„Avem cred ca multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Deci, cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta.”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Am vorbit de reglementari, din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin,  vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care deja emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate.”, a adaugat acesta.

„Standardele obligatorii de raportare nu sunt aplicabile doar din 2030, vor fi aplicabile inca din 2025. Nu este definit inca foarte strict perimetrul companiilor carora li se va aplica aceasta obligativitate, dar noi estimam ca vor fi in jur de 1.000 – 1.200 de companii, un numar destul de mare din toate industriile”, estimeaza reprezentantul Deloitte.

„Unde vedem azi niste preocupari si o alocare corespunzatoare de atentie si de resurse, as spune ca sunt doua industrii predilecte. Una este cea a energiei, unde sunt toate aceste eforturi de tranzitie catre energie regenerabila si toate preocuparile inclusiv de consolidare a retelelor. Avem niste eforturi uriase, sunt alocari de fonduri publice foarte importante, sunt finantari bancare si mobilizari de resurse proprii ale companiilor implicate.  Dau un exemplu. Petrom are o agenda de investitii de 10 mld. euro si, in principal, este vorba despre transformarea lor intr-o companie verde. Iar aceste eforturi sunt acompaniate cu ajutorul nostru si de fonduri publice. Deja sunt cateva proiecte avansate,unele deja contractate de fonduri publice, desigur mici raportate la efortul pe care il face compania.”, a punctat Alexandru Reff.

„E nevoie de un anume profil de companie pentru a putea parcurge aceasta transformare si pentru a putea mobiliza resursele necesare. E nevoie de know how intern, de capacitate de organizare si de executie si e nevoie de cofinantare pentru ca nevoile sunt enorme, iar procentele in care statul poate sa ajute cu fonduri nerambursabile sunt totusi relativ mici.”, explica Reff.

„Cealalta industrie este cea bancara. Aici reglementarile sunt mai avansate si cerintele sunt mai prescriptive, mai apasatoare pentru banci si oricum bancile sunt levierul prin care reglementatorii doresc sa avanseze aceasta agenda pentru toti agentii economici. Practic, a restrictiona finantarea bancara sau a o face mai scumpa finantarea bancara pentru cei care nu se imbarca in aceasta calatorie sunt cei care vor ramane in urma si vor deveni mai putin competitivi inclusiv din aceasta perspectiva.”, afirma reprezentantul firmei de audit si consultanta Deloitte.

„Mai sunt si alte recomandari care sunt in curs de transformare in cerinte suplimentare de conformare. Deocamdata bancile sunt cele vizate in mod direct, dar ne va veni si noua celorlalti randul sa facem scenarii de risc climatic in contextul planificarii strategice si inclusiv sa cuantificam foarte precis care este impactul diferitelor scenarii climatice asupra business-ului. Va trebui sa invatam sa anticipam, sa cuantificam, sa raportam si sa gestionam si tipul asta de implicatii.”, afirma Alexandru Reff.

„As spune ca ceea ce nu este poate atat de evident, dincolo de reglementari creste foarte mult presiunea stakeholderilor, angajatilor si a clientilor care au asteptari tot mai ambitioase a felului in care companiile se angajeaza si monitorizeaza angajamentele legate de reducerea impactului climatic. Mai ales angajatii si clientii persoane fizice mai tineri ne spun in sondajele pe care le facem asupra generatiei mileniale si a generatiei Z ca optiunile lor de cariera si optiunile lor de achizitii sunt profund influentate de aceste criterii. Si devine o chestiune de competitivitate in piata de talent si in piata de clienti o strategie reala si un progres autentic spre acest tip de cerinte. Iar cand e vorba de B2B, care au clienti corporatii, aici nu mai sunt asteptari soft, ci asteptari hard. Sunt politici de due diligence in legatura cu impactul intregului lant de aprovizionare si acesti clienti iti solicita niste angajamente ferme cu niste tinte precise stabilite in mod stiintific, iar aderarea la aceste asteptari devine o chestiune de supravietuire a relatiei comerciale respective.”, mai spune acesta.

„Un alt impact pe care incepem deja sa il vedem este in alocarea capitalului si in accesul la finantare. Deja vedem ca fondurile de investitii si, in general, cei care aloca capital opereaza in plus fata de criterii traditionale precum riscul si rentabilitatea cu criterii de sustenabilitate. Bancile sunt obligate de reglementari sa includa in costul imprumuturilor cerintele mai oneroase de adecvare a capitalurilor pentru imprumuturile care nu sunt verzi. Deci, depinde extrem de mult costul finantarii de calificarea de a fi sustenabil sau nu modul in care se vor aloca fondurile respective.”, sustine Alexandru Reff.

„Vorbeam de fonduri de investitii, noi facem un private equity confidence survey (sondaj in sectorul fondurilor de investitii – n.r.) in Europa Centrala in fiecare an si 75% din respondenti ne-au spus ca folosesc criterii de sustenabilitate in modul in care isi aloca capitalul, dar, in acelasi timp, 57% au recunoscut ca nu pot include acest criteriu in evaluarea companiilor in absenta unor date de buna calitate, iar in ceea ce priveste bancile vedem un interes foarte mare pentru aceste finantari verzi. Am fost implicati in proiecte de ordinul zecilor de milioane de euro sau chiar mai mari in care a fost competitie intre banci si conditii de finantare mult mai avantajoase tocmai pentru ca era vorba de imprumuturi pentru atingerea tintelor lor de finantari verzi”, a mai spus Reff, care adauga ca este nevoie de multa tehnologie suplimentara pentru extragerea si procesarea unor astfel de date pentru consolidarea intelegerii si a competentei in zona ESG.

„Nu este vorba doar de provocari, ci si de oportunitati. Costurile tranzitiei energetice spre o economie circulara sunt foarte foarte mari, de ordinul multor mii de miliarde de euro sau de dolari si intreaga societate face eforturi. Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Gen EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici. Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de busines. Se inoveaza foarte mult si, uitati-va, ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre in afara Europei sau a SUA se intorc acasa.”, afirma Reff.

„Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe investitii in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Va dau cateva exemple. Noi avem cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici. Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile, care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare”, precizeaza reprezentantul Deloitte Romania & Moldova.

„E foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local. Cele mai multe lucruri sunt in zona tranzitiei energetice, Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen. Vedem evolutii si in economia circulara. Am fost implicati in finantarea Returo, sistemului national de garantare returnare. Un proiect nu neaparat unic, dar distinctiv la nivel european, Romania poate fi in postura de a rezolva mult mai bine decat cei mai multi dintre partenerii nostri europeni si vedem multe alte zone in care se investeste si in colectare si in reciclare si in general o tranzitie la sustenabilitate”, afirma Alexandru Reff.

„Ce nu vedem neaparat si este firesc sa nu vedem pentru ca e o provocare foarte mare la nivel global nu vedem o transformare a modelelor de business, nu vedem prefaceri care sa fie paradigmatice, sunt putine noi modele de business care merg, sunt putine companii care isi schimba de o maniera fundamentala modul de lucru. Asta e o chestiune si de finantare. Este foarte foarte oneros, costisitor sa faci asta. Este si o chestiune de acces la inovatie si lucrurile nu stau neaparat grozav nici la nivel global pentru ca desi avem noi un alt sondaj prin care sondam mai multi executivi din mai multe zone de responsabilitate in legatura cu tranzitiile sustenabile si foarte multi dintre ei, 60% si ceva la suta spun da, facem lucruri, vedem impact pe termen scurt, ne preocupa in operatiuni, cei care vorbesc totusi de un impact dincolo de brand, de reputatie, 50% si ceva la suta vad un impact in zona mai soft de comunicare. Cei care vad un impact in profitabilitate, in return on investment, in valoarea activelor, in transformarea modelului de business undeva pana intr-o treime, asta la nivel global. Deci, nu ne putem astepta ca Romania sa stea mai bine”, a mai declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova, la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.