Arhiva etichetelor: analiza

OTP achizitii Ro tabel deals Main

Tranzacția OTP – Banca Românească: Cumpărătorul a lucrat cu bancherii de investiții de la Societe Generale și cu firma austriacă de avocatură Schoenherr. Cum arată tabloul achizițiilor OTP

 

Grupul ungar OTP, jucător de talie regională pe piața bancară din Europa de Est, lucrează la tranzacția de preluare a Banca Românească cu firma austriacă de avocatură Schoenherr, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul Banca Românească a avut consultant financiar exclusiv pe bancherii de investiții de la Societe Generale. De cealaltă parte, vânzătorul – NBG a fost asistat de către bancherii de investiții de la Credit Suisse și firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer și PeliFilip pentru aspectele de drept local ale tranzacției.

Grupul elen NBG a anunțat astăzi semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite.

Având în vedere rambursarea finanțării intra-grup, tranzacția întărește lichiditatea grupului elen cu circa 650 mil. Euro, a anunțat vânzătorul, dând astfel indicia privind scare tranzacției.

„Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro”, afirmă Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG. Impactul este calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

OTP era angajat în paralel și în procesul de achiziție al Bancpost, unde depusese ofertă neangajantă și s-a calificat alături de alți investitori pentru etapa ofertelor angajante, care este estimată să aibă loc peste aproximativ două săptămâni.

Pentru tranzacția Florence, OTP a angajat casa de avocatură Radu și Asociații, care face parte din rețeaua EY Law – afiliată EY.

OTP ajunge la 13 ani de la intrarea pe piața bancară din România la o cotă de piață de circa 4% și locul al optulea după activele totale.

Pentru a ajunge aici, OTP a semnat trei achiziții. În 2004, a intrat în România cu achiziția RoBank pentru 47,5 mil. Dolari. Firma de avocatură Linklaters a oferit consultanță juridică OTP la acea achiziție.

După alți zece ani, OTP a semnat achiziția Millennium Bank, tranzacție favorizată de exitul grupului portughez BCP din România, tot ca urmare a unui angajament semnat cu Comisia Europeană, ca și în cazul NBG și a altor bănci elene nevoite să își reducă expunerile în străinătate.

În 2014, OTP a semnat achiziția Millennium Bank România pentru 39 mil. Euro și a agreat rambursarea liniilor de finanțare intragrup către banca – mama din Portugalia, în valoare de 150 mil. Euro.

La această achiziție, OTP a lucrat cu firma de avocatură londoneză CMS Cameron McKenna.

OTP a pus piciorul pe piață în 2004 și a luat o cotă de piață de 0,8%, conform raportului annual al BNR din 2004. În 2014, banca – țintă a OTP avea 0,7% cotă de piață, iar după achiziție OTP a ajuns la 2,3% cotă de piață. După achiziția Millennium, OTP a urcat de pe poziția 22 pe poziția 12.

Un salt important îl obține acum OTP prin achiziția Banca Românească, cu o cotă de piață de 1,67% la 31 decembrie 2016, ajungând la o cotă de piață de 3,8%  de la 2,09%.

Acum, nr. 13 din piața bancară cumpără nr.14 din piață și urcă în primele opt bănci de pe piață.

Un tipar comun al tranzacțiilor este că OTP a profitat de exiturile Millennium și NBG, pe fondul planurilor de restructurare ale operațiunilor și pe fondul deciziei de a ieși din România.

Într-o privire mai amplă, și o altă compania ungară fanion a procedat în mod similar la achizițiile oportuniste din România. MOL a cumpărat stațiile Amoco în 1997. În 2003, a cumpărat 23 de stații Shell, iar în 2004 în cadrul tranzacției cu nume de cod Jaguarul a preluat și restul rețelei Shell din România.

Apoi în 2014, MOL a profitat de exitul Eni din piețele din regiune și a cumpărat rețelele de benzinării Agip din România în cadrul unei tranzacții transfrontaliere.

Însă, OTP s-a uitat în cei 13 ani de la intrarea pe piață și la alte oportunități de achiziție. A participat la privatizarea ratată a CEC din 2005. În 2011, OTP a fost interesată de subsidiara locală a Royal Bank of Scotland, pe fondul intenției de exit a grupului britanic din piață. În final, fosta ABN Amro Bank România, a fost vândută în două tranzacții succesive în 2013 și 2014 către grupul italian UniCredit.

De asemenea, OTP a fost unul dintre investitorii interesați de achiziția fostei afaceri de credite de consum Credisson, la acea vreme controlată de omul de afaceri Florin Andronescu și de fondul de investiții Oresa Ventures, susțin surse din piață. În final, Cetelem, divizia specializată în credite de consum a grupului francez BNP Paribas, a cumpărat în 2005 integral afacerea Credisson.

OTP Bank România a înregistrat în 2016 un profit după taxe fără ajustări de 1,65 mld. forinți (circa 24 mil. Lei, respectiv în jurul a 5,3 mil. Euro) și active totale de 588,18 mld. Forinți (circa 8,5 mld. Lei, respectiv aproximativ 1,9 mld. Euro).

Portofoliul de credite este în proporție de 27% corporate, iar restul în retail. Pe depozite, ponderile sunt aproape aceleași, clienții – companii având 24% din portofoliul total.

OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, are ca principali acționari pe Medget, Timur și Ruszlan din familia Rahimkulov de origine tătară, care dețin 8,24% din acțiunile băncii, grupul petrolier ungar MOL cu 8,57%, firma franceză de asigurări Groupama cu 5,15% și OPUS Securities 5,18%.

OTP Bank a înregistrat o valoare bursieră în 2016 de aproximativ 7,6 mld. Euro, respectiv un raport de 1,7 între prețul acțiunii și valoarea contabilă.

La nivel de grup, OTP Bank a raportat un profit după taxe consolidat 202,4 mld. forinți (circa 2,9 mld. lei, respectiv aproximativ 650 mil. euro) la active totale de 11.307 mld. forinți (circa 163 mld. lei, respectiv în jurul a 36 mld. euro).

Campania de achiziții a grupului OTP în perioada 2004 – 2017 a vizat pe rând Nova Banka (2004, Croația) – achiziție de 236 mil. Euro, a firmei de asigurări Asigurarea CECCAR ROMAS (2005, România) pentru 1,9 mil. Euro, Niska Banka (2005, Serbia) pentru 14,2 mil. Euro, Zepter Banka (2006, Serbia) pentru 34,2 mil. Euro, Kulska Banka (2006, Serbia) pentru 118,6 mil. Euro, Investsberbank Group (2006, Rusia) pentru 373 mil. Euro, Crnogorska komercijalna banka AD (2006, Muntenegru) pentru 105 mil. Euro, Raiffeisenbank Ucraina (2006, Ucraina) pentru 650 mil. Euro, Donskoy Narodny Bank (2007, Rusia) pentru 40,95 mil. Dolari, Banco Popolare (2014, Croația), Findomestic Banka (2015, Serbia), Axa Bank (2016, Ungaria) sau Splitska Banka (mai 2017, Croația).

Toate aceste achiziții au creionat un jucător regional, obișnuit cu achizițiile și cu integrarea lor în propriile structure. Până acum, nicio bancă cu capital românesc nu a făcut o achiziție în străinătate.

PwC România: În 2016, au fost anunțate 140 de tranzacții în valoare de 3,6 mld. Euro pe piața locală de fuziuni și achiziții. Rata de creștere a pieței față de 2015 este de 17%. În acest an, sunt așteptate tranzacții în sectorul medical, industrial și bunuri de larg consum

Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii a crescut în 2016 cu 17% faţă de anul anterior, atingând o valoare a tranzacţiilor de 3,6 miliarde de Euro, potrivit unei analize a PwC România.

Anterior, EY a estimat că piața de fuziuni și achiziții a înregistrat astfel de tranzacții în România de 3,3 mld. Dolari (circa 3 mld. Euro), iar Deloitte a anunțat că estimează între 3,4 și 4 mld. Euro această piață. Cifrele Deloitte au luat în calcul 85 de tranzacții, cu o valoare minimă de 5 mil. Euro fiecare.

Piaţa de fuziuni şi achiziţii va creşte şi în 2017, iar sectoare precum cel medical, industrial şi al bunurilor de larg consum vor continua să se consolideze şi să atragă noi investiţii, afirmă specialiştii din echipa integrată de Tranzacţii a PwC România.

Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii îşi va menţine tendinţa ascendentă şi în anul 2017, beneficiind de continuarea procesului de consolidare în domenii precum cel medical şi farmaceutic, industrial şi în sectorul bunurilor de larg consum, precum şi de o tendinţă de relocare către Europa de Est, inclusiv în România, din partea unor grupuri ce au dezvoltat capacităţi de producţie în Asia.

“La nivel local, există un interes tot mai mare pentru tranzacţii, pe fondul continuării unor procese de consolidare începute în anii trecuţi. Se resimte o anumită efervescenţă în piața locală, se poartă multe negocieri şi discuții, sunt mai multe tranzacţii inițiate, atât de către vânzători, cât şi de cumpărători. Observăm un număr tot mai mare de antreprenori interesaţi de perspectiva unui proces de vânzare, care îi ajută să primească şi o indicaţie referitoare la valoarea de piaţă a afacerii lor, deși nu toate discuţiile se concretizează în tranzacţii efective”, a declarat Cornelia Bumbăcea, Liderul Departamentului de Tranzacţii, PwC România.

“Pentru ca România să se bucure de o creştere economică sustenabilă este necesară încurajarea mediului de afaceri printr-o viziune fiscal pe termen lung, care să stimuleze investiţiile . Aceasta şi în contextul în care aspectele fiscale au o importanţă crescândă pentru managementul companiilor, iar tratamentul anumitor speţe şi riscuri fiscale poate conduce chiar la eşecul unor tranzacţii. Proiectele strategice de tip M&A, care presupun un angajament pe termen lung, pot fi încurajate printr-o îmbunătățire a predictibilității și coerenței politicii fiscale”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România şi Europa de Sud-Est.

“Rămânem optimişti în legătură cu perspectivele de dezvoltare ale pieţei locale de fuziuni şi achiziţii pe termen mediu şi lung. Conform analizei PwC, în anul 2016 au fost anunțate 140 de tranzacții cu o valoare totală de 3,6 miliarde de Euro. Este de remarcat totodată o aparentă necorelare cu piaţa globală, care a înregistrat o ușoară scădere în același interval. Aceasta şi pentru că valoarea pieței la nivel local a fost Influențată puternic anul trecut de un număr mic de tranzacții cu o valoare substanţială. O altă explicație ar fi creșterea competitivității şi atractivităţii economiei românești în contextul geopolitic regional” a spus Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, coordonator al echipei de consultanță fiscală și juridică în Tranzacții.

„Desi sunt destul de izolate cazurile în care antreprenorii români au ales calea dezvoltării prin achiziții a afacerilor pe care le dețin, limitele creșterii organice, nevoia de dezvoltare rapidă dublată de presiunea competiției, împing din ce in ce mai mult companiile românești spre o dezvoltare prin achiziții. O astfel de abordare presupune, printre altele, identificarea unor ținte de achiziție, evaluarea compatibilității de integrare, analiza diagnostic, determinarea valorii, derularea procesului de achiziție şi in cele din urma a procesului de integrare efectivă. Această tendință a pieței va impune antreprenorilor romani angajarea unor expertize tehnice din ce in ce mai complexe.”, a subliniat George Ureche, Senior Manager în cadrul departamentului de Tranzacţii al PwC România.

”Observăm creşterea numărului investitori lor financiari (fonduri de private equity) care devin Interesați de piața din România, orientându-se în principal către afacerile care au demonstrat potențial de dezvoltare sustenabilă, au o echipa competentă de management şi poziţii consolidate pe piaţa în care activează. Valoarea pieței de tranzacţii şi atractivitatea companiilor vor creste şi ca urmare a stabilizării performanţelor financiare ale acelor business-uri care sunt susceptibile a face obiectul unei tranzacții, dar şi pe fondul creșterii nivelului de încredere şi predictibilității perspectivelor de dezvoltare pentru următorii 5 – 10 ani”, a declarat Dragoș Atanasiu, Senior Manager în cadrul departamentului de Tranzacţii al PwC România.

PwC este liderul pieţei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii din România. În ultimul an, PwC a fost implicată în multe dintre tranzacțiile semnificative, furnizând fie asistență la cumpărare, fie asistență la vânzare, participând în tranzacții precum cele prin care prin care Regina Maria a cumpărat spitalul Ponderas, Oresa Ventures a cumpărat La Fântâna, Mid Europa Partners a cumpărat Profi, Logo a cumpărat TotalSoft,iar Enterprise Investors a cumpărat Noriel.

Cea mai mare tranzacție locală pe segmentul de fuziuni și achiziții a fost cumpărarea Profi de către Mid Europa pentru 533 mil. Euro în numerar. Dacă includem și tranzacțiile internaționale cu component locală, vânzarea fabricilor locale ale SAB Miller către japonezii de la Asahi în cadrul unei tranzacții internaționale totale de 7,3 mld. Euro este considerat de unii specialiști în fuziuni și achiziții ca fiind cea mai mare tranzacție locală. O altă tranzacție cu impact semnificativ în România a fost anunțul de la finele anului trecut privind fuziunea NEPI, unul dintre liderii pieței imobiliare locale, cu Rockcastle, un grup imobiliar listat pe bursa de la Johannesburg.

Fondul de investiții Advent iese cu fruntea sus: Tranzacția de exit i-a adus înapoi de aproape 3 ori banii investiți în 5 ani în afacerea Regina Maria

Fondul american de investiții Advent International a obținut de 2 – 3 ori banii investiți în cinci ani în afacerea Regina Maria în urma tranzacției de exit încheiate cu fondul de investiții Mid Europa Partners, potrivit unor estimări din piață obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Nikolaus Bethlen, Partener Mid Europa Partners, a spus în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că prețul de achiziție depășește 100 mil. euro.

În ipoteza conservatoare a unui preț minim de 100 mil. euro, ar rezulta că fondul de investiții Advent ar încasa pentru pachetul vândut de 80% minim 80 mil. euro.

Din informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, fondul de investiții Advent a investit în total în perioada 2010 – 2015 în afacerea Regina Maria minim 40 mil. euro, valoare care include prețul pe pachetul de acțiuni. Într-un astfel de caz, Advent scoate dublul banilor investiți în Regina Maria, adică un randament anual de circa 20%.

Informațiile privind prețul achiziției din 2010 nu au fost confirmate de Advent, în condițiile în care nu a făcut publică valoarea tranzacției.

Mai multe surse din piața de fuziuni și achiziții cotează multiplul aplicat EBITDA (câștigurile înaintea dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) pentru evaluarea unui furnizor privat de servicii medicale private de talia Regina Maria în jurul a 11 – 12, caz în care devine important la ce EBITDA se aplică multiplul.

Regina Maria a raportat EBITDA de 8,3 mil. euro în 2014 și o țintă estimată la 12 mil. euro în 2015. Aceste valori ale EBITDA pot fi ajustate în cadrul tranzacției, avertizează consultanții.

Faptul că prețul achiziției depășește 100 mil. euro confirmă pista că evaluarea nu a fost fost făcută la EBITDA din 2014, ci la o valoare mai mare care confirmă trendul creșterii EBITDA.

În aceste condiții, un scenariu mai optimist care ia în calcul valorile EBITDA, trendul de creștere al acestui indicator și multiplii de evaluare estimați ar situa valoarea Regina Maria până în jurul a 120 – 140 mil. euro, ceea ce ar însemna pentru Advent obținerea unui preț de aproape 3 ori mai mare decât banii investiți.

Chiar Advent anunța ieri printr-un comunicat că în mandatul său, veniturile Regina Maria au crescut de 4 ori, iar valoarea EBITDA de 3 ori. La un multiplu comparabil cu cel derivat din tranzacția din 2010, când Advent era cumpărătorul, pentru investitor ar însemna că prețul ar fi de 3 ori mai mare decât cel din urmă cu 5 ani.

Deci, în orice scenariu am lucra, Advent a obținut de minim două ori și de cel mult 3 ori banii investiți.

Comparativ cu tranzacțiile de exit ale Advent de la Dufa Deutek din 2013, respectiv de la Ceramica Iași din 2014 care nu au adus profit investitorului, putem spune că vânzarea Regina Maria a fost un succes. Care amintește de anii de glorie ai Advent pe piața locală, cum ar fi achiziția în 2003 a producătorului de medicamente Terapia Cluj și revânzarea în doi ani și jumătate pentru o sumă record de 324 mil. dolari, obținând de peste 10 ori mai mult decât banii investiți.

Strategia Advent de a paria în plină criză pe servicii medicale private, un sector rezilient la criză, a adus mult mai mulți bani decât achiziția de producători de materiale de construcții în anii de boom economic local, care în ciuda premiselor de creștere, a arătat vulnerabilitatea sectorului de materiale de construcții la criză. De menționat aici că și alte fonduri au fost prinse cu investițiile din portofoliu pe panta descendentă a pieței.

În două decenii de investiții, Advent a marcat profituri bune în primul deceniu de activitate pe piața locală și, asumându-și voinicește inevitabila curbă a pierderilor de pe urma vânzărilor de companii în timpul crizei, dar cumpărate înainte de criză, a reușit să-și lichideze portofoliul local încheind cu fruntea sus tranzacția de adio.

Nota editorului: Analiza cuprinde lista de tranzacții făcute publice în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2014, confirmate cel puțin de una dintre părți. Nu sunt incluse tranzacții intragrup, tranzacții cu valori sau cu impact nesemnificativ, tranzacții care nu au fost anunțate sau tranzacții anunțate în perioada menționată, dar semnate anterior intervalului. Analiza ia în calcul informațiile obținute din surse oficiale, comunicate ale companiilor, declarații ale reprezentanților acestora în presa locală și internațională monitorizată de MIRSANU.RO. Sursă date: Companiile, Consiliul Concurenței, presa locală, presa internațională

Analiza pieței de fuziuni și achiziții din primul semestru

  • 32 de tranzacții, din care 2 fuziuni și 30 de achiziții
  • 35 de companii implicate în tranzacții
  • 1 tranzacție în medie la fiecare 6 zile
  • 19 sectoare economice, cele mai dinamice fiind imobiliarele și sectorul IT & Tehnologie cu aproximativ o treime din numărul de tranzacții
  • Capitalul străin este motorul fuziunilor și achizițiilor și domină piața la ambele capete, atât la vânzare, cât și la cumpărare
  • În afara multinaționalelor, pe partea de vânzare, antreprenorii locali au fost cei mai activi
  • Pe partea de cumpărare, interes tot mai mare al fondurilor de investiții
  • Tranzacțiile locale, de două ori mai multe decât cele internaționale
  • Tranzacțiile internaționale au cel mai puternic impact în economie, cu o pondere de trei sferturi din cifra de afaceri a companiilor implicate în fuziuni și achiziții
  • Cifra de afaceri totală a companiilor implicate în fuziuni și achiziții 1,279 miliarde de euro în 2013
  • Profitul net cumulat al companiilor implicate în fuziuni și achiziții 28,2 milioane de euro în 2013
  • Numărul de angajați ai companiilor implicate în fuziuni și achiziții 10.292, din care 8.047 de angajați lucrează în firme care și-au schimbat sau sunt în curs să își schimbe proprietarul
  • În afara Bucureștiului și a județului Ilfov care cumulează împreună 22 din 35 de companii tranzacționate, Muntenia este cel mai activ teritoriu al pieței de profil, urmată de Moldova și Transilvania

 

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat în primul semestru al anului un număr de aproximativ 32 de tranzacții, ceea ce înseamnă în medie o tranzacție la fiecare șase zile, potrivit datelor colectate și analizate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În total, 19 sectoare economice au intrat pe radarul cumpărătorilor de acțiuni în companii românești, cele mai active fiind imobiliarele, industria de IT & Tehnologie, agricultura și materialele de construcții, care au cumulat jumătate din numărul tranzacțiilor în perioada analizată. Capitalul străin este motorul tranzacțiilor, fiind net mai activ atât la cumpărare, cât și pe partea de vânzare.

Cea mai activă lună de la începutul acestui an pe piața de profil a fost luna februarie, când au fost anunțate un sfert din numărul total de tranzacții.

Investitorii strategici domină atât pe partea de cumpărare, cât și pe cea de vânzare piața de profil. Ca trend se observă că fondurile de investiții s-au remarcat prin achiziții, confirmând astfel evoluția de anul trecut, când de asemenea, au făcut mai multe investiții decât exit-uri (vânzări de acțiuni în companii). Antreprenorii locali s-au aflat cel mai des în postura de vânzător.

Ca un paradox, tranzacțiile locale au fost de două ori mai multe comparativ cu numărul celor internaționale, în care au fost transferate active românești, însă impactul cel mai puternic vine din partea fuziunilor și achizițiilor încheiate între companiile străine.

Astfel, aproximativ 72% din cifra de afaceri cumulată a companiilor românești implicate în tranzacții în primele șase luni ale anului sunt efectul tranzacțiilor parafate în afara granițelor, ceea ce arată și strânsa dependență a economiei locale de mișcările multinaționalelor.

tabel_actualizat_17_iul_companii_vandute.jpg 624 x 535

Sursă tabel: Companiile, pe baza bilanțurilor pe 2013 depuse la Ministerul de Finanțe

Notă tabel: Rezultatele financiare au fost calculate la cursul mediu de schimb pe 2013 de 4,419 RON la euro. La VB Leasing România, a fost luat în calcul indicatorul venituri totale în conformitate cu bilanțul public al companiei pe 2013. Analiza ia în calcul informațiile publicate și confirmate până la 1 iulie 2014.

Cifra de afaceri totală a celor 35 de companii implicate în fuziuni și achiziții este de 1,279,5 miliarde de euro, în condițiile în care au fost luate în calcul bilanțurile publicate pentru anul 2013.

Profitul net cumulat al acestor companii este de 28,2 milioane de euro, potrivit acelorași bilanțuri analizate. Rezultatul global este puternic susținut de performanța producătorului de medicamente Terapia din Cluj, care a raportat anul trecut un câștig net de 24,7 milioane de euro.

Din cei 10.292 de angajați ai companiilor implicate în fuziuni și achiziții, 80% dintre ei lucrează în companii care și-au schimbat sau sunt în curs de a-și schimba proprietarii.

grafic test

Piața imobiliară și sectorul tehnologic au acumulat împreună o treime din fuziunile și achizițiile anunțate în prima jumătate a anului. Grecul Ioannis Papalekas, unul dintre cei mai activi investitori în industria imobiliară, a făcut prin intermediul fondului de investiții specializat Globalworth mai multe achiziții de imobile și terenuri, din rândul cărora se distinge achiziția a 50% din turnul de birouri Tower Center International din Piața Victoriei, respectiv clădirile de birouri BOB și BOC din nordul Capitalei, pe care le-a răscumpărat de la RREEF, divizie imobiliară a grupului financiar german Deutsche Bank.

Un alt investitor imobiliar de calibru, omul de afaceri Gheorghe Iaciu a preluat centrul comercial Moldova Mall din Iași de la fondul de investiții Equest Balkan Properties.

Pe segmentul de IT & Tehnologie, cel mai activ fond de investiții din ultimul an de pe piață, administrat de Axxess Capital, a anunțat preluarea a 65% din Star Storage. Alți cumpărători pe acest segment au fost anul acesta grupul UTI, Hootsuite, directorii producătorului de softuri Siveco, respectiv Deutsche Telekom, care a preluat GTS Telecom.

De asemenea, investitorii au marcat achiziții de companii și în agricultură, respectiv materiale de construcții, două domenii cotate cu un potențial de creștere important în anii următori. Considerat unul dintre cele mai promițătoare sectoare pentru piața de fuziuni și achiziții, sectorul bancar a lipsit din peisajul tranzacțiilor, cu toate că atrage constant atenția investitorilor strategici, fonduri de investiții, chiar și antreprenori.

Analiza s 1 grafic tranzactii pe tipuri 20082014

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie, au fost contabilizate 28 de achiziții și două fuziuni, una la nivel global, cealaltă la nivel local. Pe lista de achiziții se află și două tranzacții în care s-a vândut o participație minoritară – răscumpărarea pachetului de acțiuni din Siveco deținut de fondurile de investiții Intel Capital și Polish Enterprise Fund de către managementul companiei, respectiv preluarea unui pachet de 35% din afacerea de vânzări de flori pe internet FloriDelux de către Mediafax Group și banca de investiții BAC Investment Banking.

De asemenea, un alt pachet minoritar de acțiuni a fost tranzacționat de către fondul polonez de investiții Resource Partners în cadrul lanțului de centre de fitness World Class România, însă acesta a fost pasul final în tranzacția prin care investitorul cu capital de risc a preluat integral afacerea. Pe 4 martie, fondul polonez anunța achiziția unui pachet de 71% din afacerea de fitness, în care au fost preluate active în România, Polonia și Serbia.

De remarcat aici, că fuziunea globală între giganții industriei cimentului – Lafarge (Franța) și Holcim (Elveția) – lasă urme adânci și pe piața locală. Dincolo de efectul combinării operațiunilor, cele două companii vor trebui să decidă ce active vor scoate la vânzare pentru a putea obține avizul Consiliului Concurenței pentru fuziunea la nivel local. De aici și efectul generator al unei noi tranzacții necesare pentru aprobarea fuziunii. Piața cimentului din România este împărțită de către Lafarge, Holcim și Carpatcement, subsidiara locală a grupului german HeidelbergCement, toți având cote de piață aproape egale.

O altă fuziune este cea de pe piața publicitară dintre Friends Advertising șiTBWA București, parte din rețeaua internațională TBWA Worldwide, unul din primele 10 locuri la nivel global în industria de profil.

Volumul de activitate a avut un puternic vârf la începutul anului, marcat în luna februarie când au fost anunțate opt fuziuni și achiziții din totalul de 32, înregistrate în primul semestru. De atunci, numărul tranzacțiilor anunțate nu a mai coborât sub cinci, ceea ce indică o activitate constantă a pieței de profil.

Analiza s 1 grafic tranzactii activitate pe luni

În februarie s-a consumat una dintre tranzacțiile – surpriză ale anului, în urma căreia activele fostului lider al pieței de bricolaj, Praktiker România, au fost preluate de către omul de afaceri de origine turcă Omer Susli. Piața de bricolaj și-a schimbat fața în ultima vreme, după vânzarea afacerii locale a Bricostore către Kingfisher și după informațiile care au apărut pe piață în prima jumătate a anului potrivit cărora și lanțul Baumax intenționează să se retragă.

Tot luna februarie a însemnat trei tranzacții în sectorul imobiliar din cele cinci înregistrate în prima jumătate a anului.

Analiza s 1 infografic numar fuziuni si achizitii dupa aria de acoperire

Din punct de vedere al ariei de acoperire, fuziunile și achizițiile locale au dominat peisajul ca număr, în timp ce tranzacțiile internaționale au un ecou puternic direct în economie. Astfel, majoritatea celor 23 de tranzacții locale anunțate se învârt în jurul unor companii cu rezultate modeste.

De cealaltă parte, mișcări precum vânzarea afacerilor Eni (Italia) din România, Ungaria sau Cehia au impact direct asupra unor afaceri de peste 100 de milioane de euro la nivel local și reconfigurează inclusiv cotele de piață în sectorul benzinăriilor, unde Mol înregistrează un avans considerabil prin preluarea stațiilor Agip până la 189 de stații.

Alte exemple în acest sens sunt preluarea indirectă a producătorului de medicamente Terapia din Cluj Napoca aflate în portofoliul Ranbaxy de către un rival indian, Sun Pharmaceutical.

Analiza s 1 grafic profil cumparator

În postura de cumpărător domină multinaționalele și fondurile de investiții. Mișcările prin care unii jucători își redesenează harta operațiunilor pe piețele emergente din regiune au fost cât se poate de vizibile. Trei sferturi din fuziunile și achizițiile anunțate în intervalul ianuarie – iunie au avut pe partea de cumpărare fie un fond de investiții, fie un investitor strategic internațional.

Din nou s-a remarcat comportamentul tipic al fondurilor de investiții, care acționează odată intrate într-un sector economic pentru crearea unei platforme de investiții prin intermediul unei companii achiziționate. Astfel, compania de curierat Cargus, controlată de fondul de investiții Abris Capital Partners, a preluat unul dintre rivali – Urgent Curier. De asemenea, grupul Somaco, în spatele căruia se află fondul de investiții suedez Oresa Ventures, a achiziționat compania Europrefabricate, extinzându-și astfel portofoliul de firme pe care îl are în sectorul materialelor de construcții.

Analiza s 1 grafic profil vanzator

În afara reorganizării operațiunilor din această parte a Europei de către mai multe multinaționale, iese în evidență aici prezența puternică la vânzare a antreprenorilor. Unii dintre ei caută capital pentru dezvoltare, alții își vând afacerile pentru a încerca să își recupereze investițiile după ce ani de zile au încercat să țină piept companiilor străine într-un climat de piață dificil, marcat de scăderea drastică a consumului.

Astfel, o treime din fuziunile și achizițiile înregistrate în această perioadă marchează vânzări de companii făcute de antreprenori. Din rândul oamenilor de afaceri români care au vândut în această perioadă se numără Cătălin Păunescu, Liviu Gosa (acționarii Star Storage), sau Mircea Solomon (fondator al afacerii Emon Electric).

Analiza s 1 tabel capital romanesc vs capital strain

Capitalul străin, care deja deține controlul mai multor sectoare strategice din economie, a înregistrat un nou avans în fața capitalului românesc în peisajul local de fuziuni și achiziții.

Astfel, străinii au dominat atât pe partea de cumpărare, cât și pe cea de vânzare a afacerilor locale. De cealaltă parte, românii s-au aflat mai mult în tabăra vânzătorilor, postură în care au făcut de aproape două ori mai multe tranzacții decât în postura de cumpărător.

În ceea ce privește profilul, străinii au folosit toate armele pe piața de fuziuni și achiziții, derulând tranzacții atât prin intermediul unor investitori strategici, fonduri de investiții, cât și pe palierul investitorilor individuali.

Analiza s 1 infografic numarul de companii tranzactionate dupa judet 20082014

După sediul social al companiei vândute, sudul României este teritoriul cel mai efervescent pentru fuziuni și achiziții. Astfel, dacă scoatem din ecuație Bucureștiul și județul Ilfov, unde își au sediul central aproape două treimi din totalul companiilor vândute, mai exact 22 de companii, observăm că pe regiuni istorice Muntenia este teritoriul cel mai activ, urmat de Moldova și Transilvania, fiecare din ultimele două cu câte trei tranzacții, diferind însă numărul companiilor tranzacționate în perioada analizată.

Pe domenii, în Transilvania s-au consemnat tranzacții în sectorul de medicamente, tehnologie și materiale de construcții, în timp ce în Moldova s-au înregistrat tranzacții în imobiliare, accesorii auto și agricultură. Muntenia a avut parte de tranzacții în agricultură, materiale de construcții, servicii, comerț, sectorul distribuției de automate de cafea, respectiv piața de servicii și echipamente destinate pieței de energie.

DISCLAIMER. ULTIMA ACTUALIZARE A DATELOR UTILIZATE ESTE LA 30.09.2014. MIRSANU.RO ÎȘI REZERVĂ DREPTUL DE A ACTUALIZA CONSTANT BAZA DE DATE ȘI STATISTICILE AFERENTE DIN RESPECT PENTRU CITITORII SĂI ȘI PENTRU O INFORMARE CORECTĂ A OPINIEI PUBLICE.