Arhive etichete: Bogdan Nafornita

Sursa: Profluo.

Bogdan Nafornita, Profluo: “Daca acum 6 – 12 luni, o companie care avea AI incorporat primea un premium la evaluare, acum primesti eventual un discount daca nu ai AI ”. Profluo este la o evaluare de peste 10 mil. Euro si la circa 2 ani distanta de o runda de finantare de serie A. In ce directie merge viitorul Profluo intre o listare pe bursa si o intrare in portofoliul unui jucator mare de tehnologie

 “Noi ne gasim in momentul acesta dupa ultima noastra runda de investitii de tip late seed, care a fost in noiembrie anul trecut cand am ridicat inca 850.000 Euro de la un consortiu format din BCR Seed Starter, Inspire Capital si cativa dintre investitorii existenti, ceea ce a dus totalul investitiilor de tip venture in Profluo la aproape 1,5 mil. Euro. Si acum suntem, evident, in faza de executie, in care ne executam, practic, ceea ce ne dorim, elementele care ne dau, pe urma, acea dimensiune de scalabilitate, ca sa ne putem indrepta spre o runda de tip serie A. Deci, in acest moment, ne gasim in aceasta etapa in care construim aceste semnale care spun ca o companie este pregatita pentru o runda mai mare”, a declarat Bogdan Nafornita, CEO si cofondator al startup-ului de tehnologie Profluo, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026, eveniment online organizat pe 30 septembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Iar aceste semnale sunt, esentialmente, despre ce inseamna o serie A pentru genul nostru de companie. Evident, dimensiunea seriei in milioane de euro poate sa difere de la industrie la industrie, pentru ca, de fapt, conteaza dimensiunea pietei in care evoluezi si viteza cu care evoluezi. Dar as spune ca exista cateva semnale – cheie care diferenteaza o companie aflata in stadiul seed de o companie care incepe sa semene a companie de serie A si anume, se intra intr-o faza de <<go to market fit>>. Adica vedem, pe partea de go-to-market, repetabilitate, si anume mai multi clienti din acelasi segment care au cumparat din acelasi motiv, in conditii si cu cicluri de vanzare similare. Exista deja o desprindere de modelul <<founder led sales>> (fondatorul aduce vanzarile, n.r.), adica se castiga contracte si fara contributia fondatorilor. Exista cel putin un canal care poate sa genereze pipeline, adica oportunitati care nu au fost generate sau genul care nu erau generate de fondatori”, a punctat cofondatorul Profluo.

“Pe ce ne focusam acum este un alt semnal important si anume sa gasim o a doua piata care functioneaza ca prima, ca de exemplu, o piata cu obligativitate de facturare care aduce clienti folosind acelasi playbook pe care l-am avut in Romania. Un alt element extrem de important este sa ai o echipa pregatita pentru scalarea aceasta internationala ceea ce inseamna ca vii cu angajari de seniori in zona de parteneriate, de vanzari, de implementare, oameni care pot prelua responsabilitati pentru regiuni intregi si, evident, in ultimul rand, ar fi si sa apara si interes din partea investitorilor, iar asta se cultiva in timp. Deci, cam astea sunt etapele”, a adaugat antreprenorul startup-ului specializat in procesarea de documente.

“As spune ca o serie A se gaseste la cel putin 24 de luni distanta in momentul de fata. Asta e dat cumva si de ritmul cu care evolueaza industria noastra. Noi operam intr-un sector extrem de mare, adica piata pe care evoluam noi e undeva la 600 mld. Euro. Dar exista foarte multi jucatori, exista un efort foarte mare de transformare care vine din aceste mandate de e-factura, care se varsa peste tot prin Europa si nu numai si care transforma complet piata procesarii de documente. Deci, vom construi treptat aceste tipuri de oportunitati. Probabil ne asteptam ca in 24 de luni sa vorbim de o companie care poate sa ajunga la o evaluare de cateva zeci de milioane de euro si in momentul acela evident si runda de tip serie A poate sa insemne 20% dintr-o asemenea valoare. Cam asa ar fi, sa spunem, orientativ un termen de marime”, a semnalat Bogdan Nafornita.

La ce evaluare post-money este Profluo dupa runda de finantare late seed din noiembrie 2025?

“Deja ne-am departat de <<valuation-ul>> (evaluarea, n.r.) acela pentru ca am crescut destul de important in acest an, cu contracte destul de semnificative, mai ales ca am creat cateva produse extrem de valoroase in zona de banking. Iar asta inseamna, evident, o piata extrem de importanta, dar cu o anumita dinamica, cu o dinamica foarte apasata si foarte atenta si extrem de bine guvernata, sa spunem. Probabil ne gasim in zona <<double digit>> (valoare formata din doua cifre, n.r.) adica vorbim de zeci de milioane de euro. Ma rog, sa spunem peste 10 mil. Euro in acest moment”, sustine cofondatorul Profluo.

“Avem cam toate semnalele timide pentru o companie de tip A. Adica avem cu siguranta un <<very strong product market fit>> si asta e evidentiat si de faptul ca la eficienta investitiilor suntem undeva la un raport de 1 la 1, adica la 1 Euro investit de catre actionarii nostri si 1 Euro angajat de catre clientii nostri suntem cam acolo. Adica sa spunem la cat aveam initial 650.000 Euro, sa spunem, investitia de pana la noiembrie 2025, eram pe acolo si cu veniturile anuale recurente, ceea ce e un raport foarte bun care indica ca, intr-adevar, exista un product market fit foarte bun. Din acel moment, evident, incepem sa cladim pentru go to market fit, care este urmatoarea etapa”, a precizat antreprenorul.

Care este impactul rundelor de finantare asupra actionariatului Profluo pana acum? Au devenit actionari majoritari investitorii in Profluo in raport cu fondatorii?

“Deocamdata e inca pachetul minoritar. Fondatorii sunt inca majoritari. Pe de alta parte, din punct de vedere al unei guvernante fair (corecte), noi intotdeauna ne consultam cu toata lumea. Chiar daca avem puterea statutara sa luam decizii de unii singuri, nu o facem. Intotdeauna ne consultam cu partenerii nostri, cel putin pe lucrurile foarte importante, cum ne extindem intr-o anumita piata, ce fel de oameni adaugam ca parteneri sau ca <<late founders>> in aceasta dinamica. Adica pe lucrurile majore evident ca ne consultam pentru ca asa este corect, suntem parteneri, avem acelasi interes si ne bazam pe ei pentru ca sunt oameni cu foarte multa experienta, ne ajuta de cate ori pot, adica avem o relatie foarte buna cu investitorii nostri si asta e cumva o chestie pe care toata lumea ar trebui sa o faca. Sa-si atraga investitorii care sunt intr-adevar compatibili cu ceea ce isi doresc ei sa faca. Un lucru foarte important in felul acesta si deciziile se iau mai usor si compania poate sa mearga mult mai sigur pe calea asta”, a spus Bogdan Nafornita.

In ce directie merge viitorul Profluo, catre o listare pe bursa sau catre o tranzactie ce ar urma sa integreze compania in structurile unui jucator mare din tehnologie?

“Cu siguranta cred ca a doua cale este mult mai probabila pentru noi. In sensul in care si piata este enorma, dar extrem de atomizata, cu foarte multi jucatori. Ce facem noi diferit este sa construim aceasta acuratete exceptionala si sa construim anumite capabilitati care sunt aditionale marilor jucatori din piata”, a raspuns cofondatorul Profluo.

Potrivit acestuia, jucatorii mari din zone precum BPO sau alte nise au nevoie de capabilitatile tehnologice oferite de catre Profluo.

“Deci, cumva, asta o vad ca si cale principala. E putin probabil listarea”, a completat reprezentantul startup-ului specializat in procesarea de documente.

Care sunt pasii urmatori in planurile de crestere ale Profluo?

“Ar trebui sa ajungem cel putin la un venit recurent de 1,5 mil. Euro undeva pe la mijlocul anului viitor si de acolo evident vom vedea. Nu putem sa facem o predictie pe un termen foarte lung evident. Cheia acestei cresteri va fi insa extinderea pe cateva piete europene importante. Romania este din pacate o piata relativ mica cu un apetit mai mic pentru cumparare de tehnologii noi. Si atunci evident ca trebuie sa crestem pe o piata foarte mare, care exista inafara, cu provocarile sale, in mod evident”, afirma Bogdan Nafornita.

Potrivit acestuia, expansiunea companiei vizeaza anumite piete externe.

“Este un criteriu geografic pentru ca noi avem doua directii mari de dezvoltare. O data, zona de AI, care este foarte clar stabilita, in care aducem orice tip de documente si le procesam profund cu AI, le intelegem, le <<match>>-uim si le validam. Si a doua zona este cea de e-factura, de e-invoicing. Si aici, evident, ne uitam la ritmul in care se dezvolta mandatele europene de e-invoicing. Si atunci, ca urmare a acestui ritm, ne-am fixat doua piete strategice. De ce? Pentru ca e-invoicingul vine cu o urgenta foarte mare, toate companiile care sunt supuse unui anumit mandat trebuie sa fie conforme in primul rand”, a detaliat cofondatorul Profluo.

“Si, ca atare, ne-am fixat doua bazine importante, si anume regiunea DACH formata din Germania, Austria si Elvetia, si zona Benelux”, a precizat antreprenorul din tehnologie.

Potrivit acestuia, compania are déjà clienti in Belgia, iar alte tinte sunt Olanda si Luxemburg, piete foarte mature din perspectiva invoicing-ului si care permit extinderea pe linia capabilitatilor tehnice de care dispune Profluo dispune déjà.

 

Impactul AI asupra evaluarilor startup-urilor de tehnologie: Acum 6 – 12 luni, un startup primea un premium de la investitori daca avea componenta AI, astazi valoarea este discountatat daca nu are AI incorporat

“In momentul de fata, daca sa spunem acum 6-12 luni, faptul ca aveai AI incorporat in business-ul tau sau in ideea ta de startup reprezenta un premium in ceea ce privea multiplul de evaluare, acum absolut toata lumea se asteapta sa ai ceva de AI. Deci, este cumva normalul. Eventual primesti un discount daca nu ai AI. Adica cumva cam toata lumea trebuie sa aiba asa ceva”, a subliniat Bogdan Nafornita.

“Mai exista o chestie. Romania este inca izolata fata de trendul acesta global, pentru ca exista aceste fonduri care au luat bani din PNRR si exista cumva un <<pool de cash>> (bazin de lichiditate, n.r.) care este alocat regiunii. Dar pe fondurile mari, pe ceea ce se intampla afara, foarte multe fonduri mari au alocat foarte multi bani in hyperscalers, adica in cei care deja scaleaza foarte tare, si s-au investit sume enorme de bani in sustinerea fizica a AI-ului, ca e vorba de GPU-uri, de data-centere, de energie, de real estate si asa mai departe Si atunci cumva au tras cam tot aerul din incapere si raman destul de putini bani. Adica trebuie sa fie cu adevarat o idee exceptionala si o executie exceptionala ca sa mai poti atrage bani in zonelele acestea unde hyperscalerii domina, sa spunem, pietele de investitii”, a nuantat cofondatorul Profluo.

Dincolo de impactul AI asupra evaluarilor din sectorul de tehnologie, cum evolueaza multiplii de evaluare ai companiilor in discutiile cu investitorii de venture capital?

“Cred ca au inceput sa se mai relaxeze. A fost o perioada cand ele (evaluarile, n.r.) au intrat intr-o contractie destul de puternica. Gandeste-te ca acum poate 2 ani, puteai sa obtii o evaluare la o crestere de business decenta de 20x la veniturile recurente. Apoi a urmat o perioada de contractie puternica, sa spunem unde puteai sa iei poate 6x la aceeasi companie, deci e foarte volatila perceptia aceasta a pietelor. Poate acum unde e undeva la 9 – 10x, cel putin pentru zona noastra de documente financiare, de AI”, estimeaza antreprenorul din sectorul de tehnologie.

“Deci, lucrurile evolueaza in afara putintei noastre, sa spunem. Si din cauza asta, in mod surprinzator, nu vorbim extrem de des despre aceste lucruri cu investitorii nostri. Noi suntem focusati pe business, sa aducem clienti platitori, sa putem sa-i servim cu atentie si sa facem tot ce putem sa rezolvam probleme reale ale clientilor nostri, pentru ca acesta e singurul lucru care conteaza la sfarsit. Exista si o vorba care este favorita – Veniturile spala orice pacate. Deci, daca avem venituri, cu siguranta, vom avea si evaluare buna si vom avea evident si clienti fericiti. De aici porneste totul.”, a sintetizat Bogdan Nafornita.

 

“AI nu inlocuieste oameni, ci ii potenteaza foarte mult pe angajatii existenti”

“Intr-o economie ca Romania, care este o economie in dezvoltare, cu toate provocarile sale macroeconomice, la nivel micro, Romania se dezvolta. Provocarea nu este ca avem prea multi oameni in companie, ci ca nu avem suficient de multi oameni buni. Iar treaba asta se suplineste foarte bine cu o tehnologie de tip AI”, sustine cofondatorul Profluo.

“Cam fiecare angajat ar trebui sa aiba cel putin un agent care il ajuta sa fie mai bun, sa fie mai productiv si sa faca lucruri la care nici nu visa acum 6 luni. Noi suntem un exemplu chiar pe zona aceasta. Desi folosim agenti AI care ne-au dublat sau ne-au triplat productivitatea individuala, continuam sa angajam. Deci, nu exista aceasta frica de tipul ca vine AI-ul si ne inlocuieste. Lucrul acesta nu e chiar adevarat”, a punctat antreprenorul din sectorul de tehnologie.

“Se vede si la toate companiile de tehnologie care au incercat sa dea afara foarte multi oameni din cauza ca vin cu tool-uri (instrumente, n.r.) de AI. Si-au dat seama ca este o greseala, cel putin pe termen scurt si au revenit la planurile initiale. Deci, eu nu cred in aceasta sperietoare si nici nu o vedem in practica cum ca AI-ul vine si inlocuieste oamenii, ci doar ii face mai buni”, a completat Bogdan Nafornita.

“Exista intr-adevar o provocare legata de implementarea in medii un pic mai sofisticate, unde este nevoie de precizie, de viteza foarte mare de executie, de repetabilitate a proceselor, de audit trail, de trasabilitate a tranzactiilor, de implementare in medii care necesita confidentialitate foarte mare. Si aici cumva se muta efortul dintr-o data si se vede chestia aceasta. Diferenta nu o mai face modelul in sine pe care il folosesti. Toate sunt cam pe acolo ca nivel de performanta. Diferenta o face ceea ce construiesti in jurul modelului ca acesta sa iti livreze acea performanta predictibila, ceea ce se numeste <<harness>> sau harnasament, ca sa spunem in termeni tehnici. Si acolo se muta cumva competitia”, a nuantat cofondatorul Profluo.

“Noi construim acest <<harness>> pentru zona financiara cu niste algoritmi specifici. In prima faza toata lumea trebuie sa experimenteze cu treaba asta, dar in a doua faza au nevoie de experti ca sa obtina acel rezultat care cu adevarat, sa spunem, disloca foarte multa valoare, care acum este blocata in procese manuale sau in procese neexplicate, cum se numesc ele in industrie acele <<dark processes>>, deci procese care se intampla, dar nimeni nu stie exact de ce se intampla sau cum se intampla”, a precizat acesta.

“In primul rand, AI este doar un concept, un vis frumos si anume faptul ca masinile gandesc ca oamenii. Focusul imediat al tehnologiei este pe zona de <<machine learning>>, adica masini care sunt in stare sa invete si sa performeze la un nivel din ce in ce mai elevat din cauza acestei invatari. Noi facem genul acesta de algoritm inca din 2021. Suntem focusati pe zona de documente financiare, deci pe zona financiara unde zona aceasta de AI vine cu niste provocari specifice legate de acuratete, de viteza de procesare, legate de confidentialitate, probleme tehnice care sunt foarte greu de rezolvat dealtfel”, a detaliat Bogdan Nafornita.

“Toata lumea vrea sa faca lucruri cel putin la nivelul de acuratete umana, pe care noi l-am atins deja cu un grad de 98%. Iar treaba asta schimba fundamental discutia. Dintr-o discutie clasica de automatizare, in care sa spunem ca 80% din proces e facut automatizat, de cati oameni mai avem nevoie ca sa facem restul de 20%, exceptiile, cazurile dificile, cand ajungi la 98%, discutia se schimba cu clientii nostri. Ei spun ce mai este acceptabil ca activitate umana in acest proces. Si treaba asta este foarte importanta pentru ca vedem asta la toti clientii nostri. AI-ul nu inlocuieste oameni. AI-ul ii potenteaza foarte mult pe cei existenti”, a mai spus CEO si cofondator al startup-ului de tehnologie Profluo, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Event Partner al MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026 este Agricover, iar Supporting Partner al celei de-a cincea editii anuale a acestui eveniment este Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA INTEGRALA MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

 

Mihaela Mihailescu, EBRD: In 2026 am semnat pana in prezent deja aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. In acest moment lucram pe tranzactii de 500 mil. Euro pe partea EBRD.  Depinde foarte tare de cum evolueaza negocierile si de disponibilitatea companiilor de a semna in acest an astfel ca ne asteptam pentru 2026 la un volum total de investitii de 800 – 900 mil. Euro. “Avem incredere ca economia Romaniei isi va reveni si ca putem sa contribuim putin la aceasta imbunatatire a situatiei economice prin investitiile pe care le furnizam in economie”

 

Richard Wilkinson, CTP: “Romania nu este o tara emergenta asa cum nicio tara din UE nu este o piata emergenta. Rata PIB per capita a Cehiei este mai mare decat cea a UK si nimeni nu se gandeste ca UK ar fi o tara in curs de dezvoltare”. In acest moment, este mai ieftin sa te imprumuti de pe piata obligatiunilor decat de pe piata bancara. Aproximativ 83% din mixul de finantare al CTP de peste 9,5 mld. Euro inseamna finantare verde sau cu obiective de sustenabilitate, iar acum 10 ani compania era finantata integral din imprumuturi bancare garantate

 

Vera Economou, ING Bank: “Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina pentru ca tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului”. Romania are o pondere relativ mica la scara Europei Centrale si de Est la nivelul cifrelor – cadru ale finantarii sustenabile. Imprumutul verde si cel cu obiective de sustenabilitate sunt cele mai populare forme de finantare sustenabila locala in timp ce obligatiunile verzi domina scena CEE si a EMEA

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management: In ultima perioada pipeline-ul local de oportunitati de investitii in obligatiuni verzi sau sustenabile s-a cam rarit. Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local. “Daca vom avea un guvern instalat in saptamanile sau lunile urmatoare s-ar putea pune problema unor noi deal-uri pe piata de capital, dar cred se cam inchide fereastra de oportunitate”

 

Liviu Dobre, Agricover: Finantam astazi 10% – 15% din portofoliul nostru in aceasta zona ESG. Vedem sustenabilitatea ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. Impactul CBAM si conflictul din Iran au produs in 2026 o crestere medie de 50% a preturilor de fertilizanti la poarta fermei

 

Horia Adrian, Titan Group: Sectorul de constructii, inclusiv materialele de constructii, contribuie cu peste 34% pe an la emisiile de carbon din lume. Grupul Titan isi propune investitii de peste 200 mil. Euro pana in 2030 in directii precum produse cu emisii de carbon reduse, folosirea combustibililor alternativi, materiale alternative cimentului sau eficienta energetica. “Legat de impactul CBAM, este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre producatorii de materiale din spatiul din afara UE sunt corecte si credibile”

 

Bogdan Nafornita, Profluo: “Daca acum 6 – 12 luni, o companie care avea AI incorporat primea un premium la evaluare, acum primesti eventual un discount daca nu ai AI ”. Profluo este la o evaluare de peste 10 mil. Euro si la circa 2 ani distanta de o runda de finantare de serie A. In ce directie merge viitorul Profluo intre o listare pe bursa si o intrare in portofoliul unui jucator mare de tehnologie

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Pietele CEE au atras in primele 9 luni din 2026 peste 8,3 mld. Euro prin 22 emisiuni de obligatiuni verzi si sustenabile, cu Polonia lider detasat care a luat bani de la investitori cat urmatoarele 3 tari din regiune la un loc. Investitorii institutionali asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti cu tichete minime de 100 mil. Euro pentru a evita lipsa de lichiditate a titlurilor. “Investitorilor nu prea le place sa vada la IPO doar exituri de actionari si trebuie sa ai o poveste, care in general e bine sa fie una de crestere”

 

 

Sursa: MIRSANU.RO

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

Imprumuturile verzi si cele cu obiective de sustenabilitate sunt instrumentele care domina finantarea sustenabila in Romania, in timp ce obligatiunile verzi inregistreaza cele mai mari volume de finantare sustenabila la nivelul pietelor din Europa Centrala si de Est, precum si la nivel de EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa), conform concluziilor MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026, eveniment online organizat pe 30 septembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, cu sprijinul Agricover in calitate de Event Partner, respectiv al Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

“Ceea ce vedem in regiunea EMEA este ca in 2026 emisiunile de finantare sustenabila au crescut. De ce? Pentru ca marile companii au planuri masive de investitii in decarbonizare si in tranzitia catre energia regenerabila. Cand ne uitam la Europa Centrala si de Est – iar aici sunt piete in care ING este prezent precum Austria, Romania, Bulgaria, Polonia, Ungaria si asa mai departe – observam o usoara incetinire in comparatie cu 2025. De ce? Pentru ca anul trecut am avut emisiuni din partea guvernului polonez, care a facut investitii masive in energia regenerabila offshore. Anul acesta, nu sunt planificate astfel de investitii (de catre guvernul polonez, n.r.) si nici in alte tari cum ar fi Romania, de exemplu”, a punctat Vera Economou,  CEE Regional Lead for the Sustainable Solutions Group in cadrul grupului bancar international ING.

Datele prezentate de catre bancherii ING indica volume de finantare sustenabila de circa 22 mld. USD in perioada ianuarie – mai 2026, in scadere de la aproximativ 25,8 mld. USD in perioada similara a anului anterior la nivelul pietelor din Europa Centrala si de Est.

Finantarea sustenabila acopera un spectru larg de instrumente in care intra imprumuturi verzi, credite cu obiective de sustenabilitate, obligatiuni verzi, obligatiuni sustenabile, obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate sau alte tipuri de imprumuturi ori de obligatiuni.

Piata regionala de finantare sustenabila este dominata de catre emitentii suverani, urmati de catre institutiile supranationale.

“Asta inseamna ca, in continuare, companiile raman in urma in ceea ce priveste initiativele si planurile lor de decarbonizare si, practic, au nevoie si de un anumit stimulent pentru a accesa mai mult pietele de capital, pentru ca, de asemenea, in regiunea noastra, atunci cand companiile au planuri de investitii, acestea prefera mai degraba sa apeleze la canalele de finantare oferite de sectorul bancar”, a semnalat Vera Economou din partea grupului bancar ING.

Potrivit acesteia, principalele directii de finantare sustenabila pe piata din Romania pentru care exista apetit din partea bancherilor vizeaza sectorul de cladiri verzi, tranzitia energetica si vehiculele electrice.

“Pietele de capital din Europa Centrala si de Est au inregistrat in perioada ianuarie – septembrie 2026 pe bursele din regiune un numar de 22 emisiuni in diferite formate sustenabile in valoare totala de peste 8,3 mld. Euro”, a spus Bogdan Campianu, Managing Director,  Head of SEE Investment Banking in cadrul bancii de investitii regionale WOOD & Company. Romania a inregistrat in aceeasi perioada de referinta un volum de 30 mil. Euro cu emisiunea de obligatiuni cu obiective de sustenabilitate a companiei antreprenoriale Autonom, conform datelor prezentate de catre Wood & Company.

Cererea de finantare verde si volumul de proiecte de investitii verzi sunt in crestere pe piata din Romania.

“In 2026 pana in prezent am semnat deja (finantari, n.r.) aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. Ne asteptam ca acest trend sa continue pana la finalul anului si sa ajungem intr-o zona similara cu cea din 2025, putin mai mult sau putin mai putin, nu pot sa estimez exact, dar oricum va fi aproximativ in aceeasi zona si la fel cu un procent probabil mai mare de investitii verzi decat anul trecut. Iar acest lucru se datoreaza foarte mult, uitandu-ma putin pe sectoarele pe care le-am acoperit, cresterii investitiilor in zona regenerabila, a proiectelor regenerabile de anul acesta, care sunt categorisite cumva intern ca fiind 100% verzi”, a subliniat Mihaela Mihailescu, Deputy Head Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

“Ca atare, la o crestere a investitiilor in zona regenerabilelor, a crescut si aceasta pondere a investitiilor verzi in Romania, care este foarte mare acum. La o pondere de peste 90% e posibil sa fim una dintre tarile cu cea mai buna performanta din aceasta perspectiva in cadrul organizatiei. Dar investitii sustenabile, verzi nu inseamna doar regenerabil, inseamna toate sectoarele. Inseamna si corporate. Si cand ma refer la corporate, ma refer la eficienta energetica, panouri solare pentru energie verde proprie, economie circulara s.a.m.d., adica sunt foarte multe componente de verde care pot fi dezvoltate, nu trebuie sa fie neaparat regenerabile pentru energia verde care va fi pusa in piata pentru vanzare. Ca atare, vedem aceasta componenta de investitii verzi in toate sectoarele noastre, inclusiv in sectorul corporate si sectorul financiar. Ceea ce vreau sa mentionez despre sectorul financiar este ca investim atat in bondurile emise de catre banci, dar oferim si finantari directe bancilor comerciale, dezvoltam instrumente financiare cu bancile comerciale pe care acestea mai departe sa le puna in piata. Ca atare, modul de diseminare, ca sa zic asa, de contributie la investitiile verzi in economie prin intermediul partenerilor nostri din sectorul financiar este mult mai pronuntat si in toate investitiile noastre aceasta componenta de verde este foarte.importanta”, a completat bancherul EBRD.

La celalalt capat al spectrului de finantare, pe langa energie si sectorul financiar, una dintre cele mai ridicate cereri recurente de finantare verde vine din partea sectorului real estate.

“Suntem in termeni de finantare totala la aproximativ 9,5 mld. Euro, din care 83% inseamna finantare verde sau cu obiectiv de sustenabilitate. Toate obligatiunile noastre sunt obligatiuni verzi si, dupa cum puteti vedea, avem si cateva imprumuturi negarantate corelate cu obiective de sustenabilitate, denominate in yeni, USD si Euro. Avem, de asemenea, cateva imprumuturi garantate corelate cu obiective de sustenabilitate si avem si cateva imprumuturi garantate care nu sunt corelate cu obiective de sustenabilitate, acestea fiind ceva mai vechi. Sincer, daca am contracta imprumuturi garantate, bancile ne-ar solicita intotdeauna un anumit tip de componenta sau criteriu legat de sustenabilitate”, a transmis Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP – companie listata pe bursa Euronext Amsterdam si lider european pe segmentul de logistica si spatii industriale.

Vin obligatiunile verzi cu un cost de finantare mai avantajos pentru emitenti comparativ cu obligatiunile in format clasic?

“Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat atat de mult pentru ca noi credem ca este un mare avantaj de pret – nu cred ca este asa ceva – ci este mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi comparativ cu cei care pot investi in obligatiuni non verzi”, a concluzionat Richard Wilkinson din partea CTP, care a investit peste 1 mld. Euro pe piata imobiliara din Romania si detine pozitie de lider in logistica si spatii industriale.

“In viitor, cu siguranta, vom apela la aceste surse de finantare verde”, a spus Horia Adrian, General Manager South East Europe in cadrul grupului international de materiale de constructii Titan, companie listata pe bursa Euronext de la Bruxelles.

“Avem obiective la nivel de grup, care sunt obiective de decarbonizare, reducerea dioxidului de carbon cu 35% pana in 2030 si atingerea unui obiectiv de net zero emisii pana in 2050. In acest program de reducere de emisii de dioxid de carbon, grupul Titan isi propune sa investeasca mai mult de 200 mil. Euro pana in 2030. Anul trecut am avut investitii de peste 36 mil. Euro”, a precizat Horia Adrian din partea Titan Group, adaugand ca directiile de investitii vizeaza aici produse cu emisii reduse de carbon, folosirea combustibililor alternativi sau dezvoltarea de materiale inovatoare alternative cimentului si masuri de crestere a eficientei energetice.

 

Tehnologie.

“Daca, sa spunem, acum 6-12 luni, faptul ca aveai AI incorporat in business-ul tau sau in ideea ta de startup reprezenta un premium in ceea ce privea multiplul de valoare, acum absolut toata lumea se asteapta sa ai ceva de AI. Deci este cumva normalul. Eventual primesti un discount daca nu ai AI. Adica cumva cam toata lumea trebuie sa aiba asa ceva”, a punctat Bogdan Nafornita, CEO si cofondator al startup-ului de tehnologie Profluo.

“Romania este inca izolata fata de trendul acesta global, pentru ca exista aceste fonduri care au luat bani din PNRR si exista cumva un <<pool de cash>> care este alocat regiunii. Dar pe fondurile mari, pe ceea ce se intampla afara, foarte multe fonduri mari au alocat foarte multi bani in hyperscalers, adica in cei care deja scaleaza foarte tare, si s-au investit sume enorme de bani in sustinerea fizica a AI-ului, ca e vorba de GPU-uri, de data-centere, de energie, de real estate si asa mai departe Si atunci cumva au tras cam tot aerul din incapere si raman destul de putini bani. Adica trebuie sa fie cu adevarat o idee exceptionala si o executie exceptionala ca sa mai poti atrage bani in zonelele acestea unde hyperscalerii domina, sa spunem, pietele de investitii”, afirma antreprenorul Bogdan Nafornita din partea Profluo, companie care opereaza o platforma automatizata de procesare a documentelor financiare.

 

Agribusiness.

“Zona de sustenabilitate noi o vedem ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. In mod particular in agricultura, costul pe termen scurt tinde sa devina o problema mai mare decat pentru un business poate in alt sector din cauza unor unor deficite. Starea financiara a fermierilor nu este foarte sanatoasa si atunci, in contextul asta, costurile pe termen scurt devin o problema mult mai mare decat a unei companii care functioneaza intr-un sector in care avem un cost pe termen scurt pe care ni-l asumam versus un beneficiu Vedem fermieri, vedem producatori care se duc in zona aceasta, dar nu putem spune ca inca este un trend general in agricultura”, a semnalat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.

“Finantam astazi 10-15% din portofoliu in aceasta zona de ESG, mai degraba decat pura agricultura sustenabila, avem componente din ambele zone. Practic, avem astazi o buna parte din resursele financiare pe care le atragem din afara Romaniei vin cu alocari de fonduri catre anumite domenii precise”, a adaugat reprezentantul companiei antreprenoriale.

“Aplicarea taxei CBAM (Mecanismului de Ajustare la Frontiera pentru Carbon, n.r) pentru ingrasaminte, pentru ca acesta este unghiul de impact in agricultura, se face de la 1 ianuarie acest an. Am avut o perioada la inceputul anului in care au fost ceva probleme de disponibilitate a productiei pentru ca incertitudinea asta legata de CBAM a adus importatorii intr-o pozitie in care au fost un pic prudenti si atunci in prima parte a anului disponibilitatea a fost o problema. In ansamblu, Uniunea Europeana nu este astazi un mare producator de ingrasaminte pentru agricultura din simplul motiv ca la baza ingrasamintelor sta gazul si nu suntem foarte competitivi in productia de ingrasaminte, iar atunci marea majoritate a ingrasamintelor sunt importate din zone non-EU. Ceea ce inseamna ca CBAM-ul a avut un impact in sensul cresterii costului ingrasamintelor. Daca la astea mai adaugam si conflictul din Iran, cred ca anul asta in medie vorbim de o crestere cu 50% a preturilor pentru fertilizanti la poarta fermei”, sustine Liviu Dobre din partea Agricover.

 

Asset management.

“Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local”, a spus Horia Braun – Erdei, CEO si Presedinte al Directoratului in cadrul Erste Asset Management Romania, unul dintre cei mai mari jucatori din industria locala de asset management si parte a grupului financiar austriac Erste.

“Din perspectiva emitentilor, cred ca acel greenium (randamentul obtinut de obligatiuni in formate sustenabile, n.r.) in sensul in care emitentii poate sperau sa aiba un avantaj de pret si sa se poata imprumuta mai ieftin datorita faptului ca folosesc sumele respective pentru scopuri legate de sustenabilitate, din ce inteleg nu mai este atat de evident acest avantaj. Si, intr-adevar, cred ca in ultima perioada pipeline-ul de astfel de produse de finantare s-a rarit. Au fost mai putine emisiuni.  Ultimele emisiuni ale bancilor – bancile care de obicei revin an de an in piata pentru ca trebuie sa acopere acea nevoie de capital de tip MREL prin emisiuni de obligatiuni senior non-preferred in general – nu au fost cu componente de sustenabilitate, deci nu au existat astfel de oportunitati”, a precizat reprezentantul Erste Asset Management Romania, care are sub administrare active de peste 9 mld. RON.

“Noi, in general, ne uitam la orice oportunitate din piata, dar din pacate nu prea am avut din ce alege, ca sa spun asa. Emisiunile care au fost, cum a fost de exemplu cea de la  Autonom a fost o emisiune foarte mica, unde deja aveam expunere, Deci, nu prea poti sa construiesti, noi ne-am fi dorit sa putem construi un portofoliu de obligatiuni verzi sau obligatiuni sustenabile sau macar sustainability linked, dar in momentul de fata ne este foarte greu. Trebuie sa alocam pe un fond care este administrat tinand cont de criterii de sustenabilitate in mod explicit, un fond de articol 8, cum se spune, de obligatiuni, insa componenta de obligatiuni corporative este in mod covarsitor investita in fonduri internationale. Pentru ca doar acolo putem sa ne luam expunere cu adevarat semnificativa, sa spunem asa. Din pacate, nu avem prea multe de raportat din punctul acesta de vedere, dar interesul nostru este in continuare acolo”, a completat Horia Braun – Erdei.

 

Energie verde.

“Ce pot sa spun este ca la nivel de portofoliu EBRD in Romania, cam 40% este acoperit de catre sectorul corporate, 30% este infrastructura sustenabila, care include partea de infrastructura, de sector public si de energie, iar diferenta de vreo 25% sunt institutii financiare. La nivel de semnari anul acesta, am semnat in energie verde finantari de aproximativ 250 mil. Euro deocamdata.”, a punctat Mihaela Mihailescu, Deputy Head Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

“Modul in care ne uitam noi la aceste investitii este dincolo de acest numar, de cat am semnat. Ne uitam, mai degraba, la ce capacitati am sustinut pentru implementare si cred ca este bine sa prezint acest metric, pentru ca pentru prima data in acest an am finantat capacitati de stocare, Daca anul trecut am finantat in jur de 220 mil. Euro, cam 1,1 GW de capacitate de vant si solar in energie regenerabila, anul acesta pana in prezent, am sustinut implementarea a 930 MW de energie regenerabila si, pentru prima data, aproximativ 400 MW de capacitate de stocare. Ceea ce demonstreaza asta este ca incercam cumva sa ne aliniem la ceea ce are Romania nevoie pe partea de investitii. Asa cum stim, cu totii au fost aceste probleme in Romania in acest an, cu aceste dezechilibre foarte mari pe piata de energie si, intr-adevar, Romania are nevoie de capacitati de stocare”, a precizat bancherul EBRD.

“Asa cum mentionam legat de aceste investitii, de finantarea noastra in proiecte de stocare, am lucrat foarte mult pe ele si anul trecut numai ca sunt investitii mult mai greu de structurat, pentru ca veniturile sunt mult mai volatile si mai greu de prognozat si a fost mult mai greu sa gasim acea structura de finantare, care sa functioneze atat pentru investitori, cat si pentru noi. Deci, sunt proiecte care dureaza mai mult in faza de analiza si in cea de negociere. Dar ceea ce demonstreaza cumva asta este ca stocarea in sine devine un activ de sine statator, nu mai este un activ adiacent investitiilor in regenerabile, si asta vedem in investitiile pe care le avem si in pipeline. Adica nu mai avem investitii regenerabile fara capacitate de stocare, iar capacitatea de stocare pe care o avem in pipeline pentru restul anului este foarte mare”, a completat Mihaela Mihailescu din partea EBRD.

 

Finantare sustenabila.

“Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina, deoarece tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului. Insa, este important sa construim rezilienta pentru ca economia Romaniei este inca foarte dependenta de combustibilii fosili, in special in sectorul energetic. Asta inseamna ca este expusa la tot felul de socuri provenite din Orientul Mijlociu, care se reflecta in preturile petrolului si al gazelor. Este bine pentru o companie sa fie atat de dependenta? Nu prea. Iar acest lucru face ca argumentele economice (business case, lb. eng.) sa fie in jurul tranzitiei catre mai multa securitate energetica si dezvoltarea mai multor proiecte de energie regenerabila”, a semnalat Vera Economou, CEE Regional Lead for the Sustainable Solutions Group in cadrul grupului bancar olandez ING.

“Pot spune ca ponderea Romaniei la nivelul intregii regiuni a Europei Centrale si de Est este relativ mica. De exemplu, cand ne uitam, emitentii dominant vin, de regula, din Austria. Guvernul austriac are obligatiuni verzi emise emise de aproximativ 6 mld. Euro, iar pentru piata din Romania vedem doar 800 mil. Euro in primul semestru din 2026. Iar anul trecut, a fost finantare sustenabila emisa de 1 mld. Euro pe piata din Romania”, afirma bancherul ING Bank.

Printre tranzactiile locale de finantare sustenabila la care ING Bank a participat recent a fost imprumutul cu obiective de sustenabilitate in valoare de 3,1 mld. RON contractat de catre Delgaz Grid de la un sindicat de banci, tranzactie inchisa in iunie 2026 in cadrul careia banca olandeza a avut rol de Unic Coordonator, Bookrunner si Coordonator de Sustenabilitate.

 

Real Estate.

De ce companiile din sectorul imobiliar se numara printre cei mai mari emitenti recurenti de obligatiuni verzi de pe burse?

“Daca ne uitam la sectorul imobiliar, acesta este industrie foarte intensiva din punct de vedere a capitalului. Este unul dintre sectoarele din lume care functioneaza intotdeauna cu un nivel ridicat de indatorare. Asadar, cred ca este normal sa vezi companii imobiliare ca imprumuta sume mari (sizeable borrowers, lb.eng.) si cu cat compania este mai mare, cu atat va imprumuta mai multi bani”, afirma Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, unul dintre cei mai mari investitori straini de pe piata imobiliara din Romania.

“Este cel mai adanc bazin de lichiditate si cea mai buna cale pentru noi sa ne finantam la scara business-ului la care suntem acum – si suntem la jumatatea anului cu un bilant putin sub 20 mld. Euro. Piata obligatiunilor este in termeni de marime si adancime piata care poate raspunde nevoilor noastre de finantare”, a precizat CFO-ul grupului CTP.

 

Materiale de constructii.

“Resursele pe care planeta noastra le genereaza in fiecare an sunt din ce in ce mai rapid consumate. Sectorul de constructii contribuie la emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 34-37% pe an, in total, inclusiv materiale de constructii, dar in principal este modul in care cladirile sunt operate in sensul ca exista o eficienta energetica foarte mica in ce priveste cladirile care exista in momentul de fata in lume”, a semnalat Horia Adrian, General Manager South East Europe in cadrul grupului international de materiale de constructii Titan.

Ce impact are aplicarea CBAM pe piata in care activeaza Titan?

“Taxele acestea mi se par cat se poate de firesti, iar in ceea ce priveste sectorul materialelor de constructie au fost implementate incepand cu anul acesta. Ele sunt raportate anul acesta, in momentul de fata nu sunt inca incasate, sa spun asa. Exact, acesta este punctul de sensibilitate. Este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre cei care importa materialele, de catre producatorii de materiale din afara Uniunii Europene, sunt corecte, sunt credibile. Pentru ca nu ai sa spui, ok, asta cred eu ca sunt emisiile si alta este ca cineva sa se convinga ca intr-adevar raportarea este corecta. Deci, aici consider ca este putin de lucru pe partea aceasta administrativa. Nu exista niciodata o lipsa a unui cadru legal. Cea mai importanta, cea mai dificila problema este implementarea acelui cadru legal in mod corect si précis”, este de parere Horia Adrian din partea producatorului elen de ciment si materiale de constructii Titan.

 

Piete de capital.

“In ceea ce priveste obligatiunile emise pe pietele din Europa Centrala si de Est, vorbim numai de la inceputul acestui an de aproape 200 de emisiuni, cu peste 50 mld. Euro.”, a rezumat Bogdan Campianu, Managing Director & Head of SEE Investment Banking in cadrul bancii de investitii cehe WOOD & Company.

“Am incercat sa evidentiem din aceste bonduri pe cele verzi sau cu obiective de sustenabilitate (sustainability linked) si as remarca 22 de astfel de emisiuni, care reprezinta vreo 11-12% dintr-un total de 189 de emisiuni de obligatiuni, ceea ce este in linie cu proportia acestui tip de bonduri, in general. Nu e relevanta doar pentru regiunea noastra, ci chiar pentru Europa sau chiar global”, a nuantat Bogdan Campianu.

“La noi anul acesta, este doar acest Sustainability Link Bond de 30 mil. Euro de la Autonom. Dar nu ducem lipsa nici in Romania de astfel de instrumente. In poza asta de la inceputul anului nu stam asa de bine ca Polonia. Si Cehia a fost o piata destul de activa”, a completat reprezentantul WOOD & Company.

Evenimentul MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026 este sustinut de catre Agricover Holding in calitate de Event Partner, respectiv de catre Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

 

 

 

CITESTE SERIA INTEGRALA MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

 

Mihaela Mihailescu, EBRD: In 2026 am semnat pana in prezent deja aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. In acest moment lucram pe tranzactii de 500 mil. Euro pe partea EBRD.  Depinde foarte tare de cum evolueaza negocierile si de disponibilitatea companiilor de a semna in acest an astfel ca ne asteptam pentru 2026 la un volum total de investitii de 800 – 900 mil. Euro. “Avem incredere ca economia Romaniei isi va reveni si ca putem sa contribuim putin la aceasta imbunatatire a situatiei economice prin investitiile pe care le furnizam in economie”

 

Richard Wilkinson, CTP: “Romania nu este o tara emergenta asa cum nicio tara din UE nu este o piata emergenta. Rata PIB per capita a Cehiei este mai mare decat cea a UK si nimeni nu se gandeste ca UK ar fi o tara in curs de dezvoltare”. In acest moment, este mai ieftin sa te imprumuti de pe piata obligatiunilor decat de pe piata bancara. Aproximativ 83% din mixul de finantare al CTP de peste 9,5 mld. Euro inseamna finantare verde sau cu obiective de sustenabilitate, iar acum 10 ani compania era finantata integral din imprumuturi bancare garantate

 

Vera Economou, ING Bank: “Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina pentru ca tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului”. Romania are o pondere relativ mica la scara Europei Centrale si de Est la nivelul cifrelor – cadru ale finantarii sustenabile. Imprumutul verde si cel cu obiective de sustenabilitate sunt cele mai populare forme de finantare sustenabila locala in timp ce obligatiunile verzi domina scena CEE si a EMEA

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management: In ultima perioada pipeline-ul local de oportunitati de investitii in obligatiuni verzi sau sustenabile s-a cam rarit. Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local. “Daca vom avea un guvern instalat in saptamanile sau lunile urmatoare s-ar putea pune problema unor noi deal-uri pe piata de capital, dar cred se cam inchide fereastra de oportunitate”

 

Liviu Dobre, Agricover: Finantam astazi 10% – 15% din portofoliul nostru in aceasta zona ESG. Vedem sustenabilitatea ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. Impactul CBAM si conflictul din Iran au produs in 2026 o crestere medie de 50% a preturilor de fertilizanti la poarta fermei

 

Horia Adrian, Titan Group: Sectorul de constructii, inclusiv materialele de constructii, contribuie cu peste 34% pe an la emisiile de carbon din lume. Grupul Titan isi propune investitii de peste 200 mil. Euro pana in 2030 in directii precum produse cu emisii de carbon reduse, folosirea combustibililor alternativi, materiale alternative cimentului sau eficienta energetica. “Legat de impactul CBAM, este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre producatorii de materiale din spatiul din afara UE sunt corecte si credibile”

 

Bogdan Nafornita, Profluo: “Daca acum 6 – 12 luni, o companie care avea AI incorporat primea un premium la evaluare, acum primesti eventual un discount daca nu ai AI ”. Profluo este la o evaluare de peste 10 mil. Euro si la circa 2 ani distanta de o runda de finantare de serie A. In ce directie merge viitorul Profluo intre o listare pe bursa si o intrare in portofoliul unui jucator mare de tehnologie

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Pietele CEE au atras in primele 9 luni din 2026 peste 8,3 mld. Euro prin 22 emisiuni de obligatiuni verzi si sustenabile, cu Polonia lider detasat care a luat bani de la investitori cat urmatoarele 3 tari din regiune la un loc. Investitorii institutionali asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti cu tichete minime de 100 mil. Euro pentru a evita lipsa de lichiditate a titlurilor. “Investitorilor nu prea le place sa vada la IPO doar exituri de actionari si trebuie sa ai o poveste, care in general e bine sa fie una de crestere”

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: Profluo.

Bogdan Nafornita, CEO and co-founder at Profluo, speaker of MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026

Bogdan Nafornita, CEO and co-founder of Profluo, is one of the speakers of MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026.

Profluo is the Romanian company building AI finance agents for back-office teams. Profluo’s platform is an AI layer between documents and the ERP: it reads, validates, codes and reconciles financial documents so they reach systems like SAP ready to post, with humans kept in control and a full audit trail. Profluo is also a certified Peppol Access Point (sending e-invoices across Europe and Middle East), and serves multinational clients across industries such as financial services, BPO, manufacturing, and logistics.

Before founding Profluo in 2016 with Cosmin Merișescu, Bogdan spent two decades as an unusually technology-minded finance executive. He started in finance in 1996 and joined Procter & Gamble in 1998. He was later Finance & Administration Director at S&T Romania, CFO for South East Europe / Romania at IBM, and CFO and Executive Board member at Automobile Bavaria, the BMW dealership network.

On September 30, the transaction journal MIRSANU.RO is hosting MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026, an exclusively ONLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in sustainability, investments and real economy.

The final agenda of this event will be as follows:

 

09:55 (EEST) – 10:00  Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the transaction journal MIRSANU.RO

10:00 – 10:20 Q&A Green Finance & Green Energy trends

10:20 – 10:40 Q&A Asset Management

10:40 – 11:00 Q&A Banking

11:00 – 11:20 Q&A Building Materials

11:20 – 11:40 Q&A Agribusiness

11:40 – 12:00 Q&A Real Estate

12:00 – 12:20 Break

12:20 – 12:40 Q&A Entrepreneurship & Technology

12:40 – 13:00 Q&A Capital Markets

13:00 – 13:05 Conclusions

 

The Event Partner is Agricover. Supporting Partner of this event is Vetimex Capital.

 

 

 

About MIRSANU.RO

The transaction journal MIRSANU.RO is the first Romanian media platform consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing corporate transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.