Arhive etichete: APS

Sursa: MIRSANU.RO.

Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata

“Randamentele (return) de pe piata NPL din Romania sunt dupa Polonia, cele mai jos, deci randamentele locale sun sub piete precum Canada, Spania, unde noi investim acum. Ne convine sa mergem in Europa de Vest decat sa facem bani pe business-ul asta de aici. <<Small pool big fish problem>> (nu gasesti pesti mari intr-un bazin mic, n.r.)”, a declarat Mihai Pop, Transaction Leader in cadrul grupului ceh APS, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, eveniment organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Dar, plecand de la chestia asta, in regiune pana la urma ai nevoie si de masa critica. Ok, cumperi mai scump, dar aici gasesti, In Bulgaria de exemplu, nu gasesti. In Grecia, gasesti, dar la noi nu poti sa faci leverage pe bune. In Grecia, poti sa faci leverage la niste sume elucubrante, 85% cateodata, si acolo banii fiind foarte ieftini, au o problema de creditare. Tu ai o rentabilitate mica pe proiect, il faci mare prin leverage, dar riscul ramane si atunci este o nepotrivire”, a punctat Mihai Pop.

“Altfel intreaga regiune se uita catre Europa de Vest. Ce fac cehii? Se uita la Germania ca e mult mai buna, se uita la Austria”, a adaugat acesta.

“Istoric, de cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul pe care il are la nivel de grup”, a subliniat reprezentantul investitorului ceh APS.

Grupul ceh APS, care a marcat unele dintre cele mai mari achizitii de portofolii NPL din istoria pietei din Romania, activeaza acum pe mai multe piete din regiune si la nivel international si are un portofoliu extins de investitii, care depaseste sfera NPL si cuprinde si alte tipuri de investitii.

“Multa vreme am facut doar NPL, acum nu mai este destul NPL. Nu mai este <<capital formation>>, adica nu se mai formeaza NPL-uri. Se formeaza, dar ratele lor sunt mici, sunt in crestere, dar nu e o crestere mare”, explica Mihai Pop.

“Este posibil ca in urmatorii 2 – 3 ani sa avem ceva mai mult din lucrurile noi, dar inca si anul trecut si anul asta si mai vad una care se intampla anul viitor o sa fie tot din lucrurile care au fost originate in 2006, 2007, 2008, chiar daca au devenit neperformante in 2012 – 2013”, sustine acesta.

“In piata de NPL, nu vad o modificare de natura pozitiva. Sunt si tranzactii mai putine, si bancile au bilanturi mai mari. Nu exista piata secundara in Romania. Exista deja o atentie care se da la nivelul bancilor catre ajustarea pre – neperformanta, de genul <<hai sa incercam sa facem ceva in restructurare>>.  Am incercat sa investim in restructurari. Noi acum intram impreuna cu banca si proprietarul intr-o situatie, dupa care urmatorul lucru – sa creditam efectiv business-uri care sunt non – bancare, nebancabile. Practic, tot ce inseamna NPL s-a distrus, nu mai exista. Se cheama <<distressed industry>> si din distressed am mutat total focusul din non performing catre <<hai sa facem un fel de turnaround>>. Turnaround (restructurare, n.r.) in Romania nu exista efectiv.”, semnaleaza reprezentantul grupului ceh APS.

Ce active se cumpara pe piata de profil din Romania?

“Pachete mici pe unsecured (portofolii negarantate, n.r.), care sunt piata generala, au trecut destule dintre ele pe 50% pret (raportat la valoarea nominala, n.r.), ceva ce in urma cu 10 ani era la un alt ordin de marime. Vorbeam atunci de 5 – 7 – 8%. Pe retail, da. Iar in Polonia sa zicem ca este 60%, in statele baltice tot un 50%, te-ai mutat in Grecia si este 12%, 10%, 9% (pretul de achizitie raportat la valoarea nominala a portofoliului, n.r.), te duci in Franta e 11%. Este clar ca in Romania functioneaza mai bine decat in alte parti. De ce? Pentru ca este un mix”, afirma unul dintre cei mai importanti investitori de pe piata NPL din Romania.

“Piata de profil se va consolida in continuare. Unii jucatori vor trebui sa gaseasca solutii”, a spus Mihai Pop.

Este interesat de APS sa cumpere competitor locali de pe piata NPL din Romania?

“In ultimii 2 ani, am luat doua entitati de la B2 in Muntenegru si in Ungaria, de curand s-a tranzactionat cel mai mare jucator din Bulgaria care era un independent catre EOS. Intrum la un moment dat a vandut catre DDM. Adica se intampla lucrurile astea. Da, pe noi ne intereseaza in continuare (preluarea unui alt jucator local de profil, n.r.) pentru ca noi ne vedem aici pe termen lung. Putem sa supravietuim cu seceta asta de low IRR (rata interna de rentabilitate scazuta), dar, pe de alta parte, am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie.”, a punctat reprezentantul APS.

“Noi ne intrebam in fiecare an – si sunt 3 ani de cand ma intreb in fiecare an – ce fac in Romania jucatorii mari gen Kruk sau EOS”, sustine Mihai Pop.

“Noi ne tot uitam sa intram pe piata din Italia, dar inca nu pentru ca sunt 17 companii care ar fi pe termen lung foarte mari. Dar pentru Romania asteptarea ar fi sa existe aceasta intrebare: Ce facem noi cu IRR (rate interne de recuperare a investitiei, n.r.) mici, volume mici si cu bataie mare de cap?”, a adaugat acesta.

” In Romania, exista un potential enorm pentru creditare non – bancara”, a semnalat reprezentantul APS.

„Aproape totalitatea IFN-urilor se adreseaza catre publicul de retail, dar este in continuare o zona neatinsa de companii – sa vedem daca sunt IMM-uri sau nu. Deci, este un business de facut. Cine o sa il faca, cum o sa il faca – pe baza de tech sau nu, vom vedea, Vorbim despre ceva care ar putea sa ajunga la jumatate din sistemul bancar in genul pe care il face Agricover”, sustine Mihai Pop.

Ce tinte de achizitii mai sunt acum pe piata din Romania?

“Mai sunt IFN-uri la vanzare. Mai sunt niste ramasite din ce s-a format in 2006 – 2007 – 2008”, a raspuns reprezentantul APS.

“Ramanem in piata pe care o luam impreuna cu ceilalti. Facem o multitudine de restructurari. Finantam in insolventa, deci facem niste special <<special sits>> (special situations), distressed lending si ramanem flexibili sa putem face orice pe langa grupurile financiare”, afirma Mihai Pop.

“Daca un grup financiar vrea sa scape de entitatea care se ocupa de ceva, o luam noi. Nu completam din punctul nostru de vedere, ci venim ca un partener din punctul lor de vedere.”, a mentionat acesta.

“Avem o entitate care preia activele imobiliare, avem un IFN pentru toate problemele care sunt semiperformante sau subperforming cum le zic bancile si avem vechiul business care se ocupa de tot ce inseamna neperformante (NPL). Putem sa luam echipe, sisteme, oameni si entitati.”, a mai spus Mihai Pop, Transaction Leader in cadrul grupului ceh APS, la panelul NPL & Debt management al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 sunt Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment si are sprijinul Supporting Partners din partea Okcredit si B2 Impact.

 

 

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

 

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare

 

Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii

 

Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte

 

Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”

 

Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi

 

Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale

 

Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”

 

Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil

 

Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu

 

Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze

 

Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI

 

Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei

 

Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii

 

Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri

 

Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata

 

Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum

 

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata

 

Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”

 

mis 25 vizual 624x344

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

Oportunitatile de investitii locale confirma ca Romania este vazuta ca al doilea pol de interes dintre pietele din Europa Centrala si de Est de catre o gama larga de investitori de talie internationala sau regionala, in ciuda instabilitatii politice locale, care a pus recent “on hold” mai multe tranzactii M&A, in sectorul imobiliar sau pe pietele de capital, dar si pe fondul unei scaderi a fluxului de investitii straine directe, respectiv al unui sentiment predominant al investitorilor straini de a-si reduce costurile la nivel local, conform concluziilor evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KRUK Romania in calitate de Event Partner, respectiv al  AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.

“Speram in partea a doua a anului la stabilitate si claritate pe zona politica, pe cea fiscala si in ceea ce priveste politicile economice. Sa speram ca acestea vor veni mai devreme mai degraba decat mai tarziu si speram sa avem o poza mai stabila in partea a doua a anului pentru ca piata (de capital din Romania, n.r.) a fost influentata pentru o perioada destul de lunga de timp de incertitudine, cu alegeri care au inceput in noiembrie anul trecut, piata fiind dominata chiar dinainte de alegeri de incertitudine, volatilitate, iar investitorii se uita sa aiba mai multa claritate si certitudine privind politicile economice din Romania. Dupa parerea mea, focusul investitorilor care investesc in Romania este mai mult catre politicile locale decat spre politicile globale”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

“Nu am niciun semn privind listari de companii (pe bursa de la Bucuresti, n.r.). Stiu ca sunt anumite pregatiri, insa piata nu stie despre anumite tranzactii sigure care ar putea urma. Dar speram ca acestea se vor intampla pentru ca posibile listari asteapta sa aiba mai multa claritate privind politicile economice cu impact asupra tarii noastre”, sustine Adrian Tanase.

Adrian Tanase a condus Bursa de Valori Bucuresti din 2018 in calitate de CEO, mandatul sau incheindu-se la 30 iunie 2025, pozitia sa de CEO fiind preluata de catre Remus Vulpescu.

“Este corect sa spunem ca piata din Romania a devenit piata nr. 2 din regiune, daca scoatem din calcul orasul meu Viena, insa este clar ca Varsovia si Bucuresti vor fi vazute drept centrele financiare ale “motorului de crestere” al Uniunii Europene, iar asta ar trebui sa fie ceva care nu doar sa va umple de satisfactie si de mandrie, dar si sa va motiveze in ceea ce priveste pasii urmatori”, a punctat Matthias Siller, Head of EMEA Equities in cadrul Barings, institutie financiara globala cu active sub administrare de peste 442 mld. USD la 31 martie 2025, care face parte din conglomeratul financiar american MassMutual.

“Cred ca Ungaria a luat niste decizii gresite din perspectiva investitorilor internationali. Trebuie sa spun ca nimeni in Ungaria nu este surprins in niciun fel despre asta, dar acesta este un pret pentru cei dispusi sa il plateasca sau poate nici macar nu este pretul. In mod sigur este un pret pentru unii jucatori, insa nu pentru actorii importanti in Ungaria. Asa vad eu lucrurile. Si voi (Romania, n.r.) sunteti la aceeasi rascruce (crossroads) de drumuri”, a subliniat acesta, care urmareste de multi ani sectorul de actiuni de companii listate pe bursa din Romania si pe pietele de capital din regiune pentru portofoliul aflat sub administrarea sa.

Un emitent deosebit de activ pe bursa de la Bucuresti a fost in acest an Ministerul Finantelor, al carui plan de finantare a fost orientat in 2025 in primul rand catre investitorii in titluri de stat cooptati prin programele de retail Tezaur si Fidelis, insa este asteptat, ca dupa instalarea noului guvern si anuntarea unui set de masuri de consolidare fiscala, statul roman sa revina pe pietele externe cu emisiune de eurobonduri.

“Noi cu planul de finantare suntem in grafic, suntem undeva la 57% din ceea ce am anuntat pentru anul acesta din cei 232 mld. RON anuntati, bineinteles, care sunt prevazuti pe un deficit de 7%. Ne bucura foarte tare, este bine pentru toata lumea, pentru toata tara ca s-au stabilizat lucrurile din punct de vedere politic, nu mai avem acea incertitudine, avem un guvern cu majoritate in Parlament, sustinut de toate partidele pro-europene.  Dupa modul in care au mers discutiile s-a agreat si un program de guvernare, care are multe reforme in el si noi inca ne uitam prin ele. Sunt grupuri de lucru si se lucreaza intens pe implementarea lui acum. Acele reforme trebuie transpuse prin diferite acte normative, unele trebuie facute repede astfel incat masurile fiscale sa intre cat mai repede in vigoare si sa produca efecte. Se stie foarte clar ca trebuie sa livram o consolidare fiscala. Stiu ca este un commitment (angajament) foarte puternic la nivel de premier, ministru de finante, guvern sa se livreze aceasta consolidare fiscala. Am avut ieri (25 iunie, n.r.) discutii foarte bune si cu agentia de rating Fitch”, a declarat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor.

Pentru finantarea bugetului de stat, Ministerul Finantelor administreaza un mix de instrumente pentru a atrage lichiditate atat de la investitorii locali, cat si de la banci si de la investitorii institutionali straini, unde adreseaza cu maturitati diferite si in valute diferite categorii diferite de investitori.

“Prin eurobonduri, ne uitam sa ne lungim maturitatea medie ramasa. Deci, noi folosim eurobondurile activ si din perspectiva asta pentru ca, desi ne-am lungit cu curba (de randament, n.r.) pe intern, totusi nu avem capacitatea sa emitem sume, volume foarte mari cu maturitati medii in jur de 10 ani de genul miliarde de euro intr-o perioada scurta si atunci eurobond-urile sunt foarte utile din punctul asta de vedere. Noi am anuntat la inceputul anului 13 mld. Euro, am emis pana acum inclusiv prin plasamente private undeva pe la 8 mld. Euro, deci am mai avea vreo 5 mld. Euro. Noi am vrea sa limitam oferta adica sa emitem mai putin anul asta de 13 mld. Euro, dar asta depinde de niste lucruri”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

“De exemplu, noi in planul initial aveam incasarea pe langa transa 3 si transa a patra din PNRR Planul National de Redresare si Rezilienta). Astea totdeauna, transele din PNRR, sunt foarte greu de estimat cand vei face tragerea, mai cu seama ca acum a depins de stabilirea guvernului, de stabilirea pachetului de masuri. Avem reforma fiscala asociata transei 4, deci sunt acolo niste lucruri care probabil vor mai lungi lucrurile. Noi mai avem ca backup niste facilitati in format “loan” (imprumut, n.r.), pe care le discutam cu diferite banci tocmai ca sa avem backup (optiune de rezerva, n.r.) pentru aceasta transa 4 in cazul in care ea nu se va trage anul asta. Deci, Eurobond-urile vor fi cateva miliarde, o sa vedem, va fi probabil o ultima tranzactie de anul asta si vom vedea cand o s-o facem si in ce structura”, a semnalat Stefan Nanu din partea Ministerului Finantelor.

Institutiile financiare internationale, cu rol de investitori – ancora in economia locala, investesc intr-o gama variata de instrumente de capital si de datorie, care vizeaza atat sectorul public, cat si companiile private.

“Suntem banca publica a Uniunii Europene, banca statelor membre si actionam in stransa coordonare cu guvernele si cu prioritatile Comisiei Europene. In Romania, prioritatile acestea se intind de la coeziune, care ramane pentru Romania unul dintre principalele obiective si, in sensul asta, investitiile in infrastructura mare, infrastructura de transport in primul rand, continua. Au fost preponderente in ultimii ani si vor continua ca si obiective prioritare, de asemenea, investitiile in infrastructura de sanatate, infrastructura de educatie, urmate evident de investitiile in sectorul verde – tot ce inseamna energie regenerabila, productie de energie, dar si retele de transport, stocare si eficienta energetica. Daca este sa vorbim despre partea aceasta, anul trecut per total a fost un an bun pentru grupul BEI in Romania, am facut 1,6 mld. Euro prin banca si vreo 800 mil. Euro prin Fondul European de Investitii. Fondul European de Investitii este subsidiara noastra prin care investim in piata de capital de risc – investitii in fonduri de private equity, fonduri de venture capital si garantii”, a spus Marius Cara, Head of European Investment Bank (EIB) Group Office Romania.

“Romania, practic se incadreaza in tier 2 al tarilor beneficiare din partea EIB dupa cele 4 mari – Italia, Germania, Spania si Franta, care sunt urmate de Polonia, toate cu volume de peste 5 mld. Euro. Deci in band-ul dintre 1 si 5 mld. Euro, Romania se afla in mod constant si asta evident este si in corelatie cu marimea economiei si puterea de absorbtie, dar si cu nevoile tarii. Acum doi ani, acea cifra – record care s-a inregistrat la nivel de grup in Romania a reprezentat 1,5% din PIB”, a precizat Marius Cara din partea EIB Group.

Pentru companiile mari din Romania care acceseaza finantare de pe piata internationala, optiunile sunt imprumuturi sindicalizate, asa cum au facut deja in primul semestru al anului operatori precum Digi (telecom) sau Distributie Energie Oltenia (energie) sau emisiunile de obligatiuni corporate.

“Ce am vazut recent in ultimele luni este ca o mare majoritate a celor care se imprumuta la noi de obicei in tari – cheie din regiune precum Cehia, Polonia, Ungaria, de asemenea din Orientul Mijlociu, au optat pentru emisiuni de obligatiuni. Cateva motive – in primul rand, noi actionam ca un salvator al pietei intr-un fel oricand apare o criza in sectorul tranzactiilor cu obligatiuni. Detinatorii de obligatiuni nu sunt oameni bazati pe relatii (relationship driven people), sunt oameni de yield (randament) la baza (…) Pentru moment, vedem o preferinta a majoritatii clientilor nostri de a lua mai intai in considerare un Eurobond sau o emisiune de obligatiuni americane (US bond) si daca nu le convin termenii atunci ei se intorc pe piata imprumuturilor sindicalizate. Asta este situatia astazi”, a detaliat Nick Vozianov, Director Loan Markets CEEMEA in cadrul bancii globale ING Bank.

Chiar daca Romania a fost in primul semestru din 2025 scena unor tranzactii sonore cu investitori straini precum Ahold – Profi, Emag Group (Naspers) – Cargus, Schwarz Group – La Cocos sau Mehilainen – Regina Maria Group, mediul local de afaceri marcheaza o schimbare a sentimentului inregistrat printre investitorii straini activi in Romania.

“In lumina unui context in care sentimentul investitorilor strategici a atins cel mai redus nivel din ultimii 6 ani, conform Business Sentiment Index de la FIC (Foreign Investors Council), in primavara 2025, Romania inregistreaza in acelasi timp o scadere a investitiilor straine directe cu 11% in 2024 si 29% pana in martie 2025. Cred ca asta este un punct de plecare esential pentru analiza noastra asupra provocarilor si oportunitatilor locale. In acest context, FIC a identificat probleme gen transparenta si constientizare in aplicarea politicilor, provocari in reglementare, birocratie, fiscalitate si, bineinteles, infrastructura. Singurul element competitiv este forta de munca adecvata. Doar 35% dintre companii intentioneaza sa creasca capitalul in urmatoarele 12 luni in timp ce 30% planuiesc reduceri, iar 88% dintre respondenti iau in considerare masuri de diminuare a costurilor, ceea ce este o atitudine comparabila cu perioadele Covid sau inceputul lui 2022 cand razboiul din Ucraina a inceput. Deci, cred ca sentimentul nu este cel mai bun”, a punctat René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal in cadrul firmei de audit si consultanta KPMG Romania.

Care este insa starea antreprenorilor locali in contextul actual de piata?

“Noi vedem acum un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu prea intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Cred ca sunt niste lucruri blocate, din pacate. Dar, din alta parte, sunt si antreprenori care zic “ok, eu sunt antreprenor, acum este momentul sa risc pentru ca pot”. Sunt fie intr-o pozitie foarte puternica in piata sau au luat niste proiecte gen subventii UE sau ajutoare de stat si acum au o capacitate total diferita si ataca piata. Deci, avem un mix total de sentimente. Si sunt altii care vad ca Bulgaria se duce spre euro, noi mai suntem cu RON, am vazut ca si cursul leu cu euro s-a miscat si trebuie sa ne uitam putin mai mult catre alte monede, adica investim un pic mai mult in strainatate”, afirma René Schöb pe baza feedback-ului primit dinspre portofoliul de clienti ai KPMG Romania.

Romania puncteaza insa atat din punct de vedere al marimii pietei de desfacere, dar si a oportunitatilor oferite in fata investitorilor din regiune care activeaza in clasa de active private equity & venture capital.

“Cred ca perspectivele din Romania sunt destul de puternice (…). Perspectiva poloneza este intotdeauna ca este o piata foarte puternica, ca este o piata minunata, dar ma intreb din ce in ce mai mult daca incepe sa para si putin invechita si daca nu cumva unele dintre handicapuri, unele dintre dezavantajele Europei de Vest se strecoara acolo. Si gandindu-ma la exituri, piata (poloneza, n.r.) este consolidata, multi dintre jucatorii mari sunt deja acolo, costul fortei de munca si alte lucruri de acest gen cresc, insa Romania este putin sub stadiul de dezvoltare, are inca o piata relativ neconsolidata. Inca se vede loc pentru investitii strategice in domenii precum retail, unde au existat recent cateva tranzactii mari de retail in Romania, iar in Polonia asta a fost acum cativa ani – unde a fost tranzactia cu Dino (retea de supermarketuri) si alte cateva tranzactii care au consolidat cu adevarat piata. Am o opinie personala ca Romania ar putea intra intr-o epoca foarte pozitiva, in care multe dintre aceste conditii o fac un loc competitiv, foarte atractiv pentru investitii atat pentru investitori strategici, cat si pentru investitori financiari”, a subliniat William Watson, Managing Partner al Value4Capital, manager de fonduri de private equity care investeste in pietele Europei Centrale si de Est.

Pe piata imobiliara din Romania, mai multi investitori si-au amanat achizitii M&A la care lucrau pe fondul instabilitatii politice si de teama majorarii costurilor de finantare cu impact direct asupra randamentelor astfel ca a doua jumatate a anului este de asteptat sa duca volumul investitiilor dincolo de nivelul din 2024 de 733 mil. Euro chiar peste valoarea de referinta de 1 mld. Euro la care s-a raportat in ultimii ani piata de profil, conform datelor firmei de consultanta imobiliara CBRE.

“Noi vedem in continuare un “gap” (decalaj) mare de randamente intre Romania si celelalte tari din CEE. La nivel regional este clara o repatriere a capitalului din Europa care plecase catre America sau Asia si in acest context o sa vedem aceasta evolutie intre Europa de Vest, Europa de Est si Romania si asta va merge mana in mana cu cresterea lichiditatii”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul CBRE Romania.

Potrivit acestuia, Romania inregistreaza un prime office yield de referinta de 7,75%, fata de Ungaria cu 7%, Polonia cu 6%, Cehia cu 5,6%, Austria cu 5% sau Germania cu 4,6%.

Pe piata investitiilor de pe piata de administrare a portofoliilor de datorii, Romania este o piata mai consolidata din punct de vedere al numarului de jucatori de profil activi fata de geografii precum Italia sau Spania, si este comparabila ca nivel cu piata din Polonia, potrivit datelor KRUK.

“Observam fuziuni care au loc la nivel bancar intre Banca Transilvania si OTP Bank Romania, Intesa Sanpaolo cu First Bank, Unicredit Bank si Alpha Bank, iar imediat dupa ce se intampla fuziunea, bancile ajung sa puna in vanzare anumite portofolii”, a punctat Cosmina Marinescu, CEO al KRUK Romania, semnaland ca piata de profil face trecerea in perioada urmatoare de la tranzactii predominante cu portofolii IFN catre tranzactii cu portofolii bancare.

 

TOPICURI

  • Asset management
  • Pensii private
  • Investitori strategici
  • Antreprenori
  • Venture Capital
  • Private Equity
  • Private Debt
  • Real Estate
  • NPL & Debt Management

 

 

Asset Management.

“Pe de o parte, eu ma uit deja ce avem pe masa si avem o clasa de active care este destul de “hot” (atractiva, n.r.), cum ar fi titlurile guvernamentale (titlurile de stat). Au fost si perioade cand au fost foarte atractive datorita si perioadei de volatilitate induse de alegeri. In continuare cred ca titlurile de stat romanesti sunt atractive, si aici ma refer si la titlurile din programul Fidelis care sunt listate pe bursa si la cele emise la BNR. Emisiuni de obligatiuni corporate apar si ne uitam cu atentie la ele. Ce as vrea sa adaug fata de ofertele clasice de actiuni sau obligatiuni, este ca in Romania sunt si alte clase de active foarte interesante daca este sa ne uitam la private equity, aici ma refer cu subiect si predicat la activele din real estate, care pot sa genereze randamente in euro superioare fata de ce ofera titlurile de stat si cu marja destul de buna. Yield-urile se duc in zona de 8% in euro, care e destul de bun, iar randamentele astea pot fi optimizate prin diferite metode in care poti sa iti iei leverage (imprumut, n.r.)”, a declarat Dan Dascal, CEO al BT Asset Management, unul dintre liderii pietei de asset management din Romania.

“Bondurile suverane romanesti cred ca reprezinta o oportunitate. Daca este sa ma uit la companiile principale de pe BVB, cred ca avem obiective sau motive concrete sa fim optimisti. Avem Marea Neagra in care activeaza doua dintre cele mai mari companii de la BVB in urmatorii ani si vorbim de urmatorii 1 – 2 ani, cand ar trebui sa se vada rezultate concrete de acolo in P&L  -urile (conturile de profit si pierdere, n.r.) lor. Mediul asta de dobanzi inalte a favorizat si bancile locale, deci, cred in continuare ca bancile locale, pe de o parte, au bilanturi de foarte buna calitate, iar pe de alta parte cred ca si P&L – urile lor (conturile de profit si pierdere, n.r.) vor fi in consecinta”, a punctat Adrian Negru, Presedinte si CEO al Raiffeisen Asset Management, care administreaza atat fonduri de investitii, dar este si manager de pensii private facultative.

 

 

Pensii private.

“La pensii facultative, dezvoltarile din industrie sunt accelerate de data recenta, nu stiu daca sa spun din pacate sau din fericire. Vorbim de ultimii doi ani, in care industria de pensii facultative s-a dezvoltat accelerat, cel putin daca ne uitam la numarul de investitori si la active, unde am depasit 6 mld. RON toate fondurile de pensii facultative din Romania”, a spus Adrian Negru din partea Raiffeisen Asset Management, care activeaza cu fond de pensii Pilon 3 (pensii private facultative).

“As estima cu un grad de incredere destul de mare ca la momentul actual fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii detin actiuni la BVB de peste 1 mld. Euro. Paleste valoarea asta fata de ce detin fondurile de Pilon 2, dar putem spune ca in ultimii 2 – 3 a mai aparut un jucator institutional important pentru bursa locala, constituit din aceste doua categorii de investitori”, a estimat reprezentantul Raiffeisen Asset Management.

“Nu este totul asa de stralucitor pe partea de pensii private pentru ca in Estonia legea a fost schimbata, iar oamenii pot retrage bani din fondurile de pensii ceea ce inseamna ca fondurile de pensii din Estonia sunt mai precaute sa angajeze investitii private ilichide. In Lituania, astazi politicienii voteaza o schimbare de lege. Este o propunere de a lasa oamenii sa isi retraga bani din fondurile de pensii private fara ca macar sa plateasca taxe catre guvern, iar estimarile sunt ca aproximativ jumatate din bani ar putea fi luati. Asta inseamna ca apetitul fondurilor locale de pensii va fi mai mic pentru a se angaja in investitii de capital privat, dar, in mod evident, comparand cu Polonia si Romania, pietele baltice au fost o regiune privilegiata pentru ca majoritatea fondurilor de pensii investesc capital in pietele private”, a semnalat Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management.

 

 

Investitori strategici.

 

“Romania este plina acum de analisti care fac astfel de modele pentru a spune investitorilor in ce fel de baterii trebuie sa investeasca. Si, de asemenea, ceea ce s-a intamplat in Spania ne invata ca ar trebui sa apara o noua piata si o noua sursa de venituri, care este piata de inertie. Acum mergand mai departe, foarte important pentru un investitor strategic este daca reuseste sa aplice un model integrat, adica daca reuseste sa vanda din productia parcului sau de generare catre furnizorul de energie astfel incat sa asigure in conditii comerciale, in conditii de preturi de transfer o anumita predictibilitate a costurilor si a veniturilor. Asta justifica continuarea politicii de investitii a grupului PPC in capacitate de generare pentru ca exista inca un deficit intre cat iti genereaza si cat poate sa vanda pe piata. Si nu e vorba despre vanzarea pe o anumita piata nationala, ci este vorba despre o prezenta regionala astfel incat sa se poata folosi niste sinergii. (…) La sfarsitul lui 2026, PPC isi propune ca in Romania sa aiba 2,6 GW instalati in capacitati de producere. Deci, practic, PPC isi vede de planul strategic care a fost anuntat investitorilor si atragand finantare prin ratingul foarte bun al grupului, atrage finantarea la nivel de grup si apoi finanteaza proiectele care sunt cele mai atractive”, a punctat Valeriu Binig, Strategy Principal la nivelul PPC Group, investitor elen care a investit circa 3 mld. Euro de la intrarea sa pe piata locala de energie in 2023.

“Ca si KPMG am fost implicati in mai multe tranzactii M&A in ultimele 6 – 12 luni, ceea ce demonstreaza ca exista inca apetit din partea investitorilor strategici straini si locali pentru achizitii cu valoare adaugata. De exemplu, am avut multe tranzactii in domeniile retail, agricultura, proteine, imobliare, logistica, piese auto, servicii medicale si energie verde”, sustine René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal in cadrul firmei de audit si consultanta KPMG Romania.

 

Antreprenori.

“Aproximativ 20% din business-ul curent al AROBS este in SUA, care evident datorita diferentelor de curs valutar si faptului ca, evident, companiile americane prefera sau isi impun dorinta de a lucra in dolari, nu in euro, creeaza o oarecare presiune pentru noi mai ales, prin prisma devalorizarii dolarului in fata euro, dar pentru noi este un pas natural pentru ca industria IT sau ora exacta pentru moment in industria IT se da in SUA si, probabil, si in alte geografii, dar nu as vrea sa le mentionez inca pentru ca noi suntem interesati mai ales de zona americana. Face parte din strategie, strategia firmei este in continuare aceeasi, crestere organica, crestere prin achizitii, investitii in R&D si in proiecte care sa ne aduca acel pas in fata si, evident, datorita impactului AI-ului observam o migrare a pietei din zona de a vinde ore sau resurse catre o zona de a vinde proiecte complexe”, a declarat Voicu Oprean, Fondator si CEO al AROBS Transilvania Software, companie antreprenoriala listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

“Vedem in ultimele 6 – 12 luni mult interes de la antreprenori in agricultura, care este legat inclusiv de productia de carne, de proteine, care este o piata foarte interesanta pentru ca nu este foarte bine structurata. Sunt mai multi „playeri” (jucatori – n.r.) care sunt mai mici, dar au nevoie de bani sa se extinda sau sa faca investitii. Si am vazut si investitii in pietele in care tu stii deja la statistica cum va fi piata in urmatorii 2 – 3 – 4 ani. Hai sa zicem ca vom sti exact cate masini vor fi in Romania in 2027 si din statistici RAR sau ITP stim exact ce masini avem, ca au nevoie de piese de schimb, ca au nevoie de service si cred ca business-uri care au statistici sunt foarte interesante si pentru investitori din strainatate pentru ca este previzibil ce se intampla in piata”, a spus René Schöb de la KPMG Romania.

 

 

Venture Capital.

 

“Pentru noi zonele de oportunitate au fost mai curand aici in Balcani, cu precadere Balcanii de Vest, unde si avem cateva investitii frumoase in Serbia, Slovenia, deci nu neaparat in spatiul Uniunii Europene, dar si in spatiul de accesiune la UE, cum ar fi Serbia. Moldova este o piata la care ne uitam, dar si Bulgaria, Ungaria care sunt in spatiul UE. In ceea ce priveste tranzactiile si proiectele din aceste tari, daca e sa ma uit in particular in Balcani, cred ca Romania este de departe cea mai activa si cea mai vibranta piata. In acelasi timp daca e sa comparam Romania cu Polonia sau chiar cu Cehia si Ungaria, cred ca fata de Polonia suntem semnificativ in urma, si chiar fata de Cehia si Ungaria, avem niste ramaneri in urma”, a declarat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri cu capital de risc Catalyst Romania.

“Probabil ca unul dintre motive este inclusiv aceasta <<problema oului si a gainii>> pentru ca in Romania chiar daca sunt aceste fonduri de investitii nu e suficient capital de acest gen pentru aceasta clasa de active.  Deci ar trebui sa fie dezvoltate in continuare mai multe instrumente si mai multe fonduri si sa fie o activitate mai intensa din acest punct de vedere nu neaparat la nivelul exagerat pe care il vedem in Ungaria, unde sunt dupa parerea mea mult prea multe fonduri de investitii pentru o piata cam prea mica, dar, in momentul in care ai foarte multe fonduri de investitii, si ele insele acopera toate nivelurile. Spre exemplu, in Romania suntem iar intr-o perioada de lipsa de proiecte sau de fonduri sau de structuri de investitii pentru zona de accelerare. Daca nu pleci de la baza si nu poti sa pui capital pentru accelerare, este foarte greu sa creezi acest pool de companii cu potential care sa mearga mai departe catre nivelul de seed sau de serie A, catre fonduri early stage sau early growth cum este fondul Catalyst Romania Fund II”, a semnalat Marius Ghenea de la Catalyst Romania, manager regional de VC.

“Observam o crestere a evaluarii initiale a unei companii de la fondul 1 la fondul 2. Nu este neaparat o crestere, nu s-a dublat, dar oricum pentru ca fondul 1 a fost dedicat Romaniei, deci toate investitiile noastre din fondul 1 au fost facute in Romania, iar o runda de pre-seed avea un valuation undeva la 4 mil. Euro , astazi vorbim undeva de 6 mil. Euro, deci o crestere semnificativa totusi. Din fericire, in zona in care jucam noi, cand o companie din portofoliul tau ridica urmatoarea runda la o jumatate de miliard chiar atat de mult conteaza ca prima ta investitie a fost la 5 sau la 7 mil. Euro ?! Adica devine un pic asa, este pasabil. Cel mai important este sa ai dreptate si sa se dovedeasca ca compania aia a fost o investitie buna. Dar da, valuation-urile cresc, este si natural, exista si inflatie dincolo de orice, salariile nu doar in Romania, in Europa si peste tot in lume au crescut, deci o companie are nevoie de ceva mai mult capital ca sa dezvolte ce facea o companie similara in urma cu 5 ani”, a punctat Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures, manager de fonduri VC de talie regionala.

“Observam aceeasi crestere a valuation-urilor si la rundele care urmeaza, adica noi conducem runde de pre-seed, runde de seed. Cand se ajunge la serie A si, de obicei, vine un alt investitor care o conduce, noi doar participam, o runda de serie A nu mai e facuta la un valuation de 20 mil. Euro astazi, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus, mai ales cum vedem noi fondurile care investesc, de obicei, in companiile unde suntem noi investiti sunt de obicei fonduri americane. Iar acolo vorbim, de obicei, de un 2x fata de valuation-urile acceptate de catre investitorii de growth din Europa. Deci valuation-urile pot sa joace si in favoarea investitorului care a avut viziunea, curajul si a construit convingerea de a face prima investitie”, sustine Cristian Munteanu de la Early Game Ventures.

 

 

Private Equity.

 

“Ca sa fiu sincer, avem nevoie de randamente mai mari pe pietele dinafara Poloniei pentru a justifica aceste investitii pentru ca ne uitam foarte mult la partea de exit. Si se pare ca in tarile mai mici, in jurisdictiile mai mici, exiturile sunt ceva mai provocatoare comparativ cu a face un exit dintr-o tara precum Polonia. Sper si asta este responsabilitatea mea sa avem cel putin o investitie directa din noul fond pentru ca asa cum facem tranzactii in Polonia, Romania este intotdeauna tara nr. 1 pentru companiile noastre de portofoliu care se extind. In ultimii 3 ani, am avut 3 achizitii add-on in Romania din partea companiilor noastre din portofoliu si asta va continua”, a subliniat Bartosz Kwiatkowski, Partner in cadrul Enterprise Investors, cel mai vechi si unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est.

“In materie de oportunitati, ceea ce vedem noi in piata, si asta probabil vedem dat fiind ca ne mandrim ca suntem un operator cu adevarat panregional, pentru noi regiunea este impartita in doua. Daca ne uitam la o mai dezvoltata piata in Europa Centrala versus o piata mai in evolutie (evolving) in Europa de Sud – Est (SEE), vedem ca in Europa Centrala, unde pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate, iar accesul la finantare (leverage) este mai usor, poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash cu o crestere solida. Totusi, pe pietele din Europa de Sud – Est, in special pe segmentul companiilor mici si mijlocii unde operam multi dintre noi, accesul la finantare este mai limitat si, probabil , te uiti sau incerci sa gasesti mai multe dintre tintele cu crestere mai mare”, a semnalat Evtim Chesnovski, Partner in cadrul Integral Capital Group, manager de talie regionala prezent cu participatii si in companii din Romania.

“Cand comparam sursele de bani pentru fondurile din Europa Centrala si de Est cu cele din Europa, ne bazam din nou procentual mai mult pe institutii private sau pe investitori privati individuali decat pe unele dintre institutii. Cealalta dependenta pe care o avem este clar ca EBRD, EIF, IFC si agentiile guvernamentale sunt o parte – cheie a procesului de baza de strangere de noi fonduri de investitii in regiune comparativ cu restul Europei. Ceea ce continua sa ne lipseasca este ceea ce denumim alta categorie care inseamna institutii, firme de asigurari, fonduri de pensii si toti acei investitori care nu sunt inca in aceasta clasa de active”, a punctat William Watson, Managing Partner al managerului regional de private equity Value4Capital, pe baza unor statistici ale InvestEurope, asociatia fondurilor de private equity si venture capital la nivel european.

 

 

Private Debt.

“Activitatea din Europa de Vest in termen de numar al tranzactiilor este foarte semnificativa, piata este foarte aglomerata, au loc multe tranzactii in timp ce in regiunea noastra activitatea tranzactionala este mai mica. Ceea ce vedem pe piata fondurilor de private debt pentru companiile mici si mijlocii este ca, uneori, sunt tranzactii si de 2, 3 sau 5 mil. Euro pentru ca, firesc, economiile sunt mai mici in regiune, insa numarul tranzactiilor care au loc este mult mai mare pentru noi. In ceea ce priveste Romania, am intrat pe piata in 2017, de atunci am desfasurat peste 110 mil. Euro in 9 tranzactii si, in ansamblu, avem in plan cel putin pentru acest an sa investim pe pietele CEE de private debt circa 500 mil. Euro si putem desfasura in tranzactii pe piata din Romania pana la 100 mil. Euro”, Magdalena Sniegocka, Principal in cadrul CVI, cel mai mare manager de fonduri de private debt din Europa Centrala si de Est, prezent si pe piata din Romania.

 

 

Real Estate.

 

“In prima jumatate a anului, ne-am uitat la foarte multe proiecte pe zona de M&A. Instabilitatea din prima parte a anului nu ne-a ajutat foarte mult la a merge intr-o directie de achizitie. In continuare, suntem foarte activi, ne uitam la foarte multe oportunitati de M&A, de joint venture, foarte multe directii, dar prima jumatate a anului consider ca a fost intr-un colt de umbra pentru ca investitorii au fost un pic “on hold” (in asteptare, n.r.). Pe ce avem ne continuam dezvoltarea, portofoliul o sa creasca cu vreo 40.000 mp la Iasi. La Arad mai avem si acolo o mica componenta de dezvoltare. Dar suntem stabili. Anul trecut a fost o consolidare masiva in piata, un jucator foarte mare a iesit. Cred ca cei care sunt acum nou prezenti – nume precum Garbe, Hillwood – isi vor construi portofoliile pentru ca pe partea de M&A produsul nu exista acolo sau ce a fost s-a impartit, s-a redistribuit. Noi ramanem in zona de nisa”, a declarat Lorena Brehuescu, M&A and Leasing Manager in cadrul Oresa Industra, manager de portofoliu imobiliar pe segmentul spatiilor industriale si logistica, care face parte din compania de investitii Oresa – la origine un family office al unei familii antreprenoriale din Suedia.

“Cred ca la jumatatea anului suntem cu volumul de tranzactii din piata imobiliara undeva la 400 mil. Euro, dar avem destul de multe tranzactii mari in lucru care se pot inchide in trimestrul 3 – trimestrul 4”, estimează Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties al firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

“Vedem in continuare disponibilitate pe partea de finantare bancara foarte buna pentru proiectele deja existente, refinantari in principiu, acolo unde ai o evolutie demonstrata in timp, mai ales pe zona de retail, industrial (…) Vedem un apetit bun pentru zona de dezvoltare atunci cand vorbim despre proiecte speciale asa cum este Rivus – un mixt use absolut spectaculos – si proiectele noi de dezvoltare pe rezidential si industrial. Segmentul de birouri intra mai putin in aceasta categorie strict pentru ca avem o problema pe partea de avize si autorizari. Si eu observ partea de finantare prin bonduri care este din ce in ce mai interesanta, atractiva, as adauga si jucatorii de retail precum NEPI, am vazut foarte recent actiuni de finantare prin bonduri la Supernova. Asta  se intampla mai ales la nivel de CEE sau ar trebui sa ai un portofoliu mai mare, vad mai putin zona asta pentru portofolii strict pe Romania”, a semnalat Mihai Patrulescu de la CBRE pe partea de finantare a tranzactiilor si investitiilor de pe piata imobiliara.

 

 

NPL & Debt Management

 

“Anul acesta ne asteptam ca volum total la tranzactii undeva in jur de 500 mil. Euro ca si volum de creante. Vorbesc despre discutii antamate, licitatii pe care o sa le vedem pentru ca sunt recurente sau alte portofolii care deja au aparut si au fost si adjudecate in piata”, a punctat Radu Dobre, CEO al APS Romania, parte a grupului ceh APS Holding – investitor care administreaza un portofoliu format atat din active in industria de debt management, cat si in sectorul real estate sau alte tipuri de active din regiune.

“Daca ne uitam la anii anteriori, cred ca, din punct de vedere al numarului de portofolii puse in vanzare, au fost undeva intre 80 si 100 – 110 portofolii pe an. Ma refer la toate tipurile de portofolii puse in vanzare, unde, preponderent, au fost IFN-uri. Acum, tinand cont de schimbarea de pe piata si de faptul ca banking-ul va reprezenta 70% din portofolii, banking care in general vinde mult mai putin, asteptarea va fi, probabil, catre un numar de portofolii puse in vanzare un pic mai mic. Probabil ca ne vom duce sub 100 – numarul portofoliilor vandute in acest an datorita acestui aspect, al faptului ca, intr-adevar, ceea ce urmeaza, ceea ce stim aproximativ este ca ce va fi pus in vanzare este clar mult mai mult in partea de banking”, estimeaza Cosmina Marinescu, CEO al KRUK Romania, parte a grupului polonez KRUK care activeaza in mai multe piete de profil din Europa si este listat pe bursa de la Varsovia.

“Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator (de pe piata administrarii portofoliilor de datorii, n.r.) va mai iesi din piata”, sustine Radu Dobre din partea APS Holding.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

 

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

 

Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

 

Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro

 

René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”

 

 

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

 

 

Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania

 

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage

 

 

William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei

 

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

 

 

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici

 

Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida

 

Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity

 

Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania

 

Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

 

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare  si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro

 

mis 25 vizual 624x344

Lideri de afaceri, investitori strategici, manageri de fonduri de pensii private, Private Equity, Venture Capital, jucatori din pietele de capital, real estate si NPL vor dezbate pe 26 iunie ultimele tendinte in investitii

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, a doua editie a unui eveniment care exploreaza tendintele in investitiile corporative in cadrul unei game extinse de investitori de la jucatori strategici, fonduri de pensii private, Venture Capital, Private Equity, asset management, institutii financiare pana la investitori in real estate si in portofolii de pe piata administrarii datoriilor.

Evenimentul are ca tema centrala Uncertainty navigators. Opportunity makers. Investors. pentru ca urmareste strategiile diferitelor categorii de investitori in climatul actual marcat de volatilitate si incertitudine, dar si oportunitatile  de investitii aparute in clase de active diferite.

 

Pana acum, si-au confirmat participarea urmatorii speakeri:

 

ADRIAN TANASE, Chief Executive Officer BURSA DE VALORI BUCURESTI

MARIUS CARA, Head of EUROPEAN INVESTMENT BANK Group Office Romania

STEFAN NANU, Director General Directia Generala de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie MINISTERUL FINANTELOR

VOICU OPREAN, Founder and Chief Executive Officer AROBS TRANSILVANIA SOFTWARE

WILLIAM WATSON, Managing Partner VALUE 4 CAPITAL

DAN DASCAL, Chief Executive Officer BT ASSET MANAGEMENT

ADRIAN NEGRU, Chief Executive Officer RAIFFEISEN ASSET MANAGEMENT

NICK VOZIANOV, Director Loan Markets CEEMEA ING Bank

MATHIAS SILLER, Head of EMEA Emerging Equities BARINGS

VYTAUTAS PLUNKSNIS, Head of Private Equity INVL Asset Management

VALERIU BINIG, Strategy Principal PPC Group

MARIUS GHENEA, Managing Partner CATALYST ROMANIA

CRISTIAN MUNTEANU, Managing Partner EARLY GAME VENTURES

BARTOSZ KWIATKOWSKI, Partner ENTERPRISE INVESTORS

EVTIM CHESNOVSKI, Partner INTEGRAL CAPITAL GROUP

COSMINA MARINESCU, Chief Executive Officer KRUK Romania

RADU DOBRE, Chief Executive Officer APS Romania

RENE SCHOB, Partner, Head of Tax & Legal KPMG ROMANIA

LORENA BREHUESCU, M&A and Leasing Manager ORESA INDUSTRA

MAGDALENA SNIEGOCKA, Principal CVI

MIHAI PATRULESCU, Head of Investment Properties CBRE Romania

 

 

Principalele topicuri de dezbatere ale evenimentului sunt:

  • Ce clase de active ofera cele mai bune randamente pentru investitori in mediul actual
  • La ce fel de oportunitati se uita fondurile de venture capital si de private equity
  • Ce sectoare sunt cele mai atractive in ochii investitorilor strategici
  • Cum arata planurile investitorilor de pe piata de real estate
  • Ce “ferestre” sunt disponibile pentru companiile care au in plan emisiuni de obligatiuni corporative
  • Ce tinte au investitorii de pe piata de NPL si de administrare a portofoliilor de datorii
  • Cum se misca portofoliile investitorilor locali si internationali
  • Ce randamente ofera principalele clase de active
  • Ce oportunitati sunt pe radarul investitorilor

 

 

AGENDA evenimentului este urmatoarea:

 

09:00 – 09:05 Cuvant de introducere din partea lui Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

09:05 – 09:50 Panel Tendinte in investitii

09:50 – 10:20 Panel Venture Capital

10:20 – 11:20 Panel Private Equity

11:20 – 12:05 Panel Investitori Strategici & Antreprenori

12:05 – 12:50 Panel Finantare companii

12:50 – 13:30 Pauza

13:30 – 14:15 Panel Piete de Capital

14:15 – 15:00 Panel Real Estate

15:00 – 15:30 Panel NPL & Managementul datoriilor

15:30 – 15:35 Concluzii

 

Evenimentul are loc in format exclusiv ONLINE.

 

PARTENERI

Event Partner

KRUK LOGO RGB baza 300

 

 

 

 

 

 

Supporting Partner

logo AxFina

 

 

 

 

 

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 250 RON. Cei interesati sa participe ne pot contacta pentru detalii la office@mirsanu.ro.

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionistilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicata tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat impactului politicilor de sustenabilitate asupra mediului de afaceri. Din 2024, in portofoliul de evenimente al MIRSANU.RO a intrat si MIRSANU INVESTORS SUMMIT – un eveniment anual dedicat diferitelor categorii de investitori corporativi.

 

Achiziția portofoliului neperformant corporate Mars de la Alpha Bank a majorat volumul de credite administrat de APS cu 11%. Robert Machidon, Director General al APS România: Obiectivul nostru este să ajungem până la finele acestui an la un portofoliu românesc de credite de 4,5 mld. Euro

Compania cehă APS a anunțat, astăzi, că achiziția alături de Deutsche Bank și AnaCap a portofoliului neperformant de circa 360 mil. Euro de la banca elenă Alpha Bank va avea un impact semnificativ asupra volumului local pe care îl administrează.

„Această achiziție reprezintă un succes major: volumul nostru de credite a crescut cu 11%. Obiectivul nostru pentru sfârșitul acestui an este să avem un portofoliu românesc de 4,5 miliarde de euro”, declară Robert Machidon, director general al APS România.

Părțile nu au făcut publică valoarea achiziției. Surse din piață susțin însă că prețul trece de 100 mil. euro fiind una dintre cele mai mari achiziții din istoria pieței locale de credite neperformante.

Compania cehă APS, lider regional în sectorul creanțelor, își consolidează poziția în Balcani și va gestiona acest portofoliu de credite neperformante prin intermediul sucursalei sale din România.

„Vom profita de numeroșii noștri ani de experiență în sud-estul Europei. Faptul că am jucat un rol important în achiziționarea de împrumuturi neperformante grecești în România confirmă poziția noastră de lider în industrie”, spune Martin Machoň, Director General Executiv al APS.

Finalizarea acestei tranzacții prin care Alpha Bank – în conformitate cu planul său de restructurare – va scăpa de majoritatea creanțelor sale din România, este încă supusă aprobării organismelor de reglementare. Alți cumpărători includ Deutsche Bank AG și fonduri avizate de britanicii de la AnaCap Financial Partners LLP.

„Această tranzacție reprezintă una dintre achizițiile noastre cele mai importante pe piața românească a creditelor neperformante. Sunt foarte mulțumit de faptul că am avut ocazia să colaborăm cu Alpha Bank și cu partenerii noștri de renume pentru o astfel de tranzacție strategică”, spune și Viktor Levkanič, Directorul de Investiții al APS.

După ce a intrat în 2007 cu o operațiune greenfield în România, în anul 2011 APS a cumpărat alături de Slavia Capital divizia de finanțare persoane fizice a KBC Consumer Finance România, iar în 2012 alături de Slavia Capital a preluat Auto Trade Leasing IFN România, redenumit Asset Leasing IFN.

Cea mai mare tranzacție realizată în istoria pieței locale de profil a fost tranzacția Tokyo prin care APS, Deutsche Bank și IFC au preluat în 2016 un portofoliu neperformant de la BCR cu o valoare nominală de circa 1,1 mld. Euro. Prețul de achiziție nu a fost dezvăluit, însă este estimat în jurul a 150 mil. Euro, valoare ce depășește cu mult prețul de achiziție a unor bănci vândute în ultimii ani precum Millennium sau Carpatica.

APS, afacere controlată de către cehul Martin Machon, și-a construit în România o poziție de top în sectorul administrării creditelor după seria de achiziții de portofolii de la Volskbank România și BCR în perioada 2014 – 2016.

Pe piața locală a administrării datoriilor, APS concurează cu firmele poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, GetBack, firma germane EOS, firma norvegiană B2 Holding și firma suedeză Intrum.

Alpha Bank confirmă oficial semnarea unui acord de vânzare pentru un portofoliu neperformant de circa 360 mil. euro cu un consorțiu format din Deutsche Bank și fonduri de investiții ale AnaCap și APS. Vânzarea creditelor neperformante Mars de circa 410 mil. euro reduce semnificativ expunerea neperformantă a grupului bancar elen pe piața locală

Alpha Bank Grecia a anunțat, la finele săptămânii trecute, că împreună cu Alpha Bank România SA au intrat într-un acord definitiv pentru vânzarea unui portofoliu cu credite neperformante de circa 360 mil. euro către un consorțiu format din Deustche Bank și fonduri de investiții ale AnaCap Financial Partners LLP și ale APS Investments S.à.r.l.

Finalizarea tranzacției depinde de obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 2018 că un consorțiu format din Deustche Bank, AnaCap și APS cumpără un portofoliu neperformant al Alpha Bank, al cărui preț estimat de achiziție depășește 100 mil. euro.

Părțile nu au făcut publică valoarea tranzacției.

Printre investitorii care au depus oferte pe 23 octombrie 2017 pentru achiziția portofoliului de corporate Mars s-au numărat grupul norvegian B2 Holding, consorțiul format din International Finance Corporation, Apollo și Kredyt Inkaso, respectiv consorțiul format din Deutsche Bank, AnaCap și APS, conform Informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, Alpha Bank a mai anunțat că “tranzacția finalizează acțiunile derulate pentru a vinde o parte semnificativă a expunerilor neperformante din România”, care include vânzarea unui portofoliu neperformant de retail de circa 50 mil. Euro către grupul norvegian B2 Holding în al treilea trimestru al anului trecut.

Pe 26 septembrie 2017, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră că B2 Holding a fost selectat pentru achiziția unui portofoliu neperformant al Alpha Bank România cu o valoare nominală în jurul a 50 mil. Euro.

Nici în acest caz, valoarea prețului plătit de către cumpărător nu a fost făcută publică. Prețul de achiziție al acestui portofoliu era estimat anul trecut de către surse din piață în jurul a 35 eurocenți pentru fiecare 1 euro valoare nominală a creditelor aflate în portofoliu.

Cele două tranzacții au purtat numele de cod Mars și au făcut din Alpha Bank cel mai important vânzător pe piața de profil după BCR, care a dominat vânzările locale de credite neperformante în perioada 2014 – 2016, portofoliile cumpărate de către Deutsche Bank și APS.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 13 iulie că Alpha Bank a scos la vânzare credite neperformante de circa 420 mil. Euro.

Mandatul de vânzare pentru tranzacția Mars aparține consultanților PwC Grecia.

Alpha Bank este singura bancă din Grecia care rămâne pe piața bancară din România, după ce în anul 2017 National Bank of Greece a anunțat în iulie semnarea unui acord de vânzare a subsidiarei locale către grupul ungar OTP, în noiembrie EFG Eurobank a anunțat vânzarea Bancpost și a firmelor de consumer finance și leasing către Banca Transilvania, iar în decembrie Piraeus Bank a anunțat că a ajuns la un acord pentru vânzarea operațiunilor sale locale către fondul american de investiții JC Flowers.

Pe piața creditelor neperformante din România concurează investitori strategici internaționali precum grupurile poloneze Kruk și Kredyt Inkaso, cehii de la APS, firma germană EOS, grupul suedez Intrum (care a finalizat anul trecut fuziunea cu norvegienii de la Lindorff) și grupul norvegian B2 Holding.

 

Consorțiul format din Deutsche Bank, AnaCap și APS cumpără portofoliul neperformant de corporate Mars de la Alpha Bank. Prețul estimat de achiziție trece de 100 mil. Euro

Consorțiul format din Deustche Bank, AnaCap și APS este cumpărătorul portofoliului neperformant corporate al Alpha Bank, susțin surse din piață. Valoarea estimată a achiziției depășește 100 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de achiziție cotează astfel portofoliul corporate cu nume de cod Mars printre cele mai mari tranzacții cu credite neperformante din istoria pieței locale, recordul până acum fiind deținut de către tranzacția Tokyo din 2016, cu o valoare de peste 150 mil. Euro.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 iulie 2017 că Alpha Bank a scos la vânzare credite neperformante cu o valoare nominală totală în jurul a 420 mil. Euro.

Pachetele de credite au fost organizate în două tranzacții, în funcție de clasele de active. Astfel, un portofoliu neperformant format din credite retail al Alpha Bank, cu nume de cod Mars retail, a fost cumpărat de către B2 Holding, prețul de achiziție fiind estimat în jurul a 35 de cenți pentru 1 euro valoare nominală a creanței vândute.

Cea mai mare tranzacție din ultimii doi ani de pe piața locală este însă vânzarea portofoliului Mars corporate, a cărui valoare nominală se situează în jurul a 380 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Prețul estimat de achiziție al portofoliului ar putea fi în jurul a 30 de eurocenți pentru fiecare 1 euro valoare nominală a creanțelor vândute.

De regulă, un preț de achiziție ridicat indică o valoare consistentă a colateralului care însoțește portofoliul de credite neperformante.

Mandatul de vânzare pentru tranzacția Mars aparține consultanților PwC Grecia.

Vânzarea celor două portofolii Mars este coordonată de către banca – mamă din Grecia.

Printre investitorii care au depus oferte pe 23 octombrie 2017 pentru achiziția portofoliului de corporate Mars s-au numărat grupul norvegian B2 Holding, consorțiul format din International Finance Corporation, Apollo și Kredyt Inkaso, respectiv consorțiul format din Deutsche Bank, AnaCap și APS. Acest ultim consorțiu a fost cumpărătorul mai multor portofolii de credite neperformante vândute de către BCR în perioada 2014 – 2016.

Reprezentanții Alpha Bank nu au făcut până acum niciun comentariu pe tema tranzacțiilor de vânzare a portofoliilor de credite neperformante.

Alpha Bank este singura bancă din Grecia care rămâne pe piața bancară din România, după ce în anul 2017 National Bank of Greece a anunțat în iulie semnarea unui acord de vânzare a subsidiarei locale către grupul ungar OTP, în noiembrie EFG Eurobank a anunțat vânzarea Bancpost și a firmelor de consumer finance și leasing către Banca Transilvania, iar în decembrie Piraeus Bank a anunțat că a ajuns la un acord pentru vânzarea operațiunilor sale locale către fondul american de investiții JC Flowers.

Pe piața creditelor neperformante din România concurează investitori strategici internaționali precum grupurile poloneze Kruk și Kredyt Inkaso, cehii de la APS, firma germană EOS, grupul suedez Intrum (care a finalizat anul trecut fuziunea cu norvegienii de la Lindorff) și grupul norvegian B2 Holding.

apsGraficMain

APS spune că vizează minim două portofolii corporate cu o valoare de peste 500 mil. Euro și este interesat de achiziția unei bănci alături de fonduri de investiții, nu de preluarea altor operatori din piața administrării datoriilor

APS, firma de administrare a datoriilor deținută de către cehul Martin Machon, are în planurile sale pentru România achiziția a minim două portofolii neperformante corporate cu o valoare nominală de peste 500 mil. Euro.

Pentru acest an, reprezentanții APS estimează că portofoliile neperformante ce vor fi vândute în acest an ar putea ajunge la o valoare nominală totală de 1,5 – 2 mld. Euro.

APS a ajuns după 10 ani de la intrarea pe piața locală să administreze portofolii neperformante cu o valoare nominală de 3,4 mld. Euro, după ce a cumpărat 70 – 80% din activele de acest fel scoase la vânzare de către bănci.

„Împreună cu investitorii parteneri, APS a investit, timp de 10 ani, 80% din fondurile disponibile pe piața din România”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Robert Machidon, director general APS România.

Compania cehă nu este interesată de achiziția unui operator de pe piața locală a administrării datoriilor, deși în trecut s-a uitat la o astfel de opțiune. În schimb, APS ridică miza și susține că este interesată să cumpere o bancă în România alături de alți parteneri de investiții.

Strategia de investiții a APS a vizat până acum achiziții de active și de portofolii bancare în formulă de consorțiu alături de investitori de talie mare, cu forță financiară.

APS a lucrat până acum strâns cu Deutsche Bank la achiziția de portofolii neperformante de la BCR, cu fondul de investiții AnaCap la cumpărarea unor portofolii neperformante, printre care și cel de la Volksbank din vara lui 2014, respectiv alături de IFC din cadrul Băncii Mondiale la achiziții mai recente, cum este cazul tranzacției Tokyo (de la BCR).

De asemenea, compania cehă a făcut parte în 2015 din echipa formată de fondul american de investiții Lone Star pentru achiziția portofoliului neperformant Neptun de la BCR, cu o valoare nominală de 2,7 mld. Euro, tranzacție care a eșuat în faza finală.

Dintre partenerii APS, Deutsche Bank a depus în 2005 ofertă pentru achiziția BCR, fără să ajungă printre finaliști, iar banca germană a mai făcut o încercare ulterior în 2009 să preia RBS Bank România. AnaCap însă, în 2011 a depus ofertă pentru Carpatica, iar în 2015 s-ar fi numărat printre fondurile de investiții care s-a uitat la procesul de vânzare al Piraeus Bank România, proces la care banca – mamă a renunțat după primirea unei oferte finale de la JC Flowers, susțin surse din piața financiară.

AnaCap a dat semnale în mod repetat că este interesat de achiziția unei bănci în România, iar banca centrală a arătat în ultimii ani deschidere către intrarea fondurilor de investiții pe piața bancară în momente precum preluarea în 2016 a Carpatica de către Axxess Capital sau a planului JC Flowers din 2015 de a cumpăra la pachet Carpatica și Piraeus Bank România, plan eșuat în cele din urmă.

“În acest moment, nu suntem implicați în proceduri de achiziție a unei bănci din România. Avem fonduri să cumpărăm o bancă”, a răspuns unei întrebări adresate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Victor Angelescu, director regional pentru Europa de Sud – Est în cadrul APS Holding.

APS spune că are la dispoziție fonduri proprii de aproximativ 200 mil. Euro.

România este principala piață a APS Holding, care are operațiuni în mai multe piețe din regiune și, recent, a intrat pe piața din Vietnam.

După ce a intrat în 2007 cu o operațiune greenfield în România, în anul 2011 APS a cumpărat alături de Slavia Capital divizia de finanțare persoane fizice a KBC Consumer Finance România, iar în 2012 alături de Slavia Capital a preluat Auto Trade Leasing IFN România, redenumit Asset Leasing IFN.

APS România a ajuns în 2016 la o cifră de afaceri de 14,41 mil. Euro, în creștere cu circa 35% față de anul anterior. În ultimii trei ani, afacerile APS România au crescut de peste 3,6 ori, reflectând evoluția tranzacțiilor cu credite neperformante.

În 2012, APS avea în administrare 19 portofolii cu valoare nominală totală de 0,49 mld. Euro, iar în patru ani a ajuns să administreze 41 de portofolii cu o valoare nominală totală, de aproape 7 ori mai mare față de valoarea din 2012. Ca structură, peste 85% din portofoliile locale administrate de APS sunt corporate.

Cea mai mare tranzacție realizată în istoria pieței locale de profil a fost tranzacția Tokyo prin care APS, Deutsche Bank și IFC au preluat în 2016 un portofoliu neperformant de la BCR cu o valoare nominală de circa 1,1 mld. Euro. Prețul de achiziție nu a fost dezvăluit, însă este estimat în jurul a 150 mil. Euro, valoare ce depășește cu mult prețul de achiziție a unor bănci vândute în ultimii ani precum Millennium sau Carpatica.

Pe 3 aprilie, suedezii de la Intrum Justitia și-au anunțat intrarea pe piața din România prin achiziția Top Factoring în cadrul unei tranzacții cu o valoare totală de 25 mil. Euro, intrare care cuplată cu intrarea norvegienilor de la B2 Holding în 2016 tot printr-o achiziție semnalează o creștere a concurenței pe o piață a creditelor neperformante, a cărei pondere a scăzut sub 10% din volumul total de credite bancare.

Creșterea anvergurii tranzacțiilor locale cu credite neperformante a atras un interes din ce în mai mare din partea investitorilor mari din piața de profil.

În ultimii doi ani, a crescut piața portofoliilor tranzacționate, au intrat jucători noi în sector pe lângă APS, Kruk, EOS, Kredyt Inkaso, iar prețurile de achiziție a portofoliilor au crescut.

Acum prețul de achiziție este de circa 40% din valoarea nominală pentru credite neperformante negarantate ale persoanelor fizice, în condițiile în care în anii anteriori investitorii puteau convinge vânzătorii să le acorde discount-uri și de peste 70 sau 90% în cazul anumitor portofolii.

Ca tendință, reprezentanții APS afirmă că se așteaptă ca rata creditelor neperformante după ce va ajunge la 6 – 7% la nivel de piață să urce din nou spre 10 – 11%, datorită mentalității diferite existente la nivel local comparativ cu alte piețe.

APS anunță finalizarea în primul semestru a achizițiilor portofoliilor Tokyo și Rosemary care totalizează credite neperformante de 1,33 mld. Euro. Prețul plătit pentru cele două achiziții către BCR și Intesa se ridică la aproape 200 mil. Euro

Compania cehă de administrare a creanțelor APS Holding a anunțat astăzi că a finalizat cu succes achiziția a două portofolii neperformante din România, a căror valoare nominal este de 1,33 mld. Euro.

Primul, denumit Tokyo, cuprinde credite neperformante acordate companiilor și IMM-urilor, garantate și negarantate, cea mai mare parte a garanțiilor fiind proprietăți rezidențiale, comerciale și industrial. Valoarea nominală a portofoliului depășește 1,07 mld. Euro. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 9 iunie că grupul de investitori din care fac parte APS, Deutsche Bank și International Finance Corporation – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale – a finalizat achiziția portofoliului Tokyo al BCR, cu o valoare nominală de circa 1,1 mld. Euro pentru un preț de achiziție de peste 100 mil. Euro, cotat în jurul a 150 mil. Euro. Tranzacția Tokyo a fost anunțată în premieră în decembrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

APS precizează că alături de IFC și firma cehă de administrare a creanțelor au mai făcut parte și alți investitori globali, fără însă să-I nominalizeze. “Tranzacția închisă este cea mai mare de acest tip din regiunea Europei de sud – est”, afirmă reprezentanții APS.

APS a fost consiliată la achiziție de firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații și consultanții KPMG, iar pe partea de consultanță imobiliară a lucrat cu Syndre Valuation și Coldwell Bankers, în timp ce avocații Dentons s-au ocupat de structurarea tranzacției.

Portofoliul Tokyo va fi administrat de către APS cu ajutorul Homeland Properties for Real Estates.

Al doilea portofoliu neperformant cumpărat, Rosemary, are o valoare nominală de 261 mil. Euro, după ce a fost scos la vânzare în toamna anului trecut la o valoare nominală de 287 mil. Euro, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 5 octombrie 2015.

Portofoliul Rosemary conține împrumuturi garantate și negarantate acordate companiilor, respectiv garantate și negarantate acordate persoanelor fizice cu garanții constituite din proprietăți rezidențiale, comerciale și industriale.

Investitorul este vehiculul de investiții APS Delta, reprezentând APS Holding susținut de alți investitori printre care și AnaCap Financial Partners.

Prețul de achiziție al portofoliului Intesa Sanpaolo Bank România nu a fost făcut public. Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, prețul de achiziție al portofoliului Rosemary este situat la circa 40 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate în tranzacție.

APS a mizat în acest dosar pe serviciile de consultanță ale firmei de avocatură Dinulescu, Maxim, Savin & Asociații și Dentons, respectiv pe suportul specializat al Syndre Valuation și al Coldwell Bankers. De asemenea, administrarea portofoliului Rosemary va fi realizată de APS cu ajutorul Homeland Properties for Real Estates.

APS are déjà 75 de portofolii neperformante cu  valoare nominală totalp de 4,5 mld. Euro.

“Suntem încântați să avem finalizate cu succes achizițiile acestor tranzacții de referință și să îmbunătățim poziția noastră excelentă în piața Europei de Sud – Est. Achizițiile noastre anterioare în regiune ne-au asigurat o experiență valoroasă în segmentul administrării datoriilor corporate și retail. De asemenea, considerăm valoroasă cooperarea noastră cu investitorii noștri pe termen lung în regiune”, a spus Martin Machon, Directorul General și unicul acționar al APS Holding.

RosemaryNPLMain

APS finalizează tranzacția Rosemary. Firma cehă de administrare a datoriilor cumpără cu circa 40 mil. euro portofoliul neperformant scos la vânzare la o valoare nominală de 287 mil. euro de către Intesa Sanpaolo România

APS, unul dintre cei mai mari administratori de datorii de pe piața locală, a ajuns la momentul finalizării tranzacției Rosemary. Portofoliul de credite neperformante scos la vânzare în toamna anului trecut, cu o valoare nominală de 287 mil. euro, a fost cumpărat de către APS, care plătește un preț de achiziție de peste 40 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentrui jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul plătit pe portofoliul Rosemary ajunge la 14 – 15 eurocenți, potrivit informațiilor din piață, neconfirmate însă de către părți.

Reprezentanții Sanpaolo Intesa România nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Tranzacția Rosemary a început în toamna anului 2015, la puțin timp după eșecul vânzării portofoliului neperformant Neptun al BCR, care la o valoare nominală de 2,7 mld. euro a fost cel mai mare pachet de credite bancare toxice scos vreodată la vânzare pe piața locală.

Pe 23 septembrie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, despre pregătirile Intesa Sanpaolo Bank România de a ieși la vânzare către investitori cu un portofoliu neperformant de circa 300 mil. euro.

Subsidiara locală a băncii italiene a scos la vânzare astfel un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de 287 mil. euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Rosemary, conform datelor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 5 octombrie.

Tranzacția Rosemary a ieșit în fața investitorilor cu un pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Portofoliul avea un colateral care cuprindea active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că au fost încasate 24 mil. euro în ultimele 18 luni înainte de scoaterea la vânzare a pachetului de credite.

Calendarul inițial al tranzacției prevedea înaintarea ofertelor indicative în luna octombrie 2015, iar depunerea ofertelor finale urma să aibă loc în luna noiembrie a anului trecut.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary a aparținut consultanților Deloitte, potrivit datelor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, Reff & Asociații, firma corespondentă a Deloitte, a asigurat asistența juridică a vânzătorului în tranzacția Rosemary.

În decembrie, APS a fost selectat drept cumpărător al portofoliului și au demarat negocierile directe cu acesta. Față de alte tranzacții cu portofolii derulate pe piața de profil, Rosemary a avut o durată de negociere mai îndelungată.

APS a semnat tranzacția în ianuarie, însă avea nevoie de a găsi banii necesari achiziției, cu atât mai mult cu cât firma cehă era implicată în paralel în cea mai mare tranzacție ca anvergură pe piața locală, tranzacția Tokyo.

APS a ajuns la finalizare cu tranzacțiile Rosemary și Tokyo în luna iunie.

În cazul tranzacției Tokyo, consorțiul format din Deutsche Bank, International Finance Corporation și APS au plătit aproximativ 150 mil. euro pentru a prelua un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de circa 1,1 mld. euro de la BCR.

Luna iunie marchează atingerea unui vârf istoric pentru piața vânzărilor de credite neperformante, în contextul în care numai tranzacțiile Tokyo și Rosemary cumulează transferul de portofolii cu o valoare nominală agregată de circa 1,4 mld. euro.

De asemenea, în perioada mai – iunie, firma poloneză Kruk a semnat tranzacția Ursa (prin care cumpără un portofoliu neperformant de 597 mil. euro de la Bancpost și alte subsidiare Eurobank) și tranzacția Elisabeth (portofoliul neperformant de 164 mil. euro scos la vânzare de către Piraeus Bank România).

Cu patru tranzacții mari, piața locală a vânzărilor de credite neperformante cumulează în perioada mai – iunie transferuri încheiate, respectiv altele numai semnate cu o valoare nominală agregată de circa 2,148 mld. euro ceea ce confirmă atingerea momentului de vârf de către piața de profil.

Pe piața administrării portofoliilor de datorii, poziții puternice au firma germană EOS, firmele poloneze Kruk și Kredyt Inkaso, respectiv firma cehă APS, controlată integral de către Martin Machon.

npltokyoMain

Tranzacția Tokyo s-a finalizat: Cel mai mare portofoliu bancar neperformant din istoria pieței locale, în jurul a 1,1 mld. euro, a fost vândut de către BCR consorțiului format de APS, Deutsche Bank și International Finance Corporation. Prețul de vânzare, la circa 15% din valoarea nominală a portofoliului. BCR trece bariera de 100 mil. euro din vânzarea unui portofoliu de credite neperformante, obținând mai mulți bani decât vânzătorii unor bănci întregi precum Volksbank România, Millennium sau Carpatica

Ultima actualizare pe 15 iunie 2016 ora 10.00

Tranzacția Tokyo, cel mai mare portofoliu neperformant vândut până acum în România, a fost finalizată recent prin transferul de către BCR a unui pachet de credite a căror valoare nominală se situează în jurul a 1,1 mld. euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pachetul final transferat are o valoare nominală mai mică decât cea din momentul semnării, în condițiile în care în cele aproape șase luni de la acordul de vânzare și până la finalizare au intervenit ajustări în cadrul portofoliului Tokyo.

Închiderea tranzacției a avut loc pe 8 iunie, susțin surse din piață.

Prețul de vânzare al portofoliului Tokyo indică un discount obținut de cumpărător în jurul a 85% din valoarea nominală a pachetului de împrumuturi. Cumpărătorul a plătit BCR un preț de aproximativ 150 mil. euro, care depășește sumele cumulate obținute din vânzările de băncilor Volksbank România, Millennium și Carpatica.

BCR devine astfel primul vânzător local de portofolii neperformante care sparge bariera de 100 mil. euro încasări dintr-un singur foc. Prețul de vânzare al portofoliului Tokyo a depășit astfel oricare dintre tranzacțiile de vânzare de bănci locale din ultimii ani. Banca Transilvania a anunțat în aprilie 2015 că plata efectivă pentru  achiziția pachetului de 100% din Volksbank România a fost de 81 mil. euro (nu include viramentul liniilor de finanțare intragrup către banca-mamă), portughezii de  la Millennium au încasat 39 mil. euro din vânzarea subsidiarei locale către OTP, iar preluarea pachetului de control al băncii Carpatica de către Axxess Capital a costat sub 30 mil. euro.

Cumpărătorul portofoliului este firma de administrare a creanțelor APS, sprijinită la achiziție de către Deutsche Bank, o finanțare de achiziție de până la 150 mil. euro fiind pusă la dispoziție de către Internațional Finance Corporation (IFC).

Tranzacția Tokyo a fost anunțată în premieră la începutul lunii decembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Documentele tranzacției Tokyo au fost semnate pe 21 decembrie, iar dosarul a fost notificat în ianuarie 2016 Consiliului Concurenței.

BCR a anunțat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui portofoliu neperformant corporate de circa 1,2 mld. euro, al cărei efect principal era scăderea cu aproximativ 5 puncte procentuale rata împrumuturilor neperformante înregistrată de subsidiara locală a grupului bancar austriac Erste, cea mai mare bancă locală după valoarea activelor totale.

Board-ul instituției financiare internaționale a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro), respectiv o investiție de capital de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), conform informațiilor făcute publice de către IFC.

Discuțiile privind achiziția portofoliului Tokyo de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

PwC este consultantul cu care BCR lucrează pe partea de vânzare a portofoliilor neperformante. Cumpărătorul portofoliului Tokyo a fost asistat de către consultanții KPMG.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Piața românească de credite neperformante a atins punctul maxim, cu tranzacții finalizate în 2015 estimate la o valoare nominală agregată a acestui tip de portofolii de peste 1,5 mld. euro, în timp ce tranzacții care cumulează active nominale de circa 2 mld. euro (include tranzacția Tokyo) sunt fie aproape de semnare, fie erau în curs de finalizare, conform unei analize a jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, din luna februarie, pe baza datelor colectate din piață și a unor rapoarte publicate de către KPMG și Deloitte.

Tranzacția Tokyo a fost în 2015 cea mai mare tranzacție de acest tip din România și din regiune și la un asemenea calibru este una rară pentru peisajul bancar local, care cu greu poate pregăti pentru investitori portofolii de peste 1 mld. euro la valoare nominală.

BCR a dominat autoritar vânzările de portofolii neperformante în perioada 2014 – 2016, la capătul celălalt firma cehă APS alături de Deutsche Bank s-au impus ca și cumpărătorul preferat de către subsidiara grupului austriac Erste.

În acest moment, BCR are la vânzare un alt portofoliu neperformant, denumit Blue Lake, care vizează un pachet de credite cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro, pentru care se bat jucători mari din piața de  profil precum Kruk, APS și Kredyt Inkaso.

 

APS cumpără încă un portofoliu neperformant de la BCR de aproximativ 500 mil. lei. Administratorul ceh de creanțe a semnat singur și în consorțiu cu alți investitori achiziții de portofolii neperformante BCR de circa 2 mld. euro în ultimele 20 de luni

APS, firma cehă specializată în administrarea de creanțe aparținând lui Martin Machon, cumpără încă un portofoliu neperformant de la BCR, cu o valoare nominală de aproximativ 500 mil. lei (peste 100 mil. euro), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Proaspăta achiziție vine în completarea tranzacției Tokyo, prin care BCR transferă un portofoliu neperformant de 1,2 mld. euro către consorțiul format din APS, Deutsche Bank și International Finance Corporation. Tranzacția Tokyo este cea mai mare din istoria pieței de portofolii de credite neperformante (NPL) și este în faza în care se așteaptă avizul Consiliului Concurenței.

Părțile nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Cu acest ultim pas, APS a semnat în mai puțin de doi ani alături de alți investitori patru achiziții semnificative de portofolii neperformante de la BCR, a căror valoare totală ajunge la aproximativ 1,96 mld. euro. Dacă adăugăm achiziția portofoliului Volksbank de 495 mil. euro și tranzacția Rosemary în curs de finalizare, lista de achiziții semnificative APS trece de 2,7 mld. euro în ultimii doi ani, conform datelor colectate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, în iulie 2014, APS a cumpărat alături de Deutsche Bank un portofoliu în valoare de 1 mld. lei (circa 227 mil. euro). A urmat apoi tranzacția Saturn, prin care BCR a transferat încă un portofoliu de peste 400 mil. euro, al cărui cumpărător a fost același tandem APS – Deutsche Bank.

Compania cehă specializată în administrarea portofoliilor de datorii și-a construit o poziție puternică în zona activelor corporate. La achiziția de portofolii neperformante, de regulă, APS lucrează cu finanțatori precum Deutsche Bank, IFC sau fonduri de investiții precum Ana Cap și HIG Capital. La tranzacția Neptun, prin care BCR a încercat anul trecut vânzarea unui portofoliu – gigant pentru România și Europa de Est, APS a lucrat cu fondul american de investiții Lone Star, însă tranzacția a picat în septembrie.

Firma cehă, cu operațiuni pe piețele din Europa de Est, este deținută în proporție de 100% de către Martin Machon, după ce acesta a cumpărat la finele anului trecut pachetul de 60% al Slavia Capital. Valoarea APS Holding SE era cotată atunci la aproximativ 20 mil. euro.

În România, APS activează pe piața portofoliilor de datorii, unde în eșalonul de vârf s-au poziționat jucători precum Kruk (mai ales pe segmentul de retail), Kredyt Inkaso – investitor și administrator de creanțe, EOS sau CITR.

Prețurile de vânzare la portofoliile neperformante oscilează, în medie, între 5 și 15 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală a pachetului de creanțe tranzacționat.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante sunt afacerea momentului pe piața bancară, în contextul în care banca centrală solicită curățirea bilanțurilor pentru a debloca resurse stocate în provizioane către creditare.

Pe lângă bănci, firme specializate în administrarea portofoliilor de datorii și fonduri de investiții specializate, acest tip de tranzacții antrenează și firme de avocatură pe segmentul asistenței juridice într-un context legislativ în schimbare, precum și firme de consultanță din Big Four precum PwC, Deloitte și KPMG.

rosemary_npl_update_17dec2015 main

APS a semnat în formulă de consorțiu achiziția portofoliului de credite neperformante Rosemary de 287 mil. euro al Intesa. Prețul de achiziție a ajuns la aproximativ 40 mil. euro

Consorţiul din care face parte firma cehă de recuperare a creanţelor APS a semnat recent achiziția portofoliului Rosemary de la Intesa Sanpaolo România, prin care au fost scoase la vânzare în septembrie 2015 un pachet de credite neperformante de 287 mil. euro, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de achiziție al portofoliului se situează la aproximativ 40 mil. euro, susțin surse din piață. Finalizarea tranzacției Rosemary este așteptată să aibă loc în luna februarie, adaugă sursele citate.

APS a intrat în cursa pentru achiziția portofoliului Rosemary alături de AnaCap, iar în decembrie au fost selectați pentru runda finală de negocieri.

APS se ocupă de administrarea portofoliului, iar fondurile de investiții sau bănci cum este cazul International Finance Corporation (IFC) finanțează astfel de achiziții. Semnarea contractului pentru Rosemary nu a fost posibilă în decembrie, susțin surse din piață, pentru că ofertantul selectat căuta banii pentru finanțarea achiziției, fiind luat în calcul la un moment dat un împrumut în acest scop din partea Intesa la o dobândă în jurul a 4%, mai spun sursele citate. IFC este finanțator în mai multe tranzacții derulate până acum de către APS în România și pe piețele din regiune.

Reprezentanții Intesa nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Discountul obținut de către cumpărător este în jurul a 85%.

Aproximativ 95% din portofoliu reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail. Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni înainte de scoaterea acestuia la vânzare au fost încasați 24 mil. euro din administrarea pachetului de credite neperformante, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul pentru derularea tranzacției Rosemary a fost dat de către Intesa consultanților de la Deloitte. Tranzacția Intesa de vânzare a pachetului de credite neperformante a fost anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 septembrie 2015.

Termenul de depunere al ofertelor angajante pentru Rosemary a fost 11 decembrie, aceeaşi zi ca şi la portofoliul Triton. Ofertanţii de la Triton – Kredyt Inkaso, APS şi APartners Capital – au înaintat în paralel oferte şi pentru Rosemary.

Astfel, pe lista ofertelor angajante pentru Rosemary s-au numărat consorțiul format de fondul de investiții AnaCap și APS, consorțiul format de fondul american de investiții DW și firmele de colectare a creanțelor EOS și CITR, echipa formată în jurul APartners Capital, firma poloneză de colectare creanțe Kredyt Inkaso şi fondul elveţian de investiţii DDM, potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe piaţa de profil, APS a capturat o poziție puternică pe segmentul de administrare de portofolii corporate.

Achiziția Rosemary vine după ce, în luna decembrie 2015, firma cehă de recuperare de creanțe a semnat alături de Deutsche Bank achiziția unui portofoliu de credite neperformante corporate de 1,2 mld. euro de la BCR. Finanțatorul achiziției este International Finance Corporation, divizie a grupului Băncii Mondiale.

Tot în decembrie, firma poloneză de recuperare creanțe Kredyt Inkaso a anunțat achiziția portofoliului Triton al UniCredit Bank cu credite nominale de 340 mil. Euro pentru un preț de 28 mil. Euro, adică la un discount de 92% faţă de valoarea nominală a pachetului.

Impactul așteptat al tranzacției Rosemary asupra bilanțului subsidiarei locale a italienilor este unul semnificativ.

Intesa Sanpaolo Bank România a anunțat pe 28 ianuarie cooptarea celui de-al doilea român în cadrul Comitetului de management. Marcela Gui a devenit Director General Adjunct şi prima femeie care va face parte din conducerea executivă a băncii, fiind în prezent în proces de autorizare din partea BNR. Marcela Gui lucrează de aproape 20 de ani în bancă şi a făcut parte din prima echipă care a pus bazele operațiunilor Intesa la nivel local. Ea va coordona în continuare în calitate de Chief Operating Officer (COO) ca şi în ultimii 4 ani activitatea operaţională a băncii şi a structurilor administrative din Arad, adică activitatea structurilor IT, back office şi plăti, logistică, securitate şi administrare credite din cadrul Intesa Sanpaolo Bank este supervizată direct de către Marcela Gui.

“Un element important în viziunea mea, cât şi a Grupului Intesa Sanpaolo despre management şi leadership constă în promovarea managerilor şi a talentelor locale. Marcela este cel de-al doilea român şi prima femeie cooptată în Comitetul de management al băncii noastre în ultimii 2 ani. Iar această strategie va continua cu siguranţă şi pe viitor”, a declarat Marco Capellini, Director General al Intesa Sanpaolo Bank.

Pe lângă Marcela Gui, din conducerea locală a băncii face parte și Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor coordonează activitățile de administrare a creditelor neperformante.

Intesa Sanpaolo este o bancă născută în urma fuziunii dintre băncile italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Acțiunile Intesa Sanpaolo România sunt deținute de Intesa Sanpaolo SpA cu o participație de 91,47%, Cassa di Risparmio di Firenze SpA (8,18%) și Intesa Sanpaolo Holding International SA (0,35 %).

Pe piața bancară locală, Intesa Sanpaolo intră în prima jumătate a clasamentului. La finele anului trecut, Intesa avea o cotă de piață de 1,2% cu un activ net bilanțier de 1 mld. euro, ocupând poziția 18 din cele 40 de instituții de credit, potrivit raportului anual al băncii centrale.

Ultimul bilanț anual al Intesa Sanpaolo România indică pierderi de aproape 60 mil. euro la 31 decembrie 2014.

Activele băncii se situau la 30 septembrie 2015 la 1 mld. euro, în timp ce volumul împrumuturilor acordate era de 0,7 mld. euro, la acelaşi nivel cu cel al depozitelor, conform datelor publicate de către banca – mamă din Italia. Subsidiara locală a raportat pentru primele nouă luni ale anului trecut un profit net de 7 mil. Euro.

Banca dispune de o rețea de aproximativ 60 de unități și circa 700 de angajați, potrivit datelor făcute publice în luna iulie.

npl_bcr_deal_12_mld_euro_tabel_tranzactie_19012016 main

International Finance Corporation plătește 151 mil. euro pentru achiziția pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR de către consorțiul format de către Deutsche Bank, APS și divizia de investiții a Băncii Mondiale. Plățile sunt în curs în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței locale de credite neperformante

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, a aprobat în board-ul său o investiție totală de 165,9 mil. dolari (152,4 mil. euro) în cazul achiziției pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR.

Cea mai mare tranzacție din istoria pieței de credite neperformante din România a fost semnată pe 21 decembrie 2015, cumpărătorul fiind un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră despre negocieri pe 3 decembrie 2015.

Board-ul instituției financiare internaționale, care joacă rolul de finanțator al tranzacției, a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro) pentru plata prețului de achiziție al pachetului de credite neperformante de la BCR.

La aceasta se adaugă o componentă de investiție de capital (equity) în valoare de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), potrivit IFC.

Plățile sunt în curs, conform datelor prezentate de către reprezentanții instituției financiare internaționale.

Estimările inițiale ale IFC privind nivelul investițiilor în acest proiect erau ușor mai mici, situându-se până la 150 mil. dolari (137,8 mil. euro).

Reprezentanții BCR și ai APS nu au făcut până acum niciun comentariu pe tema prețului ce urmează să fie plătit în această tranzacție.

Discuțiile privind achiziția portofoliului de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Tranzacția are un efect important asupra bilanțului celei mai mari bănci locale după active, rata împrumuturilor neperformante urmând să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale.

La 30 septembrie 2015, rata împrumuturilor neperformante la subsidiara locală a grupului austriac Erste era de 20,2%, de aproape trei ori mai mare decât media la nivel de grup și peste media pieței românești, însă în scădere față de 23,7% la 31 decembrie 2014.

NPL ratio grafic BCR vs piata iun 2014 sep 2015

Tranzacția figurează în lista de proiecte a IFC cu același număr cu cel al vechiului proiect Neptun, care propunea investitorilor în vara anului trecut vânzarea unui pachet – record de active neperformante de circa 2,7 mld. euro la valoare nominală, adică o tranzacție dublă ca magnitudine față de cea adjudecată la finele anului trecut de Deutsche Bank, APS și IFC.

Tranzacția Neptun includea și constituirea unei companii de proiect pentru administrarea portofoliului vândut, în care BCR urma să transfere unitatea sa specializată în recuperarea de creanțe din care făceau parte aproximativ 370 de oameni.

Tandemul Deutsche Bank – APS are pe listă mai multe achiziții de portofolii bancare neperformante locale. în iulie 2014, un consorţiu format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS cumpăra un portofoliu neperformant de 495 mil. euro de la Volksbank România, ajutând astfel austriecii să-şi cureţe bilanţul în perspectiva tranzacţiei de exit pe care aveau s-o semneze pe 10 decembrie cu Banca Transilvania.

Apoi, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu de la BCR un portofoliu de credite neperformante de circa 1 mld. lei (circa 220 mil. euro) în vara anului 2014, iar spre finalul anului trecut şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant al BCR, cu o valoare nominală în jurul a 400 mil. euro.

Implicarea IFC ca finanțator al tranzacției de la BCR este firească dacă luăm în calcul că instituția internațională are un program de finanţare special dedicat tranzacţiilor cu credite neperformante sub numele DARP (Debt and Asset Recovery) şi sprijină investitori sau firme specializate în recuperarea de creanţe în vederea creării unei pieţe secundare de vânzare a portofoliilor bancare neperformante. Pe de altă parte, impactul tranzacției în piața de profil este foarte mare și dă APS un avans în fața altor competitori.

Pe piața administrării portofoliilor neperformante, APS concurează cu firmele poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, germanii de la EOS, respectiv cu CITR, precum și cu alți jucători.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, au explicat reprezentanţii băncii.

De asemenea, ponderea creditelor neperformante a scăzut la finele lunii septembrie la 22,2% faţă de 26,5% cu un an în urmă, iar rata de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 79,1%.

După campania de curăţire a bilanţului băncii de creditele neperformante, care a adus şi o suită largă de procese colective şi care a marcat mandatul lui Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

rosemary_npl_update_17dec2015 main

Consorţiul format din AnaCap şi APS este în negocieri avansate pentru achiziţia portofoliului Rosemary de 287 mil. Euro al Intesa. Valoarea tranzacţiei Rosemary ar putea ajunge până în jurul a 46 mil. Euro, ceea ce ar face din pachetul de credite Intesa unul dintre cele mai scump tranzacţionate pe piaţa de profil în ultimul an

Consorţiul format din fondul de investiţii AnaCap şi firma cehă de recuperare a creanţelor APS sunt în negocieri avansate pentru achiziţia portofoliului Rosemary, care presupune preluarea unui pachet de credite neperformante ale Intesa Sanpaolo România cu o valoare nominală de 287 mil. Euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă. Semnarea tranzacţiei este aşteptată în perioada următoare.

Potrivit surselor citate, negocierile după depunerea ofertelor finale cotează tranzacţia de vânzare a portofoliului Rosemary al Intesa până la aproximativ 46 mil. Euro, ceea ce indică un preţ de circa 16 eurocenţi raportat la fiecare euro aferent pachetului de credite neperformante.

La un asemenea preţ, portofoliul Rosemary devine unul dintre cele mai scumpe  portofolii neperformante tranzacţionate pe piaţa locală în ultimul an. Preţul ridicat ar putea face ca finanţarea achiziţiei să fie unul dintre principalele elemente aflate în discuţie în cadrul tranzacţiei.

Pe piaţa de profil, portofoliul Triton al UniCredit Bank cu credite nominale de 340 mil. Euro a fost cumpărat săptămâna trecută de către polonezii de la Kredyt Inkaso pentru 28 mil. Euro, adică la un discount de 92% faţă de valoarea nominal a pachetului.

BCR a anunţat astăzi vânzarea unui portofoliu corporate de 1,2 mld. Euro. Potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO, cumpărătorul este consorţiul format de Deustche Bank, APS şi IFC, iar pachetul de finanţare al tranzacţiei aprobat de IFC cu plafon până în 150 mil. Dolari indică faptul că discountul ajunge şi aici în jurul pragului de 90%.

Termenul de depunere al ofertelor angajante pentru Rosemary a fost 11 decembrie, aceeaşi zi ca şi la portofoliul Triton. Ofertanţii de la Triton – Kredyt Inkaso, APS şi APartners Capital – au înaintat în paralel oferte şi pentru Rosemary.

Astfel, pe lista ofertelor angajante pentru Rosemary s-au numărat consorțiul format de fondul de investiții AnaCap și APS, consorțiul format de fondul american de investiții DW și firmele de colectare a creanțelor EOS și CITR, echipa formată în jurul APartners Capital, firma poloneză de colectare creanțe Kredyt Inkaso şi fondul elveţian de investiţii DDM, potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Informaţiile nu au fost confirmate de către părţile implicate în tranzacţie.

Reprezentanţii Intesa Sanpaolo România nu au făcut niciun comentariu pe marginea stadiului tranzacţiei Rosemary până la momentul publicării acestui articol.

Recent, Martin Machon, fondator şi preşedinte al Consiliului de administraţie al APS, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO că firma pe care o conduce este interesată de achiziţia portofoliilor Triton şi Rosemary şi îşi exprima regretul că tranzacţia Neptun de la BCR privind vânzarea unui pachet de circa 2,7 mld. Euro de credite neperformante nu a reuşit. Însă, APS a pus mâna totuşi alături de Deutsche Bank şi IFC pe pachetul de 1,2 mld. Euro al BCR, jumătate din valoarea nominală a celui la care Erste a renunţat în septembrie să-l mai vândă.

Martin Machon, care deţinea 40% din acţiunile APS, a preluat recent şi pachetul de 60% din firmă deţinut de Slavia Capital astfel că acum şeful firmei cehe deţine pachetul integral de acţiuni. Potrivit unui comunicat de presă, APS Holding SE este evaluat acum la aproximativ 20 mil. Euro şi are un EBITDA anual de circa 5 mil. Euro.

În ceea ce priveşte tranzacţia Rosemary, mandatul de vânzare a portofoliului aparține consultanților Deloitte.

Aproximativ 95% din portofoliu reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni au fost încasate 24 mil. euro, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

Din echipa Deloitte pentru tranzacție fac parte Andrew Orr – partener Deloitte Londra, Balazs Biro – partener Deloitte Ungaria, Amo Chahal – director Deloitte Londra și Albert Marton,asistent director Deloitte Ungaria.

Ca volum, piaţa locală de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Dacă în decembrie 2009, ponderea creditelor neperformante în sistemul românesc era de 7,9% în condiţiile în care băncile căutau alte soluţii pentru a evita pierderile rezultate din vânzarea creditelor toxice sub valoarea nominal, punctul critic a fost atins în februarie 2014 când ponderea se triplase în interval de patru ani.

bcr main

BCR: „Am semnat o tranzacţie de vânzare a unui portofoliu de credite corporate neperformante de 1,2 mld. euro. Ca efect al tranzacției, BCR se așteaptă ca rata împrumuturilor neperformante să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale”. Un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și IFC au cumpărat portofoliul în cadrul unei tranzacții de până la 150 mil. dolari

BCR, cea mai mare bancă locală după active, a vândut un portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de 1,2 mld. euro, ceea ce va duce la scăderea cu aproximativ 5 puncte procentuale a ponderii acestor active în totalul împrumuturilor.

Anunțul BCR confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 decembrie, potrivit cărora BCR negociază vânzarea unui pachet de credite neperformante de peste 1,2 mld. euro. Potrivit informațiilor publicate în urmă cu 3 săptămâni de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, negocierile pentru achiziția pachetului de la BCR au fost purtate de un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și IFC, asistați de avocații Țuca Zbârcea & Asociații. De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații Schoenherr. Partenerul Matei Florea conduce echipa locală de avocaţi Schoenherr din domeniul practicii Finanţare şi Bănci, în timp ce Mihai Dudoiu are acelaşi rol în cadrul firmei Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

”BCR a semnat o tranzacție de vânzare a unui portofoliu de 1,2 miliarde EUR împrumuturi neperformante (credite corporate). Tranzacția este un reper major în strategia Băncii Comerciale Române de a accelera soluționarea portofoliului de împrumuturi neperformante”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții băncii.

”În același timp, tranzacția îmbunătățește semnificativ lichiditatea băncii și va permite cu atât mai mult Băncii Comerciale Române să mobilizeze capital către rolul său economic prioritar: a extinde intermedierea financiară din România, a iniția noi tranzacții de finanțare și a sprijini creșterea sănătoasă a economiei. Ca efect ale tranzacției, Banca Comercială Română se așteaptă ca rata împrumuturilor neperformante (NPL ratio) să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale”, adaugă reprezentanții băncii.

APS mizează pe sprijinul diviziei de investiţii a grupului Băncii Mondiale, International Finance Corporation (IFC) pentru o tranzacţie de acest tip în România.

Astfel, IFC a aprobat pe 11 decembrie o finanțare de sprijin în proiectul APS de achiziţie de portofolii neperformante în România, care necesită investiţii de până la 150 mil. Dolari (circa 137 mil. Euro). Valoarea dă indicii clare privind mărimea tranzacției, arătând că discount-ul față de valoarea nominală a portofoliului se situează în jurul a 90%, iar implicit prețul de achiziție variază în jurul a 10% din valoarea nominală a portofoliului.

“Acest proiect implică înfiinţarea de vehicule de proiect pentru a cumpăra şi administra portofolii de active neperformante. Portofoliile constau în credite neperformante ale companiilor mari, firmelor mici şi mijlocii şi de pe segmentul imobiliar comercial. Creditele neperformante acordate companiilor mari şi IMM-urilor acoperă o gamă largă de sectoare industriale de la construcţii la producători de bunuri industriale şi de consum”, notează reprezentanţii IFC.

Datele făcute publice de către IFC pe marginea pachetului de finanţare în favoarea APS sunt actualizate pe 24 noiembrie. Compania de proiect poartă numele DARP Romania SPV, iar numărul de înscriere al proiectului este acelaşi cu cel al proiectului Neptun, când IFC propunea o finanţare de sprijin pentru achiziţia celebrului portofoliu al BCR, însă la acea vreme în favoarea fondului american de investiţii Lone Star, care făcea echipă cu APS. În final, nici consorţiul condus de Lone Star şi nici cel condus de Blackstone nu au finalizat cu Erste discuţiile după depunerea ofertelor finale pentru un portofoliu cu o valoare nominală de 2,5 mld. Euro şi a diviziei din BCR specializate în recuperarea creanţelor, structură cu circa 370 oameni.

IFC are un program de finanţare special dedicat tranzacţiilor cu credite neperformante sub numele DARP (Debt and Asset Recovery) şi sprijină investitori sau firme specializate în recuperarea de creanţe în vederea creării unei pieţe secundare de vânzare a portofoliilor bancare neperformante.

Istoricul tandemului Deutsche Bank – APS pe piaţa locală a creditelor neperformante este unul dintre cele mai bogate. Astfel, în iulie 2014, un consorţiu format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS cumpăra un portofoliu neperformant de 495 mil. euro de la Volksbank România, ajutând astfel austriecii să-şi cureţe bilanţul în perspectiva tranzacţiei de exit pe care aveau s-o semneze pe 10 decembrie cu Banca Transilvania.

Apoi, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu de la BCR un portofoliu de credite neperformante de circa 1 mld. lei (circa 220 mil. euro) în vara anului 2014, iar spre finalul anului trecut şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant al BCR, cu o valoare nominală în jurul a 400 mil. euro.

La tranzacţia Neptun însă, drumurile celor doi parteneri s-au despărţit. Deutsche Bank a făcut echipă cu The Baupost Group şi Sankaty Advisors, iar APS a mers în consorţiul condus de Lone Star, dar în final tranzacţia a eşuat.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, au explicat reprezentanţii băncii.

De asemenea, ponderea creditelor neperformante a scăzut la finele lunii septembrie la 22,2% faţă de 26,5% cu un an în urmă, iar rata de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 79,1%.

După campania de curăţire a bilanţului băncii de creditele neperformante, care a adus şi o suită largă de procese colective şi care a marcat mandatul lui Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

Săptămâna trecută, Kredyt Inkaso a anunțat achiziția pentru 28 mil. euro a pachetului de credite neperformante Triton de la UniCredit Bank, a cărui valoare nominală era de 340 mil. euro, deci la un disount de 92%.

unicredit tiriac sediu main

Tranzacţia Triton cu credite neperformante de 340 mil. Euro a UniCredit a atras oferte angajante de la APS, de la Kredyt Inkaso şi de la Apartners Capital

Consorţiul format de fondul de investiţii AnaCap şi firma cehă de recuperare de creanţe APS, polonezii de la Kredyt Inkaso, respectiv Apartners Capital au înaintat oferte angajante pentru achiziţia portofoliului de credite neperformante scos la vânzare de UniCredit în cadrul tranzacţiei Triton, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Valoarea nominală a portofoliului bancar neperformant al UniCredit este cotat la 340 mil. Euro, iar tranzacţia de vânzare a acestuia ar putea aduce în jurul a 30 mil. Euro băncii italiene, dacă luăm în calcul marjele în care se tranzacţionează deja astfel de portofolii bancare locale.

Mandatul pentru tranzacţia Triton cu credite neperformante de la UniCredit Bank, una dintre primele cinci bănci de pe piaţă, aparţine consultanţilor de la KPMG.

Portofoliul Triton conţine credite acordate de UniCredit Bank companiilor mari, respectiv firmelor mici și mijlocii.

Unul dintre proiectele de pe lista activelor scoase la vânzare de către bancherii UniCredit este Tiago Mall din Oradea.

Proiectul Tiago Mall din Oradea, dezvoltat de irlandezii de la Mivan Kier prin compania MLS Proiect Oradea SRL, a intrat în faliment în 2010, iar compania de proiect a fost dizolvată cu lichidare în 2012. În 2009, compania avea datorii de 72,5 mil. euro și pierderi de 3,6 mil. euro.

Proiectul Tiago Mall era un plan ce viza dezvoltarea unui centru comercial în Oradea de 70 mil. euro, acesta primind finanțare de aproape 65 mil. euro de la UniCredit Austria și UniCredit Țiriac Bank, bancă ce și-a schimbat numele din 18 august în UniCredit Bank.

Valoarea obligațiilor garantate de dezvoltatori se ridicau cu tot cu dobânzi și alte costuri până la 97 mil. euro.

Tiago Mall Oradea era prevăzut cu o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, o suprafață totală construită de 46.600 mp și o parcare pentru 1.000 de mașini. Terenul alocat pentru centrul comercial este de 69.800 mp.

Casa de insolvență Transilvania a gestionat dosarul Tiago Mall Oradea, potrivit datelor disponibile pe propriul site. Evaluat la 35 mil. euro, proiectul de la Oradea a fost vândut cu 30,5 mil. euro fără TVA firmei Shopping Center Holding.

Tranzacţia Triton rulează pe piaţă, în paralel, cu o altă tranzacţie cu credite neperformante, cu numele de cod Rosemary care conţine portofolii ale Intesa Sanpaolo România, ambele având ca termen pentru depunerea ofertelor angajante 11 decembrie, conform informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Informaţiile nu au fost confirmate de părţile implicate în tranzacţie.

APS este unul dintre cei mai activi cumpărători de portofolii neperformante, fiind inclusiv în acest moment angrenat în mai multe tranzacţii locale de profil. Până acum, împreună cu Deutsche Bank a cumpărat portofoliul Saturn cu o valoare nominală de circa 400 mil. euro, un alt portofoliu nominal de 1 mld. lei, ambele de la BCR. Acum, este angajat în achiziţia unei bucăţi mari din fostul portofoliu Neptun al BCR, bucată ce cuprinde portofolii totale estimate la o valoare nominală în jurul a 1 mld. euro.

Un alt investitor interesat de achiziţia portofoliului Triton este firma poloneză de colectare creanţe Kredyt Inkaso. Operaţiunile Kredyt Inkaso sunt concentrate pe pieţele de profil din România, Polonia, Bulgaria şi Rusia, având sub administrare portofolii de creanţe cu o valoare nominală de aproximativ 4 mld. zloţi (circa 4 mld. lei).

Un alt nume care a parcurs etapa de due diligence şi a decis să înainteze o ofertă angajantă este APartners Capital, condus de bancherul italian Antonio Polverino, care a lucrat anterior pentru banca britanică RBS Bank.

Unul dintre oamenii cu care Polverino lucrează strâns în astfel de tranzacţii este Josh Silver, un trader specializat în situaţii speciale şi achiziţii de active depreciate pe pieţele emergente în cadrul Deutsche Bank. APartners Capital lucrează în tranzacţie împreună cu un fond de investiţii din Kuwait.

UniCredit analizează în acest moment ofertele primite şi va decide în perioada următoare pe cine selectează pentru runda finală a discuţiilor, conform informaţiilor disponibile din piaţă pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Reprezentanţii UniCredit nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Pe piaţa de profil din România, s-au tranzacţionat active bancare neperformante la cotaţii care pleacă de la 5 -7 eurocenţi şi pot ajunge până la 25 de eurocenţi pentru fiecare euro valoare nominală din portofoliul de creanţe vândut, potrivit datelor făcute publice şi a estimărilor avansate de consultanţi în domeniu.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

intesa_tranzactie_npl_rosemary main

A venit ziua depunerii ofertelor angajante pentru tranzacţiile Triton şi Rosemary cu credite neperformante. La portofoliul Intesa de 287 mil. Euro au fost în due dilligence APS cu AnaCap, consorţiul format de fondul american de investiţii DW şi  firmele de recuperare creanţe EOS şi CITR, respectiv un fond de investiţii din Kuwait care lucrează împreună cu APartners Capital. APS se luptă cu fondul de investiţii din Kuwait care face echipă cu APartners şi pentru achiziţia portofoliului de 340 mil. Euro al UniCredit

Investitorii interesaţi trebuie să depună pe 11 decembrie ofertele angajante pentru portofoliile de credite neperformante, cunoscute sub numele de cod Triton, respectiv Rosemary, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia Triton vizează vânzarea unui portofoliu neperformant al UniCredit Bank cu o valoare nominală de 340 mil. Euro. Pentru acest portofoliu şi-au exprimat interesul prin oferte preliminare şi au parcurs procesul de due dilligence doi investitori – pe de o parte, cehii de la APS care s-au asociat cu fondul de investiţii AnaCap, iar pe de altă parte un fond de investiţii din Kuwait care face echipă cu APartners Capital, susţin sursele citate.

Cele două echipe se bat în paralel şi pentru achiziţia portofoliului Rosemary al Intesa Sanpaolo România, a cărui valoare nominală este de 287 mil. Euro. Pentru Rosemary sunt până în acest moment, înainte de depunerea ofertelor angajante, trei candidaţi, pe lângă cei doi deja menţionaţi care participă şi la Triton, în cursă se află şi un consorţiu din care fac parte fondul american de investiţii DW şi firmele specializate în recuperarea creanţelor EOS şi CITR, mai susţin sursele citate.

APartners este condusă de bancherul italian Antonio Polverino, care anterior a făcut parte din rândurile băncii britanice RBS.

Martin Machon, directorul general executiv şi preşedintele Consiliului de administraţie al grupului ceh APS Holding, a confirmat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO interesul firmei cehe pentru achiziţia portofoliilor Rosemary şi Triton.

Informaţiile nu au fost confirmate de către părţi, care nu au făcut niciun comentariu pe subiectul tranzacţiiilor până la momentul publicării acestui articol.

Portofoliul Rosemary cuprinde credite neperformante ale Intesa Sanpaolo România cu o valoare nominală de 287 mil. euro, din care 95% reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

De cealaltă parte, tranzacţia Triton este coordonată de o echipă de consultanţi KPMG.

Portofoliul Triton conţine credite acordate de UniCredit Bank companiilor mari, respectiv firmelor mici și mijlocii.

Unul dintre proiectele de pe lista activelor scoase la vânzare de către bancherii UniCredit este Tiago Mall din Oradea.

Proiectul Tiago Mall din Oradea, dezvoltat de irlandezii de la Mivan Kier prin compania MLS Proiect Oradea SRL, a intrat în faliment în 2010, iar compania de proiect a fost dizolvată cu lichidare în 2012. În 2009, compania avea datorii de 72,5 mil. euro și pierderi de 3,6 mil. euro.

Proiectul Tiago Mall era un plan ce viza dezvoltarea unui centru comercial în Oradea de 70 mil. euro, acesta primind finanțare de aproape 65 mil. euro de la UniCredit Austria și UniCredit Țiriac Bank, bancă ce și-a schimbat numele din 18 august în UniCredit Bank.

Valoarea obligațiilor garantate de dezvoltatori se ridicau cu tot cu dobânzi și alte costuri până la 97 mil. euro.

Tiago Mall Oradea era prevăzut cu o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, o suprafață totală construită de 46.600 mp și o parcare pentru 1.000 de mașini. Terenul alocat pentru centrul comercial este de 69.800 mp.

Casa de insolvență Transilvania a gestionat dosarul Tiago Mall Oradea, potrivit datelor disponibile pe propriul site. Evaluat la 35 mil. euro, proiectul de la Oradea a fost vândut cu 30,5 mil. euro fără TVA firmei Shopping Center Holding.

Pe piaţa de profil din România, s-au tranzacţionat active bancare neperformante la cotaţii care pleacă de la 5 -7 eurocenţi şi pot ajunge până la 25 de eurocenţi pentru fiecare euro valoare nominală din portofoliul de creanţe vândut, potrivit datelor făcute publice şi a estimărilor avansate de consultanţi în domeniu.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Dacă în decembrie 2009, ponderea creditelor neperformante în sistemul românesc era de 7,9% în condiţiile în care băncile căutau alte soluţii pentru a evita pierderile rezultate din vânzarea creditelor toxice sub valoarea nominal, punctual critic a fost atins în februarie 2014 când ponderea se triplase în interval de patru ani.

Sursă foto: APS.

Martin Machon, preşedintele APS: “Am fost foarte dezamăgiţi că aşa – zisa tranzacţie Neptun nu a mers mai departe. Suntem într-adevăr interesaţi de portofoliile Triton şi Rosemary”. Firma cehă de recuperare de creanţe vânează în formulă de consorţiu trei achiziţii majore pe piaţa de profil de la BCR, UniCredit şi Intesa, care totalizează o valoare nominală a portofoliilor de peste 1,6 mld. euro

Grupul ceh APS Holding, specializat în administrarea de portofolii neperformante şi unul dintre cei mai activi jucători pe piaţa locală de profil, este interesat de achiziţia portofoliilor scoase la vânzare în România de către băncile italiene UniCredit şi Intesa. Pe lângă acestea, cehii vânează şi portofolii BCR de active corporative, IMM-uri şi Commercial Real Estate desprinse din vechiul proiect Neptun, cu o valoare nominală estimată în acest moment între 1 şi 1,2 mld. Euro.

Per total, miza totală a celor trei tranzacţii majore locale în care este implicată APS depăşeşte 1,6 mld. Euro, potrivit calculelor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO pe baza informaţiilor obţinute din piaţă.

“APS studiază foarte mult portofoliile de credite neperformante din România, în special pe cele garantate cu colateral. Noi am fost foarte dezamăgiţi că aşa – zisa tranzacţie Neptun (de vânzare a unui portofoliu BCR de circa 2,7 mld. Euro la valoare nominal – n.r.) nu a mers mai departe”, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Martin Machon, directorul general executiv şi preşedintele consiliului de administraţie al APS Holding.

În tranzacţia Neptun, APS a făcut echipă cu fondul american de investiţii Lone Star, care a înaintat cea mai bună ofertă angajantă, urmată îndeaproape de oferta angajantă depusă de consorţiul condus de fondul american Blackstone format alături de HIG Capital şi AnaCap. Erste, proprietarul BCR, s-a arătat nemulţumit de preţurile primite care cotau în marja de 11 – 14 eurocenţi la euro portofoliul Neptun, a cărui valoare nominal finală ajunsese la 2,5 mld. Euro, conform ultimelor informaţii disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO, însă neconfirmate de părţile din tranzacţie.

Machon, fondatorul APS, deţine o participaţie directă de 40% din firma cehă de recuperare de creanţe, restul de 60% aparţinând Slavia Capital, potrivit datelor disponibile din luna iunie.

Întrebat de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO dacă APS împreună cu IFC şi cu Deutsche Bank negociază achiziţia de portofolii neperformante BCR care au făcut parte din aşa – numita tranzacţie Neptun, Martin Machon a răspuns: “Din păcate, nu pot să comentez situaţia”.

Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris pe 3 decembrie că Deutsche Bank şi APS negociază achiziţia de portofolii neperformante BCR, formate din credite care au fost acordate marilor corporaţii, IMM-urilor şi pe segmentul comercial al pieţei imobiliare, cu o valoare nominală care este încă subiect de discuţie, dar care se situează la aproximativ 1 – 1,2 mld. Euro. APS este sprijinit într-o astfel de achiziţie de către International Finance Corporation, parte a grupului Băncii Mondiale, care va discuta în board aprobarea unei finanţări de până la 150 mil. Dolari. Numărul de înscriere al proiectului pe lista IFC este acelaşi cu cel al dosarului Neptun, la acea vreme sponsorul achiziţiei fiind Lone Star, al cărui loc este luat acum de către APS, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

De asemenea, APS se pregăteşte să înainteze oferte angajante pentru portofoliile tranzacţionate în acest moment de către UniCredit şi Intesa.

“În ceea ce priveşte Triton şi Rosemary, într-adevăr APS este interesată de aceste oportunităţi”, a precizat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Martin Machon.

Acesta confirmă astfel, în premieră, numele de cod sub care sunt tranzacţionate pe piaţă portofoliile UniCredit Bank în cazul Triton, respectiv cel al Intesa Sanpaolo România, cunoscut investitorilor cu denumirea Rosemary.

În ambele tranzacţii, APS este de aşteptat să aibă alături un investitor cu forţă financiară care să poată asigura banii necesari pentru astfel de achiziţii. Cele două tranzacţii, Triton şi Rosemary, se derulează în paralel şi sunt în pragul depunerii ofertelor angajante de către investitorii interesaţi, respectiv de către firmele specializate în recuperarea de creanţe care, de regulă, se asociază în formule de consorţiu cu cei din prima categorie.

Portofoliul Rosemary al Intesa Sanpaolo România are o valoare nominală de 287 mil. Euro, din care 95% reprezintă credite corporative, iar restul constituie credite de retail. Mandatul de vânzare al portofoliului aparţine Deloitte.

Portofoliul Triton grupează un pachet de credite neperformante corporate şi IMM-uri, cu o valoare nominală de 340 mil. Euro. KPMG are mandatul de vânzare.

APS este unul dintre cei mai activi jucători pe piaţa tranzacţiilor locale cu portofolii bancare neperformante.

În 2014, firma cehă a marcat mai multe achiziţii locale, în special, pe segmentul activelor corporative.

Astfel, în iulie 2014, APS a făcut parte din consorţiul condus de Deutsche Bank, alături de care au stat HIG Capital şi AnaCap pentru preluarea unui pachet de credite toxice de la Volksbank cu o valoare nominală de 495 mil. Euro.

Tot în iulie 2014, APS în aceeaşi formulă de consorţiu, potrivit unui document al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a fost printre cumpărătorii unui portofoliu neperformant de 227 mil. Euro de la BCR. În luna august a anului trecut, cehii au preluat un portofoliu cu o valoare nominală cotat la 85 mil. Euro de la MKB, potrivit BERD.

În luna decembrie, APS împreună cu Deutsche Bank a preluat încă un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 400 mil. Euro de la BCR în cadrul tranzacţiei cu nume de cod Saturn.

Pe piaţa colectării de creanţe, APS concurează cu firmele poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, firma germană EOS, grecii de la Mellon şi firme locale specializate precum CITR.

APS Holding, înfiinţată în 2004 de către Slavia Capital, este activă nu doar în România, ci şi în alte pieţe din spaţiul Europei Centrale ca Polonia, Cehia, sau în Peninsula Balcanică pe pieţele din Serbia până în Grecia.

Piaţa românească de portofolii bancare neperformante este în ochii investitorilor una dintre cele mai atractive din regiunea Europei centrale şi de sud – est.

Pe de o parte, pentru că a început din 2014 să genereze tranzacţii la scară mare la nivelul regiunii, iar pe de altă parte pentru că date ale consultanţilor PwC estimează că un stoc de peste 10 mld. Euro de astfel de active urmează să fie scoase la vânzare în anii următori sub presiunea băncii centrale.

Deocamdată, datele BNR prezentate în cadrul Iniţiativei Viena, la care participă bănci centrale din Europa de Est, grupuri bancare cu expunere în regiune, precum şi instituţii financiare internaţionale precum grupul Băncii Mondiale, BERD, Banca Europeană de Investiţii, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional indică faptul că nivelul activelor neperformante a scăzut puternic din februarie 2014 încoace.

npl_piata_ro_grafic baza 624

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Dacă în decembrie 2009, ponderea creditelor neperformante în sistemul românesc era de 7,9% în condiţiile în care băncile căutau alte soluţii pentru a evita pierderile rezultate din vânzarea creditelor toxice sub valoarea nominal, punctual critic a fost atins în februarie 2014 când ponderea se triplase în interval de patru ani.

La nivel European, România făcea parte anul trecut din grupul statelor unde ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar depăşea 10% alături de Bulgaria, Grecia, Italia, Ungaria, statele fostei Iugoslavii, Ucraina, Portugalia şi Irlanda, potrivit unor date făcute publice de către FMI.

Piaţa de active neperformante a Uniunii Europene este estimată la nivelul de 932 mld. Euro la nivelul lui 2014 de către experţii FMI.

La finele lui 2013, valoarea pieţei tranzacţiilor cu portofolii de datorii depreciate era în Europa de 64 mld. Euro faţă de 469 mld. Dolari în SUA, în ciuda faptului că stocul European de credite neperformante era de câteva ori mai mare faţă de cel existent pe piaţa americană, notează experţii FMI.

Consiliul Concurenței a aprobat vânzarea unui portofoliu de credite neperformante al Volksbank către un consorțiu de patru investitori printre care Deutsche Bank și Ana Cap

Consiliul Concurenței a aprobat vânzarea unui portofoliu de credite și bunuri imobile al Volksbank România către un grup format din fondul de investiții Ana Cap, gigantul bancar german Deutsche Bank, fondul de investiții HIG Capital și APS Fund Alpha uzavreny investicni fond.

Tranzacția vizează unul dintre cele mai mari portofolii de credite vândute până acum pe piața românească, estimat de surse din piață în jurul a jumătate de miliard de euro.

Vânzarea s-a făcut la un discount de peste 80%, susțin surse din piață. Volksbank nu a făcut până acum publică valoarea pachetului de finanțări scoase din bilanțul propriu și transferate către consorțiul de patru investitori.

Achiziția portofoliului de credite Volksbank și a imobilelor aferente s-a făcut prin intermediul a două vehicule investiționale, Rabon Credit Solutions România  și Asset Leasing IFN, conform deciziei Consiliului Concurenței din 12 iunie. Partea de portofoliu constituită din credite neperformante care nu sunt încadrate la categorie pierdere vor fi preluate de Asset Leasing, în condițiile în care în situația în care vor trece la categoria pierderi, ele urmează să fie transferate de la Asset Leasing către Rabon Credit Solutions România.

Transferul vizează portofoliul de credite și bunuri imobile obținute de Volksbank ca urmare a executării silite desfășurate în perioada 30 septembrie 2013 până la data finalizării tranzacției.

Rabon Credit Solutions România este un vehicul investițional înființat în anul 2010, fiind deținut integral de fundația olandeză Stichting Callisto Finance. Rabon Credit Solutions România cumpără credite ce se încadreaza în categoria pierdere. Creditele declarate ca pierdere sunt declarate creanțe și intră pe piața serviciilor de colectare de creanțe, unde unul dintre cei patru investitori, și anume grupul APS, este deja prezent. Tot Rabon se va ocupa și de preluarea imobilelor aferente împrumuturilor.

În ceea ce privește celălalt vehicul implicat în preluarea portofoliului Volksbank, Asset Leasing IFN achiziționează creditele neperformante  din portofoliul Volksbank.  Asset Leasing IFN este o instituție financiară nebancară, având ca acționar majoritar compania Serragis Loan Management care deține 99,97 % din acțiunile companiei. Restul acțiunilor sunt deținute de Asset Portofolio Servicing România. Compania activează în domeniul serviciilor de leasing, fiind specializată în leasingul financiar și face parte din grupul APS Fund Alpha uzavreny investicni fond. În cadrul tranzacției, Asset Leasing preia creditele neperformante care nu sunt înregistrate ca pierdere, iar împrumuturile respective rămân pe piața serviciilor de creditare bancară, unde de asemenea APS este activă deja.

Prețul  plătit de Volksbank de către cei patru investitori va fi plătit prin intermediul unui vehicul de investiții numit Volga Investments Limited.

Tranzacția a fost notificată Consiliului Concurenței pe 24 aprilie.

Volksbank România, subsidiară a grupului bancar austriac Volksbank, este în acest moment în curs de vânzare, o tranzacție fiind așteptată să se finalizeze în acest sens până anul viitor.
Banca intrată pe piața locală în anul 2000 a înregistrat pierderi serioase de pe urma expunerii uriașe pe segmentul creditelor ipotecare, criza prinzând pe picior greșit Volksbank România. Ulterior, pe lângă schimbările de management, austriecii au încercat să vândă banca locală la pachet cu alte operațiuni, dar nu au reușit datorită pierderilor înregistrate. În ultimii ani, banca a trecut la o campanie de curățire a bilanțului de creditele neperformante din portofoliu.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate față de anul anterior. Volksbank România este deținută în proporție de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

Din cei patru cumpărători, fondul de investiții Ana Cap este unul dintre primii investitori specializați care au apărut după declanșarea crizei pe piața românească în căutare nu doar de portofolii, ci chiar de bănci cu astfel de probleme. În urmă cu trei ani, fondul avea discuții avansate pentru preluarea Băncii Carpatica. Toți cei patru investitori au experiență în administrarea unor astfel de portofolii de credite.

Pe piața locală, în ultimii ani au avut loc mai multe tranzacții de vânzare de portofolii de credite neperformante, în special pe segmentul creditelor ipotecare, în care au fost implicate bănci locale.

Anul trecut, piața bancară a înregistrat două tranzacții majore în urma cărora Raiffeisen a preluat un portofoliu de credite de la Citibank, iar UniCredit Țiriac a cumpărat portofolii de credite de la RBS Bank România. În acest moment, sunt în curs de desfășurare mai multe tranzacții de vânzare de bănci locale, pe această listă figurând Volksbank, Millennium sau Carpatica.