“Noi ne gasim in momentul acesta dupa ultima noastra runda de investitii de tip late seed, care a fost in noiembrie anul trecut cand am ridicat inca 850.000 Euro de la un consortiu format din BCR Seed Starter, Inspire Capital si cativa dintre investitorii existenti, ceea ce a dus totalul investitiilor de tip venture in Profluo la aproape 1,5 mil. Euro. Si acum suntem, evident, in faza de executie, in care ne executam, practic, ceea ce ne dorim, elementele care ne dau, pe urma, acea dimensiune de scalabilitate, ca sa ne putem indrepta spre o runda de tip serie A. Deci, in acest moment, ne gasim in aceasta etapa in care construim aceste semnale care spun ca o companie este pregatita pentru o runda mai mare”, a declarat Bogdan Nafornita, CEO si cofondator al startup-ului de tehnologie Profluo, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026, eveniment online organizat pe 30 septembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
“Iar aceste semnale sunt, esentialmente, despre ce inseamna o serie A pentru genul nostru de companie. Evident, dimensiunea seriei in milioane de euro poate sa difere de la industrie la industrie, pentru ca, de fapt, conteaza dimensiunea pietei in care evoluezi si viteza cu care evoluezi. Dar as spune ca exista cateva semnale – cheie care diferenteaza o companie aflata in stadiul seed de o companie care incepe sa semene a companie de serie A si anume, se intra intr-o faza de <<go to market fit>>. Adica vedem, pe partea de go-to-market, repetabilitate, si anume mai multi clienti din acelasi segment care au cumparat din acelasi motiv, in conditii si cu cicluri de vanzare similare. Exista deja o desprindere de modelul <<founder led sales>> (fondatorul aduce vanzarile, n.r.), adica se castiga contracte si fara contributia fondatorilor. Exista cel putin un canal care poate sa genereze pipeline, adica oportunitati care nu au fost generate sau genul care nu erau generate de fondatori”, a punctat cofondatorul Profluo.
“Pe ce ne focusam acum este un alt semnal important si anume sa gasim o a doua piata care functioneaza ca prima, ca de exemplu, o piata cu obligativitate de facturare care aduce clienti folosind acelasi playbook pe care l-am avut in Romania. Un alt element extrem de important este sa ai o echipa pregatita pentru scalarea aceasta internationala ceea ce inseamna ca vii cu angajari de seniori in zona de parteneriate, de vanzari, de implementare, oameni care pot prelua responsabilitati pentru regiuni intregi si, evident, in ultimul rand, ar fi si sa apara si interes din partea investitorilor, iar asta se cultiva in timp. Deci, cam astea sunt etapele”, a adaugat antreprenorul startup-ului specializat in procesarea de documente.
“As spune ca o serie A se gaseste la cel putin 24 de luni distanta in momentul de fata. Asta e dat cumva si de ritmul cu care evolueaza industria noastra. Noi operam intr-un sector extrem de mare, adica piata pe care evoluam noi e undeva la 600 mld. Euro. Dar exista foarte multi jucatori, exista un efort foarte mare de transformare care vine din aceste mandate de e-factura, care se varsa peste tot prin Europa si nu numai si care transforma complet piata procesarii de documente. Deci, vom construi treptat aceste tipuri de oportunitati. Probabil ne asteptam ca in 24 de luni sa vorbim de o companie care poate sa ajunga la o evaluare de cateva zeci de milioane de euro si in momentul acela evident si runda de tip serie A poate sa insemne 20% dintr-o asemenea valoare. Cam asa ar fi, sa spunem, orientativ un termen de marime”, a semnalat Bogdan Nafornita.
La ce evaluare post-money este Profluo dupa runda de finantare late seed din noiembrie 2025?
“Deja ne-am departat de <<valuation-ul>> (evaluarea, n.r.) acela pentru ca am crescut destul de important in acest an, cu contracte destul de semnificative, mai ales ca am creat cateva produse extrem de valoroase in zona de banking. Iar asta inseamna, evident, o piata extrem de importanta, dar cu o anumita dinamica, cu o dinamica foarte apasata si foarte atenta si extrem de bine guvernata, sa spunem. Probabil ne gasim in zona <<double digit>> (valoare formata din doua cifre, n.r.) adica vorbim de zeci de milioane de euro. Ma rog, sa spunem peste 10 mil. Euro in acest moment”, sustine cofondatorul Profluo.
“Avem cam toate semnalele timide pentru o companie de tip A. Adica avem cu siguranta un <<very strong product market fit>> si asta e evidentiat si de faptul ca la eficienta investitiilor suntem undeva la un raport de 1 la 1, adica la 1 Euro investit de catre actionarii nostri si 1 Euro angajat de catre clientii nostri suntem cam acolo. Adica sa spunem la cat aveam initial 650.000 Euro, sa spunem, investitia de pana la noiembrie 2025, eram pe acolo si cu veniturile anuale recurente, ceea ce e un raport foarte bun care indica ca, intr-adevar, exista un product market fit foarte bun. Din acel moment, evident, incepem sa cladim pentru go to market fit, care este urmatoarea etapa”, a precizat antreprenorul.
Care este impactul rundelor de finantare asupra actionariatului Profluo pana acum? Au devenit actionari majoritari investitorii in Profluo in raport cu fondatorii?
“Deocamdata e inca pachetul minoritar. Fondatorii sunt inca majoritari. Pe de alta parte, din punct de vedere al unei guvernante fair (corecte), noi intotdeauna ne consultam cu toata lumea. Chiar daca avem puterea statutara sa luam decizii de unii singuri, nu o facem. Intotdeauna ne consultam cu partenerii nostri, cel putin pe lucrurile foarte importante, cum ne extindem intr-o anumita piata, ce fel de oameni adaugam ca parteneri sau ca <<late founders>> in aceasta dinamica. Adica pe lucrurile majore evident ca ne consultam pentru ca asa este corect, suntem parteneri, avem acelasi interes si ne bazam pe ei pentru ca sunt oameni cu foarte multa experienta, ne ajuta de cate ori pot, adica avem o relatie foarte buna cu investitorii nostri si asta e cumva o chestie pe care toata lumea ar trebui sa o faca. Sa-si atraga investitorii care sunt intr-adevar compatibili cu ceea ce isi doresc ei sa faca. Un lucru foarte important in felul acesta si deciziile se iau mai usor si compania poate sa mearga mult mai sigur pe calea asta”, a spus Bogdan Nafornita.
In ce directie merge viitorul Profluo, catre o listare pe bursa sau catre o tranzactie ce ar urma sa integreze compania in structurile unui jucator mare din tehnologie?
“Cu siguranta cred ca a doua cale este mult mai probabila pentru noi. In sensul in care si piata este enorma, dar extrem de atomizata, cu foarte multi jucatori. Ce facem noi diferit este sa construim aceasta acuratete exceptionala si sa construim anumite capabilitati care sunt aditionale marilor jucatori din piata”, a raspuns cofondatorul Profluo.
Potrivit acestuia, jucatorii mari din zone precum BPO sau alte nise au nevoie de capabilitatile tehnologice oferite de catre Profluo.
“Deci, cumva, asta o vad ca si cale principala. E putin probabil listarea”, a completat reprezentantul startup-ului specializat in procesarea de documente.
Care sunt pasii urmatori in planurile de crestere ale Profluo?
“Ar trebui sa ajungem cel putin la un venit recurent de 1,5 mil. Euro undeva pe la mijlocul anului viitor si de acolo evident vom vedea. Nu putem sa facem o predictie pe un termen foarte lung evident. Cheia acestei cresteri va fi insa extinderea pe cateva piete europene importante. Romania este din pacate o piata relativ mica cu un apetit mai mic pentru cumparare de tehnologii noi. Si atunci evident ca trebuie sa crestem pe o piata foarte mare, care exista inafara, cu provocarile sale, in mod evident”, afirma Bogdan Nafornita.
Potrivit acestuia, expansiunea companiei vizeaza anumite piete externe.
“Este un criteriu geografic pentru ca noi avem doua directii mari de dezvoltare. O data, zona de AI, care este foarte clar stabilita, in care aducem orice tip de documente si le procesam profund cu AI, le intelegem, le <<match>>-uim si le validam. Si a doua zona este cea de e-factura, de e-invoicing. Si aici, evident, ne uitam la ritmul in care se dezvolta mandatele europene de e-invoicing. Si atunci, ca urmare a acestui ritm, ne-am fixat doua piete strategice. De ce? Pentru ca e-invoicingul vine cu o urgenta foarte mare, toate companiile care sunt supuse unui anumit mandat trebuie sa fie conforme in primul rand”, a detaliat cofondatorul Profluo.
“Si, ca atare, ne-am fixat doua bazine importante, si anume regiunea DACH formata din Germania, Austria si Elvetia, si zona Benelux”, a precizat antreprenorul din tehnologie.
Potrivit acestuia, compania are déjà clienti in Belgia, iar alte tinte sunt Olanda si Luxemburg, piete foarte mature din perspectiva invoicing-ului si care permit extinderea pe linia capabilitatilor tehnice de care dispune Profluo dispune déjà.
Impactul AI asupra evaluarilor startup-urilor de tehnologie: Acum 6 – 12 luni, un startup primea un premium de la investitori daca avea componenta AI, astazi valoarea este discountatat daca nu are AI incorporat
“In momentul de fata, daca sa spunem acum 6-12 luni, faptul ca aveai AI incorporat in business-ul tau sau in ideea ta de startup reprezenta un premium in ceea ce privea multiplul de evaluare, acum absolut toata lumea se asteapta sa ai ceva de AI. Deci, este cumva normalul. Eventual primesti un discount daca nu ai AI. Adica cumva cam toata lumea trebuie sa aiba asa ceva”, a subliniat Bogdan Nafornita.
“Mai exista o chestie. Romania este inca izolata fata de trendul acesta global, pentru ca exista aceste fonduri care au luat bani din PNRR si exista cumva un <<pool de cash>> (bazin de lichiditate, n.r.) care este alocat regiunii. Dar pe fondurile mari, pe ceea ce se intampla afara, foarte multe fonduri mari au alocat foarte multi bani in hyperscalers, adica in cei care deja scaleaza foarte tare, si s-au investit sume enorme de bani in sustinerea fizica a AI-ului, ca e vorba de GPU-uri, de data-centere, de energie, de real estate si asa mai departe Si atunci cumva au tras cam tot aerul din incapere si raman destul de putini bani. Adica trebuie sa fie cu adevarat o idee exceptionala si o executie exceptionala ca sa mai poti atrage bani in zonelele acestea unde hyperscalerii domina, sa spunem, pietele de investitii”, a nuantat cofondatorul Profluo.
Dincolo de impactul AI asupra evaluarilor din sectorul de tehnologie, cum evolueaza multiplii de evaluare ai companiilor in discutiile cu investitorii de venture capital?
“Cred ca au inceput sa se mai relaxeze. A fost o perioada cand ele (evaluarile, n.r.) au intrat intr-o contractie destul de puternica. Gandeste-te ca acum poate 2 ani, puteai sa obtii o evaluare la o crestere de business decenta de 20x la veniturile recurente. Apoi a urmat o perioada de contractie puternica, sa spunem unde puteai sa iei poate 6x la aceeasi companie, deci e foarte volatila perceptia aceasta a pietelor. Poate acum unde e undeva la 9 – 10x, cel putin pentru zona noastra de documente financiare, de AI”, estimeaza antreprenorul din sectorul de tehnologie.
“Deci, lucrurile evolueaza in afara putintei noastre, sa spunem. Si din cauza asta, in mod surprinzator, nu vorbim extrem de des despre aceste lucruri cu investitorii nostri. Noi suntem focusati pe business, sa aducem clienti platitori, sa putem sa-i servim cu atentie si sa facem tot ce putem sa rezolvam probleme reale ale clientilor nostri, pentru ca acesta e singurul lucru care conteaza la sfarsit. Exista si o vorba care este favorita – Veniturile spala orice pacate. Deci, daca avem venituri, cu siguranta, vom avea si evaluare buna si vom avea evident si clienti fericiti. De aici porneste totul.”, a sintetizat Bogdan Nafornita.
“AI nu inlocuieste oameni, ci ii potenteaza foarte mult pe angajatii existenti”
“Intr-o economie ca Romania, care este o economie in dezvoltare, cu toate provocarile sale macroeconomice, la nivel micro, Romania se dezvolta. Provocarea nu este ca avem prea multi oameni in companie, ci ca nu avem suficient de multi oameni buni. Iar treaba asta se suplineste foarte bine cu o tehnologie de tip AI”, sustine cofondatorul Profluo.
“Cam fiecare angajat ar trebui sa aiba cel putin un agent care il ajuta sa fie mai bun, sa fie mai productiv si sa faca lucruri la care nici nu visa acum 6 luni. Noi suntem un exemplu chiar pe zona aceasta. Desi folosim agenti AI care ne-au dublat sau ne-au triplat productivitatea individuala, continuam sa angajam. Deci, nu exista aceasta frica de tipul ca vine AI-ul si ne inlocuieste. Lucrul acesta nu e chiar adevarat”, a punctat antreprenorul din sectorul de tehnologie.
“Se vede si la toate companiile de tehnologie care au incercat sa dea afara foarte multi oameni din cauza ca vin cu tool-uri (instrumente, n.r.) de AI. Si-au dat seama ca este o greseala, cel putin pe termen scurt si au revenit la planurile initiale. Deci, eu nu cred in aceasta sperietoare si nici nu o vedem in practica cum ca AI-ul vine si inlocuieste oamenii, ci doar ii face mai buni”, a completat Bogdan Nafornita.
“Exista intr-adevar o provocare legata de implementarea in medii un pic mai sofisticate, unde este nevoie de precizie, de viteza foarte mare de executie, de repetabilitate a proceselor, de audit trail, de trasabilitate a tranzactiilor, de implementare in medii care necesita confidentialitate foarte mare. Si aici cumva se muta efortul dintr-o data si se vede chestia aceasta. Diferenta nu o mai face modelul in sine pe care il folosesti. Toate sunt cam pe acolo ca nivel de performanta. Diferenta o face ceea ce construiesti in jurul modelului ca acesta sa iti livreze acea performanta predictibila, ceea ce se numeste <<harness>> sau harnasament, ca sa spunem in termeni tehnici. Si acolo se muta cumva competitia”, a nuantat cofondatorul Profluo.
“Noi construim acest <<harness>> pentru zona financiara cu niste algoritmi specifici. In prima faza toata lumea trebuie sa experimenteze cu treaba asta, dar in a doua faza au nevoie de experti ca sa obtina acel rezultat care cu adevarat, sa spunem, disloca foarte multa valoare, care acum este blocata in procese manuale sau in procese neexplicate, cum se numesc ele in industrie acele <<dark processes>>, deci procese care se intampla, dar nimeni nu stie exact de ce se intampla sau cum se intampla”, a precizat acesta.
“In primul rand, AI este doar un concept, un vis frumos si anume faptul ca masinile gandesc ca oamenii. Focusul imediat al tehnologiei este pe zona de <<machine learning>>, adica masini care sunt in stare sa invete si sa performeze la un nivel din ce in ce mai elevat din cauza acestei invatari. Noi facem genul acesta de algoritm inca din 2021. Suntem focusati pe zona de documente financiare, deci pe zona financiara unde zona aceasta de AI vine cu niste provocari specifice legate de acuratete, de viteza de procesare, legate de confidentialitate, probleme tehnice care sunt foarte greu de rezolvat dealtfel”, a detaliat Bogdan Nafornita.
“Toata lumea vrea sa faca lucruri cel putin la nivelul de acuratete umana, pe care noi l-am atins deja cu un grad de 98%. Iar treaba asta schimba fundamental discutia. Dintr-o discutie clasica de automatizare, in care sa spunem ca 80% din proces e facut automatizat, de cati oameni mai avem nevoie ca sa facem restul de 20%, exceptiile, cazurile dificile, cand ajungi la 98%, discutia se schimba cu clientii nostri. Ei spun ce mai este acceptabil ca activitate umana in acest proces. Si treaba asta este foarte importanta pentru ca vedem asta la toti clientii nostri. AI-ul nu inlocuieste oameni. AI-ul ii potenteaza foarte mult pe cei existenti”, a mai spus CEO si cofondator al startup-ului de tehnologie Profluo, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Event Partner al MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026 este Agricover, iar Supporting Partner al celei de-a cincea editii anuale a acestui eveniment este Vetimex Capital.
CITESTE SERIA INTEGRALA MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026
MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an
Mihaela Mihailescu, EBRD: In 2026 am semnat pana in prezent deja aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. In acest moment lucram pe tranzactii de 500 mil. Euro pe partea EBRD. Depinde foarte tare de cum evolueaza negocierile si de disponibilitatea companiilor de a semna in acest an astfel ca ne asteptam pentru 2026 la un volum total de investitii de 800 – 900 mil. Euro. “Avem incredere ca economia Romaniei isi va reveni si ca putem sa contribuim putin la aceasta imbunatatire a situatiei economice prin investitiile pe care le furnizam in economie”
Richard Wilkinson, CTP: “Romania nu este o tara emergenta asa cum nicio tara din UE nu este o piata emergenta. Rata PIB per capita a Cehiei este mai mare decat cea a UK si nimeni nu se gandeste ca UK ar fi o tara in curs de dezvoltare”. In acest moment, este mai ieftin sa te imprumuti de pe piata obligatiunilor decat de pe piata bancara. Aproximativ 83% din mixul de finantare al CTP de peste 9,5 mld. Euro inseamna finantare verde sau cu obiective de sustenabilitate, iar acum 10 ani compania era finantata integral din imprumuturi bancare garantate
Vera Economou, ING Bank: “Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina pentru ca tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului”. Romania are o pondere relativ mica la scara Europei Centrale si de Est la nivelul cifrelor – cadru ale finantarii sustenabile. Imprumutul verde si cel cu obiective de sustenabilitate sunt cele mai populare forme de finantare sustenabila locala in timp ce obligatiunile verzi domina scena CEE si a EMEA
Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management: In ultima perioada pipeline-ul local de oportunitati de investitii in obligatiuni verzi sau sustenabile s-a cam rarit. Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local. “Daca vom avea un guvern instalat in saptamanile sau lunile urmatoare s-ar putea pune problema unor noi deal-uri pe piata de capital, dar cred se cam inchide fereastra de oportunitate”
Liviu Dobre, Agricover: Finantam astazi 10% – 15% din portofoliul nostru in aceasta zona ESG. Vedem sustenabilitatea ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. Impactul CBAM si conflictul din Iran au produs in 2026 o crestere medie de 50% a preturilor de fertilizanti la poarta fermei
Horia Adrian, Titan Group: Sectorul de constructii, inclusiv materialele de constructii, contribuie cu peste 34% pe an la emisiile de carbon din lume. Grupul Titan isi propune investitii de peste 200 mil. Euro pana in 2030 in directii precum produse cu emisii de carbon reduse, folosirea combustibililor alternativi, materiale alternative cimentului sau eficienta energetica. “Legat de impactul CBAM, este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre producatorii de materiale din spatiul din afara UE sunt corecte si credibile”
Bogdan Nafornita, Profluo: “Daca acum 6 – 12 luni, o companie care avea AI incorporat primea un premium la evaluare, acum primesti eventual un discount daca nu ai AI ”. Profluo este la o evaluare de peste 10 mil. Euro si la circa 2 ani distanta de o runda de finantare de serie A. In ce directie merge viitorul Profluo intre o listare pe bursa si o intrare in portofoliul unui jucator mare de tehnologie
Bogdan Campianu, Wood & Company: Pietele CEE au atras in primele 9 luni din 2026 peste 8,3 mld. Euro prin 22 emisiuni de obligatiuni verzi si sustenabile, cu Polonia lider detasat care a luat bani de la investitori cat urmatoarele 3 tari din regiune la un loc. Investitorii institutionali asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti cu tichete minime de 100 mil. Euro pentru a evita lipsa de lichiditate a titlurilor. “Investitorilor nu prea le place sa vada la IPO doar exituri de actionari si trebuie sa ai o poveste, care in general e bine sa fie una de crestere”