Romania va avea nevoie pe piata muncii de inca 440.000 de oameni in intervalul 2022 – 2026, in contextul mai larg in care este de asteptat ca populatia activa sa scada cu 1 milion de persoane in perioada 2020 – 2030, arata o analiza a consultantilor PwC realizata pentru Camera de Comert Americana in Romania, Amcham Romania.
Deja, segmentul de populatie activa, incadrat in esalonul 15 – 64 de ani a mai pierdut 1,2 milioane de persoane in deceniul 2010 – 2020, dupa cum arata datele AmCham.
Potrivit calculelor PwC, deficitul de forta de munca era in 2022 estimat la 145.000 de oameni si in urmatorii 3 ani ar putea ajunge la 224.000 de persoane, cifra care ar putea fi usor depasita pana atunci, avertizeaza reprezentantii AmCham.
Impactul economic creat de acest deficit de forta de munca taie aproximativ 4,4 mld. Euro din PIB-ul Romaniei din 2022, reprezentand 1,5% la nivelul intregii economii, iar la nivelul anului 2026 poate ajunge la 9,5 mld. euro, respectiv la o pondere de 2,4% din PIB, sustin reprezentantii Camerei de Comert Americane in Romania.
„Intervalele pot sa ajunga la dublu in realitate, si asta cumva empiric – spune si mediul de afaceri. 145.000 de persoane (deficit de forta de munca – n.r.) in niciun caz nu reflecta realitatea pentru ca presiunea este mult mai mare. Varianta extrem de conservatoare este ca in 2026 o sa ne lipseasca 224.000 de persoane – si putem spune ca ele se adauga la cifre oficiale, adica putem sa ajungem usor la 500.000 si chiar 600.000 persoane lipsa in piata muncii”, a declarat pe 4 octombrie 2023 Alex Milcev, Presedinte al grupului de lucru AmCham dedicat pietei muncii si membru in board-ul AmCham Romania. Acesta a adaugat ca deficitul de forta de munca este mare si afecteaza in mod semnificativ capacitatea economiei Romaniei de a creste.
Privind retrospectiv, economia Romaniei s-a dublat comparativ cu anul 2007, momentul intrarii sale in spatiul Uniunii Europene, reusind sa inregistreze o crestere a PIB-ului nominal de la 125 mld. Euro in 2010 pana la 286 mld. Euro in 2022, depasind in acest interval tari precum Portugalia, Finlanda si Cehia, fiecare dintre ele insa cu o populatie mult mai mica.
“Romania datoreaza cele mai importante investitii atrase in economie capitalului uman, care prin calitate si disponibilitate, a fost mult timp intre cele mai apreciate avantaje competitive oferite de tara noastra. In ultimii ani, o suprapunere de factori interni, dar si efecte ale trendurilor globale, au erodat acest avantaj, iar altele noi nu au fost create. Daca transformarea digitala, tranzitia verde sau contextul geopolitic nu le putem reversa sau controla, investitiile si reformele in sisteme critice – educatie, sanatate, infrastructura, administratie, sunt cele care pot reduce exodul de profesionisti, abandonul scolar, disparitatile dintre regiuni, populatia inactiva si alte astfel de efecte care pun presiune pe piata muncii pana la cote de avarie. Analiza AmCham nu arata doar problemele, ci pune accentul pe solutiile pe care le putem implementa astfel incat oportunitatile sa nu treaca pe langa noi. Fara oameni bine pregatiti in toate domeniile, ambitia Romaniei de a sta la masa cu tarile dezvoltate, ca parte a OCDE, de a intensifica relatiile investitionale si comerciale cu Statele Unite, de a atrage investitii cu valoare adaugata mare, de a fi un lider regional va ramane doar wishful thinking.”, a punctat Elisabeta Moraru, Vicepresedintele AmCham Romania.
Aproximativ 70% din deficitul total de forta de munca este concentrat in zona Bucuresti – Ilfov si in judete precum Cluj, Timis, Arad, Brasov, Sibiu si Prahova, conform analizei realizate de catre consultantii PwC.
Aceeasi sursa arata ca, in fapt, cea mai mare nevoie de angajati este localizata in principalii poli de dezvoltare economica, avand in vedere ca Bucurestiul are cea mai mare contributie la PIB-ul Romaniei cu 59 mld. euro si un stoc de investitii straine directe de 48,7 mld. Euro la nivelul anului 2021, urmat de judetul Timis cu un PIB de 11,3 mld. Euro si un stoc de investitii straine directe de 4,6 mld. Euro, in timp ce judetul Cluj cumuleaza un PIB de 12,5 mld. Euro si un stoc ISD de 2,1 mld. Euro. De asemenea, judetul Prahova are un PIB de 9,2 mld. Euro si un stoc ISD de 2,6 mld. Euro, comparabil ca putere economica cu judetul Brasov, unde PIB-ul ajunge la 8,3 mld. Euro, iar stocul ISD la 2,7 mld. Euro.
Analiza PwC realizata pentru AmCham arata o Romanie rupta in doua – pe de o parte, cea a polilor de dezvoltare economica, concentrati in centrul, vestul si nord-vestul Romaniei, iar, pe de alta parte, zone economice cu contributie mica la PIB si un stoc mai mic de investitii straine directe atrase localizate in sudul Romaniei (cu exceptia zonei Bucuresti – Ilfov) si nord-estul tarii.
Un alt set de date care vine sa confirme aceasta realitate economica cu o disparitate mare intre regiuni este harta somajului. Aici, rata somajului in 2022 indica o valoare de 8,9% in sud-vestul Romaniei, de aproape 3 ori mai mare fata de cealalta extrema – o rata de 2,7% in Bucuresti – Ilfov. Cele mai ridicate rate ale somajului sunt in ordine descrescatoare in zonele de sud – vest, sud (8%), sud-est (7,3%) si nord-est (6,7%).
O acoperire a deficitului de pe piata muncii in structura sa actuala ar accentua decalajul deja existent dintre sudul si nord-estul Romaniei comparativ cu capitala si zona de centru si de vest, nord – vest a Romaniei.
Intrebati de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca o astfel de evolutie ar putea fi corectata prin politici publice tintite catre aceste regiuni, reprezentantii AmCham Romania au mentionat infrastructura locala ca fiind un factor important in evolutia unui astfel de decalaj la nivelul regiunilor.
Pe sectoare economice, analiza PwC indica faptul ca industria prelucratoare, transportul si depozitarea concentreaza impreuna circa o treime din deficitul de forta de munca estimat la 145.000 de oameni in 2022.
Cele mai dinamice industrii care au inregistrat in perioada 2017 – 2021 rate de crestere a numarului de angajati de sunt IT&C (24%), sectorul de sanatate (15%) si activitati profesionale (15%).
Baza piramidei fortei de munca din Romania este afectata de cateva cauze structurale, care alimenteaza acest deficit de angajati, care mai departe se traduce in pierderi economice.
Astfel, Romania inregistreaza cea mai mare rata de parasire timpurie a scolii din UE cu o rata de 15,3% in 2021 calculata pe segmentul de varsta 18 -24 de ani, dubla fata de tari ca Franta, Austria, sau Polonia, Cehia, Slovacia in regiunea imediata, in contextul in care media UE 27 se situeaza la 9,7%.
Fenomenul este amplificat la nivelul tinerilor de 15 – 24 de ani, care nu sunt angajati, nu fac parte din procese formale de educatie, respectiv training, unde Romania are o rata de 18%, aproape dubla fata de media UE 27 de 10,8%. La ambii parametri mentionati anterior, Romania este in competitie cu tari precum Italia si Bulgaria. Romania si Bulgaria se situeaza pe ultimele pozitii din UE si la indicele economiei si societatii digitale (DESI), potrivit datelor din 2022, indice care arata nivelul de utilizare al instrumentelor digitale.
“Consideram relevante pentru Romania masuri care au in vedere atragerea fortei de munca, cresterea gradului de utlizare a celei existente, sau activarea resurselor neutilizate prin eliminarea barierelor de pe piata muncii pentru diferite grupuri care sunt in prezent someri pe termen lung sau inactivi. Pentru prima categorie, dat fiind si cererea in crestere pentru muncitori extracomunitari, recomandarile vizeaza imbunatatirea acestui flux prin optimizarea procesului de eliberare a permiselor de munca, cresterea treptata a contingentului pentru lucratorii non-UE, dezvoltarea unor proceduri alternative, simplificate si prioritare pentru forta de munca inalt calificata sau adaptarea de bune practici din alte piete”, a punctat Anca Grigorescu, Co-Presedinte al grupului de lucru AmCham dedicat pietei muncii.
Astfel fenomenul de crestere a deficitului de forta de munca din Romania ar putea fi oprit printr-un set de masuri, care pe de o parte ar trebui sa vizeze majorarea numarului de permise acordate muncitorilor non-UE, unde au fost de 5 ori mai multe cereri in 2022 fata de 2020, iar, pe de alta parte, exista un potential intern de forta de munca ce se apropie de un milion de persoane format din someri, tineri de 15 – 24 de ani si pensionari, sustin datele AmCham.
Ultimele date pentru 2021 – 2022 indica astfel ca Romania inregistra 459.000 de someri, 100.000 contingent de muncitori dinafara UE, 5 milioane de pensionari si 349.000 de tineri intre 15 si 24 ani care nu sunt angajati sau implicati in forme de educatie, respectiv training. Intr-un scenariu de lucru pana in 2026 ar putea fi atrasi pe piata muncii din Romania 23.000 de someri (5% din total), 250.000 de lucratori non-UE, 50.000 de pensionari (1% din numarul total) si 35.000 de tineri de 15 – 24 ani, adica 10% din cei care nu sunt acum angajati sau implicati in forme de educatie, respectiv training.
Criza de forta de munca a fost alimentata in anii anteriori si de migratia neta, avand in vedere ca 70% dintre emigrantii romani sunt forta activa cu varsta intre 15 si 44 de ani. Romania are o diaspora estimata la 2,5 – 4 milioane de oameni in strainatate.
Populatia inactiva din Romania se cifra in 2022 la 7,7 milioane de oameni, adica o treime din populatie, a doua rata ca marime din UE dupa Italia (34,6%).
Piata muncii se bazeaza acum pe o populatie activa in Romania de 8,2 milioane de oameni, din care 6,5 milioane de salariati, respectiv 1,2 milioane patroni, lucratori pe cont propriu, lucratori familiali neremunerati la care se adauga 0,46 milioane de someri, arata datele PwC prezentate de catre AmCham Romania.