Arhive etichete: Banca Românească

Eximbank isi arata fuziunea cu Banca Romaneasa in noul brand, Exim Banca Romaneasca

Banca de Export Import a Romaniei – EximBank SA va deveni Exim Banca Romaneasca din 10 mai 2023, modificarea denumirii bancii si schimbarea emblemei bancii fiind aprobate pe 27 martie 2023 de Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor EximBank.

”Am recurs la aceasta schimbare pentru ca, desi in cei peste 30 de ani de activitate EximBank si-a extins considerabil aria de adresabilitate, denumirea a ramas aceeasi fiind limitativa si nisata, fara sa reflecte activitatea reala a bancii. Este si motivul pentru care brandul EximBank s-a fixat in memoria colectiva asociat cu <banca exportatorilor>. Acum ca EximBank este o banca universala, dupa fuziunea cu Banca Romaneasca, era absolut necesara adoptarea unei noi identitati care sa marcheze extinderea adresabilitatii si catre persoanele fizice. Ca atare, am considerat ca este important sa facem mult mai vizibil acest lucru, iar, pentru aceasta, aveam nevoie de un nou brand care sa reflecte tot ceea ce suntem acum: o noua banca romaneasca de top, un partener de banking de incredere pentru toata lumea, persoane fizice sau juridice, inclusiv exportatori. Adica Exim Banca Romaneasca”, a spus Traian Halalai, presedintele exevutiv al EximBank. 

Noua identitate de brand are ca element central fuziunea dintre cele doua banci, valorificand notorietatea celor doua branduri – prin pastrarea prescurtarii Exim si alaturarea denumirii Bancii Romanesti, mentine in mare parte elementele vizuale consacrate ale EximBank, dar include in paleta de culori tricolorul (rosu, galben si albastru) pentru accentuarea „nationalitatii” bancii si promovarea valorilor romanesti. 

EximBank este o banca universala 100% romaneasca, aflata in top 10 cele mai mari institutii de credit dupa active. Banca ofera clientilor sai, persoane fizice si juridice, o gama larga de produse si servicii de calitate, adaptate nevoilor acestora. EximBank opereaza o retea nationala de distributie de 83 de sucursale si 26 de Centre de Afaceri, acestea din urma fiind dedicate exclusiv companiilor, retea care ii permite sa fie aproape de clientela de retail si corporate si sa implementeze diverse programe de dezvoltare romanesti si europene. 

Independent de componentele specifice unei banci universale, EximBank continua sa actioneze pe segmentul garantiilor si asigurarilor de stat, conform mandatului primit din partea statului roman.

Scurt istoric:

1992 – Banca de Export-Import a Romaniei este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului, avand ca actionar majoritar statul roman si functionand ca agentie de export.

2005 – EximBank devine banca comerciala, dedicata exclusiv segmentului corporate, oferind produse de finantare, garantare si asigurare.

2019 – EximBank si National Bank of Greece semneaza acordul de achizitie a 99,28% din Banca Romaneasca. Odata cu indeplinirea cerintelor obligatorii de reglementare si a celorlaltor elemente prevazute in acord, in ianuarie 2020, au fost intrunite toate conditiile pentru incheierea tranzactiei. Tranzactia nu a implicat nicio finantare de la bugetul de stat.

2020 – EximBank urca, in premiera, in Topul celor mai mari 10 banci dupa active din Romania (de pe pozitia 21 in 2012).

2022 – EximBank intra in categoria institutiilor de credit de importanta sistemica.

Ianuarie 2023 – EximBank intra pe piata de retail din Romania, devenind o banca universala cu servicii complete, si urca pe locul 8 in Topul bancilor dupa activele administrate.

Mai 2023 – EximBank devine Exim Banca Romaneasca.

Achiziția Banca Românească de către OTP a ajuns în analiza Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care OTP Bank România preia Banca Românească SA, precum şi activele româneşti aferente sucursalei din Londra şi ale filialei din Malta aparținând National Bank of Greece SA (NBG).

Activele preluate reprezintă împrumuturile și garanțiile aferente acestora încheiate de către sucursala din Londra a NBG, respectiv filiala malteză a NBG, către diverși clienți români.

Atât OTP Bank România, cât și Banca Românească SA activează în domeniul serviciilor financiare și bancare.

OTP Bank România face parte din grupul OTP ce furnizează servicii financiare universale în Ungaria, România, Muntenegru, Croația, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia și Serbia.

Banca Românească SA este o instituție financiară cu activități concentrate în mod semnificativ pe segmentul de retail.

Lansarea tranzacției de vânzare a Banca Românească de către bancherii de investiții de la Credit Suisse a fost anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea Banca Românească înseamnă, pe de o parte, plecarea NBG din piața bancară locală, dar și intrarea OTP în Top 10 bănci după 13 ani de la venirea în România.

Grupul elen NBG a anunțat pe 27 iulie semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite, tranzacția fiind estimată a fi finaliată la începutul anului 2018.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro, spunea Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG, care preciza că impactul a fost calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

Banca Românească ocupă locul 14 pe piața bancară din România, iar cota de piață a OTP la nivel local va crește spre 4%, ajungând în primele 8 bănci locale.

OTP a cumpărat RoBank în 2004 și Millennium Bank în 2015, iar acum crește de pe urma unui nou exit al unui jucător străin.

Încheierea tranzacției are nevoie de avizul Băncii Naționale a Ungariei, Băncii Naționale a României și a autorităților antitrust.

Credit Suisse International a fost consultantul financiar exclusiv al vânzătorului. Firma de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer a fost consultantul juridic la nivel international al NBG, în timp ce la nivel local PeliFilip a lucrat cu grupul bancar.

OTP a lucrat cu firmele de avocatură  Weil Gotshal & Manges din Ungaria și Schoenherr din România pentru a face auditul juridic, în timp ce analiza financiară (due diligence – n.r.) a fost derulată de către KPMG, potrivit datelor furnizate de către OTP Ungaria jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. Societe Generale Corporate & Investment Banking a fost consultant financiar unic al OTP Group în legătură cu tranzacția.

OTP achizitii Ro tabel deals Main

Tranzacția OTP – Banca Românească: Cumpărătorul a lucrat cu bancherii de investiții de la Societe Generale și cu firma austriacă de avocatură Schoenherr. Cum arată tabloul achizițiilor OTP

 

Grupul ungar OTP, jucător de talie regională pe piața bancară din Europa de Est, lucrează la tranzacția de preluare a Banca Românească cu firma austriacă de avocatură Schoenherr, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul Banca Românească a avut consultant financiar exclusiv pe bancherii de investiții de la Societe Generale. De cealaltă parte, vânzătorul – NBG a fost asistat de către bancherii de investiții de la Credit Suisse și firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer și PeliFilip pentru aspectele de drept local ale tranzacției.

Grupul elen NBG a anunțat astăzi semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite.

Având în vedere rambursarea finanțării intra-grup, tranzacția întărește lichiditatea grupului elen cu circa 650 mil. Euro, a anunțat vânzătorul, dând astfel indicia privind scare tranzacției.

„Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro”, afirmă Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG. Impactul este calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

OTP era angajat în paralel și în procesul de achiziție al Bancpost, unde depusese ofertă neangajantă și s-a calificat alături de alți investitori pentru etapa ofertelor angajante, care este estimată să aibă loc peste aproximativ două săptămâni.

Pentru tranzacția Florence, OTP a angajat casa de avocatură Radu și Asociații, care face parte din rețeaua EY Law – afiliată EY.

OTP ajunge la 13 ani de la intrarea pe piața bancară din România la o cotă de piață de circa 4% și locul al optulea după activele totale.

Pentru a ajunge aici, OTP a semnat trei achiziții. În 2004, a intrat în România cu achiziția RoBank pentru 47,5 mil. Dolari. Firma de avocatură Linklaters a oferit consultanță juridică OTP la acea achiziție.

După alți zece ani, OTP a semnat achiziția Millennium Bank, tranzacție favorizată de exitul grupului portughez BCP din România, tot ca urmare a unui angajament semnat cu Comisia Europeană, ca și în cazul NBG și a altor bănci elene nevoite să își reducă expunerile în străinătate.

În 2014, OTP a semnat achiziția Millennium Bank România pentru 39 mil. Euro și a agreat rambursarea liniilor de finanțare intragrup către banca – mama din Portugalia, în valoare de 150 mil. Euro.

La această achiziție, OTP a lucrat cu firma de avocatură londoneză CMS Cameron McKenna.

OTP a pus piciorul pe piață în 2004 și a luat o cotă de piață de 0,8%, conform raportului annual al BNR din 2004. În 2014, banca – țintă a OTP avea 0,7% cotă de piață, iar după achiziție OTP a ajuns la 2,3% cotă de piață. După achiziția Millennium, OTP a urcat de pe poziția 22 pe poziția 12.

Un salt important îl obține acum OTP prin achiziția Banca Românească, cu o cotă de piață de 1,67% la 31 decembrie 2016, ajungând la o cotă de piață de 3,8%  de la 2,09%.

Acum, nr. 13 din piața bancară cumpără nr.14 din piață și urcă în primele opt bănci de pe piață.

Un tipar comun al tranzacțiilor este că OTP a profitat de exiturile Millennium și NBG, pe fondul planurilor de restructurare ale operațiunilor și pe fondul deciziei de a ieși din România.

Într-o privire mai amplă, și o altă compania ungară fanion a procedat în mod similar la achizițiile oportuniste din România. MOL a cumpărat stațiile Amoco în 1997. În 2003, a cumpărat 23 de stații Shell, iar în 2004 în cadrul tranzacției cu nume de cod Jaguarul a preluat și restul rețelei Shell din România.

Apoi în 2014, MOL a profitat de exitul Eni din piețele din regiune și a cumpărat rețelele de benzinării Agip din România în cadrul unei tranzacții transfrontaliere.

Însă, OTP s-a uitat în cei 13 ani de la intrarea pe piață și la alte oportunități de achiziție. A participat la privatizarea ratată a CEC din 2005. În 2011, OTP a fost interesată de subsidiara locală a Royal Bank of Scotland, pe fondul intenției de exit a grupului britanic din piață. În final, fosta ABN Amro Bank România, a fost vândută în două tranzacții succesive în 2013 și 2014 către grupul italian UniCredit.

De asemenea, OTP a fost unul dintre investitorii interesați de achiziția fostei afaceri de credite de consum Credisson, la acea vreme controlată de omul de afaceri Florin Andronescu și de fondul de investiții Oresa Ventures, susțin surse din piață. În final, Cetelem, divizia specializată în credite de consum a grupului francez BNP Paribas, a cumpărat în 2005 integral afacerea Credisson.

OTP Bank România a înregistrat în 2016 un profit după taxe fără ajustări de 1,65 mld. forinți (circa 24 mil. Lei, respectiv în jurul a 5,3 mil. Euro) și active totale de 588,18 mld. Forinți (circa 8,5 mld. Lei, respectiv aproximativ 1,9 mld. Euro).

Portofoliul de credite este în proporție de 27% corporate, iar restul în retail. Pe depozite, ponderile sunt aproape aceleași, clienții – companii având 24% din portofoliul total.

OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, are ca principali acționari pe Medget, Timur și Ruszlan din familia Rahimkulov de origine tătară, care dețin 8,24% din acțiunile băncii, grupul petrolier ungar MOL cu 8,57%, firma franceză de asigurări Groupama cu 5,15% și OPUS Securities 5,18%.

OTP Bank a înregistrat o valoare bursieră în 2016 de aproximativ 7,6 mld. Euro, respectiv un raport de 1,7 între prețul acțiunii și valoarea contabilă.

La nivel de grup, OTP Bank a raportat un profit după taxe consolidat 202,4 mld. forinți (circa 2,9 mld. lei, respectiv aproximativ 650 mil. euro) la active totale de 11.307 mld. forinți (circa 163 mld. lei, respectiv în jurul a 36 mld. euro).

Campania de achiziții a grupului OTP în perioada 2004 – 2017 a vizat pe rând Nova Banka (2004, Croația) – achiziție de 236 mil. Euro, a firmei de asigurări Asigurarea CECCAR ROMAS (2005, România) pentru 1,9 mil. Euro, Niska Banka (2005, Serbia) pentru 14,2 mil. Euro, Zepter Banka (2006, Serbia) pentru 34,2 mil. Euro, Kulska Banka (2006, Serbia) pentru 118,6 mil. Euro, Investsberbank Group (2006, Rusia) pentru 373 mil. Euro, Crnogorska komercijalna banka AD (2006, Muntenegru) pentru 105 mil. Euro, Raiffeisenbank Ucraina (2006, Ucraina) pentru 650 mil. Euro, Donskoy Narodny Bank (2007, Rusia) pentru 40,95 mil. Dolari, Banco Popolare (2014, Croația), Findomestic Banka (2015, Serbia), Axa Bank (2016, Ungaria) sau Splitska Banka (mai 2017, Croația).

Toate aceste achiziții au creionat un jucător regional, obișnuit cu achizițiile și cu integrarea lor în propriile structure. Până acum, nicio bancă cu capital românesc nu a făcut o achiziție în străinătate.

OTP sună retragerea din cursa pentru achiziția Bancpost. Laszlo Wolf, omul care se ocupă de achizițiile grupului ungar: Noi tranzacții vor fi luate în considerare doar după finalizarea cu succes a integrării actuale a Banca Românească. Cumpărătorul se așteaptă să finalizeze achiziția Banca Românească la începutul anului 2018

Grupul ungar OTP va continua investițiile pe piața locală, însă noi achiziții sunt luate în calcul abia după finalizarea cu succes a achiziției Banca Românească. Acesta este un prim efect al achiziției Banca Românească de către OTP, în contextul în care pe piața bancară sunt în derulare vânzarea Bancpost și a altor instituții de credit.

OTP a anunțat în această dimineață semnarea unui acord de achiziție a Banca Românească de la NBG și se așteaptă să finalizeze tranzacția la începutul anului 2018, după ce va primi avizele necesare de la Banca Națională a Ungariei, Banca Națională a României și de la autoritățile antitrust.

“OTP Group dorește să investească în continuare pe piața din România, dar noi tranzacții vor fi luate în considerare doar după finalizarea cu succes a integrării actuale”, a declarat László Wolf, Director General Adjunct al Diviziei Comerciale OTP Bank.

Wolf este omul care coordonează activitatea de fuziuni și achiziții a OTP, banca ungară fiind în acest moment poziționată ca un cumpărător de active în regiune și un jucător regional implicat în jocurile de consolidare a pieței de profil.

În contextul mai larg în care OTP a mers în paralel în procesele de vânzare de la Banca Românească și Bancpost, ambele subsidiare ale unor mari bănci elene, declarația lui Wolf indică primul efect concret al proaspetei achiziții anunțate, și anume ieșirea din tranzacția Florence a Eurobank. Tranzacția Florence, care implică vânzarea pachetului majoritar la Bancpost, a ERS și a firmei de leasing, este în faza în care investitorii calificați după runda ofertelor neangajante lucrează la structurarea ofertelor angajante.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 21 iunie că șase investitori au rămas în cursa pentru achiziția Bancpost.

Banca Transilvania, care a depus ofertă finală pentru achiziția Banca Românească, este unul dintre cei mai puternici candidați la achiziția Bancpost, după ce a analizat mai multe ținte locale după preluarea Volksbank România în 2015. Fondul american de investiții JC Flowers, care a ratat achiziția Piraeus Bank România și a Carpatica în 2015, este și el pe lista investitorilor din tranzacția Florence.

Vânzarea Bancpost este cea mai mare tranzacție aflată în derulare pe piața bancară locală și are impact direct asupra primelor zece poziții din clasamentul băncilor după cota de piață calculată în funcție de valoarea activelor totale.

OTP și-a asigurat după 13 ani de la intrarea pe piață intrarea în topul primelor zece bănci locale, după ce a semnat achiziția Banca Românească.

“Această nouă achiziție demonstrează faptul că OTP Bank are o bază solidă, o bună capitalizare și o lichiditate remarcabilă, iar conducerea băncii este determinată să își consolideze prezența în regiune, a declarat László Wolf, Director General Adjunct al Diviziei Comerciale OTP Bank, în legătură cu semnarea acordului.

“Această tranzacție este un pas important către atingerea scopului strategic al OTP Group. Strategia noastră de achiziție se concentrează, în primul rând, pe piețe cu perspective bune de dezvoltare, unde considerăm că este posibilă atingerea unei dimensiuni optime pe piață și capitalizarea sinergiei costurilor. Acest acord este o etapă importantă în evoluția OTP Bank România. Lucrăm împreună ca să ne asigurăm că fuziunea are un impact pozitiv asupra clienților ambelor bănci. Acest lucru nu implică doar un acces mai facil la sucursalele băncii, dar și îmbunătățirea calității serviciilor. Ne așteptăm ca finalizarea tranzacției financiare să aibă loc la începutul anului 2018, după validarea acesteia de către autoritățile competente”, a mai spus Wolf.

Piața bancară locală este într-o fază importantă a procesului de consolidare, în contextul în care vânzarea Banca Românească, a Bancpost și a Piraeus Bank au impact direct în prima jumătate a clasamentului băncilor după active.

Banca Transilvania, OTP, Patria Bank și JC Flowers sunt printre jucătorii care au demonstrat apetit de achiziții și sunt interesați de un rol activ în procesul de consolidare al pieței bancare locale.

OTP a ajuns la un acord pentru achiziția Banca Românească de la NBG, spune Reuters. Finanțarea intragrup de 550 mil. Euro către banca – mamă din Grecia va fi rambursată, iar prețul de achiziție al acțiunilor ar putea fi de circa 100 mil. Euro

 

Grupul ungar OTP a ajuns la un acord privind achiziția Banca Românească de la grupul elen National Bank of Greece, potrivit unor surse citate de Reuters și preluate de publicația elenă Kathimerini.

Cumpărătorul ar urma să ramburseze liniile de finanțare intragrup în valoare de circa 550 mil. Euro către banca – mamă din Grecia, potrivit surselor citate.

De asemenea, prețul de achiziție al pachetului de acțiuni de la Banca Românească ar urma să se situeze în jurul a 100 mil. Euro, conform presei elene.

Sursele citate de Reuters notează că prețul pe care OTP îl va plăti pentru achiziția Banca Românească ar putea fi același cu cel plătit în luna mai la achiziția din Croația, dacă raportăm prețul la valoarea contabilă.

Până la acest moment, NBG și OTP nu au făcut comentarii oficiale pe acest subiect.

OTP și Banca Transilvania au depus oferte finale îmbunătățite pentru Banca Românească, iar cei doi candidați au depus oferte neangajante și pentru pachetul majoritar al Bancpost.

O achiziție a Banca Românească de către OTP apropie banca ungară de ținta sa de 5% cotă de piață, dar poate indica și faptul că Banca Transilvania devine cel mai determinat ofertant pentru Bancpost, cea mai mare bancă scoasă la vânzare în România de la tranzacția de exit a Volksbank din 2014. Atunci, Banca Transilvania a semnat achiziția Volksbank și, deși a studiat alte ținte de achiziție mai mici de pe piața locală, o achiziție a Bancpost ar putea aduce Banca Transilvania în lupta pentru prima poziție cu BCR.

Vânzarea Banca Românească de către National Bank of Greece, tranzacție anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, este coordonată de către bancherii de investiții de la Credit Suisse.

National Bank of Greece deține 99,279% din acțiunile Banca Românească, care operează o rețea formată din aproximativ 109 unități și 5 centre de afaceri, conform datelor prezentate pe site-ul băncii.

Pe lângă Banca Românească, NBG mai deține în România un pachet de 99,33% din acțiunile NBG Leasing, după ce în ianuarie 2016 a închis operațiunile casei de brokeraj NBG Securities România, iar recent a semnat vânzarea Garanta Asigurări.

National Bank of Greece începe procesul de vânzare la Banca Românească. Grupul bancar elen pregătește tranzacția de exit din piața locală

National Bank of Greece, una dintre cele patru mari bănci elene, se pregătește să înceapă tranzacția de exit de pe piața bancară locală, susțin surse din piață. Potrivit acestora, teaser-ul pentru vânzarea Banca Românească urmează să fie trimis către potențialii investitori în următoarele 2 – 3 săptămâni de către bancherii de investiții angajați de grupul elen.

Bancherii de investiții de la Credit Suisse au mandat să găsească un cumpărător pentru Banca Românească, mai susțin sursele citate.

Reprezentanții National Bank of Greece nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Planul de restructurare al NBG agreat cu Comisia Europeană, revizuit pe 4 decembrie 2015, prevede că grupul elen trebuie să își reducă expunerea pe piețele din afara Greciei în următorii 2 ani, măsură ce include și vânzarea de subsidiare.

NBG a purtat discuții în acest an cu EFG, banca – mamă a Bancpost, privind o eventuală fuziune între cele două bănci locale în cadrul unui schimb (swap) de active în regiune, afirmă surse din piață.

”Noi încă examinăm opțiuni strategice pentru a întări mai departe prezența noastră în România. O potențială tranzacție cu NBG (proprietarul Banca Românească – n.r.) ar putea fi una dintre opțiuni”, spunea în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

O mișcare de acest fel au făcut cei de la EFG în Bulgaria în noiembrie 2015, când au preluat operațiunile Alpha Bank din această piață.

Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală, ceea ce o face o țintă atrăgătoare pentru cumpărători interesați de creșterea cotei de piață, dar poate fi și ocazie de intrare pentru un fond de investiții cu planuri de consolidare a pieței locale, cum a fost în 2015 cazul JC Flowers care avea în plan achiziția Carpatica și a Piraeus Bank România.

Deznodământul tranzacției de la Piraeus Bank România, cu respingerea ofertei JC Flowers de către conducera băncii – mamă din Atena, a întărit însă percepția că băncile elene renunță cu greu la operațiunile din România, unele voci susținând că de fapt nu există o voință reală de vânzare la nivelul vreunei subsidiare locale.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est, Grupul National Bank of Greece (NBG), a achiziţionat pachetul majoritar la Banca Românească S.A., deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia.

Prin susţinerea financiară a grupului, capitalul Băncii Româneşti s-a majorat substanţial, ajungând în prezent la aproximativ 200 mil. Euro. Banca Românească dispune de o reţea naţională formată din 109 sucursale, din care 33 sunt situate în Bucureşti, potrivit ultimelor informații disponibile.

Dintre companiile mai reprezentative aflate sub controlul National Bank of Greece în România se numără NBG Securities România, Societatea de asigurare – reasigurare GARANTA şi NBG Leasing IFN S.A.

National Bank of Greece a finalizat în iunie vânzarea a 100% Finansbank în Turcia către Qatar National Bank pentru 2,75 mld. Euro, iar în plus qatarezii au rambursat la închiderea tranzacției  910 mil. Dolari în contul unei datorii subordonate pe care subsidiara sa o avea față de banca – mamă.

În cadrul aceluiași plan de îmbunătățire a lichidității, conducerea NBG a aprobat pe 21 decembrie 2015 vânzarea participației sale integrale deținute în fonduri de investiții din Marea Britanie către Deutsche Bank Private Equity și Goldman Sachs Asset Management pentru 288 mil. Euro.

Banca Românească a raportat pentru 2015 active în scădere cu 8% față de anul anterior, ajungând la finele anului trecut la 1,8 mld. euro și un profit înainte de provizionare de 15,4 mil. euro. Nivelul depozitelor a scăzut în aceeași perioadă cu 16% până la 752 mil. euro. Subsidiara locală a NBG a raportat un nivel solid al capitalului pentru anul trecut, de 20,1%.

Echipa de conducere de la Banca Românească în frunte cu Ioannis Kougionas s-a concentrat pe reducerea pierderilor băncii, care au scăzut de la 46,9 mil. lei în 2014 la 4,5 mil. lei în 2015, potrivit contului de profit și pierdere din raportul anual al băncii.

Pe piața locală, sunt mai multe bănci de vânzare, printre cele pentru care a fost inițiat un astfel de proces este și Veneto Banca. De cealaltă parte, Banca Transilvania rămâne unul dintre candidații de serviciu pentru noi achiziții, după ce a integrat achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

bancpost main

Directorul de strategie al Eurobank spune că este pe masă achiziția Banca Românească de către Bancpost: O potențială tranzacție cu National Bank of Greece este una dintre opțiunile noastre pentru a ne întări prezența în România

Banca elenă Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost – una dintre băncile locale din Top 10, afirmă, în premieră, că este luată în calcul o achiziție a Banca Românească în contextul planurilor de creștere a operațiunilor pe piața bancară locală.

”Noi încă examinăm opțiuni strategice pentru a întări mai departe prezența noastră în România. O potențială tranzacție cu NBG (proprietarul Banca Românească – n.r.) ar putea fi una dintre opțiuni”, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

Aceasta este prima declarație a unui oficial al Eurobank care identifică Banca Românească drept o țintă de achiziție pentru Bancpost. Primele informații în acest sens au apărut pe piața financiară locală încă din toamna anului trecut, însă reprezentanții Eurobank și ai NBG nu au confirmat până acum că există astfel de discuții.

Întrebați pe 4 aprilie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Eurobank, proprietarul Bancpost, este în discuții pentru o tranzacție cu Banca Românească, oficialii Eurobank au răspuns atunci că: ”România este o țară – cheie pentru grupul Eurobank și, în consecință, noi căutăm oportunități pentru o creștere potențială mai departe a prezenței noastre locale”.

Pe 20 ianuarie, reprezentanții Eurobank au declarat, în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, că au angajat banca de investiții HSBC pentru a evalua opțiunile strategice în România și în alte piețe din regiune.

Eurobank Ergasias, ca și celelalte bănci elene, s-a angajat în fața Directoratului General pentru Concurență din cadrul Comisiei Europene să-și reducă expunerea pe piețele din afara Greciei, să vândă active care nu fac parte din activitatea sa de bază și să se concentreze asupra eficientizării și profitabilității operațiunilor din țara de origine, potrivit planului de restructurare anunțat la Bruxelles pe 29 aprilie 2014.

Băncile grecești au trecut în ultimii ani la mișcări de consolidare în piețele din regiune prin care au încercat să-și rezolve, în parte, problema expunerilor în străinătate prin tranzacții între ele.

banci grecesti tranzactii tabel

Amendamente la planul de restructurare înaintat de către Eurobank Ergasias au fost aprobate de către Comisia Europeană ca urmare a majorării de capital a băncii prin atragerea cu succes a 2,12 mld. euro de la investitori privați fără să mai fie nevoie de vreo injecție de capital din partea statului, potrivit unui comunicat de presă al autorităților de la Bruxelles din 26 noiembrie 2015.

Astfel, Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Eurobank Ergasias a încercat să-și vândă afacerea din Ucraina, însă tranzacția sa de 95 mil. euro către Delta Bank Group a fost blocată de autoritățile de la Kiev.

Pe 17 iulie 2015, Eurobank Ergasias a anunțat încheierea unui acord pentru preluarea operațiunii Alpha Bank din Bulgaria pentru 1 euro, active în valoare de 464 mil. euro fiind transferate către Postbank, bancă a cărei anvergură o plasează în primele 4 bănci la nivelul pieței locale. Mișcarea indică faptul că Bulgaria are profil de piață strategică la nivelul grupului Eurobank Ergasias, cu active de peste 3 mld. euro și cu un profit de circa 17,8 mil. euro, a doua piață străină ca profitabilitate după primele nouă luni din 2015, prima poziție la capitolul câștig net fiind ocupată de Cipru.

Eurobank Ergasias a vândut în aprilie 2012 un pachet de 99,3% din Eurobank Tekfen Turcia către Burgan Bank pentru 355 mil. dolari. În februarie 2011, Eurobank vânduse deja 70% din Polbank, operațiunea sa din Polonia, către Raiffeisen pentru 490 mil. euro.

În ceea ce privește operațiunile din România, ultimele mișcări al Eurobank Ergasias au fost vânzarea operațiunii locale din sectorul asigurărilor la pachet cu cea din Grecia. Astfel, pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

De asemenea, Eurobank a început discuții pentru vânzarea afacerii locale de leasing, ceea ce corespunde strategiei sale de a se retrage din activitățile care nu au legătură cu operațiunile de bază.

Strategia de restructurare vizează la nivelul băncii – mamă, precum și a subsidiarelor din străinătate, inclusiv a Bancpost, și vânzări de portofolii neperformante pentru a curăța bilanțurile și pentru a debloca o nouă sursă de lichiditate, banii ținuți în provizioane.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

La finele primului trimestru al anului, Eurobank raporta pentru România active de 2,98 mld. euro, împrumuturi nete de 1,76 mld. euro, depozite de 1,85 mld. euro la o rețea de 147 de agenții și 7 centre de afaceri, deservite de un personal de 2.222 de angajați.

Profitul Eurobank în România la finele lui martie era de 6 mil. euro.

Pe 16 mai, Philippos Karamanolis a preluat postul de Președinte Executiv al Bancpost, și poziția de Country CEO al Grupului Eurobank în România,înlocuindu-l pe George Georgakopoulos. Karamanolis a lucrat în Bancpos în perioada 2005 – 2008 ca Vicepreședinte Executiv, iar de atunci a fost Președinte al Comitetului Executiv al Eurobank Serbia.

Bancpost tabel baza 624

Bancpost are o cotă de piață după active de 3% în timp ce Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est, Grupul National Bank of Greece (NBG), a achiziţionat pachetul majoritar la Banca Româneasca S.A., deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia.

Prin susţinerea financiară a grupului, capitalul Băncii Româneşti s-a majorat substanţial, ajungând în prezent la aproximativ 200 mil. Euro. Banca Românească dispune de o reţea naţională formată din 109 sucursale, din care 33 sunt situate în Bucureşti, potrivit ultimelor informații disponibile.

Dintre companiile mai reprezentative aflate sub controlul National Bank of Greece în România se numără NBG Securities România, Societatea de asigurare – reasigurare GARANTA şi NBG Leasing IFN S.A.

Pe piața locală, anul trecut, Piraeus Bank România a fost aproape de o vânzare către fondul american de investiții JC Flowers, mandatul de vânzare al subsidiarei Piraeus aparținând bancherilor de investiții de la UBS.

Și anterior, au existat discuții de fuziune între băncile elene, care nu au ajuns nicăieri. În urmă cu circa patru ani, Alpha Bank și Eurobank trebuiau să fuzioneze într-o așa numită fuziune a egalilor din Atena, în care acționarii Alpha urmau să aibă un pachet ușor peste 50% din acțiunile băncii ce ar fi rezultat din fuziune, dar tranzacția a picat.

rsz_infografic_bun_banca_romaneasca_20082014 poza main

Banca Românească

Anul înființării: 1996

Acționar majoritar: Banca Națională  a Greciei  (99,28 %)

Cod Unic de Identificare: 8802611

Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: J40/7829/1996

Stare societate: Înregistrat din data 19 septembrie 1996

Logo:        logo banca romaneasca

Activul net la 31 decembrie 2007: 6,8 miliarde lei (2 miliarde euro)

Activul net la 31 decembrie 2008: 9,1 miliarde lei (2,5 miliarde euro)

Activul net la 31 decembrie 2009: 8,6 miliarde lei (2 miliarde euro)

Activul net la 31 decembrie 2010: 7,7 miliarde  lei (1,8 miliarde euro)

Activul net la 31 decembrie 2011: 7,4 miliarde lei (1,7 miliarde euro)

Activul net la 31 decembrie 2012: 6,9  miliarde lei (1,5 miliarde euro)

Activul net la 31 decembrie 2013: 7,2  miliarde lei (1,6 miliarde euro)

Cota de piață, după activul net la 31 decembrie 2007: 2,7 %

Cota de piață, după activul net la 31 decembrie 2008: 2,9 %

Cota de piață, după activul net la 31 decembrie 2009: 2,6 %

Cota de piață, după activul net la 31 decembrie 2010: 2,2 %

Cota de piață, după activul net la 31 decembrie 2011: 2,1 %

Cota de piață, după activul net la 31 decembrie 2012: 1,9 %

Cota de piață, după activul net la 31 decembrie 2013: 2 %

Profit net la 31 decembrie 2008: 62 milioane lei (16,8 milioane lei)

Profit net la 31 decembrie 2009: 7,56 milioane lei (1,8 milioane euro)

Pierderea exercițiului financiar la 31 decembrie 2010: 27 milioane lei (6,4 milioane euro)

Pierderea exercițiul financiar la 31 decembrie 2011: 56,8 milioane lei (13,4 milioane euro)

Pierderea exercițiul financiar la 31 decembrie 2012: 166,8 milioane lei (37,4 milioane euro)

Pierderea exercițiul financiar la 31 decembrie 2013: 61 milioane lei (13,8 milioane euro)

Provizioane pentru riscul de credit la 31 decembrie 2010: 123,4 milioane lei (29,3 milioane euro)

Provizioane pentru riscul de credit la 31 decembrie 2011: 82,4 milioane lei (19,4 milioane euro)

Provizioane pentru riscul de credit la 31 decembrie 2012: 75,4 milioane lei (16,9 milioane euro)

Credite la 31 decembrie 2008: 5,87 miliarde lei (1,6 miliarde euro)

Credite la 31 decembrie 2009: 5,3 miliarde lei (1,2 miliarde euro)

Credite la 31 decembrie 2010: 5,4 miliarde lei (1,3 miliarde euro)

Credite la 31 decembrie 2011: 4,8 miliarde lei (1,1 miliarde euro)

Credite la 31 decembrie 2012: 4,6 miliarde euro ( 1,03 miliarde euro)

Credite la 31 decembrie 2013: 4,6 miliarde lei (1 miliard euro)

Depozite la 31 decembrie 2008: 4,53 miliarde lei (1,23 miliarde euro)

Depozite la 31 decembrie 2009: 3,16 miliarde lei (0,7457 miliarde euro)

Depozite la 31 decembrie 2010: 3,8 miliarde lei (0,9 miliarde euro)

Depozite la 31 decembrie 2011: 3,4 miliarde lei (0,8 miliarde euro)

Depozite la 31 decembrie 2012: 3,6 miliarde lei (0,8 miliarde euro)

Depozite la 31 decembrie 2013: 3,9 miliarde lei (0,88 miliarde euro)

Fonduri proprii la 31 decembrie 2007: 700,8 milioane lei (210 milioane euro)

Fonduri proprii la 31 decembrie 2008: 1 miliard lei (0,27 miliarde euro)

Fonduri proprii la 31 decembrie 2009: 1,1  miliarde lei (0,25 miliarde euro)

Fonduri proprii la 31 decembrie 2010: 1 miliard lei (0,23 miliarde euro)

Fonduri proprii la 31 decembrie 2011: 914,5  milioane  lei (215,8 milioane euro)

Fonduri proprii la 31 decembrie 2012: 659,7  milioane  lei (148 milioane euro)

Fonduri proprii la 31 decembrie 2013: 517,9  milioane  lei (117,2 milioane euro)

Cota de piață, după fondurile proprii la 31 decembrie 2007: 3 %

Cota de piață, după fondurile proprii la 31 decembrie 2008: 3,7 %

Cota de piață, după fondurile proprii la 31 decembrie 2009: 3,7 %

Cota de piață, după fondurile proprii la 31 decembrie 2010: 3,2 %

Cota de piață, după fondurile proprii la 31 decembrie 2011: 2,8 %

Cota de piață, după fondurile proprii la 31 decembrie 2012: 2,1 %

Cota de piață, după fondurile proprii la 31 decembrie 2013: 1,7 %

Număr angajați la 31 decembrie 2008: 1.679

Număr angajați la 31 decembrie 2009: 1.650

Număr angajați la 31 decembrie 2010: 1.535

Număr angajați la 31 decembrie 2012: 1.350

Număr angajați la 31 decembrie 2013: 1.305

Conducerea:

Director General:  Marinis Stratopoulos

Director General Adjunct: Efstathios Kouninis

Adresa: B- dul Unirii, Nr.35, București

Telefon: 021 305 93 00

Banca Românească a fost înființată în 1991. În septembrie 1996, aceasta devine primul agent Western Union din țară. La acea vreme, avea o rețea formată din numai 6 locații față de aproximativ 200 cât sunt acum în întreaga țară.

Începând cu anul 1997, banca încheie polițe de asigurare pe piața londoneză de asigurări sub egida grupului Lloyd’s.

În anul 1999, pachetul majoritar al Băncii Românești este preluat de Fondul Româno- American de Investiții. În octombrie 2003, grupul bancar elen National Bank of Greece cumpără 81,65% din acțiunile Banca Românească de la fondul de investiții, care astfel își face exitul din bancă.

Din acel moment, banca trece la o strategie de dezvoltare și diversificare a portofoliului de produse și servicii cu scopul extinderii clientelei și a prezenței la nivelul pieței de profil. În acest moment, banca deține o rețea formată din 115 unități teritoriale și 5 centre de afaceri.

Activul net al băncii înregistrează cea mai mare valoare în anul 2008, ajungând la 9,1 miliarde lei, pe când în 2007, valoarea acestuia era de 6,8 miliarde lei.

Cota de piață după activul net scade de la 2,9% în 2008 la 1,9 % în anul 2012.

Fondurile proprii se diminuează aproape la jumătate în perioada 2008- 2013, ajungând de la 1 miliarde de lei la 517,9 milioane lei. Pe cale de consecință, cota de piață aferentă fondurilor proprii se reduce în același interval de la 3,7 % până la 1,7 % la finele anului trecut.

Criza datoriilor suverane din Grecia de la începutul anilor 2010 lovește în băncile mari elene, toate prezente cu operațiuni directe și în România. Acestea sunt nevoite să își regândească scara operațiunilor pentru a-și reduce costurile și, pe fondul acestei tendințe, în vara lui 2014 vine o serie de anunțuri potrivit cărora bănci precum National Bank of Greece sau Piraeus Bank vor trece la vânzarea mai multor active de pe piețele pe care sunt prezente. Potrivit programului de restructurare înaintat de către National Bank of Greece și aprobat de către Bruxelles, Banca Românească urmează să fie vândută până în 2018, conform publicației elene Kathimerini. Informația nu a fost confirmată oficial nici de către reprezentanții Comisiei Europene și nici de către reprezentanții National Bank of Greece.

National Bank of Greece vinde Banca Românească până în 2018

National Bank of Greece, proprietarul Banca Românească, se va retrage de pe piețele din Europa de Sud – Est, inclusiv din România, în urma aprobării de către Bruxelles a planurilor de restructurare a instituției de credit elene, citate de publicație elenă Kathimerini.

Și Piraeus Bank este în situația în care își va restrânge operațiunile din afara Greciei, tot ca urmare a unui plan înaintat și aprobat de către Bruxelles.

Până în iunie 2018, National Bank of Greece trebuie să își vândă operațiunile din Albania, Bulgaria, Macedonia, România, Serbia, Africa de Sud și Egipt, conform sursei citate. Grecii vor putea însă să își păstreze active în Cipru, Marea Britanie și Malta. În schimb, National Bank of Greece va rămâne pe piața din Turcia din poziția de acționar majoritar al Finansbank. Planurile pentru următorii patru ani includ și condiții privind restrângerea activităților în piața de origine, Grecia.

De asemenea, o altă bancă elenă prezentă în România, Piraeus, trebuie tot până în iunie 2018 să își reducă drastic expunerea pe piețele din afara Greciei. Valoarea activelor Piraeus din străinătate trebuie reduse până la 3,1 mld. euro în următorii patru ani sau va trebui să fie vândute toate exceptând anumite grupe de operațiuni precum Cipru și România, respectiv Cipru și Bulgaria sau pachetul de active din Bulgaria, Albania și Serbia.

Celelalte două mari bănci grecești, Alpha Bank și Eurobank au și ele planuri de restructurare care vizează tăieri de costuri și redimensionări ale rețelei și activității în piețele în care sunt prezente.

În România, National Bank of Greece activează prin intermediul Banca Românească, Eurobank prin intermediul Bancpost, iar Piraeus și Alpha Bank au propriile subsidiare locale. VEZI AICI PROFILUL BANCA ROMÂNEASCĂ.

Toate cele patru mari bănci elene sunt în prima jumătate a clasamentului local al instituțiilor de credit din România, din punct de vedere al cotei de piață după active, ceea ce arată că pe termen scurt și mediu va avea loc o reconfigurare a topului local, dacă luăm în calcul și procesul de vânzare demarat la Volksbank România de către austrieci, care au ca termen final de ieșire de pe piață anul 2015.

Combinatul de îngrășăminte chimice din Năvodari contractează un credit de 5,5 milioane lei de la Banca Românească

Combinatul chimic din Năvodari iau un credit de 5,5 milioane de lei (1,3 milioane euro) de la Banca Românească pentru o perioadă de un an.

Garanțiile aduse pentru contractarea împrumuturilor sunt un bilet la ordine și ipotecă pe conturile companiei, ambele în favoarea băncii, potrivit unei hotărâri a acționarilor publicate în Monitorul Oficial.

Combinatul chimic din Năvodari a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 87,7 milioane lei (19,8 milioane euro), înregistrând o pierdere netă de 4,4 milioane lei (995,7 mii euro ) la un număr de 68 de angajați.  În anul precedent,  compania înregistrase un profit net de 105.968 lei (23.780 euro), potrivit bilanțurilor publicate de Ministerul de finanțe.

Combinatul de îngrășăminte chimice Năvodari este înființat în 2002, desfășurându-și activitatea pe platforma fostului combinat de îngrășăminte chimice din localitate.  Compania desfășoară activități în producerea și distribuția îngrășămintelor chimice pe bază de fosfor, azot și potasiu, fiind produse atât îngrășăminte simple, cât și complexe.