărătorul în această tranzacție, pe 22 ianuarie, adică la data semnării contractului de vânzare – cumpărare pentru pachetul de 100% din acțiunile McDonalds Systems of Romania, care este unicul acționar al McDonald’s România SRL – compania care operează lanțul de restaurante fast food, conform datelor făcute publice de către compania malteză.

Pachetul de acțiuni a fost cumpărat de către Premier Capital BV, un vehicul de investiții al companiei malteze, care va deține 90% din compania românească, iar restul acțiunilor îi vor reveni lui Daniel Boaje, directorul general executiv al McDonald’s România.

Premier Capital BV și Daniel Boaje sunt și ei trecuți pe lista debitorilor constituiți pentru acest credit.

Cea mai mare parte a prețului a fost plătită la momentul semnării acordului, din banii acordați de BRD, iar o altă parte urmând să fie achitată în termen de două luni de la semnare, iar o altă parte cel mai târziu în interval de un an adică până la 22 ianuarie 2017.

BRD este una dintre cele mai puternice bănci de pe piața finanțărilor corporative, alături de BCR, Raiffeisen, UniCredit, ING și Citibank.

Tranzacția prin care grupul american se retrage de pe piața românească a îmbrăcat forma unui parteneriat pe aproximativ 20 de ani cu firma care deține franciza a 64 de restaurante McDonald’s din Malta, Grecia, Letonia, Lituania și Estonia.

Exitul grupului american din România a venit pe fondul schimbării politicii sale la nivel global survenite în urmă cu circa doi ani. De atunci, au început să caute cumpărători pe piață pentru afacerea locală.

Negocierile cu maltezii s-au derulat aproximativ șase luni, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, în cea mai mare parte la București, unde a fost semnat vineri și contractul de vânzare al afacerii.

Premier Capital a derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară și evaluare) alături de consultanții Deloitte. Pe partea de consultanță juridică, cumpărătorul a fost asistat de o echipă de avocați de la Mușat & Asociații condusă de către Miruna Suciu, partener în cadrul firmei.

McDonald’s Restaurant Operations Inc din SUA a lucrat cu firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, cu o echipă formată de avocați condusă de către Cornel Popa, partener în cadrul firmei, din care a mai făcut parte și Andreea Lisievici, managing associate.

În tranzacție a fost implicată și firma de avocatură Clifford Chance Badea, care lucrează în mod tradițional cu băncile pe diferite structuri de finanțare corporativă , conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Clifford Chance Badea nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

În urma tranzacției, maltezii vor prelua o rețea formată din 66 restaurante, care operează în 21 de orașe din țară, cu aproximativ 4.000 de angajați.

Afacerea McDonald’s din România numără aproximativ 65 mil. clienți în fiecare an, respectiv 180.000 de clienți pe zi.

Americanii au deschis primul magazin din rețea în 1995 și au investit 700 mil. lei în 20 de ani de activitate la nivel local.

Activele totale brute ale McDonalds Systems of România, care deține afacerea la nivel local, au fost de 69,52 mil. dolari la 31 decembrie 2015, potrivit standardelor americane de contabilitate, în timp ce profitul se situa la aceeași dată la 11,02 mil. dolari, afirmă reprezentanții firmei malteze, care precizează că rezultatele financiare prezentate nu au fost auditate.

McDonald’s România SRL a înregistrat în 2014 un profit net de 3,71 mil. euro la o cifră de afaceri de 97,86 mil. euro și un număr mediu de 2.760 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

În doi ani, cifra de afaceri a companiei a crescut cu aproape 10%, iar profitul s-a majorat de patru ori ceea ce indică în continuare potențial de creștere pe acest segment de piață.

Pe piața restaurantelor de tip fast food, lanțul McDonald’s concurează cu rețele precum KFC, Pizza Hut, Subway sau Springtime.

Firma de construcții Delta A.C.M. 93 împrumută peste 50 mil. euro de la BRD și Bancpost

Lasă un răspuns

Delta A.C.M. 93, una dintre cele mai mari firme românești de construcții, a desemnat BRD Groupe Société Générale ca aranjor al unui credit sindicalizat în valoare de 230 mil.lei (circa 52 mil. euro), cu o durată de 2 ani.

Consorţiul este reprezentat de principalul partener bancar al firmei, BRD Groupe Société Générale, în calitate de aranjor principal, bancă emitentă, agent şi agent de garanţie, şi de Bancpost.

Finanţarea asigură capitalul de lucru şi emiterea de scrisori de garanţie bancară pentru contractele încheiate de companie cu diverşi beneficiari.

Asistența juridică în cadrul tranzacției de finanțare a fost asigurată de către avocații Clifford Chance Badea.

Delta Antrepriză de Construcții și Montaj 93 SRL, una dintre cele mai mari firme de construcții din România, a fost înființată în 1993 și este cu capital integral românesc, în spatele acesteia fiind omul de afaceri Florea Diaconu.

În 2014, compania a raportat un profit net de 42,4 mil. lei (9,5 mil. euro) la o cifră de afaceri de 502,4 mil. lei (113 mil. euro) și un număr mediu de 1.396 de angajați.

Delta A.C.M. 93 dispune de un portofoliu de lucrări în valoare de peste 2 mld. lei (circa 450 mil. euro) pe piața internă și pe piețe externe precum Austria, Gabon şi Irak.

Pe lista proiectelor în derulare se află magistrala 5 de metrou din București, modernizarea centurii rutiere a Capitalei, parcul de distracții Water Park din Craiova, reabilitarea drumului național 56 Craiova – Calafat, autostrada Erbil – Koya din Irak sau lucrări edilitare la Angondje (Gabon).

Finanțarea corporativă acordată Delta A.C.M. 93 este una dintre puținele astfel de tranzacții de anvergură pe piața construcțiilor, unde ca urmare a scăderii puternice a sectorului după declanșarea crizei financiare un val de insolvențe a lovit firmele de profil.

Anul trecut, o altă mare companie de construcții cu capital românesc – Hidroconstrucția – a luat un credit sindicalizat cu destinație de capital de lucru de 60 mil. euro de la un consorțiu condus de BRD, din care făcea parte și firma de asigurări Allianz – Țiriac Asigurări.

BRD, unul dintre principalii finanțatori de pe piața construcțiilor, este a doua bancă din România după totalul activelor și subsidiară a grupului bancar francez Societe Generale. Are un portofoliu de 2,2 milioane de clienţi şi active totale de de 47,1 mld. lei la 30 iunie. BRD a fost unul dintre aranjorii principali ai celei mai mari finanțări a unei firme locale – refinanțarea de 1 mld. euro pentru OMV Petrom, apoi a dat 90 mil. dolari către firmele KMG International (ex- Rompetrol Group) ca parte a unei sindicalizări de 360 mil. dolari, și este unul dintre creditorii care a oferit un împrumut sindicalizat de 127 mil. euro acordat împreună cu UniCredit către A&D Pharma.

Celălalt creditor al Delta A.C.M. 93, Bancpost, este subsidiara grupului elen EFG Eurobank. Bancpost este o bancă locală de top 10 în România după active. La finele primului trimestru, Bancpost avea un profit net de 2,3 mil. euro la active de 3,3 mld. euro, portofoliu de credite nete de 2 mld. euro, depozite în valoare de 1,8 mld. euro, o rețea de 158 de locații și 9 centre de afaceri, respectiv 2.373 de angajați.

Pentru finanțarea companiilor, Bancpost folosește atât bani atrași de la clienți în depozite, cât și linii de credit puse la dispoziţie de către instituţii financiare internaţionale precum BERD şi IFC.

Piața finanțărilor mari corporative este dominată de companiile din energie, telecomunicații, metalurgie și imobiliare, sectoare cu marje stabile de profit și rate de creștere anuală a veniturilor.

Fondul de investiții Abris Capital își recuperează de la BCR și de la BRD cea mai mare parte din banii investiți la achizițiile Cargus și Urgent Curier

Lasă un răspuns

Fondul de investiții Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari investitori cu capital de risc din regiune, își ia înapoi cea mai mare parte a banilor investiți în achiziția firmelor de curierat Cargus și Urgent Curier.

Banii vin de la BCR și BRD, care au acordat recent Urgent Cargus, firma rezultată din fuziunea celor două achiziții ale Abris, un împrumut de tip dividend recapitalization, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Valoarea împrumutului ar acoperi până la 70% – 80% din fondurile investite, susțin sursele citate.

Valoarea achiziției Cargus International din martie 2013 nu a fost făcută publică. De asemenea, nici valoarea tranzacției prin care Abris a cumpărat anul trecut 100% din acțiunile Urgent Curier de la soții Sebastian și Corina Bălășescu. Însă, politica Abris vizează investiții de capital care pleacă de la 20 mil. euro pe tranzacție, conform datelor prezentate pe propriul site, de unde rezultă că fondul de investiții a alocat minim 40 mil. euro pentru cele două achiziții de pe piața de curierat din România.

Reprezentanții Urgent Curier și ai Abris Capital Partners nu au făcut niciun comentariu pe subiectul împrumutului de la BCR și BRD. De asemenea, reprezentanții celor două bănci nu au dorit să comenteze pe tema împrumutului către Urgent Cargus.

Printr-o astfel de finanțare, un fond de investiții își poate recupera înainte de a face tranzacția de exit din banii investiți la achiziția companiei care accesează împrumutul. Implicit, gradul de îndatorare al companiei crește.

”Dividend recapitalization sau dividend recap este un tip de recapitalizare prin îndatorare în care fondurile obținute din finanțare sunt fie plătite ca dividend special către acționarul sau acționarii companiei care obține finanțarea, fie sunt folosite de companie în cazul în care aceasta este listată pentru a răscumpăra acțiuni de pe bursă”, au explicat mecanismul tranzacției pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO bancherii de la ING Bank România.

Potrivit acestora, această variantă este utilizată ca o infuzie de lichiditate pentru acționar atunci când compania generează fluxuri de numerar în exces față de nevoile curente și de investiții, exces ce poate fi direcționat cu ușurință pentru acoperirea serviciului datoriei financiare contractate.

Bancherii de la ING Bank România explică în ce situații este utilizat acest tip de tranzacție de finanțare:

– pentru balansarea structurii de capital a companiei atunci când rata de remunerare a capitalurilor proprii este sub nivelul cerut de acționari

– pentru redirecționarea fondurilor astfel obținute (din finanțare) către alte proiecte ce generează o rentabilitate a capitalurilor proprii (ROE) și/sau o rată de recuperare a investiției (ROI) mai mare decât randamentul generat de numerarul în exces plasat în cursul normal, respectiv actual al activității companiei

– pentru valoarea adăugată generată de efectul de „tax shield”, obținut prin deducerea cheltuielilor cu dobânzile și astfel reducerea bazei impozabile

– pentru disciplina financiară crescută impusă managementului din nevoia de a asigura replata imprumutului.

În unele cazuri, dividend recapitalization este folosit ca strategie defensivă în scopul minimizării riscurilor de preluare ostilă a companiei prin diminuarea posibilității obținerii de lichidități de către un potențial cumpărător pentru finanțarea preluării.

Fondul de investiții Abris a apelat pentru a-și finanța achiziția Cargus la UniCredit Bank, care a avut rol de aranjor și co-finanțator alături de BCR, dar a fost și consultant la tranzacția de preluare a Urgent Curier.

Finanțarea parțială a achiziției Cargus printr-un așa – numit LBO (leveraged buy out) a fost una din rarele astfel de tranzacții realizate în ultimii ani de către un fond de investiții, în contextul în care de la declanșarea crizei financiare globale fondurile și-au finanțat achizițiile tot mai mult din capitalul propriu.

Împrumutul de tip leveraged finance sau LBO este o finanțare acordată de bănci sau alți investitori fondurilor cu capital de risc pentru a acoperi o parte din prețul de achiziție al unei companii. Prin finanțare, banca are acces la cash flow-ul operațional al companiei, sursa de rambursare a împrumutului.

Cum și-a construit Abris portofoliul din România

Achiziția Cargus de către Abris a marcat intrarea fondului polonez de investiții pe piața românească, unde a reușit în trei ani să-și contureze un portofoliu puternic pe piața de curierat și să preia un producător de hârtie în cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacții locale realizate în acest an de către un investitor cu apetit de risc.

Abris a anunțat în octombrie 2012 achiziția Cargus de la DHL, parte a gigantului Deutsche Post, tranzacția fiind finalizată în 2013. Au urmat două achiziții mai mici, iar în 2014 în cadrul unei strategii tipice pentru un fond de investiții de a-și crea o platformă cu masă critică în piața de profil, Abris anunță preluarea unuia dintre rivalii direcți ai Cargus International, Urgent Curier.

La nici două săptămâni de la achiziția Urgent Curier, Cargus International contractează un împrumut de 8 mil. euro de la proprietarul său, Abris Capital Partners, cu o dobândă de 6%, potrivit unei decizii a acționarilor companiei din 20 iunie 2014.

Banii sunt acordați prin intermediul vehiculului de investiții înregistrat în Cipru Mardeto Holdings Limited, care deține 99,23% din Cargus după achiziția acestei companii în octombrie 2012 de la DHL. Restul acțiunilor Cargus International aparțin Debutante Limited cu o participație de 0,5%, respectiv Ovidiu – George Păun cu un pachet de 0,27%.

Apoi, Abris a trecut la fuziunea Cargus International cu Urgent Curier într-o nouă structură, Urgent Cargus, care să opereze unitar activitățile Abris de pe piața de curierat.

Abris ajunge astfel la o poziție de lider pe piața serviciilor de curierat din România, unde estimează că deține o cotă de piață de aproximativ 32%, conform datelor existente pe site-ul propriu.

Pe 12 mai, Abris anunță preluarea pachetului majoritar în producătorul de hârtie Pehart Group. Astfel, fondul de investiții a preluat 55% din acțiunile Pehart Group de la familia antreprenorului Ioan Tecar și în condițiile exit-ului făcut de BERD din companie. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Achiziția Pehart Group de către Abris, care include plata în numerar precum și infuzie de fonduri proaspete sub forma unei majorări de capital destinate finanțării proiectelor de investiții pentru creșterea capacităților de producție, este estimată în jurul valorii de 100 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Structura tranzacției prevede că fondul de investiții Abris preia pachetul majoritar de 55% în vehiculul de investiții Fertero Limited înregistrat în Cipru, prin care sunt controlate patru companii din Pehart Group – producătorul de hârtie și carton Pehart Tec cu sediul în Petrești (județul Alba), Metalicplas Impex cu sediul la Dej (județul Cluj) – al cărei domeniu de activitate este fabricarea articolelor din fire metalice, lanţuri şi arcuri, dar operează și fabrica de hârtie de la Dej, Samus Construcții Dej – implicată și ea în producția de hârtie de la Dej, respectiv Metalicplas Distribution – firmă implicată în dezvoltarea unei structuri noi de fabricare a hârtiei la Dej, potrivit datelor disponibile din decizia Consiliului Concurenței de aprobare a tranzacției.

Planul Abris în cazul Pehart Group este de a consolida și a extinde talia de producător regional de hârtie tissue în spațiul Europeide Sud – Est. Grupul dispune de trei fabrici și investește pentru a pune în funcțiune a patra unitate de producție de profil până la finele anului și pentru a atinge o producție de 100.000 tone de hârtie tissue. Pufina este cea mai cunoscută marcă din portofoliul Pehart, a cărui strategie de vânzări este bazată pe exporturile spre piețele din regiune.

Cine este Abris Capital Partners

Abris Capital Partners a fost fondat în 2006, are o echipă de 19 profesioniști în domeniul gestionării investițiilor și are birouri la Varșovia, București și Kiev. Strategia vizează investiții de capital între 20 mil. euro și 60 mil. euro în cazul unei tranzacții, perioada de la intrarea în acționariatul unei afaceri și până la exit fiind în mod obișnuit între 3 și 5 ani.

Abris Capital Partners administrează două fonduri de investiții în prezent – Abris CEE Mid – Market LP, lansat în octombrie 2007 cu un capital de 320 mil. euro, și Abris CEE Mid – Market II LP – operațional din 2013 cu 450 mil. euro sub administrare.

Cezar Scarlat este directorul operațiunilor Abris Capital Partners pentru România și Bulgaria. Din ianuarie, acesta a fost promovat pe poziția de partener al Abris Capital Partners, manager regional de fonduri de investiții cu un capital de peste 770 mil. euro pentru Europa Centrală și de Est, avansarea venind ca o recunoaștere a contribuției aduse companiei de investiții cu sediul la Varșovia, care a devenit în scurt timp unul dintre cei mai activi investitori pe piața companiilor locale. Scarlat a activat anterior în biroul din Varșovia al Bridgepoint, manager de fonduri de 4,8 mld. euro și mai are pe CV Arthur Andersen și banca japoneză de investiții Nomura.

În ultimii trei ani, mai multe fonduri regionale de investiții s-au orientat către intrarea în România, printre acestea numărându-se Abris, Resource Partners (care a cumpărat anul trecut liderul centrelor de fitness World Class România) sau CEE Equity Partners, care caută să-și facă intrarea cu o tranzacție pe piața de energie. Cea mai importantă tranzacție locală de la începutul anului realizată de un fond de investiții este achiziția rețelei private de sănătate Regina Maria de cătreMid Europa Partners, care depășește 100 mil. euro.

Imobiliarele, agricultura, băncile, sectorul medical privat și afacerile cu capacități productiv sunt până acum principalele ținte de achiziție ale fondurilor de investiții în căutare de active cu potențial de creștere pe termen mediu.

Confirmare oficială a celei mai mari finanțări din farma: BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank dau A&D Pharma un credit sindicalizat de 127 mil. euro pe 3 ani. Avocații CMS Cameron McKenna au asistat băncile, RTPR Allen & Overy a lucrat cu grupul farma

Lasă un răspuns

BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank acordă A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic din România, un credit sindicalizat în valoare totală de 127 mil. euro, confirmând informațiile publicate în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 18 august.

Finanţarea, acordată pentru o perioadă de trei ani, este de tip „club loan”, fiecare dintre instituţiile financiare participând cu o sumă egală, de 63,5 mil. euro. Tranzacţia a fost aranjată în comun de cele două bănci – BRD a asumat rolul de coordonator al documentaţiei de credit, iar UniCredit Bank rolurile de agent de facilitate şi garanţii.

Prin noul contract, grupul A&D Pharma îşi refinanţează o linie de credit sindicalizată contractată în anul 2013, beneficiind de contextul favorabil al pieţei financiare, pe fondul apetitului ridicat actual al băncilor pentru creditarea companiilor viabile, cu o bună performanţă financiară. La împrumutul din 2013, pe lângă BRD și Unicredit a participat atunci și BCR, cele trei bănci împărțindu-și în mod egal expunerile.

Clubul bancar al BRD și Unicredit a beneficiat de consultanţa juridică a casei de avocatură CMS Romania, în timp ce A&D Pharma a fost asistat de RTPR Allen & Overy.

“Acest parteneriat reconfirmă implicarea UniCredit Bank în finanţarea sectorului privat, susţinând dezvoltarea unor sectoare de activitate cu potenţial real şi economia reală. Astfel, în primul semestru din 2015, banca a crescut volumul creditelor acordate pe piaţa din România cu 5,5% faţă de perioada similară a anului trecut, respectiv de la 4,45 miliarde de euro la mijlocul anului 2014 la 4,7 miliarde de euro în iunie 2015. Industria farmaceutică reprezintă o direcţie importantă în strategia de creştere a grupului UniCredit în Romania, iar relaţia de peste 10 ani cu grupul A&D Pharma confirmă acest lucru“, declară Cristian Covaciu, Head of Pharma în cadrul departamentului de clienţi multinaţionali al UniCredit Bank.

Banca și-a schimbat oficial denumirea din 18 august din Unicredit Țiriac Bank în Unicredit Bank, după vânzarea în luna iunie a pachetului de 45% din acțiuni de către omul de afaceri Ion Țiriac, ceea ce echivalează cu exitul fondatorului băncii.

“Tranzacţia reprezintă o reconfirmare a angajamentului BRD faţă de grupul A&D Pharma, liderul unui sector economic cu pronunţată conotaţie socială, pe care l-a acompaniat pe parcursul dezvoltării sale, atât prin facilităţi de finanţare bilaterale, cât şi în diferite formule de credite sindicalizate. Ea se înscrie, în egală măsură, în strategia băncii, care vizează consolidarea poziţiei pe sectorul marilor clienţi corporativi, faţă de care expunerea globală a BRD este în creştere faţă de anul trecut (+6,6% faţă de decembrie 2014). Această a cincea tranzacţie înregistrată în prima jumătate a anului 2015 ne susţine statutul de jucător de top pe piaţa sindicalizărilor, cu o expunere cumulată de circa 260 milioane dolari în tranzacţiile aranjate şi o cotă de 14% pe această piaţă”, declară Mihaela Chifiac, director Corporate & Investment Banking al BRD-Groupe Société Générale.

Grupul Erste (inclusiv BCR), BRD, Unicredit și Raiffeisen sunt printre cele mai active bănci pe piața locală a finanțărilor corporative.

Așa-numita ”rostogolire” (roll over) a împrumuturilor este larg răspândită în rândul companiilor. În acest an, OMV Petrom și-a refinanțat un credit din 2011 cu o sindicalizare bancară în valoare de 1 mld. euro. De asemenea, RCS & RDS a făcut demersuri pentru un împrumut de aproape 270 mil. euro destinat refinanțării unor credite bancare luate în 2013.

„Refinanţarea creditului aranjat în 2013, cu aproximativ 10 luni înainte de scadenţa acestuia, asigură stabilitatea financiară a grupului pentru următorii trei ani într-un cadru flexibil şi la costuri semnificativ reduse. Pe parcursul procesului de refinanţare am remarcat interesul ridicat pe care foarte multe bănci locale l-au aratat faţă de grupul A&D Pharma, interes pe care dorim să îl păstram activ prin diverse forme de colaborare, date fiind tendinţa de consolidare a pieţei bancare locale şi creşterea nevoilor de finanţare a grupului A&D Pharma, prin prisma consolidării şi dezvoltării pe segmentele de distribuţie şi retail farmaceutic”, declară Leonard Leca, directorul financiar al grupului A&D Pharma.

Leca se ocupă de aproape un an de finanțele A&D Pharma, numele său fiind foarte legat de Țiriac Holdings, unde a fost director financiar în perioada 2006 – 2013, iar apoi până în vara lui 2014 a ocupat postul de director general executiv. Apoi poziția sa de șef la Țiriac Holdings a fost preluată din august 2014 de către Dragoș Dinu, omul care a condus A&D Pharma în perioada 2002 – 2008.

A&D Pharma şi-a finanţat creşterea organică pe piaţa farma pe seama unei serii de împrumuturi, cu care a acoperit nevoile de capital de lucru şi proiectele de investiţii.

În 2006, grupul a anunţat contractarea unui împrumut de 100 mil. euro de la un sindicat de 11 bănci condus de Citibank. Pe lângă aceasta, din consorţiu au mai făcut parte Alpha Bank Filiala din Londra, Banca Românească, EFG Private Bank Luxemburg SA, BRD Group Societe Generale, Bank Austria Creditanstalt AG / HVB Bank, ING Bank, Investkredit Bank AG, MKB Bank, Piraeus Bank Filiala din Londra şi Raiffeisen Bank România.

Împrumutul a fost apoi refinanţat în 2009, când A&D Pharma a luat un credit de 100 mil. euro pentru a-l înlocui pe cel vechi. BCR, BRD şi Unicredit Bank Austria AG su aranjat tranzacţia la care au mai participat şi Citibank, respectiv RBS Bank România. Cele cinci bănci şi-au împărţit în mod egal expunerea, contribuind fiecare la finanţare cu câte 20 mil. euro.

În 2011, A&D Pharma ridică miza la 150 mil. euro, pe care-i împrumută de la Erste Group Bank AG, BCR şi UniCredit Țiriac Bank.

Pe măsură ce anvergura grupului se extinde, creşte nevoia de finanţare a acestuia. Astfel, în 2013, grupul accesează cel mai mare împrumut din istoria sa, în valoare de 190 mil. euro.

A&D Pharma este cel mai mare jucător din industria locală de farma, cu un rulaj anual de circa 1 mld. euro.

Grupul, fondat în 1994, are trei linii de afaceri de bază – farmacii, distribuție de medicamente și o structură separată de marketing – vânzări.

Petrom negociază cu un sindicat de bănci locale și internaționale un împrumut de circa 1 mld. euro pe cinci ani pentru refinanțarea creditului de 930 mil. euro contractat în 2011. Sindicatul de bănci este condus de către BRD

Lasă un răspuns

OMV Petrom, cea mai mare companie din România, discută cu un sindicat format din bănci locale și internaționale contractarea unui împrumut sindicalizat în vederea refinanțării creditului de 930 mil. euro luat în 2011. Sindicatul de bănci este condus de către grupul francez SocGen prin subsidiara locală BRD, notează publicația Global Capital. Aceasta este o tranzacție comparabilă cu recordul privind cea mai mare finanțare atrasă de o companie din România, stabilit acum patru ani de Petrom.

”Având în vedere evoluțiile recente de pe piețele financiare, OMV Petrom are în vedere refinanțarea liniei de credit multivalută de 930 de milioane euro, contractate în noiembrie 2011 și care are o maturitate de 3 ani și cu posibilitate de prelungire de 2 ani. Prin urmare, au fost demarate discuții cu bănci locale și internaționale. În prezent, procesul este în derulare. Vom oferi mai multe detalii la momentul formalizării unui contract”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții OMV Petrom.

Reprezentanții BRD au răspuns că nu comentează informațiile.

Angajamentele băncilor pentru tranzacția de circa 1 mld. euro cu OMV Petrom vor fi făcute până la finele acestei săptămâni, afirmă bancheri implicați în discuții, citați de Global Capital.

Conform sursei citate, compania a contactat în martie băncile, iar noul împrumut este acordat pentru o perioadă de cinci ani, cu opțiune de prelungire doi ani consecutivi.

În 2011, Petrom lua un credit de 930 mil. euro, disponibil atât în euro, cât și în lei, de la un grup de 14 bănci, lideri de consorțiu fiind atunci BNP Paribas, BRD Groupe Societe Generale, Citi, Raiffeisen și Unicredit.

Celelalte bănci care au finanțat compania petrolieră din grupul austriac OMV au fost BCR, Banca Transilvania,britanicii de la Barclays, BAWAG (Austria), La Caixa (Spania), grupul financiar olandez ING, gigantul american JP Morgan, banca ungară OTP și japonezii de la Bank of Tokyo – Mitsubishi. Creditul din 2011 avea o maturitate de trei ani, cu posibilitate de prelungire doi ani consecutivi, ceea ce înseamnă că era scadent cel mai târziu în noiembrie 2016.

Cum dobânzile bancare au scăzut, iar OMV Petrom are un profil financiar solid, compania caută să profite de actuala conjunctură și să se împrumute mai ieftin în actualele condiții de piață. Petrom avea în 2014 un grad de îndatorare de 3%, de trei ori mai mic față de nivelul înregistrat în 2011, anul în care a luat împrumutul.

Pe piața românească, tot mai puține companii au capacitatea de a accesa credite de la bănci, inclusiv pe piața internațională, băncile sunt concurate puternic de variante alternative de finanțare precum emisiuni de obligațiuni corporative sau majorări de capital prin emisiuni de acțiuni noi.

Dacă piața financiară oferă perspective bune pentru împrumut Petrom, scăderea puternică a cotației petrolului pe piețele internaționale este de așteptat să aducă o reducere a programelor de investiții ale companiei cu 25 – 35% față de 2014 pentru a încerca o stabilizare a marjei de profit. În perioada dintre trimestrul al patrulea din 2013 și ultimul trimestru din 2014, cotația țițeiului Ural procesat de Petrom a scăzut cu peste 43% de la 109 dolari pe baril la 76 de dolari pe baril.

Petrom a încheiat anul trecut cu numerar și echivalent numerar de 1,268 mld. lei (285,8 mil. euro) și un profit net de 2,1 mld. lei (473 mil. euro), la jumătate față de nivelul – record de 4,8 mld. lei (1,08 mld. euro).

Petrom, liderul pieței petroliere interne, este controlat din 2004 încoace de către grupul austriac OMV, care deține 51,01% din acțiuni, statul român mai având un pachet de 20,6%, iar Fondul Proprietatea circa 19%. Compania are o structură integrată, cu operațiuni de explorare & producție petrolieră, rafinare și distribuție și o divizie de gaze și energie electrică. Petrom este producător de petrol, gaze și energie electrică, iar pariul cu cea mai mare miză în care este implicată compania sunt perimetrele de explorare la mare adâncime din Marea Neagră, unde caută hidrocarburi alături de americanii de la ExxonMobil. O schimbare importantă cu efect asupra Petrom a avut loc recent odată cu numirea germanului Rainer Seele, fost CEO al Wintershall, în poziția de CEO al OMV, post din care a plecat Gerhard Roiss.

Petrom este listată pe bursa de la București, iar valoarea sa bursieră este de 21,9 mld. lei (4,9 mld. euro) la ultima cotație de 0,3866 lei pe acțiune.

Societatea de Construcții în Transporturi București restructurează un credit de 23 milioane de lei luat de la BRD

Lasă un răspuns

Societatea de Construcții în Transporturi București va putea restructura o linie de credit de 23 milioane de lei (5,22 milioane de euro, calculat la cursul zilei de 4,4054 lei/euro) de la BRD într-un credit pe cinci ani.

Creditul va fi plătit în sistem de două rate pe an, începând din data de 30 septembrie. Decizia cu privire la acest credit va fi luată de acționari în cadrul Adunării Generale Extraordinare din 15 septembrie, potrivit raportului publicat de companie pe bursa din București.

Garanțiile aduse de companie sunt reprezentate de un imobil din București și terenul aferent, ipotecă mobiliară asupra contractelor încheiate de Asocierea Van Oord Dredging and Marine Contractors BV - Societatea de Construcții în Transporturi București cu Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, ipotecă mobiliară asupra a 4,126 milioane acțiuni proprii, ipotecă asupra conturilor curente deschise de companie la BRD, precum și bilete la ordine emise pentru fiecare rată a creditului.

Principalul acționar al companiei este Do-Fi South-East Holding GmbH, cu o participație de 36,94 %. Printre acționari se mai află CCCF Drumuri și Poduri Timișoara, având 29,45 % din acțiuni, iar compania A.V.A.S. deține 2,27 % din acțiunile Societății de Construcții în Transporturi București. Acțiunile Societății de Construcții în Transporturi București sunt tranzacționate pe bursa din București, ultima valoare a unei acțiuni fiind de 3,6 lei/acțiune, iar capitalizarea bursieră este de 28,26 milioane lei (6,41 milioane euro, calculate la cursul la zi, de 4,4054 lei/euro).

La finele anului 2013, compania înregistra o cifră de afaceri de 88,37 milioane lei (19,99 milioane euro), înregistrând un profit de 244.389 lei (55.304,14 euro), la un număr de 454 angajați. Față de anul anterior, cifra de afaceri s-a redus la mai puțin de jumătate în condițiile în care valoarea acesteia în 2012 a fost de 202,18 milioane lei (45,37 milioane euro), potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe. Datele au fost transformate la cursul mediu anual al anului 2013, de 4,4190 lei/euro, respectiv 2012, de 4,4560 lei/euro.

Înființată în 1991, compania desfășoară activități de execuție căi ferate, drumuri, poduri, viaducte și a altor construcții.

Creditele BRD pentru companii au scăzut cu 11,9 % în lei în ultimul an până la 3,4 miliarde euro

Lasă un răspuns

Creditele acordate companiilor de către banca BRD au înregistrat o scădere cu 11,9 % în primul semestru din 2014, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, acestea ajungând la 15,4 miliarde lei (3,44 miliarde euro).

Întreprinderile foarte mici primesc de la BRD credite de 2,65 miliarde lei (0,6 miliarde euro), iar în primul semestrul din 2013 valoarea creditelor acordate întreprinderilor foarte mici depășea 3 miliarde lei (0,68 miliarde euro).

IMM-urile primesc de la BRD credite în valoare de 3,35 miliarde lei (0,75 miliarde euro), în scădere cu 100 milioane lei față de primul semestru din 2013.

Marilor clienți li se acordă credite de 4.6 miliarde lei (1.03 miliarde euro), în creștere cu aproape 200 milioane lei față de primul semestru din 2013.

Din totalul creditelor, creditele de trezorerie au valoarea de 7,82 miliarde lei (1,75 miliarde euro), în aceeași perioadă a anului precedent fiind de 8,16 miliarde lei (1,86 miliarde euro).

Creditele pentru echipamente sunt de 6,33 miliarde lei (1,42 miliarde euro), în primul semestru din 2013 acestea fiind de 6,76 miliarde lei (1,54 miliarde euro).

Creditele pentru finanțarea activității comerciale nu ajung la valori asemănătoare celorlalte credite, acestea fiind de 584,8 milioane lei (131 milioane euro), pe când în primul semestru din 2013 acestea erau de 630 milioane lei (143,56 milioane lei).

Creditele imobiliare și cele ipotecare sunt în creștere față de primul semestru din 2013, acestea ajungând la 7,77 miliarde lei (1,74 miliarde euro), pe când în aceeași perioadă a anului 2013 acestea erau de 7,69 miliarde lei (1,75 miliarde euro).

Creditele de consum sunt de 8,6 miliarde lei (1,92 miliarde euro), pe când în aceeași perioadă a anului trecut acestea erau de 8,86 miliarde lei (2 miliarde euro).

Valoarea totală a creditelor ajunge la 32,5 miliarde lei (7,28 miliarde euro), iar în primul semestru din 2013 acestea erau de 33,5 miliarde lei (7,63 miliarde euro).

Procentul deținut de administrația publică, educație și sănătate este de 3,3 %, în creștere cu 0,1 % față de primul semestru din 2013.

Agricultura pierde teren ajungând la 1,9 %, în scădere cu 0,3 % față de primul semestru din 2013.

Sectorul de producție deține 9,5 % din credite, în scădere față de nivelul de 9,8 % înregistrat în urmă cu un an.

Banca acordă 3,3 % din credite sectorului transport, IT&C și alte servicii, pe când în aceeași perioadă a anului precedent se acordă un procent cu 0,3 % mai mare.

Comerțul deține 12,7 % din creditele băncii, în creștere cu 0,7 % față de primul semestru din 2013.

Procentul din credite deținut de construcții rămâne constant, 6,3 %.

Creditele acordate de bancă utilităților și serviciilor sunt în scădere cu 0,1 %, primele ajungând la 2,4 %, iar celelalte la 1,6 %.

Creditele acordate instituțiilor financiare sunt de 2 %, după ce în primul semestru din 2013 acest procent era de 1,7 %.

Banca Transilvania, cea mai profitabilă în top 3 bănci. BCR pierde bani datorită creditelor neperformante

Lasă un răspuns

BCR, liderul pieței bancare, este singura bancă din top 3 care înregistrează pierderi în primul semestru, în condițiile în care BRD și-a dublat profitul în ultimul an, iar Banca Transilvania a afișat cel mai mare câștig net dintre cele trei bănci.

În ceea ce privește evoluția activelor, după care se calculează cota de piață, BCR și-a redus activele totale cu 9,2% față de primul semestru al anului trecut, pe fondul măsurilor de curățare a portofoliului. În schimb, Banca Transilvania și BRD au active în creștere în ultimul an.

BCR, parte a grupului austriac Erste, a raportat pentru primele șase luni ale anului o pierdere de 276,6 milioane lei (61,9 milioane euro) față de un profit net de 556,7 milioane lei (126,8 milioane euro) în perioada similară a anului anterior. Liderul pieței a raportat pierderi și în primul semestru din 2012, când banca era angajată în proces de restructurare. La acea vreme, pierderile băncii erau duble față de acum, înregistrând o valoare de 124,9 milioane de euro.

Evoluția băncii din primul semestru se datorează unei rate mari a creditelor neperformante, ținta până la finele anului fiind reducerea acestora cu 25%.

Valoarea creditelor acordate de BCR este în scădere cu 5,7 % față de primul semestru al anului 2013, ajungând la 35,6 miliarde lei (8,1 miliarde euro), în contextul procesului de curățare a portofoliului. Tendința nu este aceeași și pe segmentul depozitelor, unde a fost înregistrată o creștere ușoară de 1% față de perioada de raportare de anul trecut ajungând la 37 miliarde lei (8,3 miliarde euro).

“BCR înregistrează în acest moment o cotă de piață respectabilă pe segmentul creditărilor noi, precum și consolidarea bazei de depozite. Pe lângă soluționarea accelerată a moștenirii de credite neperformante, intenționăm să îmbunătățim și mai mult capacitatea noastră competitivă, pe segmentele retail și corporate”, explică Tomas Spurny, CEO al BCR. Cehul a fost adus de șeful Erste, austriacul Andreas Treichl, pentru restructurarea băncii și tăieri de costuri astfel încât BCR să revină pe plus.

BCR avea la 30 iunie active totale de 63,3 miliarde lei (14,4 miliarde euro).

Banca de pe locul al doilea din punct de vedere al cotei de piață, BRD a raportat la 30 iunie active totale de 45,1 miliarde de elei (10,3 miliarde de euro), în avans cu 3% în ultimul an. Față de sfârșitul anului trecut, activele totale ale BRD sunt însă în scădere.

Subsidiara grupului bancar francez Societe Generale a înregistrat însă o dublare a profitului net în ultimul an până la nivelul de 122,8 milioane lei (27,5 milioane euro). Pe de o parte, costul net al riscului a scăzut, pe de altă parte, banca a reușit să-și majoreze de peste patru ori câștigurile din instrumente financiare derivate și titluri de tranzacție obținând 148,22 mil. lei (33,2 mil. euro).

Portofoliul de împrumuturi al BRD este la 30 iunie de 7,4 miliarde de euro, cea mai mare pondere fiind reprezentată de către creditele acordate persoanelor fizice (retail) cu jumătate din totalul finanțărilor. Creditele acordate persoanelor fizice au rămas la un nivel constant de 17 miliarde lei (3,87 mld. euro), ritmuri mai accelerate de creditare fiind înregistrate pe segmentul creditelor imobiliare au crescut cu 9 %. Banca și-a redus expunerea pe companii în aceeași perioadă, în condițiile în care creditele de pe acest segment de portofoliu au scăzut cu 11,9 % față de aceeași perioadă a anului trecut.

Depozitele înregistrează o creștere cu 2,9 % față de primul semestru al anului 2013, ajungând la valoarea de 35,3 miliarde lei (8 miliarde euro).

Titlurile BRD sunt listate pe bursa de la București, banca având o capitalizare bursieră de aproximativ 1,405 miliarde de euro.

Cealaltă bancă mare listată pe bursa de la București, Banca Transilvania a afișat cel mai bun profit din top 3 bănci, cu un rezultat net de 212,1 milioane lei (47,5 milioane euro), în creștere cu 17,7% față de perioada similară a anului trecut.

A treia bancă de pe piață ca mărime a raportat și o majorare a activelor totale de 5,7% până la valoarea de 33,9 miliarde de lei (7,7 miliarde de euro).

Valoarea netă a creditelor și avansurilor acordate clienților sunt în scădere cu 2,4 % față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 17,3 miliarde lei (3,9 miliarde euro).În primul semestru, banca a raportat credite noi de peste 5 miliarde de lei (1,14 miliarde de euro).

Depozitele sunt și ele în creștere cu 12 %, având valoarea de 27 miliarde lei (6,2 miliarde euro). Raportul dintre credite și depozite de circa 75% indică un surplus de lichiditate la nivelul băncii, în condițiile în care banca își păstrează strategia de creștere concentrată pe direcția creditării retail și IMM-uri.

Pe bursă, banca a revenit recent peste pragul de un miliard de euro capitalizare bursieră.

”Lichiditatea foarte mare de care ne bucurăm, baza solidă de capital, precum şi echipa consolidată şi eficientă de management ne dau încredere că vom creşte în continuare şi ne fac să ne uităm cu atenţie şi interes la orice fel de oportunitate care ar putea apărea”, spune Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de administrație al Băncii Transilvania și unul dintre fondatorii acesteia.

Ciorcilă revine astfel cu mesajul dat pieței că Banca Transilvania caută ținte de achiziție pe piața bancară. Omer Tetik, CEO-ul băncii, spunea recent că poate fi vorba de o bancă sau de un portofoliu.

Piața bancară este într-o fază de reașezare, pe fondul unor tranzacții de exit, respectiv de reducere a expunerii locale a unor jucători. Astfel, la finele lunii trecute, portughezii de la Millennium au anunțat vânzarea subsidiarei din România către OTP – Ungaria în cadrul unei tranzacții de 39 milioane euro. De asemenea, în acest moment sunt în proceduri de vânzare și alte bănci, fiind publice procesele derulate în acest scop la Volksbank România și Carpatica.

Grupul Elcomex ia un credit de 10 milioane de euro de la BRD pentru asigurarea capitalului de lucru

Lasă un răspuns

Grupul de firme Elcomex Constanța, controlat de omul de afaceri Ion Grecu, intenționează să ia un credit de 44 milioane de lei (circa zece milioane de euro) de la BRD pentru finanțarea nevoilor de capital circulant.

Astfel, Elcomex Agroindustrial va semna ca și codebitor alături de Elcomex IEA un contract de credit de 44 milioane de lei, din care un descoperit de cont între 15 milioane de lei (3,8 milioane de euro) și 25 de milioane de lei (3,4 milioane de euro). Pachetul de finanțare prevede, de asemenea, un plafon de credit multivalută de 25 milioane de lei până la 44 milioane de lei, potrivit unei decizii a acționarilor din 25 iunie.

Elcomex IEA a solicitat dealtfel prelungirea cu un an a scadenței creditului de 44 milioane de lei de la BRD.

Elcomex Agroindustrial este o firmă înființată în 2004, care deține exploatații agricole, fermă de creștere a caprelor, fabrică de procesare a laptelui și fabrică de nutrețuri combinate, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul companiei. În 2013, Elcomex Agroindustrial a raportat un profit net de 77.000 de lei la venituri totale de 36,7 milioane de lei (8,3 milioane de euro) și 102 angajați. Ion Grecu deține 99,18% din acțiunile companiei, restul titlurilor aparținând Cameliei Grecu.

Elcomex IEA face parte tot din grupul de firme controlat de familia omului de afaceri constănțean Ion Grecu. Elcomex IEA este furnizor de energie electrică și contractor de lucrări și servicii destinate centralelor electrice, parcurilor eoliene, linii electrice, respectiv instalații din alte sectoare industriale. Compania, înființată în 1995, a raportat anul trecut un profit net de 1,3 milioane de euro la o cifră de afaceri de 24,5 milioane de euro și un număr de 587 de angajați.

Avicola Dragoș – Vodă se împrumută de la BRD pentru finanțarea activității

Lasă un răspuns

Avicola Dragoș – Vodă din județul Călărași contractează un plafon de credite sezoniere în valoare de 3 milioane de lei (683.885 euro) de la BRD. De asemenea, compania ia un credit descoperit de cont tot de la BRD în valoare de 1,5 milioane de lei (341.942 euro), bani destinați susținerii activității curente.

Compania aduce ca garanții pentru împrumuturi printre altele terenuri care însumează 19,4 hectare situate în comuna Dragoș – Vodă, precum și construcțiile aferente fermelor de creștere a păsărilor, ipotecă asupra tuturor conturilor curente deschise de companie la BRD.

Finanțările se acordăpentru o perioadă de un an, potrivit hotărârii acționarilor Avicola Dragoș – Vodă, publicată în Monitorul Oficial.

Cifra de afaceri a companiei înregistrată la finele anului 2013 era de 51,3 milioane lei (11,6 milioane euro), profitul avândvaloarea de 2,2 milioane lei (497.850 euro) la un număr de 48 angajați.

Înființată în 1992, în județul Călărași, compania Avicola activează în sectorul fermelor de creștere a păsărilor și vânzarea cărnii de pasăre.

IMSAT își majorează plafonul de împrumut la BRD până la 33 milioane de euro, cât trei sferturi din cifra de afaceri. Miza, un contract cu Holcim Rusia

Lasă un răspuns

IMSAT București, firmă controlată de francezii de la SNEF, intenționează să își majoreze plafonul global de împrumut la BRD de la nivelul actual de 27 milioane de euro până la 33,35 milioane de euro, valabil până la 31 octombrie.

Mai exact, acest plafon de finanțare este compus dintr-o linie de credit multivalută de 2 milioane de euro, valabilă până la finele lunii octombrie, potrivit convocatorului Adunării generale extraordinare a acționarilor din 4 august. La linia de credit se adaugă scrisori de garanţie bancară şi acreditive în valoare de 31,35 milioane euro.

În ceea ce privește linia de credit de la BRD, aceasta este o linie de credit multivalută, cu o dobânda anuală la lei formată din dobânda ROBOR la 3 luni plus 275 puncte de bază pe an. Dobânda la euro la această linie de credit este dobânda EURIBOR la 3 luni plus 300 puncte de bază pe an. Comisionul de acordare pe care îl încasează banca este de 0,20% la valoarea liniei de credit.

De asemenea, plafonul pentru emiterea de scrisori de garanţie bancară în valoare totală de 31,35 milioane de euro. Cea mai mare parte reprezintă scrisori de garanție cu maturitate la 3 ani, în valoare de 13 milioane de euro), destinate emiterii a două scrisori de garanție de avans și de bună execuție pentru un contract încheiat cu Holcim Rusia, în valoare de 31,35 milioane de euro fără TVA.

Scrisorile de garanție bancară cu maturitate la 4 ani se ridică la valoarea de 10,35 milioane de euro, iar cele cu maturitate la 5 ani ajung la nivelul de 8 milioane de euro.
Pentru ridicarea plafonului global de împrumut, acționarii companiei trebuie să aprobe un set de garanții și clauze speciale, care prevăd printre altele o contragaranție bancară emisă de Societe Generale Franța (banca – mamă a BRD) în valoare de 6,35 milioane de euro, adică suma cu care se majorează plafonul actual. De asemenea, compania va trebui să domicilieze la BRD încasările rezultate din contractele IMSAT pentru care banca emite scrisori de garanție, în condițiile în care BRD va putea pune gaj pe conturile companiei.

O altă contragaranție va fi emisă de către Unicredit Țiriac la ordinul Siemens pentru contractele IMSAT încheiate cu CFR.

Pe lista condițiilor impuse de BRD companiei IMSAT, una dintre ele prevede ca trei sferturi din cifra de afaceri anuală să fie derulată prin intermediul băncii. În 2013, IMSAT București a înregistrat o cifră de afaceri de 189,4 milioane de lei (42,9 milioane de euro) și un profit net de 938.925 lei (212.474 de euro) la un personal format din 1.010 angajaţi.

Orice alt angajament al companiei care va depăși pragul de 200.000 de euro trebuie aprobat de către bancă. De asemenea, compania va trebui să prezinte bancherilor raport trimestrial privind stadiul execuției contractelor. Alte clauze impuse de bancă sunt parri passu, care presupune obligaţia debitorului sau garantorului său de a nu acorda un rang superior altor obligaţii scadente negarantate cu ipotecă.

O altă condiţie pe care compania trebuie să o indeplinească este clauza “cross-default”, care prevede că în situaţia în care debitorul intră în incapacitate de plată faţă de un creditor, se consideră că a intrat în aceeaşi situaţie şi faţă de titularul obligaţiei de rambursare din contractul de împrumut în cauză.

Altă clauză este cea numită negative pledge, care prevede imposibilitatea debitorilor de a înstrăina sau crea drepturi terţilor asupra activelor sale, acestea fiind destinate stingerii obligaţiilor de rambursare. Potrivit normelor Băncii Mondiale şi a Corporaţiei Financiare Internaţionale (IFC), aceasta este o clauză obligatorie în finanţare în cazul proiectelor de investiţii de la instituţii financiare internaţionale.

De asemenea, o altă clauză pe care IMSAT va trebuie s-o respecte pentru a-și putea procura finanțarea necesară este clauza material adverse change, care protejează creditorii împotriva acelor schimbări care ar putea afecta afacerea, activele sau profilul financiar al împrumutatului.

Așa – numita „ownership clause” stipulează, de exemplu, termenii proprietății asupra unor bunuri sau active la care se referă contractul.

De asemenea, nu vor fi permise utilizări pentru emiterea de noi scrisori de garanţie bancară, cu excepţia celor două scrisori de garanţie bancară pentru Holcim Rusia , până când soldul SGB-urilor emise sub plafonul de 31,35 milioane de euro nu va coborî sub nivelul precedent al plafonului de 25 milioane de euro.

IMSAT, companie înființată în 1962, a fost preluată în 2007 de către grupul francez SNEF. Grupul IMSAT are 13 societăți și trei sucursale în țară, respectiv 8 agenții în străinătate, potrivit informațiilor publicate pe site-ul companiei.

Compania furnizează servicii de inginerie și montaj mecanic, instalații electrice și automatizări industrial. Circa jumătate din portofoliul de afaceri al IMSAT București îl reprezintă sectorul industrial, transportul 15%, iar segmentul cabinelor de comandă circa o treime din ansamblu.

Acționarii Comelf au pe agendă contractarea unui împrumut de un milion de euro de la BRD

Lasă un răspuns

Producătorul de echipamente pentru protecția mediului Comelf Bistrița intenționează să împrumute un milion de euro de la BRD, potrivit unui anunț transmis Bursei de Valori București.

Acționarii companiei vor discuta pe 14 august despre contractarea acestui credit, care ar urma să finanțeze cheltuielile surportate cu livrarea comenzilor la export. Ca garanții urmează să fie aduse două terenuri cu o suprafața totală de 3,3 hectare, situate în municipiul Bistrița, la care se vor adăuga ipoteci pe conturile Comelf deschise la BRD, respective pe creanțele rezultate din comenzile la export ale companiei.

Principalul acționar al Comelf Bistrița este Uzinsider SA București, cu 77,56% din acțiuni. Titlurile companiei sunt listate pe bursa din București, ultima cotație a acestora fiind de 1,79 lei/acțiune, ceea ce înseamnă o capitalizare bursieră de 9,58 milioane de euro.

Comelf Bistrița a raportat pentru anul trecut un profit net de 619.000 euro la o cifră de afaceri de 34,87 milioane de euro și un personal format din 1.078 de angajați.