Arhive etichete: APAPR

Romanii, mai bogati cu 18 miliarde de euro dupa 18 ani de Pilon 2 de pensii private

8,5 milioane de romani au conturi la Pilonul 2
141,8 mld. RON contributii brute virate
228 mld. RON active nete in administrare
8,6% randament mediu anual vs. 4,8% inflatie medie anuala
93,4 mld. RON castig net obtinut din investitii
7,2 mld. RON deja platiti catre 335.000 de beneficiari si mostenitori

Pilonul 2 de pensii private obligatorii a generat un castig net de 93,4 miliarde de lei (17,8 miliarde de euro) in beneficiul romanilor in primii 18 ani de functionare efectiva (20 mai 2008 – 22 mai 2026), potrivit calculelor APAPR prezentate azi pe portalul pilonul2.ro.

Astfel, pe data de 22 mai 2026 cele 7 fonduri de pensii private de Pilon 2 administrau sume totale (active nete) in valoare de 228 miliarde de lei (43,5 miliarde de euro) in numele a 8,5 milioane de participanti.

Pe parcursul celor 18 ani de functionare, fondurile de pensii au incasat contributii brute totale de 141,8 miliarde de lei si au efectuat plati de cca. 7,2 miliarde de lei catre aproximativ 335.000 de beneficiari, inclusiv mostenitori.

Diferenta dintre activele nete administrate (la care se adauga platile efectuate de fonduri) si contributiile brute incasate o reprezinta castigul net obtinut pentru participanti, in valoare totala de 93,4 miliarde de lei (17,8 miliarde de euro).

Randamentul mediu al tuturor fondurilor de Pilon 2 in cei 18 ani a fost de 8,6% pe an, semnificativ peste inflatia medie de cca. 4,8% pe an din aceeasi perioada.

Rol social in crestere puternica pentru Pilonul 2

In fondurile de pensii private obligatorii sunt inscrisi 8,5 milioane de romani, adica majoritatea populatiei active a tarii. Dintre acestia, peste 4,6 milioane contribuie regulat, luna de luna, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contributiei de asigurari sociale CAS de 25%. Banii din Pilonul 2 sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populatiei, dupa depozitele bancare, precum si singura sursa de economisire pe termen lung pentru romani, in special cei cu venituri mici. Sumele acumulate in Pilonul 2 au ajuns la cca. 11% din Produsul Intern Brut al tarii.

Cu titlu de exemplu, un roman care castiga salariul mediu si a contribuit la Pilonul 2 in fiecare luna de la inceput si pana in prezent are azi in contul personal o suma totala de peste 60.000 RON, suma care s-a dublat in ultimii 3 ani.

Estimarile APAPR arata ca peste 1 milion de romani au in conturile personale de Pilon 2 sume mai mari de 60.000 de lei. Dintre acestia, circa 360.000 au in contul personal sume de peste 100.000 de lei.

Pe portalul pilonul2.ro orice participant poate afla imediat la ce fond de pensii private contribuie, putand in acelasi timp sa-si deschida cont online pe site-ul fondului propriu pentru a-si verifica suma acumulata, istoricul de contributii si alte informatii. Peste 1,75 de milioane de romani isi verifica online contul personal de pensie privata, facilitate oferita inca de la debutul sistemului de catre toti administratorii de Pilon 2.

Fondurile de pensii, esentiale pentru dezvoltarea economica

Circa 95% din banii din Pilonul 2 sunt investiti in Romania, facand din fondurile de pensii private cei mai importanti investitori institutionali autohtoni. Aproximativ doua treimi din bani sunt investiti in titluri de stat si mai mult de un sfert sunt investiti in companiile listate la Bursa de la Bucuresti, fondurile de pensii contribuind astfel atat la finantarea sustenabila pe termen lung a statului roman, cat si la cresterea economica si crearea de locuri de munca – cu pastrarea in acelasi timp a unui profil de risc relativ redus.

Spre deosebire de alti investitori institutionali, fondurile de pensii private au un orizont de investitii mult mai lung, de ordinul deceniilor, ceea ce ofera stabilitate pietei chiar si in perioade de volatilitate ridicata.

Existenta fondurilor de pensii private este esentiala pentru stabilitatea si dezvoltarea pietei financiare din Romania, acestea actionand ca principalul motor de mobilizare a capitalului autohton pe termen lung.

Toti indicatorii relevanti ai sistemului de pensii private se afla in prezent la niveluri record, consolidand increderea participantilor in acest mecanism de economisire pe termen lung. Dupa 18 ani de functionare, Pilonul 2 isi confirma rolul de componenta solida a sistemului de pensii, aliniata modelelor existente in statele dezvoltate din Uniunea Europeana si OCDE, cu un impact economic si social semnificativ.

Evolutii pozitive si in cursul lui 2026

In ultimii ani, Pilonul 2 a traversat cu succes numeroase episoade de volatilitate care au afectat temporar pietele financiare si implicit indicatorii de profitabilitate ai fondurilor de pensii: pandemia din 2020, razboiul din Ucraina si explozia globala a inflatiei in 2022, episoadele de incertitudine politica interna, etc.

De fiecare data, dupa aceste scaderi temporare, fondurile de pensii private si-au reluat cresterea, cel mai recent exemplu de recuperare rapida fiind furnizat in 2026 dupa episodul de volatilitate cauzat de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu si situatia politica si economica locala.

In pofida acestor factori adversi, fondurile de pensii private din Pilonul 2 au continuat sa inregistreze rezultate investitionale pozitive in prima parte a anului 2026. De la inceputul anului si pana pe data de 22 mai 2026, fondurile din Pilonul 2 au inregistrat randamente intre 7% si 10%, traduse printr-un castig net pentru participanti de 18,1 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro), doar in aceasta prima parte a anului.

Tot in aceasta perioada, administratorii Pilonului 2 au trimis catre toti cei 8,5 milioane de participanti scrisoarea anuala de informare, continand situatia detaliata a contributiilor din cursul anului 2025 si valoarea acumulata in conturile personale la finele lui 2025. Fata de aceasta ultima cifra, valoarea de astazi a conturilor personale este cu cel putin 10% mai mare, susţinuta de evoluţia favorabila din 2026.

Doar 1,5 milioane de participanti la Pilonul 2 – adica mai putin de 18% din total – au solicitat administratorilor sa primeasca aceasta informare anuala obligatorie exclusiv online, prin e-mail, pentru a avea acces mai rapid, sigur si eficient la informatiile din scrisoare. In cei 18 ani de Pilon 2, administratorii au trimis participantilor circa 115 milioane de scrisori anuale de informare. Acestea, impreuna cu plicurile in care au fost expediate, au o lungime cumulata de cca. 58.000 km, destul cat sa inconjoare Pamantul o data si aproape jumatate pe la Ecuator.

Cristian Pascu, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR): Fondurile de pensii private au ajuns la active totale sub administrare de circa 236 mld. RON, din care pana la 95% sunt investite in active romanesti, circa 62 mld. RON sunt investitii in companii listate pe bursa de la Bucuresti si detin circa 10% din datoria publica a Romaniei. Ce urmeaza dupa tranzactiile BT Pensii – BRD Pensii Private si IFC – Carpathia Pensii: “S-ar putea sa mai intre in actionariatul companiilor locale si alti investitori, insa mi-e greu sa cred sa ne asteptam la fuziuni la cum arata piata”. Ce candidati IPO pe bursa de la Bucuresti asteapta fondurile de pensii private

“Suntem undeva la nivelul Pilonului 2 active in administrare de 227 mld. RON, iar la nivelul Pilonului 3 vorbim de aproximativ 8,5 mld. RON, deci un total de 235 – 236 mld. RON, ceea ce reprezinta aproximativ 45 mld. Euro, adica 11% din PIB. La nivel de participanti, suntem undeva la 8,5 milioane la nivelul pilonului 2, iar la nivelul Pilonului 3 am depasit 1 milion de participanti, suntem undeva la 1,06 milioane, deci ne apropiem de 1,1 milioane participanti”, a declarat Cristian Pascu, noul presedinte al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2026, eveniment online organizat pe 21 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea de lideri de afaceri, investitori si jucatori implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

“Din acesti bani, undeva la 94% – 95% din active sunt investiti in active romanesti. Asta inseamna atat titluri de stat, cat si actiuni la bursa. Ceea ce inseamna ca fondurile de pensii investesc in piata locala, finanteaza companiile locale, finanteaza statul, ajuta cumva la cresterea economica”, a punctat Cristian Pascu, care a precizat ca datele prezentate sunt la nivelul lunii mai 2026.

Acesta a preluat recent atat pozitia de CEO al BCR Pensii, cat si cea de presedinte al APAPR, asociatie care grupeaza jucatorii de pe piata locala a pensiilor private, care activeaza atat pe Pilonul 2 destinat pensiilor private obligatorii, cat si celor activi pe Pilonul 3 dedicat pensiilor private facultative.

“Din aceste investitii, investitiile pe Pilon 2 si Pilon 3 in companii listate la bursa as zice ca sunt undeva la 26 – 27%, ceea ce inseamna 61 – 62 mld. RON din activele fondurilor de pensii sunt investite la Bursa de Valori Bucuresti”, a subliniat presedintele APAPR.

“Diferenta de 67 – 68 mld. RON reprezinta titluri de stat si mai ramane un procent undeva pana in 5% depozite, fonduri de investitii. Cam aceasta este o radiografie a investitiilor pe care le fac fondurile de pensii. Sunt si actiuni in piete externe, intr-un procent mai mic, ponderea cea mai mare fiind pe Bursa de Valori Bucuresti”, a adaugat Cristian Pascu.

Potrivit acestuia, fondurile de pensii private detin aproximativ 40 – 45% din free float-ul de la BVB, reprezinta cam 10% din capitalizarea totala a bursei si asigura intre o treime si chiar jumatate din lichiditatea bursei in functie de zile, avand un rol important in sustinerea pietei si in stabilizarea ei.

“De cand avem fondurile de pensii ca investitori institutionali, volatilitatea nu mai este resimtita atat de adanc. Fondurile de pensii reusesc cumva sa reduca volatilitatea si sa stabilizeze piata locala”, sustine reprezentantul industriei de pensii private.

“Ce mai e important de mentionat prin prisma contributiei la economia locala, si ma refer aici la titlurile de stat, fondurile de pensii detin undeva la 10% din datoria publica a Romaniei. Ca si detineri dupa sistemul bancar sunt urmatorul jucator, al doilea jucator, cam 25% din titlurile de stat sunt detinut de catre fondurile de pensii, dar inaintea investitorilor institutionali straini, care au undeva la 22%.”, a semnalat presedintele APAPR.

Fondurile locale de pensii private asteapta pe piata principala a bursei de la Bucuresti companii care au potentialul de a intra in indicele bursier BET

Intrebat cum arata profilul unei companii care se listeaza pe piata principala bursiera in viziunea managerilor fondurilor locale de pensii, Cristian Pascu a raspuns:

“Aici depinde de fiecare manager. Fiecare companie facand parte dintr-un grup financiar are cumva propriile criterii de selectie. In principal ceea ce as spune este ca, in general, toate fondurile de pensii se uita la companii care au potential sa intre in BET. Trebuie sa aiba suficienta capitalizare astfel incat sa existe potential pentru a intra in BET”.

“Sectorul este important, e importanta partea de guvernanta. Toate fondurile de pensii se uita la guvernanta, cat de transparent este, care sunt proiectele, echipa de management. Sunt multe lucruri la care se uita un administrator si, in general, ne uitam la companii care au potential de crestere”, a adaugat acesta.

“Fondurile de pensii au jucat un rol decisiv in ultimii ani in listari incepand cu <<varful de lance>> – cu IPO-ul Hidroelectrica – unde au investit 47% din oferta. Ulterior ofertele care au fost si anul trecut si la inceputul acestui an, respectiv Cris-Tim si Electroalfa, au aratat ca exista interes din partea fondurilor de pensii pentru a sustine companiile locale, nu doar investitii in companii de stat si titluri de stat si intr-adevar asteptam in continuare noi oferte”, sustine Cristian Pascu.

“Sustinem companiile de antreprenoriat. Din punctul meu de vedere, Cris-Tim a deschis o piata cu listarea si imediat au venit si alte companii. Din ce informatii aveam, stiu ca se mai pregateau alte oferte, deci perspectivele sunt bune. As spune ca e loc pentru alte listari, le asteptam cu interes, si pentru alte sectoare”, afirma presedintele APAPR.

Potrivit acestuia, companiile private pot sa apeleze la bursa de valori ca la una dintre principalele metode de finantare pentru ca piata de capital le aduce multe perspective, nu doar de atrageri de finantari, ci si de imbunatatire a guvernantei, de transparent, dar si un plus pe toate planurile.

“Legat de ofertele statului, sigur ca ne dorim sa vedem in continuare companiile de stat listate la bursa, ca vorbim de IPO-uri, ca vorbim de ABB-uri (plasamente private accelerate). E important si pentru piata si pentru ceilalti jucatori ca free float-ul, pe de o parte, sa creasca, pentru companiile care sunt déjà listate pentru ca e clar ca atata timp cat preturile au crescut, exista interes din partea investitorilor nu doar institutionali, ci si retail. Sa nu uitam ca si retailul joaca, este o forta, in ultimii ani a dovedit ca poate sa inchida cu succes oferte doar din retail. Si dorim desigur companiile care inca nu sunt listate sa le vedem la un moment dat si la bursa”, a spus reprezentantul celui mai puternic pol de capital investitional din Romania.

Politica de administrare a portofoliilor fondurilor de pensii este ghidata dupa oferta de actiuni listate pe bursa si titlurile de stat

Care sunt directiile de investitii ale managerilor de fonduri de pensii private din Romania?

“Este in continuare un mix pentru ca fondurile de pensii, lasand la o parte ca sunt un investitor pe termen lung si trebuie sa aiba si diversificare, trebuie sa isi asigure si incadrarea in gradul de risc. Si aici majoritatea fondurilor de pensii se incadreaza la grad mediu si expunerea pe actiuni ii duce cumva aproape de maximul gradului de risc”, a precizat presedintele APAPR.

“Si tot timpul aici trebuie sa fii suficient de abil astfel incat sa-ti pastrezi un echilibru intre investitiile in actiuni, care iti aduc randamente bune, si titlurile de stat unde, desigur, ca in ultima perioada dobanzile au mai crescut, dar iti asigura un echilibru, aici ai risc zero. In partea cealalta, este risc maxim ceea ce cumva trebuie sa asigure un echilibru. Deci, as zice ca este un mix in continuare preponderent, insa cine are loc, incearca sa se expuna mai mult pe actiuni. Piata locala in continuare performeaza si ne uitam ca, in ciuda crizelor pe care le traversam crize politice, criza din Iran, volatilitate, evolutia cursului de schimb, piata locala de pensii arata foarte bine si in 2026. Si asistam iar la maxime istorice si pe fondurile de pensii ceea ce arata ca lucrurile sunt bine proportionate si sunt sub control. Deci, raspunsul ar fi cam un mix si in functie de apetitul la risc si cat mai au loc balanseaza intre actiuni si titluri de stat”, a detaliat Cristian Pascu.

Ce alte tranzactii urmeaza pe piata fondurilor de pensii private dupa tranzactiile IFC – Carpathia Pensii si preluarea portofollilor de pensii private ale BRD de catre BT?

“Este greu de spus pentru ca in zona asta de pensii sunt jucatori mari si jucatori regionali, care cred eu ca vor sa isi pastreze amprenta locala. Lasand la o parte perioada pe care o traversam, piata locala este o piata interesanta in continuare pentru jucatorii mari si nu stiu in ce masura sunt interesati sa vanda”, a raspuns presedintele APAPR, care ocupa si pozitia de CEO al BCR Pensii.

“S-ar putea sa mai intre in actionariat, probabil, pentru a intari puterea de dezvoltare a companiilor locale. S-ar putea sa mai vedem si alti investitori strategici mari, care intra in companii de pensii. Mi-e greu sa cred sa ne asteptam la fuziuni pentru ca acum la cum arata piata, cam toti jucatorii care sunt prezenti. Sunt prezenti in sectorul financiar in toate domeniile si, probabil, ca din punctul meu de vedere daca ar fi o astfel de decizie ar trebui sa fie o decizie care sa priveasca mai multe sectoare nu doar sectorul de pensii”, a mai spus Cristian Pascu, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), la panelul IPO al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Cris-Tim Family Holding si Vetimex Capital sunt Supporting Partners ai MIRSANU IPO CHALLENGE 2026.

Citeste aici seria integrala de articole MIRSANU IPO CHALLENGE 2026

MIRSANU IPO CHALLENGE 2026: Investitorii institutionali locali asteapta pe bursa de la Bucuresti IPO-uri din sectoarele de tehnologie si consum discretionar si companii a caror capitalizare sa le permita sa intre in indicele BET. Fondurile de pensii private din Romania au investit circa 12 mld. Euro in actiunile companiilor listate la BVB, ce au o pondere de circa 27% din activele administrate. IFC detine obligatiuni de 1 mld. Euro, ceea ce inseamna peste 14% din obligatiunile emise pe bursa de la Bucuresti. Piata IPO din CEE este in crestere, dupa inregistrarea unui volum de tranzactii de 5 mld. Euro in ultimul an. “Bursa ofera multipli superiori de evaluare pentru companii fata de piata private equity sau investitori strategici”

Cristian Pascu, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR): Fondurile de pensii private au ajuns la active totale sub administrare de circa 236 mld. RON, din care pana la 95% sunt investite in active romanesti, circa 62 mld. RON sunt investitii in companii listate pe bursa de la Bucuresti si detin circa 10% din datoria publica a Romaniei. Ce urmeaza dupa tranzactiile BT Pensii – BRD Pensii Private si IFC – Carpathia Pensii: “S-ar putea sa mai intre in actionariatul companiilor locale si alti investitori, insa mi-e greu sa cred sa ne asteptam la fuziuni la cum arata piata”. Ce candidati IPO pe bursa de la Bucuresti asteapta fondurile de pensii private

Cristian Nacu, IFC: Ne pregatim sa inchidem anul fiscal cu noi recorduri in Romania, cu 600 mil. USD investiti in diverse companii si un portofoliu de finantari cu tot cu mobilizari de capital de la alte institurii financiare de aproape 2,9 mld. USD. Portofoliul local de finantari cu bani exclusiv de la IFC a ajuns la 2,7 mld. USD, ceea ce ne claseaza pe locul 7 la nivel global dupa tari precum India, Brazilia sau Africa de Sud. IFC a investit aproape 1 mld. Euro in obligatiuni locale emise pe bursa de la Bucuresti si detine peste 14% din totalul obligatiunilor emise pe BVB. Sectorul financiar, imobiliarele si sectorul energetice, asteptate sa revina pe piata cu noi emisiuni de obligatiuni

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Luam in calcul posibilitatea ca pe viitor sa facem swap pe actiuni in cadrul anumitor achizitii pe care le putem face in piata. De multe ori asteptarea antreprenorului vizavi de evaluare este una subiectiva pentru ca trebuie sa realizam ca totusi operam intr-o piata mica in raport cu pietele vest – europene, iar potentialul de crestere este mai mic cand deservesti o piata cu un numar mai mic de consumatori si cu o demografie in scadere. „Unul dintre minusurile bursei locale este faptul ca trebuie sa raportezi trimestrial rezultate, ceea ce intr-un plan de afaceri pe termen lung nu reprezinta un indicator neaparat de performanta a companiei”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Asteptam IPO-uri pe bursa de la Bucuresti din partea companiilor din sectoare precum tehnologie si consum discretionar. In premiera, investitiile in actiuni incep sa devina majoritare in portofoliile administrate fata de acum cativa ani cand investitiile in obligatiuni erau componenta dominanta. Cererea de obligatiuni nu este atat de pregnanta in concurenta cu randamentele titlurilor de stat, iar unele emisiuni nu au suficienta lichiditate pe piata secundara

Bogdan Campianu, Wood & Company: Volumul de IPO-uri din Europa Centrala si de Est a crescut cu 5 mld. Euro fata de anul trecut ceea ce ne arata o efervescenta pe piata acestor tranzactii. IPO-ul producatorului privat din sectorul de aparare Czechoslovak Group de 3,8 mld. Euro din ianuarie 2026 este cea mai mare listare din istoria pietei CEE si plaseaza pana acum Cehia in fruntea top 3 IPO 2026 dupa valoarea tranzactiei in fata Greciei si Poloniei. Valul de listari inceput la BVB dupa 2020 pune piata de capital din Romania in top 3 cele mai active piete IPO din regiune la tranzactiile cu valori de peste 50 mil. Euro

Liviu Dobre, Agricover: Romania are una dintre cele mai mari rate ale dobanzii de baza din Europa si costul financiar pentru fermieri este mare. Noi am rambursat emisiunea de obligatiuni si ne uitam sa revenim pe piata de capital cu obligatiuni doar cand costul ne va permite sa ne finantam sustenabil clientii nostri. Nu avem necesitate de finantare semnificativa pentru investitii, principala noastra nevoie de finantare vine din subsidiara Agricover Credit

Robert Miklo, Colliers: Platformele de investitii de pe piata imobiliara locala este foarte probabil sa fi avut un record in ultimele 12 luni in ceea ce priveste tichetele de finantare, atat pe partea de finantare bancara, cat si la emisiunile de obligatiuni. Val de emisiuni noi de obligatiuni in 2026 din partea CTP, VGP, NEPI si a altor investitori listati pe pietele externe prin care sunt finantate inclusiv portofoliile majore de pe piata de profil din Romania

Alexandra Popa, KPMG: Pe pietele mature, bursa ar trebui sa ofere un premium la evaluare fata de tranzactiile M&A ceea ce de multe ori nu se intampla pe pietele de frontiera si emergente, unde se inverseaza structura din cauza lipsei de lichiditate. Decalajul la multiplii din tranzactiile M&A din Romania a devenit mult mai mic atat fata de regiune, cat si fata de piata de capital

MIRSANU IPO CHALLENGE 2026: Investitorii institutionali locali asteapta pe bursa de la Bucuresti IPO-uri din sectoarele de tehnologie si consum discretionar si companii a caror capitalizare sa le permita sa intre in indicele BET. Fondurile de pensii private din Romania au investit circa 12 mld. Euro in actiunile companiilor listate la BVB, ce au o pondere de circa 27% din activele administrate. IFC detine obligatiuni de 1 mld. Euro, ceea ce inseamna peste 14% din obligatiunile emise pe bursa de la Bucuresti. Piata IPO din CEE este in crestere, dupa inregistrarea unui volum de tranzactii de 5 mld. Euro in ultimul an. “Bursa ofera multipli superiori de evaluare pentru companii fata de piata private equity sau investitori strategici”

Investitorii institutionali majori de pe piata din Romania asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti din sectoare precum tehnologie si consum discretionar si prefera companii a caror capitalizare are potentialul de a intra in indicele bursier principal BET, conform concluziilor MIRSANU IPO CHALLENGE 2026, a cincea editie a evenimentului organizat pe 21 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea de lideri de afaceri, investitori si jucatori implicati in tranzactiile de pe pietele de capital.

Noile IPO-uri de pe bursa de la Bucuresti sunt una dintre putinele modalitati prin care este ajustat deficitul de oferta care exista pe piata de capital in raport cu cererea de actiuni din partea investitorilor. In acelasi timp, cererea de obligatiuni nu este atat de pregnanta in contextul in care multe dintre obligatiunile corporative emise se apropie foarte mult ca si randament de titlurile de stat emise de catre Ministerul Finantelor, care sunt vazute ca o referinta de catre managerii de portofolii atat cei din industria de administrare a fondurilor de pensii private, cat si de catre jucatorii din industria de asset management, au declarat principalii investitori de pe piata locala de capital in cadrul evenimentului organizat in format exclusiv online cu sustinerea Cris-Tim Family Holding si Vetimex Capital, in calitate de Supporting Partners.

Investitiile in actiuni listate pe bursa de la Bucuresti si titluri de stat emise de catre Ministerul de Finante domina politica de administrare a celor mai importanti investitori institutionali locali.

“Ne-am dori sa vedem la piata principala si niste companii, niste povesti din zona de tehnologie pentru ca, la nivel global, acolo este cresterea cea mai pregnanta. Iar pentru un investitor roman daca vrea sa investeasca in acest sector, este nevoit cumva sa mearga dupa povestile exuberante de pe pietele internationale si are mai putine variante de a investi intr-o forma lichida si sa zicem sustenabila pe Bursa de Valori Bucuresti. De asemenea, in zona de consum discretionar as spune. Nici acolo nu avem suficienta reprezentare. Sigur ca exista 1 – 2 companii care se circumscriu acestui sector, dar Romania fiind in continuare o economie bazata pe consum, chiar daca asa intr-un mic recul ciclic in perioada actuala, totusi, am vrea sa putem participa la tendinta de crestere pe termen lung a acestui consum. Aici reasezarea jucatorilor in piata se intampla inafara pietei bursiere. Ne-am dori sa avem si o reprezentare mai buna si a acestui sector”, a punctat Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management, unul dintre cei mai importanti jucatori din industria locala de asset management.

“As spune ca, in general, toate fondurile de pensii se uita la companii care au potential sa intre in BET. Trebuie sa aiba suficienta capitalizare astfel incat sa existe potential pentru a intra in BET. Sectorul este, de asemenea, important. E importanta si partea de guvernanta corporativa. Toate fondurile de pensii se uita la guvernanta, cat de transparent este, care sunt proiectele, la echipa de management. Sunt multe lucruri la care se uita un administrator si, in general, ne uitam la companii care au potential de crestere”, a subliniat Cristian Pascu, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

“Suntem undeva la nivelul Pilonului 2 la active in administrare de 227 mld. RON, iar la nivelul Pilonului 3 vorbim de aproximativ 8,5 mld. RON, deci un total de 235 – 236 mld. RON, ceea ce reprezinta aproximativ 45 mld. Euro, adica 11% din PIB. La nivel de participanti, suntem undeva la 8,5 milioane la nivelul pilonului 2, iar la nivelul Pilonului 3 am depasit 1 milion de participanti. Suntem undeva la 1,06 milioane, deci ne apropiem de 1,1 milioane participanti. Din acesti bani, undeva la 94% – 95% din active sunt investiti in active romanesti. Asta inseamna atat titluri de stat, cat si actiuni la bursa. Ceea ce inseamna ca fondurile de pensii investesc in piata locala, finanteaza companiile locale, finanteaza statul, ajuta cumva la cresterea economica. Din aceste investitii, investitiile pe Pilon 2 si Pilon 3 in companii listate la bursa as zice ca sunt undeva la 26 – 27%, ceea ce inseamna ca 61 – 62 mld. RON din activele fondurilor de pensii sunt investite la Bursa de Valori Bucuresti”, a precizat Cristian Pascu din partea celui mai mare pol de capital investitional local. Cristian Pascu a fost numit recent si in pozitia de CEO al BCR Pensii.

Investitorii de retail au conturat din ce in ce mai clar un alt pol al capitalului local, a caror putere financiara sustine atat IPO-uri pe bursa, cat si emisiunile de titluri de stat.

“Este important si pentru piata si pentru ceilalti jucatori ca free float-ul, pe de o parte, sa creasca, pentru companiile care sunt déjà listate pentru ca este clar ca, atata timp cat preturile au crescut, exista interes din partea investitorilor nu doar institutionali, ci si de retail. Sa nu uitam ca si retailul joaca, este o forta, iar in ultimii ani a dovedit ca poate sa inchida cu succes oferte doar din retail”, sustine presedintele APAPR.

Interesul investitorilor locali pentru listarile de pe bursa de la Bucuresti ofera companiilor perspectiva unei evaluari mai generoase fata de alternativa unei tranzactii M&A.

“Piata de capital romaneasca a oferit foarte multe oportunitati si ofera in continuare. In primul rand, cand vine vorba despre evaluari, multiplii de evaluare pentru toate industriile au fost net superiori vizavi de multiplii pe care i-ar oferi un investitor strategic astazi in piata din Romania. De ce? Pentru ca si banii din piata romaneasca au crescut foarte mult in ultimii ani. Fondurile de pensii acumuleaza tot mai multe lichiditati. Din pacate, nu au suficiente oportunitati in care sa investeasca tinand cont ca astazi fondurile de pensii finanteaza preponderent titluri de stat si doar 25% din banii fondurilor de pensii merg catre actiuni. Inseamna ca nu au suficiente oportunitati. In 2019 aveam 70.000 investitori de retail la bursa, astazi avem peste 300.000 de investitori. Deci, piata se dezvolta, ofera multipli de evaluare superiori pietei de private equity sau de investitori strategici, cu conditia ca nivelul tau de transparenta, de guvernanta sa fie unul extrem de competitiv”, a declarat Radu Timis Jr, CEO al Cris-Tim Family Holding.

Compania de familie Cris-Tim Family Holding din sectorul productiei alimentare a realizat unicul IPO din 2025 de pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

Emisiunile de obligatiuni corporative locale, dominate de catre emisiunile MREL realizate de catre banci cu scop de recapitalizare, sunt insa o tinta de investitii pentru institutiile financiare internationale.

“Dupa socotelile noastre, nivelul actual de bond-uri (obligatiuni,n.r.) emise pe bursa de la Bucuresti este undeva la 6,5 mld. Euro, cu o maturitate medie undeva aproape de 6 ani. In general, marea majoritate a acestor bond-uri, aproximativ 5 mld. Euro din cele 6,5 mld. Euro sunt emise de catre banci si institutii financiare, iar aici IFC per total bond-uri din piata este undeva aproape de 1 mld. Deci, cu alte cuvinte, peste 14% din total bond-urilor emise in piata la ora actuala sunt detinute de catre IFC. Iar daca ne uitam la emisiunile de bond-uri ale institutiilor financiare, pentru ca noi acolo am contribuit, reprezinta aproape de 19%”, a precizat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, unul dintre investitorii institutionali externi – cheie ai pietei din Romania.

“Suntem una dintre sursele cele mai importante de finantare a unor astfel de instrumente si motivul este foarte simplu. Consideram ca, pe langa ajutorul pe care il furnizam companiilor financiare si, implicit, indirect catre toate IMM-urile care sunt finantate prin aceste institutii si la care noi nu putem sa ajungem sa le finantam in mod direct, reusim sa crestem si piata de capital, acesta fiind un alt obiectiv important al IFC pentru toate tarile in care suntem prezenti”, a semnalat reprezentantul institutiei financiare internationale.

Cum arata evaluarile companiilor antreprenoriale in tranzactiile M&A versus piata de capital

“Exista momente cand piata de capital ofera evaluari mai bune si momente in care tranzactiile M&A ofera asta. Nu as face legatura, ba chiar as corecta un pic perceptia legata de diferentele de evaluare a unui pachet majoritar versus pachet minoritar oferit de catre o companie. Pentru ca, daca toate lucrurile sunt egale, tranzactia care vizeaza pachetul majoritar ar trebui sa fie la o evaluare mai mare pentru ca are un premium de control”, afirma Bogdan Campianu, Managing Director si Head of SEE Investment Banking in cadrul firmei cehe de brokeraj si consultanta Wood & Company.

“Pur si simplu acum, nu doar in Romania, dar in Romania in mod evident, piata de capital ofera evaluari mai bune, iar acesta este si motivul pentru care vedem aici mai multe companii din diverse sectoare care ar vrea sa incerce sa profite de acest moment, care, bineinteles, ca nimeni nu stie cat va dura”, a semnalat Bogdan Campianu din partea Wood & Company.

Consultantii Wood & Company au facut parte din consortiul de intermediere al IPO-ului companiei de energie Premier Energy din mai 2024 de pe bursa de la Bucuresti.

“Fundamental, pe pietele mature, bursa ar trebui sa ofere un premium fata de privati si fata de zona de M&A, ceea ce de cele mai multe ori nu se intampla in zona pietelor de frontiera si emergente, unde cumva se inverseaza structura pentru ca, in primul si in primul rand, este o lipsa de lichiditate”, sustine Alexandra Popa, Associate Partner, Advisory in cadrul firmei de consultanta KPMG Romania.

“De asemenea, as mentiona si faptul ca intr-o piata de capital mergi in principal cu un pachet minoritar ceea ce inseamna ca, pe partea cealalta, investitorul privat plateste un premium pentru pachetul majoritar”, este de parere consultantul KPMG.

Unul dintre motivele pentru care nu avem inca mai multi investitori strategici in diferite segmente in Romania este faptul ca si asteptarile legate de evaluare sunt foarte mari, afirma Radu Timis Jr., CEO al Cris-Tim Family Holding.

“De ce? Pentru ca in marea majoritate a sectoarelor, companiile antreprenoriale romanesti livreaza marje de profit semnificativ mai mari decat pietele vest – europene. Si asta este una dintre intrebarile pe care le-am avut de la investitori in timpul roadshow-ului cand mergeam si discutam cu fiecare – Aveti niste marje de EBITDA sa spunem duble fata de restul Europei. Cand vedeti voi momentul sa ajungeti la aceasta convergenta?”, sustine Radu Timis Jr.

“Si, apoi, de multe ori asteptarea antreprenorului vizavi de evaluare este una subiectiva pentru ca trebuie sa realizam ca, totusi, operam intr-o piata mica in raport cu pietele vest – europene, deci potentialul de crestere este mai mic. Piata, numarul de consumatori pe care il deservesti este mai mic. Totusi avem o demografie in scadere si atunci exista de cele mai multe ori aceste diferende vizavi de evaluare. Deci, asta este motivul principal pentru care cred ca multi investitori strategici inca nu acceseaza Romania”, este de parere CEO-ul Cris-Tim Family Holding.

Care este pozitionarea Romaniei pe harta IPO din Europa Centrala si de Est

“Am analizat IPO-urile de peste 50 mil. Euro din regiune care inseamna Europa Centrala si de Est (CEE) si include si sud-estul Europei, inclusiv Grecia, dar nu si Turcia. Vedem ca, fata de anul trecut, cand aveam un total de tranzactii de 9,1 mld. Euro incepand cu 2020, acum suntem la 14,1 mld. Euro, deci cu 5 mld. Euro mai mult decat anul trecut. Este adevarat ca o buna parte din asta vine dintr-un singur IPO”, a punctat Bogdan Campianu, Managing Director si Head of Investment Banking SEE la Wood & Company.

Producatorul ceh din sectorul de aparare Czechoslovak Group a realizat in ianuarie 2026 un IPO in valoare de 3,8 mld. Euro pe bursa Euronext Amsterdam, cel mai mare realizat la nivel global in sectorul de aparare.

“Ca sa vorbim despre 2025 – 2026, au fost 5,6 mld. Euro in cei 2 ani, din care 1,8 mld. Euro fara acest Czechoslovak Group (CSG), care numai el singur are 3,8 mld. Euro. In 2026 vorbim de o valoare de 661 mil. Euro, ceea ce reprezinta cam 60% din intregul an 2025, avand in vedere ca sunt doar 4 luni din acest an. Inseamna ca cifrele ne arata clar o tendinta de crestere si o efervescenta pe piata IPO-urilor din regiune”, a detaliat consultantul Wood & Company.

“Daca ne uitam, avem cate 4 tranzactii in Polonia si Grecia, cate 2 astfel de tranzactii in Cehia, Croatia si Romania. Czechoslovak Group in Cehia iese in evidenta prin marime, dar si prin sectorul din care face parte compania – care este sector de aparare, un sector practic interzis in urma cu 4 ani majoritatii investitorilor. Iata acum este un sector foarte prezent cam in toate pietele din regiune. Si, in final, cele 2 IPO-uri de succes din Romania (Cris-Tim Family Holding in 2025 si Electroalfa in 2026), care au cumulat in jur de 200 mil. USD cu o evolutie buna in piata secundara, ceea ce cumva reflecta piata bullish (in crestere, n.r.) pe care o vedem mai recent”, a concluzionat Bogdan Campianu.

Potrivit acestuia, perspectivele IPO din regiune arata ca Polonia este de departe locul unde se vede cea mai lunga lista de potentiale IPO-ri si ABB-uri (plasamente private accelerate).

Finantare prin obligatiuni versus finantare bancara. Val de tichete de obligatiuni in jurul a 500 mil. Euro pe pietele internationale care finanteaza portofolii imobiliare din Romania

Sunt asteptate noi emisiuni de obligatiuni din partea unor companii din sectorul financiar, real estate si sectorul energetic, atat pe segmentul de productie, cat si pe cel de transport, a spus Cristian Nacu, Senior Country Officer al IFC, unul dintre investitorii – cheie in astfel de instrumente de datorie.

La nivelul companiilor antreprenoriale locale, obligatiunile nu sunt in acest moment ruta preferata de finantare.

“La ora actuala, am rambursat emisiunea de obligatiuni. Noi cautam diversificarea surselor noastre de finantare. Sectorul in care functionam nu trece prin niste momente foarte roze. Schimbarile climatice incep sa aiba impact”, a declarat Liviu Dobre, CEO al companiei antreprenoriale de agribusiness Agricover Holding.

“Romania are una dintre cele mai mari rate ale dobanzii de baza din Europa, deci costul financiar pentru fermieri este mai mare si in contextul asta ne uitam la piata de capital, ne uitam la obligatiuni, dar vom face o miscare in acest sens doar cand costul ne va permite sa finantam sustenabil clientii nostri. Dupa ce am rambursat obligatiunile, avem o structura a finantarii 50% banci locale – 50% institutii financiare internationale si cautam in continuare alternative de a ne dezvolta zona asta de finantare”, a punctat Liviu Dobre din partea Agricover.

Fara sa fie o companie listata pe bursa de la Bucuresti, Agricover a rulat pana recent pe piata de capital una dintre cele mai mari emisiuni de obligatiuni corporative emise de catre o companie antreprenoriala locala.

Listarea pe bursa ofera insa avantaje companiilor listate pe partea de finantare bancara.

“Noi odata ce ne-am listat la Bursa de Valori Bucuresti, am reusit si sa obtinem finantari bancare mult mai competitive”, a semnalat Radu Timis Jr. din partea Cris-Tim Family Holding. Acesta a precizat ca in acest moment obligatiunile nu reprezinta cea mai buna varianta de finantare pentru compania pe care o conduce.

Apetitul pentru emisiuni de obligatiuni pe pietele internationale ramane insa unul ridicat, in special pe segmentul investitorilor imobiliari.

“Legat de bonduri, nu m-am uitat pe statistici, dar este foarte probabil sa fi avut in ultimele 12 luni un record in ceea ce inseamna finantarile in general as spune si, in mod special, in ceea ce priveste pe piata de obligatiuni. Au fost cateva emisiuni de volume foarte mari, tichete foarte mari in zona de obligatiuni, bonduri emise de catre platforme cum sunt NEPI, CTP, VGP si am mai putea enumera inca 3 – 6 mari jucatori in piata europeana sau central – europeana, care joaca si pe piata din Romania”, a subliniat Robert Miklo, Head of Capital Markets Romania (CEE) in cadrul firmei de consultanta imobiliara Colliers.

“Este desigur foarte relevant faptul ca sunt companii in unele cazuri investment grade, sunt companii diversificate, sunt companii foarte mari, cu rating-uri, iar acest lucru le permite sa acceseze bani in alte locuri, nu in piata locala neaparat, si sa poata sa investeasca acesti bani sa beneficiem si noi in Romania de o parte din acest capital care este investit aici. Cele 3 companii pe care le-am mentionat, fiecare aproximativ au avut emisiuni de 500 mil. Euro, un pic mai mult sau un pic mai putin in jurul acestui nivel. Aceste emisiuni au fost suprasubscrise intre 5 si 8 ori, deci cererea a fost cu mult mai mare, iar costul finantarii pe care l-au accesat undeva plus sau minus in jurul a 4%”, a precizat consultantul Colliers.

“Cred ca toate firmele mentionate ( CTP, NEPI, VGP, n.r.) sunt clientii nostri traditionali si cu sume si unele din ele cu expuneri mari. Deci, evident, nu puteam sa lipsim din aceste finantari si in mod concret referitor la VGP intr-adevar am fost si noi un investitor – ancora as spune pentru ca am investit in jur de 10%, dar am contribuit la mobilizarea intregii sume”, a precizat Cristian Nacu, Senior Country Officer din partea IFC.

“Este o intreaga discutie ce firme se finanteaza in acest fel (prin obligatiuni, n,r.). Cele care s-au miscat cel mai bine au fost cele din real estate, si mai ales cele internationale, care au inteles ca acest mod de finantare prin emisiuni de bonduri ciclice, uneori chiar anuale, este probabil cel mai usor pentru companii de gestionat. Dar asta presupune o rearanjare a intregii finantari si presupune si niste refinantari probabil de imprumuturi bancare bilaterale. Sunt companii care au ajuns la nivelul la care fac asta in mod frecvent si este o modalitate foarte buna si eficienta de finantare. Dar, pentru asta, trebuie sa te pregatesti din timp, sa ajungi poate si prin niste refinantari la o astfel de standardizare a furnizarii de bani. Dupa parerea mea, ar trebui sa fie ceva spre care sa tinda aproape orice CFO de companie cu o anumita marime si care sa-si poata permite sa faca astfel de emisiuni. Este drept ca nu sunt foarte multe companii in Romania care sa-si permita emisiuni de sute de milioane la un interval regulat de timp, dar cred ca ar trebui sa fie si altii care sa aiba in vedere astfel de finantari”, a mai spus reprezentantul IFC.

Citeste aici seria integrala de articole MIRSANU IPO CHALLENGE 2026

MIRSANU IPO CHALLENGE 2026: Investitorii institutionali locali asteapta pe bursa de la Bucuresti IPO-uri din sectoarele de tehnologie si consum discretionar si companii a caror capitalizare sa le permita sa intre in indicele BET. Fondurile de pensii private din Romania au investit circa 12 mld. Euro in actiunile companiilor listate la BVB, ce au o pondere de circa 27% din activele administrate. IFC detine obligatiuni de 1 mld. Euro, ceea ce inseamna peste 14% din obligatiunile emise pe bursa de la Bucuresti. Piata IPO din CEE este in crestere, dupa inregistrarea unui volum de tranzactii de 5 mld. Euro in ultimul an. “Bursa ofera multipli superiori de evaluare pentru companii fata de piata private equity sau investitori strategici”

Cristian Pascu, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR): Fondurile de pensii private au ajuns la active totale sub administrare de circa 236 mld. RON, din care pana la 95% sunt investite in active romanesti, circa 62 mld. RON sunt investitii in companii listate pe bursa de la Bucuresti si detin circa 10% din datoria publica a Romaniei. Ce urmeaza dupa tranzactiile BT Pensii – BRD Pensii Private si IFC – Carpathia Pensii: “S-ar putea sa mai intre in actionariatul companiilor locale si alti investitori, insa mi-e greu sa cred sa ne asteptam la fuziuni la cum arata piata”. Ce candidati IPO pe bursa de la Bucuresti asteapta fondurile de pensii private

Cristian Nacu, IFC: Ne pregatim sa inchidem anul fiscal cu noi recorduri in Romania, cu 600 mil. USD investiti in diverse companii si un portofoliu de finantari cu tot cu mobilizari de capital de la alte institurii financiare de aproape 2,9 mld. USD. Portofoliul local de finantari cu bani exclusiv de la IFC a ajuns la 2,7 mld. USD, ceea ce ne claseaza pe locul 7 la nivel global dupa tari precum India, Brazilia sau Africa de Sud. IFC a investit aproape 1 mld. Euro in obligatiuni locale emise pe bursa de la Bucuresti si detine peste 14% din totalul obligatiunilor emise pe BVB. Sectorul financiar, imobiliarele si sectorul energetice, asteptate sa revina pe piata cu noi emisiuni de obligatiuni

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Luam in calcul posibilitatea ca pe viitor sa facem swap pe actiuni in cadrul anumitor achizitii pe care le putem face in piata. De multe ori asteptarea antreprenorului vizavi de evaluare este una subiectiva pentru ca trebuie sa realizam ca totusi operam intr-o piata mica in raport cu pietele vest – europene, iar potentialul de crestere este mai mic cand deservesti o piata cu un numar mai mic de consumatori si cu o demografie in scadere. „Unul dintre minusurile bursei locale este faptul ca trebuie sa raportezi trimestrial rezultate, ceea ce intr-un plan de afaceri pe termen lung nu reprezinta un indicator neaparat de performanta a companiei”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Asteptam IPO-uri pe bursa de la Bucuresti din partea companiilor din sectoare precum tehnologie si consum discretionar. In premiera, investitiile in actiuni incep sa devina majoritare in portofoliile administrate fata de acum cativa ani cand investitiile in obligatiuni erau componenta dominanta. Cererea de obligatiuni nu este atat de pregnanta in concurenta cu randamentele titlurilor de stat, iar unele emisiuni nu au suficienta lichiditate pe piata secundara

Bogdan Campianu, Wood & Company: Volumul de IPO-uri din Europa Centrala si de Est a crescut cu 5 mld. Euro fata de anul trecut ceea ce ne arata o efervescenta pe piata acestor tranzactii. IPO-ul producatorului privat din sectorul de aparare Czechoslovak Group de 3,8 mld. Euro din ianuarie 2026 este cea mai mare listare din istoria pietei CEE si plaseaza pana acum Cehia in fruntea top 3 IPO 2026 dupa valoarea tranzactiei in fata Greciei si Poloniei. Valul de listari inceput la BVB dupa 2020 pune piata de capital din Romania in top 3 cele mai active piete IPO din regiune la tranzactiile cu valori de peste 50 mil. Euro

Liviu Dobre, Agricover: Romania are una dintre cele mai mari rate ale dobanzii de baza din Europa si costul financiar pentru fermieri este mare. Noi am rambursat emisiunea de obligatiuni si ne uitam sa revenim pe piata de capital cu obligatiuni doar cand costul ne va permite sa ne finantam sustenabil clientii nostri. Nu avem necesitate de finantare semnificativa pentru investitii, principala noastra nevoie de finantare vine din subsidiara Agricover Credit

Robert Miklo, Colliers: Platformele de investitii de pe piata imobiliara locala este foarte probabil sa fi avut un record in ultimele 12 luni in ceea ce priveste tichetele de finantare, atat pe partea de finantare bancara, cat si la emisiunile de obligatiuni. Val de emisiuni noi de obligatiuni in 2026 din partea CTP, VGP, NEPI si a altor investitori listati pe pietele externe prin care sunt finantate inclusiv portofoliile majore de pe piata de profil din Romania

Alexandra Popa, KPMG: Pe pietele mature, bursa ar trebui sa ofere un premium la evaluare fata de tranzactiile M&A ceea ce de multe ori nu se intampla pe pietele de frontiera si emergente, unde se inverseaza structura din cauza lipsei de lichiditate. Decalajul la multiplii din tranzactiile M&A din Romania a devenit mult mai mic atat fata de regiune, cat si fata de piata de capital

Cristian Pascu, President of the Romanian Private Pensions Association (APAPR), speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2026

Cristian Pascu, President of the Romanian Private Pensions Association (APAPR) and President of the Management Board of BCR Pensii, is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2026.

Cristian Pascu graduated from the Academy of Economic Studies in Bucharest and has over 25 years of experience in the local capital market.

He served as Head of Financial Institutions Department at BCR and Board Member of the Bucharest Stock Exchange (BSE) and currently serves as President of the Management Board of BCR Pensii.

He is also President of the Romanian Private Pensions Association (APAPR), a role through which he actively contributes to the development of the private pensions industry .

Cristian Pascu holds a master’s degree in Financial Management and Public Policies and European Integration.

On May 21, 2026, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2026, an exclusively ONLINE event for investors, entrepreneurs and the capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

09:55 (EEST) – 10.00 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

10:00 – 10:40 Panel Trends of the capital markets

10:40 – 11:20 Panel IPO

11:20 – 12:00 Panel Bonds

12:00 – 12:05 Conclusions

Supporting Partner of this event is Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media platform consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media platform exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.