TENDINTE. Factura de “inverzire” a activelor va fi platita atat de catre producatori, distribuitori, consumatori, societate in ansamblu, dar si de catre banci si investitori, in raport de impactul pe care il au fiecare in acest proces, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022, eveniment organizat pe 25 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat lideri de afaceri, reprezentanti ai autoritatilor, finantatori, antreprenori, investitori, consultanti si stakeholderi in sustenabilitate.
“Toate companiile, de-a lungul timpului, au externalizat costurile de mediu. Ce facem noi azi este sa internalizam costurile de mediu – poluarea, emisiile s.a.m.d. – iar ele se transforma in costuri pe care va trebui sa le absorbim ca societate. Ele erau intr-o formula in care vorbeam de privatizarea profitului si socializarea costurilor”, a declarat Constantin Damov, Presedinte si co-fondator al Green Group, lider regional pe piata de reciclare. “In final, ne intoarcem la consumator si la societatea in intregul ei, care va trebui sa accepte costul pro rata in functie de impactul pe care il are fiecare – ca este consumator, distribuitor, producator, si chiar si banca”, adauga acesta.
“Vor plati si investitorii partial. In ce sens?! Este, din punctul meu de vedere, un cost “front loaded”, care este in fata. Adica, daca ai o investitie care in momentul de fata s-ar putea sa duca la o scadere a profitabilitatii pentru ca faci o investitie mai mare decat poate ar fi mai simplu sa produci ceva un pic mai poluant. Insa, incercand sa-l faci mai verde, s-ar putea ca profitabilitatea pe urmatorii 2 – 3 ani sa scada, dar asta va face compania mai sustenabila pe viitor”, explica Mihai Purcarea, CEO BRD Asset Management. Potrivit acestuia, lipsa unor astfel de investitii vine cu alte riscuri. “Daca ei (investitorii – n.r.) investesc intr-o companie care nu face eforturi sa fie mai sustenabila, s-ar putea ca in 2-3 ani sa se schimbe cadrul legislativ si compania sa nu-si mai poate folosi principalele mijloace de productie pentru ca nu mai corespund. Si atunci, factura o plateste si investitorul, dar si compania”, precizeaza Mihai Purcarea.
- Finantarile sustenabile sunt mai ieftine si in crestere, la nivel de trend, cu toate ca, la nivel general, banii atrasi din finantari sunt mai scumpi si mai greu accesibili pe fondul cresterii ratelor de dobanda de catre bancile centrale
“Trecem dintr-o perioada in care banii erau ieftini si abundenti, vedem ce s-a intamplat pe parcursul anului 2022, ratele dobanzilor au crescut enorm de mult, finantarea devine mai scumpa si cu mai multe conditii atasate acelei finantari. Si, ca exemplu, emisiunile de instrumente financiare pe parcursul anului 2022 au cam secat la nivel global, mai ales dupa un an record 2021, iar emisiunile de instrumente de tip sustenabil se mentin la acelasi nivel aproape ca in 2021. Asta este un semnal ca, chiar si intr-o perioada in care banii vor deveni mai rari si finantarile vor fi mai putin accesibile, pe acest palier al pietei, finantarile sustenabile cred ca vor fi in continuare in crestere”, a spus Horia-Braun Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, cel mai mare administrator de fonduri mutuale de pe piata din Romania. “ESG este o oportunitate de a obtine finantari mai ieftine”, explica Serban Semeniuc, Head of Legal & Corporate Affairs Regina Maria, lider in servicii medicale private aflat in portofoliul managerului de fonduri private equity Mid Europa Partners.
“Ca trend, finantarea verde este mai ieftina si este mai disponibila. Si ofera oportunitati investitorilor sa investeasca in tine”, confirma Adam Targowski, Group Head ESG la CTP Group, cel mai mare operator de parcuri logistice din Europa Continentala, care a utilizat si obligatiuni verzi pentru finantarea propriilor investitii.
- Tintele de sustenabilitate, amenintate de inflatie, recesiune si ingreunarea accesului companiilor la finantare
“Ramane de vazut cum va rezista ESG-ul realitatii in care ne aflam, realitate in care vorbim de o inflatie foarte mare generata in primul rand de pretul energiei, a doua realitate este ca executivii este greu sa mai genereze crestere, cu totii vorbim de o recesiune ce va sa vina si credem ca in directia asta se va merge, e un subiect pe masa tuturor executivilor. Si al treilea este finantarea, care daca pana acum un an – un an si jumatate, toate bancile mergeau la clientii nostri ca sa dea finantari, in contextul in care titlurile de stat sunt la un alt nivel al dobanzilor, finantarea este din ce in ce mai greu accesibila si este din ce in ce mai scumpa. Aceste constrangeri pe care executivii le au azi pe masa vor fi foarte greu de navigat astfel incat sa se mentina si tintele de sustenabilitate. Cu siguranta se va merge in directia asta, dar este un moment delicat. Este un moment in care lumea este in dilemele acestea“, semnaleaza Bogdan Vaduva, Advisory Partner, Head of Energy, Sustainability and Climate Change la KPMG Romania.
- IPO-ul Hidroelectrica, care este asteptat sa devina in prima parte a anului 2023 cea mai mare tranzactie din istoria pietei de capital din Romania, va trece, de asemenea, prin analiza ESG a investitorilor
“Exista bune sanse ca un astfel de activ sa fie considerat un activ sustenabil. In cazul nostru, exista un proces de analiza, exista un scoring ESG pe o anumita scala, scala este continua si, deci, daca scorul este ridicat, acest activ ar putea fi inclus in portofoliile unor fonduri de investitii sustenabile sau chiar a unor fonduri de articol 9 (prevedere din SFDR/Regulamentul UE privind cresterea transparentei pietei privind produsele de investitii sustenabile – n.r.), adica a unor fonduri cu impact in economie din perspectiva principiilor de protectie a mediului (environmental principles)”, detaliaza Horia Braun-Erdei de la Erste Asset Management, care adauga ca active de genul Hidroelectrica vor gasi finantare mai usoara printre investitori.
- Finantare UE de 9,7 mld. euro alocata Romaniei pentru proiecte de transport si mobilitate, inclusiv pentru infrastructuri de combustibil alternativ si vehicule cu emisii zero
“Intrucât emisiile din transport reprezintă aproximativ un sfert din totalul emisiilor cu efect de seră ale UE, este clar că este nevoie de acțiuni în sectorul transporturilor. Pactul verde european este răspunsul UE la provocarea climatică. El solicită neutralitatea climatică în Europa până în 2050 și cere transporturilor să-și aduca contribuția prin reducerea emisiilor de CO2 cu 90% până la aceeași dată”, se arata in mesajul Adinei Valean, Comisarul European pentru Transport, prezentat in cadrul evenimentului de catre Ramona Chiriac, sefa reprezentantei Comisiei Europene in Romania. “Trebuie să valorificăm investițiile private alături de finanțarea tradițională. Credem că această combinație de finanțare va contribui la reducerea decalajului financiar care trebuie să fie eliminat dacă dorim să transformăm sistemul de transport al Europei. Facilitatea noastră de redresare și reziliență a fost înființată pentru a sprijini creșterea ecologică și inteligentă după COVID-19 și dublează aproximativ bugetul UE pentru transport între 2021 și 2027”, afirma Comisarul European pentru Transport, care precizeaza ca din RRF, Romania a alocat 9,7 mld. euro pe proiecte de transport si mobilitate, din care 3,9 mld. euro pentru calea ferata si 3 mld. euro pentru drumuri, precizeaza Adina Valean.
- Trei instrumente de sprijin anuntate de ministrul economiei pentru dezvoltarea durabila
“Cele trei instrumente pe care noi tocmai le-am lansat, urmand ca ulterior sa venim si cu alte masuri de sprijin, sunt masura de sprijin pentru industria prelucratoare, schemele de minimis pentru economia circulara si pentru cresterea competitivitatii, care au in continut, in obiective aceasta dezvoltare durabila. Pentru ca traim aceasta realitate economica, nu putem sa luam in calcul doar profitabilitatea, doar modalitatea in care acel return on investment pentru actionari este realizat sub orice forma, ci modelul economic tine cont si de impactul pe care il are in comunitate, de obiectivele care ar trebui indeplinite“, a declarat in cadrul evenimentului Florin Spataru, ministrul economiei.
- 60% din reducerea emisiilor de carbon se poate realiza cu tehnologii existente
“Exista proiecte practice in a face betoane cu mai putin ciment, de a folosi mai putin beton in constructiile de maine si a imbunatati circularitatea materialelor, in principal utilizarea de agregate reciclate, utilizarea deseurilor din demolari in noul peisaj urban. Aceste road maps (foi de parcurs – n.r.) arata ca aproape 60% din reducerea emisiilor se va produce cu tehnologii care exista deja si este posibila pana in anii 2030 – 2035 si 40% cu noi tehnologii mai ales in ceea ce priveste captarea de carbon si sechestrarea acestuia sau reutilizarea in alte industrii. Doua sunt criteriile esentiale – sa existe un pret al carbonului in toate regiunile geografice, care azi se apropie de 100 euro pe tona si care in previziunile industriei poate sa ajunga la 300 euro pe tona, si al doilea criteriu – sa existe sisteme de reglementare de tip ETS (Emissions trading system) in Europa sau Inflation Reduction Act in SUA“, explica impactul in sectorul materialelor de constructii Marcel Cobuz, presedintele grupului elen Titan Cement, cu operatiuni la nivel international.
- Creditele verzi, in crestere exponentiala in aproape 2 ani peste pragul de 1 mld. euro
“Total piata credite pentru companii in Romania, conform datelor BNR, in urma cu un an si jumatate deja era cam 4% din piata clasificabila in acest segment din creditele acordate, undeva la 1 mld. euro echivalent, cam 5 mld. RON. Dar daca extrapolam pe urmatoarea perioada pentru care nu avem neaparat transparenta datelor inca statistic, probabil ca a fost o crestere mai degraba exponentiala in ultimii doi ani de zile. Asta se vede si la nivel european“, estimeaza Florin Ilie, Deputy CEO & Head Wholesale Banking ING Bank Romania, una dintre cele mai mari banci de pe piata bancara locala.
- Obligatiunile verzi au o rata medie de suprasubscriere de 4 ori mai mare in randul investitorilor fata de obligatiunile clasice
“Exista o mare apetenta la nivel global pentru finantari verzi. Finantarile verzi sunt mult mai cautate incat,de exemplu, suprasubscrierea medie la o emisiune de obligatiuni verzi este de 4 ori mai mult decat la obligatiunile normale“, puncteaza Cristian Nacu, Senior Country Officer International Finance Corporation, divizia de investitii din grupul Bancii Mondiale, care este unul dintre cei mai mari investitori in emisiunile de obligatiuni verzi de pe piata din Romania.
- ESG-ul va deveni mainstream pentru investitori si ar putea creste multiplii de evaluare ai unei afaceri in favoarea vanzatorului la tranzactia de exit
“Daca e sa pun palaria de investitor, eu cred ca ESG va deveni mainstream. A devenit deja la fondurile mari si la companiile mari, va veni si la fondurile mai mici, companiile mai mici. Un alt lucru pe care as vrea sa-l spun este ca, companiile din portofoliu care au un unghi ESG si au guvernanta – deja 4 din 6 companiile noastre de portofoliu au board of advisors si toate lucrurile astea puse la punct, practic daca ai un esg scoring bun pe o companie de portofoliu, poti sa ai un multiplu mai mare la exit pentru simplul fapt ca investitorii strategici sau cei de secondary buyout (fonduri de investitii – n.r.) nu ar trebui sa mai investeasca in aceste lucruri si au mai multa incredere in companie“, a declarat Simona Gemeneanu, Partner si Co-fondator al Morphosis Capital, manager de private equity care investeste din primul sau fond de investitii exclusiv pe piata romaneasca. “Evaluarile companiilor sunt vazute nu doar prin prisma metricilor clasici (indicatori – n.r.), ci mai nou si prin metrici de ESG. Deci, este vorba despre shareholder value (valoarea pe care o detin actionarii)“, confirma Bogdan Vaduva de la KPMG Romania.
- ESG poate insemna pentru o companie sa opresti business-ul sau sa-l continui
“ESG-ul s-a compus foarte bine cu sistemul financiar altfel era probabil doar o discutie intelectuala fara niciun fel de actiune in spatele ei. Acum pentru ca se compune cu banii devine foarte puternica in economie. Noi suntem un start-up care are nevoie de acces la astfel de finantari. S-a vorbit de cost (costul ESG- n.r.), nici nu mai conteaza cat costa, este biletul de intrare in clubul acesta. Costul ala, mic sau mare, poate sa insemne sa opresti business-ul, suntem exemplul cel mai bun, sau sa continui. Cu siguranta, (ESG – n.r.) nu este un cost, toate finantarile de acum incolo vor fi focusate in directia asta“, a punctat Andrei Perianu, COO si Co-fondator al start-up-ului fintech Bankata.ro, in care a investit si fondul de venture capital Sparking Capital.
- De la greenwashing la greenwishing
“In zona aceasta de ESG se vorbeste foarte mult si de greenwashing, dar eu as spune ca foarte multe companii au trecut la greenwishing. In 2050, toti aratam perfect, in 2030 atingem 50% rata de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, deci viitorul este minunat“, afirma Constantin Damov, presedintele Green Group.
Ce impact au politicile de sustenabilitate in:
- sectorul de creditare
- piete de capital
- energie
- industrie
- real estate
- transport & mobilitate & logistica
- retail
- servicii
- industrie alimentara
FINANTARE. Creditele verzi si creditele sustenabile, in crestere in acest an fata de anul anterior si cu potential de crestere pentru anul viitor
“Anul acesta am vazut o crestere semnificativa a creditelor verzi si a celor cu link de sustenabilitate. Este important sa distingem intre creditul verde si creditul sustenabil. Sunt multe companii care nu pot accesa credite verzi pentru ca au impact negativ asupra mediului“, explica Simona Marin, Partner si Head of Banking & Finance in biroul din Bucuresti al firmei internationale de avocatura Dentons. “Imi puneam intrebarea de ce am vazut anul acesta semnificativ mai multe credite verzi sau sustenabile fata de anul trecut. Din experienta pietei si vorbind cu banci, impresia este similara si anume ca multi dintre imprumutatii care in ultimii ani s-au folosit de obligatiuni pentru a atrage capital se asteapta ca se vor intoarce iar la imprumuturile clasice, green (verzi) sau sustainable (sustenabile). Asteptarile mele pentru anul viitor sunt sa vedem mai multa finantare clasica, green si sustainable, si mai putine obligatiuni“, adauga Simona Marin de la Dentons.
PIETE DE CAPITAL. Piata locala de obligatiuni verzi are nevoie de ani de zile pentru a avea lichiditate reala. Potential pentru emisiuni de obligatiuni albastre (blue bonds)
“Vor mai dura niste ani pana cand vom avea o lichiditate reala in zona de obligatiuni verzi“, puncteaza Mhai Purcarea de la BRD Asset Management.
“Am auzit destul de mult in ultima perioada si cred ca este o directie in urmatorii ani despre obligatiuni albastre, care sunt o subdiviziune a obligatiunilor verzi si care se concentreaza pe proiectele care maresc managementul resurselor de apa“, afirma Remus Danila, Head IR & Business Development Bursa de Valori Bucuresti. “Este posibil sa fie o tema de investitii foarte importanta in anii urmatori si este posibil sa vedem investitori institutionali supranationali sau semi – state controlled care sa puna foarte mult accent pe canalizarea fondurilor in aceasta directie. Cumva este o idee pentru companiile care activeaza in acest sector sa ia in considerare oportunitatile existente“, a adaugat Remus Danila de la Bursa de Valori Bucuresti.
ENERGIE. Tranzactii de pana la 1 GW si continua efervescenta investitorilor in sectorul energiei fotovoltaice
“Cred ca razboiul va accelera procesul de decarbonizare si sustinerea energiei regenerabile. Ce vedem in Romania? Ambitia Romaniei e ca pana in 2030 sa aiba 6 GW de energie regenerabila, sunt proiecte in dezvoltare de 30 GW, deci este o piata foarte efervescenta pe partea de dezvoltare. Credem ca doar o parte vor trece linia de sosire. Suntem foarte implicati in mai multe tranzactii, in urma cu 2 saptamani am semnat o tranzactie de 1 GW pe fotovoltaic, plus in alte tranzactii de sute de MW mai mult pe fotovoltaic decat pe eolian fata de valul anterior de regenerabile. De ce? Pentru ca energia fotovoltaica s-a ieftinit mult, daca un MW de solar in perioada 2008 – 2010 era 3 mil. euro, acum vorbim de 1 MW de solar la 700.000 euro. Pe vant, tehnologia a avansat, dar CAPEX-ul nu a scazut atat de mult, iar solarul este mai predictibil“, explica Bogdan Vaduva de la KPMG.
“Vedem multi jucatori implicati, jucatori internationali, insa circumstantele pietei de energie de azi fac ca utilitatile mari sa fie ezitante de a investi in continuare in proiecte de energie regenerabila. Pe zona de ESG, vedem nu doar fonduri de investitii, ci si companii internationale care au push de la sediul central, dar si antreprenori locali“, adauga reprezentantul KPMG Romania.
“Avem in constructie cel mai mare parc fotovoltaic din Romania, de 155 MW. Zilele acestea semnam contractele EPC pentru alti 170 MW, la care vom incepe constructia la inceputul anului viitor. Pipeline-ul companiei in Romania este undeva la 2 GW, din care 350 MW sunt ready to build si ne asteptam pana la finele anului sa ajungem la 500 MW ready to build“, a spus Bogdan Asanache, Country Manager Romania Econergy. Din tinta de 2 GW ce ar urma sa fie pusi in operare pana in 2026, 20% reprezinta achizitii, 20% sunt pure greenfield, iar restul sunt co-development. “In momentul de fata, toate proiectele sunt demarate cu equity, capital propriu al nostru si al partenerilor nostri. Suntem in discutii cu mai multe banci pentru o finantare. Nu ne bazam pe aceasta finantare, motiv pentru care suntem pregatiti sa mergem cu fondurile proprii pana la COD (data la care proiectele devin complet operationale – n.r.), dar in paralel continuam discutiile si cu bancile“, precizeaza seful operatiunilor locale ale investitorului israelian Econergy.
“Energia regenerabila, energia fotovoltaica are un pas de dezvoltare, de punere in practica si de finalizare mult mai alert decat energia clasica“, puncteaza Dan Ciobanu, Partener in cadrul casei de avocatura Suciu Popa, care adauga ca se observa o efervescenta pe acest segment in ultimii 3 ani. “Sunt diferite provocari in piata pe care le vedem“, spune Dan Ciobanu, intrucat exista o oarecare bariera la autorizatiile de care investitorii au nevoie de la autoritati. “Am vazut insa si o usoara deschidere ca se intentioneaza sa se incurajeze proiectele dezvoltate pe o suprafata de maxim 50 ha in sensul ca nu vor mai avea nevoie de un plan urbanistic zonal“, adauga reprezentantul casei de avocatura Suciu Popa.
INDUSTRIE. Proceduri de invatare, de integrare si de due diligence din perspectiva sustenabilitatii
“Noi suntem intr-un proces in care invatam aceste etape (ale procesului de ESG – n.r.). O mare parte din investitiile noastre sunt in zona de industrie, unde poti sa obtii o serie de avantaje daca vii cu o astfel de abordare. In prima etapa a procesului nostru de invatare si constientizare, am numit un responsabil, un manager de sustenabilitate care are acest rol de a implementa aceste proceduri si, ca o particularitate, spre deosebire de o companie, noi incercam sa facem acest proces integrat. Noi avem un holding care detine mai multe companii in industria materialelor de constructii, sa avem un sistem integrat de sustenabilitate, nu o procedura personalizata pentru fiecare companie in parte. Avem un consultant in aceasta directie impreuna cu care invatam primii pasi“, afirma Rudolf Vizental, CEO si Co-fondator ROCA Investments, o platforma de capital local care are in portofoliu companii din diferite industrii. “Am introdus inclusiv in procesul nostru de investitii aceasta etapa de due diligence din perspectiva sustenabilitatii“, adauga acesta.
REAL ESTATE. Sunt necesare investitii de 7.000 mld. Euro in UE pana in 2050 pentru a renova stocul imobiliar construit, care acum este responsabil de 40% din emisiile de carbon
“Sectorul imobiliar mediul construit este responsabil cu aproape 40% din emisiile de carbon, totodata estimam ca fondul construit in prezent va fi 80% in picioare si in 2050 cand ar trebui sa atingem aceasta tinta de NetZero carbon ceea ce inseamna ca trebuie sa luam acest fond construit si sa-l renovam“, explica Oana Stamatin, Chief ESG Officer CEE & Romania la Colliers. “Rata in prezent este de 1,2 – 1,4% in UE si ar trebui sa se dubleze pentru a atinge aceasta tinta de NetZero carbon. Pentru a atinge o rata de 3% este nevoie de investitii de 7 trilioane euro in economie astfel incat sa putem sa renovam acest tot stoc construit. Va implica resurse din partea companiilor, statelor, institutiilor financiare“, estimeaza Oana Stamatin, pe baza datelor Colliers. Potrivit acesteia, certificarile verzi ale proiectelor raman principalul indicator care este urmarit in directia ESG.
RETAIL. Scurtarea lantului logistic, oportunitate pentru Romania de a pastra in tara intregul ciclu productie – procesare – ambalare
“Ce este foarte important pentru noi este amprenta de CO2 (care provine – n.r.) de la logistica. Si aici este o foarte mare oportunitate pentru Romania pentru ca importam mult mai mult decat exportam si multa marfa vine din afara in conditiile in care Romania este o tara cu foarte mare potential agricol din perspectiva meteorologica. Si atunci ce credem noi ca este o componenta semnificativa sustenabila este productia verticala romaneasca, adica sa avem produse de raft care sa aiba pe langa ambalare sa aiba si ingredientul principal din Romania si sa aiba si procesarea din Romania. Astea sunt sustenabile pentru ca pe langa partea de emisii de CO2 ajutam si comunitatile pentru ca banii raman in tara, se creeaza valoare, suntem mai bogati si banii se intorc si catre noi. Eu asa vad asta ca un circuit sustenabil pe termen lung“, a declarat in cadrul evenimentului Daniel Gross, CEO REWE Romania, subsidiara concernului german REWE care opereaza lantul de supermarketuri Penny.
AUTO. Investitii in sectorul auto pentru productia de energie verde si parteneriate pentru reducerea energiei utilizate in fabrici
Cresterea preturilor la energie este una dintre cele mai mari provocari pentru sectorul productiei de masini si de componente auto, semnaleaza Adrian Sandu, secretar general si membru al board-ului ACAROM. La aceasta se adauga efectele crizei cipurilor. Industria de automotive are cea mai mare provocare in fata in alinierea la pactul de masuri Fit for 55 (planul UE de tranzitie la energia verde – n.r.). “Companiile se pregatesc sa finanteze proiecte de energie verde, care sa fie utilizata in fabrici. Unii dintre ei au incheiate parteneriate cu furnizori de energie pentru a reduce utilizarea de energie in fabrici“, precizeaza Adrian Sandu de la ACAROM, asociatie care grupeaza producatori de automobile si producatori de componente si subansamble auto activi pe piata din Romania.
MOBILITATE. Schimbarea unei flote auto catre masini electrice are nevoie, in prealabil, de investitii in extinderea retelei de statii de incarcare
“Piata de mobilitate nu este una matura. Toata lumea vorbeste de masini electrice, cum sa schimbam peste noapte aceasta flota, dar ar fi imposibil. Am putea sa absorbim finantare sustenabila ca sa facem asta, cum am si aratat deja, dar nu este suficient. Avem o flota de circa 14.000 de masini in acest moment si daca am schimba peste noapte asta la toti clientii, iar doua treimi din flota este in leasing operational, deci ce am putea face? Clientii nu sunt pregatiti pentru aceasta tranzitie, trebuie sa facem gradual schimbarea. Trebuie mai intai sa educam piata. Si apoi sa implementam tranzitia.“, afirma Magdalena Caramilea, Sustainability Director in cadrul Autonom Group, o afacere de familie care s-a pozitionat ca lider pe piata de mobilitate. “Este ca povestea cu oul si gaina. Da, trebuie sa facem tranzitia ca sa ne schimbam flota, dar trebuie sa lucram la infrastructura, care este partea cea mai grea. Am inceput cu e-chargere in statiile noastre, dar nu este suficienta putere electrica disponibila in agentiile noastre“, adauga Magdalena Caramilea, care arata ca este nevoie de educarea clientilor si de investitii in extinderea retelei de statii de incarcare inainte de o trecere a flotei auto catre masini electrice.
SERVICII. Impactul este important nu doar in E (Environmental), ci si in S (Social) si in G (Governance)
“Sprijinim o campanie de servicii mobile de stomatologie. Nu are sens sa investim in locatii fixe in comunele si satele din Romania, ci este mult mai eficient sa avem aceste cabinete mobile. Apropo de impactul de mediu, ne uitam si noi ne intrebam ce putem sa facem sa scadem emisiile de CO2?! E simplu, nu chemam pacientul de 10 ori, il chemam o data, ii oferim o jumatate de zi, iar din punct de vedere al materialelor de unica folosinta, pacientul vine de putine ori, folosesti de mai putine ori si manusi de unica folosinta, tavite si alte echipamente“, explica Ionut Leahu, CEO si Fondatorul clinicilor Dr. Leahu, impactul asupra celei mai mare retele de pe piata serviciilor de stomatologie. “Cred ca suntem cea mai guvernata retea de clinici stomatologice din Romania. Faptul ca noi am trait si experienta testarii unui produs de obligatiuni pe bursa, asta deja ne-a clarificat sa iesim in fata, sa ridicam niste bani de la investitori pe bursa, apoi relatia cu Morphosis unde noi suntem una din cele 4 companii cu advisory board imediat implementat, deci pe partea de guvernanta suntem aliniati“, adauga Dr. Leahu.
INDUSTRIE ALIMENTARA. De la initiative de reducere a resurselor utilizate de apa si energie pana la trecerea la productia de ambalaje reciclabile si reutilizabile
“Sunt studii ale ONU care fac publice niste cifre alarmante. Faptul ca industria alimentara produce pana la 24% din total emisiilor de CO2, ca pana in 2050 vor trai peste 10 mld. de oameni pe planeta, toate vin la pachet cu o cerere de alimente, care se estimeaza ca va creste cu pana la 70%, ceea ce atrage o crestere a resurselor pe care le utilizam – apa si energie cu pana la 40% in crestere“, afirma Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer la start-upul Verdino Green Foods, pozitionat ca unul dintre cei mai importanti producatori locali si regionali de produse alimentare vegetale, care foloseste ca materie prima, in special, mazarea. “Daca ar fi sa facem o comparatie intre a produce 1 kg de mazare si 1 kg de carne, vom avea un consum de apa si energie mai mic cu pana la aproape 90%“, afirma reprezentantul Verdino Green Foods.
“Noi in acest an am facut primii pasi spre decarbonatare. Am dat startul unui audit energetic, vizam pentru anul urmator implementarea unor surse de energie regenerabila – panouri de energie fotovoltaica, cel mai probabil, si suntem in discutii cu un furnizor de mobilitate integrata pentru actualizarea parcului auto catre solutii noi si mai putin generatoare de emisii de CO2“, afirma Oana Gresoiu, care precizeaza ca pentru aceste masuri in bugetul companiei pentru 2023 vor fi alocate 2 mil. euro.
“Ne propunem la nivel global ca pana in 2030 toate ambalajele noastre sa fie reutilizabile sau in totalitate reciclabile, lucru la care lucram si in Romania“, a spus Anca Roman, Corporate Affairs & Communication Manager FrieslandCampina Romania, subsidiara locala a cooperativei olandeze FrieslandCampina, cu operatiuni la nivel global si in portofoliul careia se afla brandul romanesc Napolact. “Anul trecut, am dezvoltat si am implementat un ambalaj 100% reciclabil la pet-ul de 330 de grame, care are si o inovatie de eticheta, cu un fel de fermoar“, adauga Anca Roman, care explica faptul ca aceasta inovatie a fost realizata in urma unui studiu din care rezulta nevoia de educare a consumatorilor privind reciclarea diferentiata a produselor.
“Molson Coors are actiuni foarte concrete prin care se incearca reducerea amprentei de carbon, iar pe de alta parte, atunci cand vorbim de apa pentru ca este un produs primar din care se fabrica berea, se doreste ca acest consum al apei sa fie din ce in ce mai redus, care a ajuns la o reducere cu 25% a consumului de apa. Mai mult decat atat, reutilizarea apei este un aspect deosebit de important, pana in 2025 se doreste aici ca 50% din apa sa fie reutilizabila complet si reintrodusa in circuitul comunitatii, iar impactul se duce asupra produsului“, afirma Liviu Turcanu, Creative Director Mantia, divizia de CSR din cadrul Mercury 360 Communications Group. Potrivit acestuia, tinta Molson Coors, companie care are in portofoliu brandul local de bere Bergenbier, este ca pana in 2025 sa ajunga la o rata de 100% de reciclare, reutilizare si material compostabil de la un procent de 99,5% in prezent. De asemenea, gigantul elvetian Nestlé are tinte concrete privind trecerea la ambalaje sustenabile, reutilizabile si compostabile.
Partenerii THE SUSTAINABLE CHALLENGE 2022 sunt Erste Asset Managament Romania, ING Bank Romania, ROCA Investments, Suciu Popa, Colliers, Bursa de Valori Bucuresti, Dentons. Partener strategic este CCIFER, iar Suporting Partner Banca Transilvania.