Unul dintre consultanții fondului american de investiții JC Flowers pentru proiectele derulate pe piața bancară locală este bancherul de investiții român Bogdan Ciobotaru, membru în Consiliile de administrație al grupului de telecomunicații RCS & RDS, respectiv al producătorului rus de aluminiu Vimetco NV – proprietarul Alro Slatina, potrivit informațiilor obținute de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.
Bogdan Ciobotaru nu a putut fi contactat până la momentul publicării articolului. De asemenea, reprezentanții JC Flowers au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că nu vor să facă niciun comentariu pentru că ”nu este un moment potrivit pentru a discuta strategia sa în România”.
Fondul american de investiții JC Flowers a intrat în linie dreaptă cu achiziția băncii Carpatica din Sibiu, având atât un acord încheiat cu familia lui Ilie Carabulea – unul dintre fondatorii băncii și cel mai important acționar, cât și suportul BNR.
În paralel, JC Flowers este interesat și de achiziția Piraeus Bank România, în condițiile în care banca de investiții UBS a primit mandatul pentru tranzacția de exit a grecilor de la Piraeus. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie despre tranzacția de exit a Piraeus din România, despre interesul Băncii Transilvania, al OTP și al unor fonduri americane de investiții.
BT s-a uitat la tranzacția de vânzare a Piraeus Bank România, dar a decis să nu depună o ofertă, preferând să se concentreze deocamdată pe integrarea Volksbank România în propriile structuri și să aștepte o nouă oportunitate de achiziție ce s-ar putea ivi în zona băncilor care să-i aducă plusul necesar pentru a urca în ierhia bancară locală.
Pe lista investitorilor care și-au exprimat interesul se află fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și investitorul miliardar Wilbur Ross, principalul acționar al Bank of Cyprus, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, în luna septembrie fiind așteptat un deznodământ privind soarta tranzacției de exit a Piraeus din România.
Cine este Bogdan Ciobotaru
Bogdan Ciobotaru, 37 de ani, este un bancher de investiții care a lucrat în perioada 2001 – 2011 pentru Morgan Stanley, unul din numele grele de pe Wall Street. A fost director executiv pentru pieţele globale de capital, acoperind regiunea Europei Centrale și de Est, respectiv Africa.
În mandatul său, Morgan Stanley a devenit mai activ în România, banca americană de investiții ocupându-se de procedurile de listare în 2007 ale RCS & RDS pe bursa londoneză. Datorită contextului nefavorabil, RCS a renunțat la listare optând pentru contractarea unui credit – gigant la acea vreme pentru o companie românească, de 500 mil. dolari, destinat refinanțării, investițiilor și pentru asigurarea capitalului de lucru.
Tot în perioada sa ca director Morgan Stanley în biroul din Londra, Ciobotaru a lucrat la listarea grupului rus Vimetco, proprietarul producătorului de aluminiu Alro Slatina, pe bursa londoneză.
În august 2011, Ciobotaru intră în echipa băncii de investiții rusești Renaissance Capital, care pregătea ca parte a unui consorțiu de consultanți ai statului român oferta publică secundară pentru vânzarea unui pachet de aproape 10% din Petrom. Oferta nu a atins pragul minim de subscriere prevăzut, iar tranzacția de vânzare a pachetului de acțiuni Petrom a eșuat.
Ciobotaru a condus până în ianuarie 2013 operațiunile de finanțare ale Renaissance Capital pentru Europa centrală și de est, Orientul Mijlociu și Africa.
Apoi a intrat din 2013 ca membru non – executiv în Consiliile de administrație ale RCS & RDS, respectiv Vimetco NV, poziții pe care le ocupă și în prezent, potrivit ultimelor informații publice disponibile.
Experiența sa pe piețele emergente a contribuit la obținerea de finanțări de peste 15 mld. dolari pentru companii din regiune, conform datelor de profil postate pe site-ul Vimetco.
Bogdan Ciobotaru a absolvit în 2000 Facultatea Administrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice. În acest an, s-a înscris la un MBA al universității Oxford. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza, franceza și italiana.
Ce face JC Flowers
Conducerea băncii Carpatica a anunţat ieri că un grup de acţionari din care fac parte omul de afaceri Ilie Carabulea, Dana Cojocaru, Nicolae Lupu, Corneliu Tănase şi societatea comercială Atlassib au încheiat un acord de vânzare a unui pachet de 25% către fondul de investiții JCF III Europe Holdings, vehicul investiţional al JC Flowers.
Acordul a fost încheiat în contextul în care JC Flowers și-a exprimat intenția de a subscrie în cadrul majorării de capital în valoare de 110 mil. lei (aproape 25 mil. euro). Fondul american are în vedere ca tranzacția să se deruleze sub forma unui plasament privat, acționarii Carpatica fiind convocați pe 9 octombrie pentru a aproba termenii și condițiile tranzacției.
Carpatica se situează în top 20 bănci în România, cu o cotă de 0,9% în funcție de activul net bilanțier la finele anului trecut, conform raportului anual al BNR pentru 2014.
Rezultatele băncii din Sibiu, conduse de echipa belgianului Johan Gabriels – fostul șef al RBS Bank România (acum înglobate în UniCredit Bank), simt presiunea atragerii de fonduri proaspete de la un investitor cu forță financiară.
Dacă JC Flowers finalizează cu succes tranzacția, ar însemna să pună punct discuțiilor de vânzare a Carpatica, ce durează de mai mulți ani, timp în care Carabulea a fost vizitat de diferiți investitori.
JC Flowers a obținut până acum acordul familiei lui Carabulea, precum și al BNR, în condițiile în care banca a fost prinsă în disouta dintre cele două tabere.
Ilie Carabulea deține 41% direct din Carpatica și aproape 57% direct și indirect, potrivit ultimelor date disponibile. Carabulea este în acest moment în arest măsura fiind dispusă în cadrul dosarului penal ASF – Carpatica Asig , iar drepturile sale de vot au fost suspendate de către BNR, care face presiuni de mai mulți ani asupra lui Ilie Carabulea să atragă un acționar puternic care să capitalizeze Carpatica, dar omul de afaceri sibian nu este mulțumit de ofertele de preț primite care nu reflectă în opinia sa valoarea băncii.
Banca centrală a susținut în ultimul an tranzacția de fuziune Nextebank – Carpatica, propusă de Axxess Capital – unul din puținii manageri locali de fonduri care au experiență în sectorul bancar românesc. Ofertele înaintate de Nextebank, o bancă cu o cotă de piață de trei ori mai mică decât cea a băncii din Sibiu, au fost însă respinse pe rând în 2014 și, ultima oară, în iunie de către acționarii Carpatica. Implicarea BNR în ”pilotarea” unei fuziuni prin absorbție a Carpatica de către Nextebank a stârnit valuri de nemulțumire din partea acționarilor băncii din Sibiu.
Ultima ofertă fermă a Nextebank de fuziune cu banca din Sibiu situa valoarea justă a Carpatica la 135 mil. lei (30 mil. euro) față de 168 mil. lei (circa 38 mil. euro) în cazul Nextebank, iar raportul de schimb la patru acțiuni Nextebank pentru cinci acțiuni Carpatica.
După Adunarea generală a acționarilor din iunie, JC Flowers a intrat în negocieri exclusive de preluare a Carpatica.
JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.
JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.
”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari.
Piața bancară din România înregistrează două tipuri mari de tranzacții în acest moment. Pe de o parte, cerințele reglementatorului către acționarii băncilor de a veni cu fonduri proaspete accelerează tendința de consolidare a pieței prin exit-urile unor jucători. Pe de altă parte, deprecierea calității portofoliilor de credite de la începutul crizei a obligat băncile să treacă la tranzacții de curățire a bilanțurilor, un portofoliu neperformant cum este cel al BCR numit Neptun, depășind ca anvergură bănci întregi din a doua parte a clasamentului.