Arhive etichete: AmCham

AmCham: Romania se confrunta acum cu problema cantitativa in criza de forta de munca, iar in viitor se va confrunta cu problema calitativa. Investitorii din AmCham Romania mizeaza pe investitii in energie, real estate, constructii, componente auto si agricultura, dar sunt ingrijorati de inflatie, cresterea costurilor cu chirii, utilitati, salarii si de adancirea deficitului bugetar

Increderea investitorilor din AmCham Romania in climatul de afaceri al Romaniei a crescut fata de anul trecut, iar intentia de a face investitii s-a majorat usor de la un nivel de 72% la 73%, conform rezultatelor ultimului barometru al Camerei de comert americane in Romania.

“Membrii AmCham cred in Romania. Optimismul lor este la un nivel record, perspectivele de investitii sunt promitatoare, la fel si rezultatele asteptate pe termen mediu si scurt – acesta este cel mai bun mesaj pe care il puteam transmite din partea comunitatii noastre in anul in care aniversam 30 de ani de AmCham in Romania. Cele mai mari asteptari ale mediului de afaceri vizeaza masuri cu un efect mare de angrenare in economie, cum sunt investitiile in infrastructura, absorbtia si utilizarea finantarii europene, accelerarea digitalizarii serviciilor publice si mentinerea un cadru fiscal-bugetar predictibil si competitiv. Acestea sunt cu atat mai importante cu cat sunt esentiale pentru prioritatile strategice ale Romaniei precum aderarea la OCDE, implementarea PNRR sau consolidarea parteneriatului economic cu SUA”, a declarat Cristian Sporis, Presedintele AmCham Romania.

Potrivit acestuia, la nivelul investitiilor semnificative pe care investitorii le au in vedere se numara sectoare precum energie, imobiliare, constructii, sectorul componentelor auto si agricultura.

O nota distincta pentru investitorii americani in Romania este interesul pentru investitii in sectorul de tehnologie (tech), iar investitiile in centre cercetare si centre de suport sunt masive, a precizat Elisabeta Moraru, Vice-Presedinte al AmCham Romania.

Mediul de afaceri a ajuns la un nivel de maturizare si s-a decuplat oarecum fata de mediul politic, sustine Cristian Sporis, care ocupa si pozitia de Vicepresedinte Corporate la Raiffeisen Bank Romania, subsidiara locala a grupului austriac Raiffeisen.

In ceea ce priveste cele mai apreciate conditii de piata, calitatea infrastructurii digitale se situeaza pentru al cincilea an consecutiv pe prima pozitie, in crestere de la 49% in 2022 la 57%, fiind urmata de calitatea capitalului uman, pe care 47% dintre respondenti il gasesc bun, respectiv foarte bun.

La polul opus, calificativele de slab si precare au fost acordate pentru fiecare din primele cinci de majoritatea companiilor participante la sondaj – 84% acuza calitatea infrastructurii de transport, apoi debirocratizarea in proportie de 74%, calitatea infrastructurii de sanatate (68%), pretul energiei (65%) si predictibilitatea cadrului de investitii (62%).

“Am punctat mai devreme subiectul DESI (indicele economiei si societatii digitale – n.r.). Din pacate, suntem pe ultimul loc la zona de utilizare medie a instrumentelor digitale, dar si in zona profesionala”, avertizeaza Elisabeta Moraru, care ocupa si pozitia de Country Manager Google Romania. Ea adauga ca procesul de invatare continua, cunoscut sub numele de life long learning, are cea mai mica baza in Romania comparativ cu celelalte jurisdictii ale UE.

In ceea ce priveste sursele de finantare pentru afaceri, desi fondurile proprii sunt considerate sursa preferata de finantare pentru companiile din AmCham, sentimentul de incredere creste in ceea ce priveste celelalte surse externe de atragere de fonduri, adica sunt in crestere imprumuturile de la banci, imprumuturile de la actionari, fondurile europene, precum si finantarile de pe pietele de capital, respectiv de la fonduri de investitii de tip private equity.

Pe lista cauzelor de ingrijorare pentru companiile din Amcham Romania se afla cresterea inflatiei, majorarea costurilor cu chirii, utilitati, salarii si a cheltuielilor de capital, precum si adancirea deficitului bugetar. Cel mai important factor de stres pentru companii este insa pe piata fortei de munca.

“Criza de personal calificat si nu numai, reprezinta cea mai mare limitare a capacitatii Romaniei de a-si atinge potentialul de crestere pe termen scurt, mediu si lung. In paralel cu politici publice care sa adreseze problemele sistemice, si care vor produce efecte in timp, se impun masuri urgente pentru a asigura macar partial necesarul de forta de munca in economie. Multe state europene care se confruntă cu provocări similare fac eforturi de integrare pe piața muncii a tinerilor și a populației inactive, căută să valorifice segmentul de populatie care detine competente necesare pe piata muncii si au crescut capacitatea administrativa pentru absorbtia muncitorilor extra comunitari. Astfel de masuri sunt la fel de necesare, fezabile si urgente si pentru Romania”, a declarat Alexander Milcev, Membru al Consiliului Director al AmCham Romania.

Potrivit acestuia, companiile se lovesc de lipsa capitalului uman calificat si cresterea costului cu forta de munca. Acesta atrage atentia ca se erodeaza astfel avantajul competitiv al Romaniei privind costul fortei de munca fata de alte jurisdictii.

“Se gasesc oameni, dar nu sunt potriviti pentru ce li se cere”, puncteaza Alexander Milcev de la EY Romania. Deficitul acut de personal este concentrat in centre precum Bucuresti-Ilfov, Cluj, Timis sau Brasov.

In 2022, de exemplu, au fost cereri de 130.000 de locuri de munca fata de un contingent de 100.000 la nivel de permise de munca acordate pentru cetateni straini. Date colectate de la Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza, Eurostat, Inspectoratul General pentru Imigrari si analizate de catre PwC Romania indica un deficit de forta de munca estimat la 145.000 de locuri de munca in 2022. Pentru 2026, acest deficit de forta de munca este estimat la 224.000 de locuri de munca, Insa datele reprezinta mai degraba o estimare teoretica minima, avertizeaza Milcev, care sustine ca alte estimari vad acest deficit ca va ajunge la valori duble, de circa o jumatate de milion de locuri de munca in urmatorii 3 ani.

Astazi dureaza 6 – 7 – 8 luni sa aduci un IT-ist foarte calificat, un CEO sau un CFO din afara spatiului UE in Romania, explica acesta.

“Ne confruntam acum cu problema cantitativa, iar in viitor ne vom confrunta cu problema calitativa”, sustine Alexander Milcev.

Rezultatele barometrului AmCham Romania sunt obtinute pe baza unui sondaj la care au participat 215 companii, dintre care 48% reprezinta companii mari, 32% companii de talie medie si 20% companii mici, conform clasificarilor ANAF.

AmCham Romania reprezinta 530 de companii, care totalizeaza o forta de munca de 250.000 de oameni, investitii de 20 mld. Euro si o cifra de afaceri agregata de 65 mld. Euro la nivelul anului 2021.

Cea mai influentă cameră de comerț a investitorilor străini în România a propulsat o nouă curte internațională de arbitraj la nivel local. A apărut Curtea de Arbitraj Internațional București, printre „motoarele” acesteia fiind firme de avocatură internaționale și locale. BIAC intră în concurență cu Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, dar și cu alte curți de arbitraj

Lasă un răspuns

Curtea de Arbitraj Internațional București (BIAC) a fost lansată oficial pe 2 noiembrie de pe platforma Camerei de Comerț Americane în România (AmCham), cea mai puternică dintre camerele de comerț străine care activează la nivel local.

Noua curte de arbitraj se adresează oamenilor de afaceri și multinaționalelor cu afaceri în România, pentru soluționarea oricăror tipuri de litigii contractuale, inclusiv pentru părțile care au încheiat contracte în altă limbă decât româna.

BIAC are astfel la start un sprijin puternic din partea multinaționalelor, în condițiile în care reprezentanții AmCham afirmă că intenționează să extindă susținerea pentru acest proiect prin discuții și cu alte organizații de afaceri reprezentative precum Camera de Comerț Britanică în România (BRCC) și Camera de Comerț Olandeză în România (NRCC). Din AmCham, precum și din celelalte camere de comerț străine fac parte inclusiv firme cu capital românesc.

Printre susținătorii BIAC se numără firme străine de avocatură precum Dentons, Clifford Chance, Allen & Overy sau Schoenherr, respectiv firme locale printre care PeliFilip.

Din Consiliul administrativ al BIAC fac parte avocați precum Anda Todor – Managing Partner al biroului local al Dentons și membru în Consiliul Director al AmCham România, Sebastian Guțiu – Managing Partner al biroului local al firmei austriece Schoenherr, Valentin Berea – Partener RTPR Allen & Overy, Vlad Peligrad – Counsel la Clifford Chance Badea alături de reprezentanții unor firme locale – PeliFilip, Benclinov & Asociații sau Iordache Partners. Din structurile de conducere ale noii curți fac parte nume precum Annet van Hooft, președinte onorific al BIAC, respectiv avocatul Dan Vișoiu în calitate de secretar general.

”Curtea de Arbitraj Internațional București (BIAC) este rezultatul a trei ani de muncă, combinând aspecte practice, negocieri și muncă de convingere și suntem siguri că aceasta va reprezenta o alternativă viabilă în raport cu actualele instituții de arbitraj locale și internaționale”, a menționat Anda Todor, membru al Consiliului Director al AmCham România.

Pentru început, BIAC este susținută din contribuții financiare de 95.000 de euro pentru primii trei ani de funcționare.

BIAC afirmă că are o listă inițială de aproximativ 60 de arbitri din România și străini.

În acest moment, cea mai reprezentantivă curte de arbitraj locală este Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR). Numele instituției a fost menționat în ultimii ani în dosarul lui Mihai Vlasov, fostul președinte al CCIR, acuzat de procurori că a vrut să promoveze un proiect de lege pentru trecerea Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) sub comanda CCIR în schimbul numirii unui deputat pe lista arbitrilor Curții de Arbitraj Comercial Internațional.

Curtea de Arbitraj de pe lângă CCIR are cea mai puternică poziție din sistemul arbitral românesc, în structura sa fiind înscriși 69 de arbitri români, respectiv o listă de arbitri străini cuprinzând 50 de persoane, potrivit informațiilor făcute publice pe propriul site. Recent, a fost lansată și Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană.

Inițiatorii proiectului au în vedere, pe termen mai lung, ca BIAC să capete reprezentativitate în Europa Centrală și de Est, prin includerea unei clauze promisorii în contracte prin care să fie stipulată în relația de afaceri cu firme din Bulgaria sau alte țări din regiune că eventualele litigii pot fi soluționate în fața Curții de Arbitraj Internaționale București.

Firmele apelează la curțile de arbitraj pentru a-și rezolva disputele comerciale într-o manieră mai puțin costisitoare și mai rapidă față de varianta unui proces în fața unei instanțe judecătorești. Conform datelor BIAC, o astfel de procedură de arbitraj se poate finaliza în termen de 18 luni în timp ce un proces în fața unei instanțe locale poate dura până la 4 ani.

AmCham România are peste 400 de membri din rândul firmelor americane, internaționale și românești și reprezintă interesele unor companii care totalizează investiții de circa 20 mld. Dolari și o contribuție la PIB de peste 11% în 2011, conform datelor prezentate de către organizația de afaceri pe propriul site. AmCham este una dintre cele mai puternice voci ale investitorilor străini în România și unul dintre cei mai importanți interlocutori ai autorităților române în consultările periodice cu exponenții statului român pe marginea schimbărilor legislative, respectiv a deciziilor cu impact în întreaga economie.

Unul din negociatorii – cheie cu autoritățile vine din avocatură. Două din primele trei poziții de conducere ale Camerei de Comerț Americane în România sunt ocupate de oameni din Big Four

Lasă un răspuns

Daniela Nemoianu, partener executiv al KPMG pentru Europa Centrală și de Est, este noul președinte al Camerei de Comerț Americane în România, una dintre cele mai influente și puternice organizații din mediul de afaceri local. Companiile din Big Four ocupă în mandatul de conducere al AmCham 2015 – 2016 pozițiile de președinte, respectiv una din cele două poziții de vicepreședinte prin intermediul lui Ionuț Simion, partener în cadrul PwC, în urma alegerilor ce au avut loc în rândul membrilor pe 4 martie.

AmCham România, înființată în 1993, are ca membri peste 400 de companii americane, internaționale și românești, care cumulează investiții de peste 20 mld. dolari. Ponderea membrilor AmCham în Produsul Intern Brut al României era estimată la 11,2% în 2011, conform unui studiu al organizației de afaceri.

AmCham și Consiliul Investitorilor Străini (FIC) sunt considerați cei mai puternici interlocutori locali ai autorităților române pentru că reunesc o gamă largă de lideri din multinaționale, mari investitori străini în România, și influențează direct prin deciziile de afaceri sectoare – cheie din economie și, implicit, sute de mii de locuri de muncă depind de ei. Pe de altă parte, prin intermediul unor organizații ca AmCham sau FIC pot influența legislația și pun presiune pe guvern în special pe teme – cheie precum noul cod Fiscal, codul muncii și reglementări privind taxele și regimul fiscal aplicat investitorilor.

Daniela Nemoianu este la bază avocat de afaceri și, din acest punct de vedere, cea mai înaltă poziție din AmCham revine din nou unui exponent al unei firme de avocatură, după ce timp de mai mulți ani aceasta a fost ocupată de oameni din mediul corporativ. În urmă cu zece ani însă, șefia AmCham era deținută tot de un avocat, americanul Obie Moore la acea vreme, reprezentând firma Salans (acum parte din Dentons).

Daniela Nemoianu este doctor în Drept financiar și fiscal al Facultății din București. Și-a început cariera în avocatura de afaceri în 1996, an în care a absolvit Institutul Național al Magistraturii. Lucrează cu KPMG, una din firmele de consultanță și audit din grupul Big Four, de aproape 18 ani. A pus bazele casei de avocatură afiliate KPMG și este managing partner al NTMO (Nemoianu Toncescu Mihăilă Olteanu).

Daniela Nemoianu a lucrat în consultanța de afaceri pentru firme internaționale în tranzacții de fuziuni și achiziții, piețe de capital, sectorul bancar, energie și infrastructură, investiții greenfield, restructurări și în sectorul public. Ocupă poziția de Head of Advisory și face parte din eșalonul de conducere al KPMG România.

Are certificări de evaluator, practician în insolvență și de expert în asistența pe fonduri structurale europene. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza și franceza.

Ionuț Simion ocupă poziția de vicepreședinte al AmCham din partea PwC, o altă firmă din careul celor mai mari firme de consultanță și audit.

Ionuț Simion lucrează de 15 ani cu PwC și face parte din conducerea PwC România în calitate de partener specializat în servicii de asistență în domeniul taxelor. Este partener PwC România din 2007. Are experiență în materie fiscală, prețuri de transfer, fuziuni și achiziții. Principala sa specializare sectorială este în domeniul tehnologiei, comunicații și entertainment. Ionuț Simion este liderul grupului de experți în materie de prețuri de transfer în cadrul firmei.

Este absolvent al Academiei de Studii Economice din București, iar în 1993 și-a început cariera ca și contabil – șef la Ana Production, apoi a ocupat funcții executive la Colgate Palmolive și Amway. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza și are cunoștințe de limbă franceză.