MIRSANU.RO

publicat la: 02.11.2023  12:59

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: „Fie ca ne place sau nu, nu mai este intrebarea: viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”. Romania are nevoie de fonduri publice si private de 350 mld. USD pana in 2050 pentru decarbonare, din care 300 mld. pentru infrastructura. Circa 1.000 de companii locale vor avea din 2025 standarde obligatorii de raportare in sustenabilitate. De ce greenwashing-ul este furt si cum poate fi combatut. Ce impact are ESG in finantarea bancara, piete de capital, industrie, energie, transport & logistica, private equity si sectorul consumer

Credit foto: MIRSANU.RO.
 

Fiecare sector economic in acest moment se indreapta intr-un mod sau altul in directia decarbonarii, un proces care necesita o finantare uriasa si solutii de acoperire a acesteia intr-un mix de fonduri publice alocate cu bani din mediul privat, insa cu termene de implementare din ce in ce mai apropiate, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat lideri de afaceri, institutii financiare internationale, bancheri, investitori, antreprenori, consultanti si reprezentanti ai unor asociatii din mai multe sectoare economice.

„Multe provocari macroeconomice si geopolitice pe care le infruntam imping piata si, fie ca ne place sau nu, nu mai este acum intrebarea: Viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”, a punctat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul evenimentului. Intrebarea este cum sa fim siguri ca orice actiune din sectorul corporatist (companii – n.r.) sau a unui investitor va fi relevanta, adauga ea. „Cum putem sa ne asiguram ca ii stimulam pe cei care iau deciziile cu privire la programele lor de investitii sa se uite la componente verzi si sustenabile si ce pot face institutii ca EBRD pentru a ajuta dezvoltarea pietei?”, subliniaza Victoria Zinchuk, care conduce de la 1 septembrie 2023 biroul EBRD din Romania.

Potrivit acesteia, EBRD are ca tinta ca pana in 2025 minim 50% din toate investitiile pe care institutia financiara internationala le face in tarile in care opereaza sa fie investitii verzi, in contextul in care EBRD aloca un volum de investitii de 12 – 13 mld. Euro pe an.

Nevoile de dezvoltare si, implicit, de finantare ale Romaniei sunt foarte mari in acest moment in atingerea tintelor climatice.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la Net Zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si, din calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale, se estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru International Finance Corporation (IFC), un alt finantator si catalizator financiar major pentru economia locala.

„De asta, noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, explica acesta.

Reglementarile care vizeaza companiile pentru alinierea la atingerea tintelor climatice pe termen lung vin deja cu termene scurte de implementare.

„Avem multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta”, sustine Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova.

„Am vorbit de reglementari. Din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte. El adauga ca in acest moment se vad alocari corespunzatoare de atentie si resurse in acest domeniu cu predilectie in doua mari sectoare – energie si industria bancara.

Implementarea politicilor ESG de catre companii va insemna o schimbare si o adaptare la nivelul modelelor de afaceri.

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie, care vor intra in efectivitate. O parte au intrat, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri. Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile, daca nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens.”, a punctat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank si director executiv al ROPEA.

Fenomenul de greenwashing, care a aparut odata cu procesele de aliniere la atingerea tintelor climatice, poate fi combatut prin masuri de control ale autoritatilor.

„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, a punctat Marian Nastase, Presedintele Alro Slatina, producator de aluminiu de talie regionala.

„Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa exista un mecanism de verificare. In celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore. Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi pentru ca unii fac, iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, afirma reprezentantul Alro.
TOPICURI

 

  • Impactul ESG in energie & utilitati
  • Impactul ESG in industrie
  • Impactul ESG in transport & logistica
  • Impactul ESG in finantarea pe bursa
  • Impactul ESG in finantarea bancara
  • Impactul ESG in sectorul fondurilor de investitii (private equity)
  • Impactul ESG in finantarea prin intermediul institutiilor financiare internationale (IFI)
  • Impactul ESG in Consumer industries

 

 

Energie & Utilitati.

„Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte.

Nevoia de investitii in sectorul de energie si utilitati pentru atingerea tintelor climatice este critica in zona de infrastructura.

„Strict pe infrastructura, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea). Am vorbit foarte mult de structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei. Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru, lumea este ingrijorata de necesarul de investitii n grid pentru ca poate sa fie o problema reala, daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru ca, fara acces la o infrastructura dezvoltata, nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania.”, subliniaza Dana Daraban, director executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

Pentru alinierea retelelor de distributie de energie la tintele privind tranzitia energetica pana in 2030 este nevoie de minim o triplare a investitiilor.

„Noi daca vrem si in infrastructura de energie, trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii. Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatori in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza, adica minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030, ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil”, afirma Dana Daraban de la ACUE.

Alocarea de fonduri publice va scadea presiunea pe consumatorul final.

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii si transport si distributie si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu doar in Romania, adica consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici nu doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati”, afirma Marian Nastase, Presedinte Alro.

In opinia sa, in Romania s-a creat o bula speculativa, care are efecte pe mai multe planuri.

„Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil asa numitele PPA-uri. Vedem un blocaj masiv in Romania. In realitate s-a creat o bula. Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, afirma presedintele Alro.

Acesta sustine ca un MW de energie fotovoltaica, care astazi costa in jurul a 600.000 Euro, este majorat in medie cu aproape 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul, astfel ca un MW instalat de energie fotovoltaica ajunge la circa 900.000 Euro.

„Este o inflatare, este o bula speculativa. Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei. Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, afirma Marian Nastase.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene. Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani. Jumatate din fondurile europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul”, acuza reprezentantul Alro Slatina, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

In ceea ce priveste prosumerii, presedintele Alro sustine ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie electrica.

 

 

Industrie.

Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Generation EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici.

„Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa ni-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de business, se inoveaza foarte mult si uitati-va ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre inafara Europei sau a SUA se intorc acasa. Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe fonduri in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Noi avem va dau cateva exemple. Cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici”, nuanteaza Alexandru Reff de la Deloitte.

„Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare. Deci e foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local”, adauga Alexandru Reff.

O alta problema in sector este lipsa certificatelor de origine a produselor.

„Noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun:  „Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde.” Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine.”, afirma presedintele Alro.

„Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei.”, sustine Marian Nastase.

 

 

Transport & Logistica.

Piata de logistica si spatii industriale catalizeaza acum o mare parte din impactul ESG la nivelul sectorului imobiliar.

„Acolo (in logistica – n.r) cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia. In office, zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Sectorul imobiliar mobilizeaza in prezent discutii privind credite verzi si obligatiuni verzi de circa 1 mld. Euro.

„Este greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza estimarilor cred ca vorbim de 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri.”, estimeaza Mihai Patrulescu de la CBRE.

In sectorul de transport si mobilitate, miza este si mai mare in ceea ce priveste impactul ESG.

„Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii”, puncteaza Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS).

In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul, care este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic.

„Linde ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceputului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi. Intr-adevar sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili a fi investiti in acest gen de proiecte. De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 pe importul in UE de produse poluante si e un mecanism al UE parte din pachetul climatic care vizeaza reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030 – n.r.) . Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, sustine Vlad Stoicescu de la ACS.

„Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor”, a spus reprezentantul ACS.

 

 

Finantare prin piete de capital.

Pe piata de capital, IPO-urile si emisiunile de obligatiuni sunt in acest moment marcate de contextul de piata, in care investitorii se uita la dobanzile ridicate si la climatul general influentat de mai multi factori.

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestie si de mental pana la urma pentru ca odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%,  daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat se vor debloca lucrurile poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”,  a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider al pietei locale de asset management.

Activele verzi au fost in acest an motorul unor tranzactii semnificative pe bursa de la Bucuresti, daca avem in vedere IPO-ul producatorului de energie verde Hidroelectrica si emisiunile cu obligatiuni derulate de catre banci.

„Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora. La acest succes a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens. In legatura cu programul, avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Si aici cum spuneam si la inceput, potentialul il vedem ca fiind unul mare”, a declarat Romulus Mircea, Head of Tresury Raiffeisen Bank Romania.

De cealalta parte, managerii de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali si cumparatori locali de titluri, raman ghidati de lichiditate oferita de astfel de instrumente.

„In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente. In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de green bonds sau sustainability link bonds de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate”, puncteaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

Ca perspectiva, sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti noi tranzactii de obligatiuni cu componenta sustenabila.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente sa le avem reglementate in viitorul apropiat. Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din  aceste finantari sa se intample prin piata de capital.”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. In plus, o sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

 

 

Finantare bancara.

Impactul ESG in sectorul bancar se simte in portofoliile bancilor, unde cererea de finantari sustenabile este in crestere.

Raiffeisen Bank Romania avea alocate pana la finele anului trecut 500 mil. Euro, din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi.

„Noi astazi avem un proces de originare unul din doua credite ipotecare pe care le originam sunt verzi, dar si in zona de project finance, corporate avem proiecte verzi, finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila. Ne asteptam in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici”, afirma Romulus Mircea de la Raiffeisen Bank Romania, una dintre bancile mari de pe piata locala.

„In Patria Bank, inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustenabilitate, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor din retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung.”, a declarat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank.

Finantarile bancare sustenabile sunt o ruta alternativa la emisiunile de obligatuni sustenabile pentru companiile care au nevoie de finantare.

„Cumva creditul fiind un tip de finantare alternativ la bonduri, noi, in ultimii 2 ani, aproape mereu am avut cel putin un proiect activ, respectiv un proiect – doua in pipeline care sa includa componenta de finantare sustenabila. Cel mai mare astfel de credit in acest an a fost finantarea oferita de Erste si Raiffeisen catre NEPI de 200 mil. Euro”, afirma Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei globale de avocatura Dentons.

Potrivit acesteia, CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) a atras atentia ca pana la 50% din portofoliile bancilor sunt expuse unor sectoare ca afectate de schimbarile climatice.

„Acum cativa ani stiu ca 3% din portofolii erau considerate verzi, am auzit azi procentul de 10%, insa, adresandu-ne cumva CEE noi fiind si avocati de drept englez,  vedem tranzactiile acestea cross-border in regiune. Vedem angajamente ale bancilor de Net Zero pana in 2050. Asta inseamna ca deja in 2030 portofoliile bancilor trebuie sa arate diferit. Creditele se acorda pe 3 – 5 – 7 ani, iar asta inseamna ca in urmatorii ani trebuie sa vedem deja credite care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030 si observam ca bancile isi dezvolta criterii de rating intern pentru a putea sa faca aceste evaluari. Vedem presiune pe actorii si din mediul bancar pentru a obtine si a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG”, a mai spus avocatul Dentons.

 

Private equity.

Fondurile de investiii urmaresc implementarea politicilor ESG in portofoliile de companii, avand in vedere ca vin bani in fondurile de private equity de la institutii cu focus pe ESG.

„As vrea sa aduc atentia la S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere guvernanta este foarte importanta pentru E si S, pentru ca sa ai KPI si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, semnaleaza Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator al managerului de private equity Morphosis Capital.

Daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, adauga Simona Gemeneanu.

Managerul de capital privat spune ca au fost stabiliti pasi pentru stabilirea KPI avand in vedere ca 3 companii din portofoliu au peste 250 de angajati si probabil vor urma sa indeplineasca si alte criterii, avand in vedere ca primul an de raportare pentru companiile nelistate este 2026 pentru situatiile anuale din 2025.

 

 

Finantare prin intermendiul institutiilor financiare internationale (IFI).

EBRD a investit pana acum peste 10 mld. Euro in economia Romaniei si dispunde de un portofoliu actual local de 2,5 mld. Euro.

„La acest moment, peste 70% din portofoliul nostru, precum si business-ul nou este verde. Portofoliul este echilbrat si cine se asteapta ca energia regenerabila sa aiba cea mai mare expunere, putem spune ca este cea mai dinamica, dar nu cea mai mare in portofoliu. Joaca un rol foarte important in constructia noastra de pipeline-ului in portofoliul nostru si cred ca intr-un an de acum incolo structura de portofoliu s-ar putea schimba cand vorbim despre cat cantareste energia, in mod particular ebergia regenerabila in  portofoliul nostru total”, a precizat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania al EBRD.

Portofoliul din Romania este impartit intre expuneri pe sectorul financiar, sectorul ICA – industrie, comert si agribusiness care acopera productie, sectorul de proprietati, centre logistice, productie alimentara si procesare, sectorul telecom, in timp ce infrastructura are o pondere semnificativa in portofoliu.

„Ne uitam sa investim mai mult din capitalul nostru in Romania pentru ca este o piata foarte dinamica unde vedem ca au loc multe investitii in diferite sectoare si ne-ar placea sa fim parte a acestei povesti de succes mai departe. Romania este a sasea piata EBRD din punct de vedere al marimii portofoliului dintre pietele in care opereaza institutia financiara.

EBRD este agnostic din punct de vedere sectorial si este interesata sa joace rol de investitor – ancora in tranzactii sau sa faca parte din imprumuturi mari sindicalizate adresate pietei locale, fie in rol de coordonare, fie de participant in sindicatul de banci.

„As spune daca intrebati daca focusul ar trebui sa fie credite sindicalizate sau tranzactii pe piata de capital as pune ca prioritatea este oricat de mult ne place sa avem un rol instrumental in tranzactii mari de sindicalizare ca suntem extrem de interesati sa scalam tranzactii pe piata de capital. Pentru noi, strategic sunt foarte importante tranzactiile de e piata de capital pentru ca mai degraba vor merge in spatiul de active verzi si sustenabile, iar dezvoltarea pietei de capital locale este ceva ce suntem foarte pregatiti sa sustinem si sa promovam in anii urmatori”, a subliniat Victoria Zinchuk din partea EBRD.

IFC, un alt investitor – ancora in piata de capital si in finantarea adresata sectorului privat din Romania, este de asemenea pregatit sa participe la viitoare tranzactii de finantare verde.

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi. In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem  peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani”, a spus Cristian Nacu de la IFC.

 

 

Consumer.

Retail.

„Exista o guvernanta a companiilor si o alta, sa zicem publica, a autoritatilor publice. Vedem decizii, hotarari, legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, afirma George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, adauga George Badescu din partea asociatiei care reprezinta marile retele de retail din Romania.

Industrie alimentara.

„Am incetinit un pic partea de panouri fotovoltaice. Am reusit insa sa ne innoim parcul auto printr-un parteneriat strategic cu cei de la Autonom. Si acum suntem in plin proces de discutare a ofertelor si speram concretizarea cat mai rapida pe partea aceasta de instalare a panourilor fotovoltaice in contextul in care vom adresa energie verde pentru ambele facilitati de productie. Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer la producatorul din industria alimentara Verdino Green Foods, companie fondata de catre antreprenorul Raul Ciurtin si in care a investit fondul de investitii BlackPeak Capital.

Servicii medicale private.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale de acest domeniu, mai degraba, reglementat legislativ. Noi in schimb la Medima ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara si anume mai degraba a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare.”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, companie aflata in portofoliul fondurilor de investitii Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food.”, a adaugat Vlad Ardeleanu de la Medima Health.

Fintech.

„In wealth management,impactul ESG este impartit in 2 categorii mari – zona de credit la care toata lumea crede ca nu are legatura cu wealth management-ul (…) si zona de asset management unde iti administrezi banii pentru ca ai un surplus si vrei sa faci ceva cu ei. In fiecare componenta lucrurile sunt cumva diferite”, a declarat Andrei Perianu, Cofondator si COO la platforma de servicii financiare Bankata.

„In zona de asset management, consumatorul final el nu intelege neaparat beneficiul unui fond ESG sau nu la magnitudinea pe care cei din zona de fonduri o imping catre consumatorul final, iar asta inseamna ca vorbim de ESG pana la randament (…) In zona cealalta, de credit, oamenii sunt foarte doritori sa faca mai multe, dar problema este ca orice e finantat acum este sub presiune. Si o casa verde, pe care toata lumea si-o doreste in Romania, e sub presiune pentru ca nu poti sa ti-o iei, dobanzile sunt mai mari ca acum doi ani”. spune Andrei Perianu de la Bankata, care adauga ca situatia este intalnita si la achizitiile de panouri fotovoltaice si masini electrice.

 

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

 


0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

Finanțări

Romgaz are in planul pe 2024 o emisiune de obligatiuni de 500 mil. Euro si credite de 250 mil. Euro de la Banca Transilvania si UniCredit

  Producatorul de gaze Romgaz Media, companie listata aflata sub controlul statului, va cere pe 1 iulie aprobarea actionarilor companiei pentru o emisiune de obligatiuni corporative de pana la 500 mil. Euro si credite de circa 250 mil. Euro de la Banca Transilvania si UniCredit, conform informatiilor   Citeşte articolul integral

Fuziuni Şi Achiziții

Grupul italian Intesa Sanpaolo a finalizat achizitia First Bank si isi anunta intrarea in top 10 banci din Romania dupa dublarea cotei sale de piata. Fondul american de investitii JC Flowers a rezistat doar 6 ani concurentei locale – a cumparat in 2018 o banca cu o cota de piata de 1,5% si dupa ce a adaugat achizitia Leumi si-a facut exitul prin vanzarea unei banci cu o cota de piata de 1,1%

  Intesa Sanpaolo, cea mai mare banca italiana, a anuntat pe 31 mai 2024 finalizarea achizitiei First Bank, tranzactie care ii permite cumparatorului sa isi dubleze cota de piata si sa intre in top 10 banci dupa active din Romania, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSAN  Citeşte articolul integral