„Este un proces mai dificil (emiterea de obligatiuni verzi – n.r.) fata de obligatiunile standard deoarece pe langa faptul ca trebuie sa pregatesti un cadru, iar un cadru la nivel suveran preferi sa il faci destul de cuprinzator ca sa nu il actualizezi foarte mult si implica intr-adevar o colaborare extensiva cu majoritatea ministerelor care au proiecte in acest sens, iar dupa emisiune sunt de depus rapoarte catre investitori. Acum suntem in procesul de pregatire al raportului de alocare in care aratam investitorilor in ce s-au investit sumele si urmand apoi sa avem si un raport de impact in care fiecare investitor trebuie sa vada suma investita ce impact a avut asupra mediului. Si acesta este un proiect in care cererea din partea investitorilor este foarte ridicata, dar intr-adevar trebuie sa fim foarte atenti sa emitem niste sume de bani, iar volumele pe care le emitem in suveran sunt de ordinul a cel putin 2 mld. Euro pe o transa si trebuie ca intr-un orizont de timp oarecum scurt sa poti sa aloci aceste sume. Ministerul Finantelor are intr-adevar politica mentinerii unui <<buffer>> valutar (rezerva financiara in valuta – n.r.), dar iti doresti ca atunci cand ai iesit pe pietele externe si ai emisiune sa poti avea acces la bani pentru ca si acesti bani vin cu un cost, mai bun decat emisiunile clasice, dar este un cost pe care ti-l asumi”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.adaugat acesta.
„Intr-adevar, suprasubscrierea a fost foarte mare pe acea emisiune, dar am fost oarecum reticenti in a aloca o suma mult mai mare. Noi am luat 2 mld. Euro, dar probabil s-ar fi putut lua si o suma dubla avand in vedere calitatea investitorilor, care erau in <<book>> fara sa afectezi pretul sau lichiditatea in secundar a acestui bond. Si acum ne uitam catre ministerele de linie si incercam sa evaluam care ar fi proiectele viitoare pe care vor sa le finanteze sau au intentia sa le finanteze de la bugetul de stat. Sunt multe proiecte <<green>> care ar fi eligibile pe cadrul nostru, dar care sunt finantate din fonduri europene prin cadrul multianual, prin PNRR, institutii financiare internationale, care vin la niste costuri mai bune decat costurile noastre de imprumut. Deci, este normal acele proiecte sa se faca din aceste fonduri, noi urmand sa finantam doar partea din buget”, a adaugat acesta.
Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.
„Pe langa baza investitionala foarte diversificata, multi investitori care achizitionau datorie publica emisa de Romania aveau portofolii dedicate pe care aveau mandate ESG si spuneau – ok, te pot cumpara, dar doar in limita acestui portofoliu – emitand acest tip de instrumente, au reusit sa achizitioneze mai mult plus investitori noi in titlurile de stat in special fonduri de pensii, fonduri de investitii din tarile nordice, care au mandat foarte strict in acest sens si nu ar fi putut achizitiona. Pe langa diversificarea bazei de investitori, am reusit sa obtinem si acel <<greenium>> care intr-adevar poate este destul de greu de identificat, dar emitand 3 transe in aceeasi zi cu maturitati oarecum similare si uitandu-ne ce reduceri de randament am reusit sa obtinem, am obtinut si un beneficiu de cost”, afirma Bogdan Zinca.
„Avem grija ca intotdeauna sa avem suficiente cheltuieli astfel incat si daca unele proiecte nu ar performa, nu ar inregistra un avans, totusi baza de proiecte sa fie mult mai mare astfel incat sa putem aloca sumele intr-un orizont preferabil. Standardul in piata ar fi cam intr-un an, un an si jumatate sa aloci toate sumele, sa publici raportul de alocare, urmand apoi ca in maxim 2 ani sa publici si raportul de impact. Da, este intr-adevar o constrangere, am putea emite mult mai mult sub aceste formate, dar in acelasi timp ne bucuram faptul ca avem acces la fonduri europene, ca institutiile financiare internationale finanteaza astfel de proiecte la niste costuri mai bune decat ale noastre, aduc si o expertiza care este foarte utila in implementarea acestor proiecte si pe viitor formatul green poate fi adaptat oricaror emisiuni. Ne putem uita si la o emisiune pe piata interna care sa fie <<green>> (obligatiuni verzi – n.r.)”, a mai spus reprezentantul Trezoreriei.
„Nu stiu daca investitorii romani au intr-adevar mandate <<green>>. In strainatate, sunt investitori care au portofolii dedicate. Nu stiu daca fondurile de pensii din Romania care sunt un investitor – ancora au intr-adevar in mandatele de investitii incluse elemente ESG. Investitorii straini au asa ceva.”, a punctat Bogdan Zinca.
Unde este mai mare apetitul investitorilor de pe pietele financiare, pe emisiuni de obligatiuni verzi sau pe obligatiunile clasice?
„Interesul pe transa <<green>> a fost intr-adevar suprasubscrisa de 5 ori, dar avand in vedere ultima emisiune pe care am avut-o pe pietele externe prin programul MTN o emisiune in ambele valute, si euro si USD, si acolo am vazut o suprasubscriere foarte importanta din partea investitorilor. In acest moment suntem vazuti ca o piata atractiva pentru investitori, dar cu siguranta o emisiune <<green>> daca am emite-o maine am avea o suprasubscriere foarte ridicata”, a spus reprezentantul Ministerului Finantelor.
„Noi suntem un emitent frecvent pe piata. Marile fonduri de investitii ne cumpara oricum si in format clasic. In schimb in momentul in care ei isi recalibreaza portofoliile si vor sa isi duca o mai mare parte a portofoliului pee acea zona, oferta ta fiind limitata pe aceste emisiuni de fiecare data, cand iesi in piata beneficiezi de o suprasubscriere si de niste costuri de finantare mai bune”, a mai adaugat acesta.
„Un alt proiect pe care chiar saptamana trecuta (4 octombrie 2024 – n.r.) l-am avut a fost prima emisiune de obligatiuni Samurai pe pietele de capital din Japonia. A fost o emisiune de succes pentru o emisiune inaugurala. Am emis trei transe – 3, 5, 7 ani in suma de 33 miliarde de yeni japonezi, care este echivalentul a 200 mil. Euro. In urma feedback-ului primit si de la investitori si de la sindicatul bancar care ne-a sprijinit in intermedierea emisiunii, am luat decizia ca toate transele pe Samurai sa fie transe <<green>> (obligatiuni verzi). Iar investitorii japonezi sunt interesati de utilizarea fondurilor si atunci ne-a bucurat acest lucru, dar, in acelasi timp, oarecum creste presiunea pentru ca trebuie sa avem suficiente cheltuieli din bugetul de stat care sa se plieze, sa ii putem folosi. Noi avem o alocare pe portofoliu, nu pe proiect. Unii investitori si-ar dori ca din banii lor sa finanteze un anumit proiect, acum sumele emise fiind foarte mari este riscant sa iti asumi ca vei finanta strict un proiect.”, a precizat Bogdan Zinca.
Emisiunea de obligatiuni a statului roman a fost plasata pe piata nipona in trei transe, din care 22 mld. yeni cu maturitatea de 3 ani, cu un randament de 2,10% pe an, alte 3,6 mld. yeni cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,63%, respectiv 7,4 mld. yeni cu maturitatea de 7 ani si un randament de 3,14%.
Tranzactia a fost intermediata de catre un sindicat format din Daiwa Securities Co.Ltd., Mizuho Securities Co.Ltd., Nomura Securities Co.Ltd. si SMBC Nikko Securities Inc.
Vor fi noi emisiuni Samurai pe piata japoneza?
„Ceilalti emitenti suverani, Polonia, Ungaria, emit cam cu o frecventa de 2 ani. Cred ca o data la 2 ani se pot emite, lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare din Japonia. Un lucru la care sunt foarte atenti este conflictul de la granita. Daca vor fi semne pozitive din aceste doua directii, da, se poate adopta si un program de emisiuni mai anual, dar, uitandu-ne la ce au facut ceilalti emitenti suverani, nu cred”, sustine reprezentantul Trezoreriei.
„Avand in vedere interesul investitorilor, planul a fost daca am putea emite in fiecare an o transa <<green>> pe pietele externe. Dar ne uitam foarte atent in primul rand la proiectul de buget si cum va fi adoptat bugetul pentru ca acolo vom vedea foarte clar care sunt obiectivele de investitii ale fiecarui minister, care sunt sursele de finantare si care este necesarul de finantare din bugetul de stat. Majoritatea proiectelor europene vin si cu o parte de cofinantare care este eligibila, care poate fi finantata din aceste emisiuni de euroobligatiuni.”, afirma acesta.
„Este partea de PNRR care a avut un <<costing>> (calcul al unui cost viitor – n.r.) facut inaintea cresterii accentuate a inflatiei, iar acolo vor mai fi sume care trebuie finantate de stat. Proiectul trebuie investit, dar banii primiti din PNRR sunt aceiasi si atunci trebuie sa vii cu o parte de la bugetul de stat, pe partea de granturi”, a mai spus Bogdan Zinca.
„Mie mi-ar fi greu sa estimez cand ar fi urmatoarea emisiune, dar tinand cont care a fost ambitia, cred ca in anul 2025 vom avea o emisiune <<green>> pe pietele externe. Acum din punct de vedere al mixului, avand in vedere necesarul de finantare, nu cred ca emisiunile <<green>> vor deveni majoritare intr-un orizont de timp scurt in emisiunile pe care le va emite statul roman deoarece cadrul suveran pe care noi il avem adoptat este strict un cadru de obligatiuni verzi”, adauga acesta.
„Statul are insa mult mai multe cheltuieli, si sociale din domeniul sanatatii, educatie plus pensii care nu pot fi finantate din aceste emisiuni. O varianta pe care au adoptat-o si alti emitenti suverani a fost de largire a cadrului prin crearea unui cadru <<sustainable>> (sustenabil – n.r.) unde acolo daca am putea include si cheltuielile din domeniul educatiei, sanatatii, atunci sumele pe care le-am cheltui ar fi mai mari si am putea investi mai mult in baza acelui cadru. Dar asta presupune o actualizare de cadru, sa discutam cu ministerele de linie sa vedem care sunt bugetele, care este necesarul. Apetitul investitorilor exista in piata, tine doar de noi sa identificam acele cheltuieli, sa emitem cat e fezabil ca sa putem cheltui intr-un orizont de timp optim. Putem emite sume foarte mari, dar daca le vom cheltui in 3 – 4 ani atunci pur si simplu am sta cu niste bani pe cont, unde am plati niste dobanzi”, explica reprezentantul Trezoreriei.
„In contextul unor necesitati de finantare din ce in ce mai ridicate, respectiv chiar recent a fost rectificarea bugetara care a estimat deficitul la 6,9% din PIB, necesarul de finantare al statului a crescut in acest an la 217 mld. RON. In acest sens si avand in vedere baza noastra traditionala de investitori, sistemul interbancar, dar care are expunere foarte ridicata pe suveran (pe titlurile emise de catre statul roman – n.r.), un obiectiv in strategia de administrare a datoriei publice a fost diversificarea bazei de investitori.”, a spus Bogdan Zinca.
„Programele de tipul asta pentru populatie sunt de fapt doua programe – unul derulat doar prin Trezorerie si Compania Nationala Posta Romana, iar altul Fidelis de obligatiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti prin intermediul unui sindicat bancar. Un program a inceput in 2018, iar Fidelis-ul in 2020. Rezultatele sunt din ce in ce mai bune. Ca o comparatie, in tot anul trecut suma stransa pe cele doua programe a fost de 21 mld. RON, iar la data prezentei avem strans deja prin cele doua programe 25 mld. RON si pana la sfarsitul anului se poate atinge suma de 30 mld. RON. Oarecum, subscrierile sunt egale pe cele doua programe”, estimeaza acesta.
„Programul Tezaur are o subscriere continua, oricand te poti duce la Trezorerie sa cumperi aceste titluri, iar Fidelis incepand cu acest an va avea 6 emisiuni. Este una in derulare chiar acum, ultima zi de subscriere ar fi maine (11 octombrie – n.r.). Maturitatile sunt standard. Emitem atat in lei, cat si in euro, la maturitati de 1 si 5 ani pe ambele monede, diferenta ar fi pentru moneda locala. Exista o transa destinata donatorilor de sange, care ofera o prima de dobanda de un punct procentual, deci o investitie la un an pentru un donator de sange reprezinta o dobanda de 6,85% neimpozabila. Este o facilitate foarte buna raportata la celelalte conditii din piata, unde poti investi economiile si vedem pe aceste programe subscrieri din ce in ce mai mari”, afirma Bogdan Zinca.
„Sumele atrase prin programele pentru populatie in acest an reprezinta peste 25% din sumele pe care am reusit sa le contractam pe interbancar (de la banci – n.r.). Era piata de baza pe care ne imprumutam. Sunt intr-adevar niste programe care au avut o tendinta crescatoare indiferent ca au fost demarate cel putin programul Fidelis in perioada pandemiei, apoi au trecut si prin perioada conflictului de la granita. Dar vedem un apetit ridicat al persoanelor fizice de a investi in aceste titluri de stat. Deja sunt cunoscute in piata, avem investitori care ne suna in mod curent, sa ne intrebe cand este urmatoarea emisiune Fidelis, din acest motiv am si marit frecventa acestor emisiuni. Si la cum evolueaza lucrurile, vor deveni o componenta, sunt, dar vor deveni o componenta din ce in ce mai importanta”, sustine reprezentantul Ministerului Finantelor.
„Si observam si faptul ca investitorii chiar daca maturitatile cu care investesti in aceste instrumente majoritatea investitiilor sunt la 1 an, investitorii reinvestesc sume, nu avem iesiri din program. Expunerea populatiei pe stat e din ce in ce mai ridicata. Aceasta a fost o modalitate prin care am incercat si am reusit sa diversificam baza de investitori”, a mai spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.
Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.
Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024
