Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

“Inainte traiam intr-un cu totul alt context, incercam sa avem spatiu si sa fim emitenti frecventi pe pietele internationale. Acum nu stim cum sa ne diminuam aceste emisiuni astfel incat sa putem sa reducem spread-urile Romaniei pentru ca aceste marje de credit spread, aceste marje de credit risk ale Romaniei sunt mari. Ele nu justifica fundamentele Romaniei si nici rating-urile Romaniei si, din pacate, am ajuns aici pentru ca a trebuit sa emitem niste sume enorme”, a declarat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

“Anul trecut a trebuit sa emitem 252 mld. RON, din care vreo 18 mld. Euro au insemnat emitere de euroobligatiuni – euro, USD, sub forma de <<public bonds>> sau plasamente private. Am devenit cel mai mare emitent emergent dintr-o zona destul de mare, nu din lume, dar dintr-o zona destul de mare ceea ce atunci cand pui foarte multa oferta pe masa, ca in orice lucru din economie, tine normal randamentele sus si asta nu e bine pentru noi, inclusiv din punct de vedere al altor emitenti. Daca un emitent vrea sa emita – o companie de stat, acum referinta ei sunt obligatiunile noastre, cum la fel referinta lor este curba de randamente interna si e clar ca nu poti sa faci reducerea acestor randamente decat printr-o oferta mai mica, iar oferta mai mica este legata de deficitele bugetare”, a punctat seful Trezoriei statului.

“Ajustarea asta fiscala este absolut necesara prin prisma reducerii costurilor cu dobanzile si a unei sustenabilitati a datoriei publice. In contextul in care suntem – deficit bugetar inca mare, 7% este tinta anul asta, noi ne reducem oferta. Nu o sa mai emitem 18 mld. Euro, noi am anuntat 13 mld. Euro pentru acest an si scopul nostru este de a reduce acest 13 mld. Euro”, explica Stefan Nanu.

“Noi, ca orice emitent suveran, la inceputul anului in functie de deficitul bugetar si de necesarul de refinantare anunti un plan transparent de finantare. Planul este rezultatul celor doua componente – deficit plus necesarul de finantare, de refinantare a datoriei, de rostogolire si asta la noi inseamna 231 mld. RON anul acesta. Este in reducere fata de anul trecut, dar de la un nivel inca foarte mare”, a detaliat reprezentantul Ministerului Finantelor.

“Modul in care faci splitul pe instrumente si piete, pe de o parte ai in vedere obiectivele de management al datoriei si obiectivele noastre sunt clare sa emitem mai putin pe extern, sa emitem mai putin in valuta. Dar, normal, trebuie sa ai in vedere cat poate piata interna sa iti absoarba. Trebuie sa iti faci niste calcule. Si calculele astea se fac urmare a consultarilor cu piata. Ne consultam cu bancile, cu fondurile de pensii, vedem cum merg programele de retail, vedem interesul investitorilor nerezidenti care conteaza in piata interna. Deja peste 20% din piata interna inseamna detineri ale nerezidentilor. Si, in functie de acesti parametri, vezi cam unde te poti pozitiona cu finantarea interna astfel incat sa nu iti faci singur rau”, a subliniat Stefan Nanu.

“Din punctul nostru de vedere, ca emitent, avem mai multe curbe de randament – avem curba in lei, curba in euro, curba in dolari. (…) Cea mai importanta pentru noi este cea in lei. De ce? Pentru ca acolo emiti cel mai mult, este referinta pietei locale, este un <<public good>> (bun public, n.r.) curba randamentelor in lei. Numai suveranul poate sa o creeze, nimeni altcineva.”, a punctat seful Trezoreriei statului.

“Din 231 mld RON (peste 46 mld. Euro, tinta pentru 2025 – n.r.), 13 mld Euro ar fi planul de eurobonduri din care déjà am acoperit prima emisiune de 4 mld de euro. A fost prima emisiune imediat dupa ce s-a aflat bugetul si inca una de 2,75 mld. Euro si in plus am mai facut niste plasamente private. Deci, acum suntem undeva la putin peste 7 mld. Euro”, a concluzionat Stefan Nanu.

Potrivit acestuia, in schimb vanzarile de titluri de stat prin programele de retail Fidelis si Tezaur au depasit pana acum asteptarile emitentului, Ministerul Finantelor.

Seful Trezoreriei spune ca emisiunile Fidelis, care au ajuns sa fie emise lunar, sunt foarte populare. De asemenea, au fost lansate aplicatii online pe programul Tezaur si au fost adaugate si alte stimulente pentru investitorii de retail.

“Am crescut frecventa Fidelis-ului. Am incercat cumva sa ne ajustam si, practic, am emis déjà 19 mld. RON pe intern prin aceste doua programe. Initial, ne asteptam la 45 mld. pe tot anul. Asa cum au mers primele 3 luni ale acestui an, este clar ca putem sa mizam pe mai mult. Este realizabil o suma de peste 50 mld. RON (peste 10 mld. Euro) la cum au mers aceste programe”, estimeaza Directorul General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica din cadrul Ministerului Finantelor.

“Plus ca ele (titlurile de stat, n.r.) isi mentin niste avantaje comparativ cu depozitele. Au niste avantaje foarte mari. Nu sunt impozabile, iar modul in care noi stabilim randamentele este mult mai dinamic decat sunt stabilite depozitele in sectorul bancar. Noi le stabilim in piata, deci, daca piata fluctueaza, noi restabilim dobanzile in piata. Dobanzile la depozite in sistemul bancar depind de mai multi factori printre care unul, cel mai important, este lichiditatea. Daca exista lichiditate, bancile nu au interes sa majoreze acele rate de depozite si ele pot stagna mult in piata, Si atunci se poate crea un ecart, iar cine se uita la lucrurile astea normal ca apreciaza aceste titluri pe care le avem noi”, a punctat seful Trezoreriei.

“Dar este si partea cealalta a lucrurilor. Avem in programul Tezaur multi romani care se duc cu cash si asta este un alt beneficiu. Ei subscriu, iar banii aia imediat ce intra la noi se duc in sistemul bancar, deci se duc in intermediere financiara”, sustine Stefan Nanu.

“Este iarasi o problema falsa aici – am auzit comentarii din partea bancilor ca sterilizam lichiditatea. Noi nu sterilizam lichiditatea deloc pentru ca banii pe care ii atragem din aceste emisiuni se duc in piata extrem de repede. Noi nu facem un buffer din aceste sume si sa il tinem undeva. Atunci am face sterilizare. Ei doar se repartizeaza in sistemul bancar intr-un mod diferit. Deci, ei tot in sistemul bancar se duc”, a declarat reprezentantul Ministerului Finantelor.

Cum este stabilita dobanda la obligatiunile vandute de catre statul roman catre investitorii de retail

“Practic, in ultima zi a lunii ne uitam in piata si stabilim dobanzile in felul urmator – la maturitatea de 1 an, luam exact dobanda pe care statul o plateste pe piata interbancara la maturitatea de 1 an. Numai ca o luam intr-o dinamica la yield-urile din ultimele 10 zile lucratoare, facem o medie si aceea este dobanda pe care o punem la 1 an. La transa de donatori, dupa cum stiti, noi avem prin legislatie posibilitatea sa acordam prime in aceste titluri de stat pentru populatie pana la 1 punct procentual (1%, 100 puncte de baza – bps, n.r.). La transa de donatori s-a considerat ca fiind acest obiectiv social si gap-ul de sange care există, se plateste maxim 100 basis points (puncte de baza, 1%, n.r.). In schimb, acolo am venit in ultima editie cu noutatea ca nu poti sa cumperi de mai mult de 100.000 RON pe aceasta transa ca sa nu cream un beneficiu unui donator bogat si sa aducem cat mai multi donatori”, a detaliat Stefan Nanu.

“Pentru ca vorbim de un instrument ilichid la tranzactionarea lui, la Fidelis se intampla pe bursa tranzactii, dar totusi este o lipsa de lichiditate, la titlurile Tezaur este si mai rau pentru ca este un instrument de tip <<buy and hold>> (cumpara si tine, n.r.), singura modalitate de a putea iesi din el este sa il vinzi inapoi Trezoreriei. Si exista un proces si iti poti pierde chiar cupoanele daca vorbim de o maturitate mai lunga. Si atunci, pentru motivul asta, la maturitatile de peste 1 an, platim o prima fata de ceea ce plateste Romania in interbancar. Daca, de exemplu, maturitatea de 3 ani in interbancar este de 7,30%, noi mergem la maturitati intre 3 si 5 ani cu prime intre 10 – 15 bps (puncte de baza, 0,1 – 0,15%, n.r.) si 30 – 40 bps (puncte de baza, 0,3 – 0,4% – n.r.). Este o prima mult mai mica decat ceea ce au platit niste emitenti suverani din zona noastra ca sa atraga retailul”, a adaugat seful Trezoreriei.

“De exemplu, Ungaria ajunsese sa plateasca niste prime enorme pentru ca voiau sa creasca rapid acest segment de investitori si au ajuns sa plateasca 5 puncte procentuale la un moment dat in asa-numitul <<super bond>> pe care l-au avut ca sa atraga agresiv retailul si au ajuns in politica asta sa aiba 20% din datorie detinuta din populatie. La noi este undeva aproape de 6% din datorie detinuta de populatie, deci este potential de a creste, mai ales ca, daca ne uitam si la alti indicatori in piata – cat este ponderea creditelor in depozite in sistemul bancar, lichiditatea s.a.m.d. – exista premise pentru emiteri mari de titluri”, afirma Stefan Nanu.

“Deci, acesta este modul de stabilire al dobanzilor. Iar la euro avem la fel pentru Fidelis. Acolo maturitatea este scurta, am emis cu maturitati la 2 si 7 ani pentru ca ratele la euro erau cam jos si am zis sa cream putin atractivitate. Dar, la fel, pornind de la maturitatea de 1 an e fix cea de pe curba (de randament, n.r.) si oferim un premiu rezonabil pentru maturitate mai lunga. Adica ganditi-va ca noi cand emitem euroobligatiuni, in procesul de book building intotdeauna pleci cu o prima de 30 – 40 bps (puncta de baza, 0,3 – 0,4%, n.r.) fata de ce iti indica curba ca sa atragi investitorii institutionali pentru emisiuni de obligatiuni in deal (emisiunea de titluri, n.r.)”, a detaliat reprezentantul Ministerului Finantelor.

In emisiunile de obligatiuni suverane pentru investitorii americani conteaza pretul, in Europa si Japonia conteaza daca sunt titluri ESG

“Obiectivul principal pe care l-am avut in vedere a fost diversificarea bazei investitionale, nu pretul, nu altceva, ci diversificarea bazei investitionale pentru ca era un context putin cam diferit fata de cel actual. Anul trecut in februarie cand am iesit noi (cu emisiune de obligatiuni verzi) nu existau discutiile actuale cu trade-off-ul (schimbul, n.r.) asta intre criterii foarte stricte ESG, competitivitatea firmelor si aceasta competitie dura care este pusa acum pe masa mai ales de catre SUA in care si companiile europene si cadrul european trebuie sa te gandesti in ce masura vrei sa il mentii la niste nivele de rigiditate foarte <<tight>> (stranse, n.r.) astfel incat iti afecteaza competitivitatea firmelor”, explica Stefan Nanu.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

“La momentul respectiv, din discutiile pe care le-am avut cu diferite medii investitionale, ca si aici, investitorii judeca lucrurile total diferit. Pentru investitorii americani nu conteaza ca emiti <<green>> (obligatiuni verzi, n.r.), ci conteaza pretul. Nu ii intereseaza prea mult sustenabil si <<green>>. Nu este doar Trump, ci toti investitorii institutionali americani nu sunt atat de sensibili la acestea. Da – este un <<nice to have>> (este bine sa le ai, n.r.), dar nu este criteriul care sa te faca sa te cumpere. In schimb, la europeni sunt investitori si aici mai ales cei din tarile scandinave, Olanda, unde, de exemplu, sunt fonduri de pensii care au mandate potrivit carora cei mai multi bani pe care ii administreaza, daca nu chiar toti, trebuie sa se duca in active care au latura ESG pronuntata si atunci, daca nu emiti astfel de obligatiuni verzi, nu ii vei avea niciodata expusi pe tine, ii pierzi si sunt sume mari.”, a punctat seful Trezoreriei statului.

“La asta ne-am gandit noi. Bineinteles ca, fiind un emitent care ne-am gandit sa zicem de vreo 2 – 3 ani in urma ca o sa facem emisiuni de obligatiuni verzi, am creat asteptari foarte mari si a fost un interes enorm cand am facut emisiunea respectiva. Si am avut si un greenium despre care vorbeste toata lumea in sensul ca am reusit sa plasam emisiunea in premiera – nu am reusit niciodata lucrul asta – inauntrul curbei de randamente cu 10 bps (basis points, 0,1% – n.r.). Practic, am mutat toata curba de randament a Romaniei plasand acea emisiune de obligatiuni, lucru care a fost si mai benefic pe langa diversificare si asta pentru ca lipseam din piata. Nu exista Romania pe <<green>> (titluri verzi, n.r.). Romania emitea obligatiuni pe toate pietele, dar nu emitea verde si atunci am avut niste investitori noi si s-a creat o tensiune pe pret, care ne-a avantajat si am facut si o re-pretuire a curbei.”, a subliniat reprezentantul Ministerului Finantelor.

“Pe langa euroobligatiunile verzi, am emis si emisiunea inaugurala Samurai, care a fost tot <<verde>> pentru ca am avut investitori japonezi care ne-au cerut in mod concret si au fost niste investitori care au contat mult in succesul emisiunii. Si japonezii au niste ambitii foarte mari legate de sustenabilitate si a trebuit la emisiunea asta inaugurala sa acceptam latura <<verde>>. A fost o suma mai mica, echivalentul a 200 mil. Euro, dar am facut pasul asta, desi ne-a creat o durere de cap pentru ca trebuie sa te adaptezi la legislatia japoneza a pietei de capital, insa am facut-o tot in scopul diversificarii”, a adaugat Stefan Nanu.

“Acum ramane de vazut in ce masura lucrurile astea se vor intampla pe termen mediu. Inca sunt investitori institutionali in Europa, sunt foarte multi care au mandatele acestea ESG. Sunt foarte multe ETF-uri care sunt clar <<ESG assets>> (concentrate pe active de tip ESG, n.r.), sunt tot felul de active legate de sustenabilitate si atunci in Europa chiar conteaza, inca conteaza. Nu se stie inca pentru cat timp – sunt din ce in ce mai multi emitenti care incearca sa isi largeasca cadrul de emitere din verde spre sustenabil. Vedem si in Europa trecerea asta de la emisiuni care sa aiba alocarea sumelor obtinute din ele specific pe proiecte verzi sa fie emisiuni cu acel sustainability linked bonds (obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate, n.r.), adica sa aiba o legatura a modului in care se stabileste dobanda cu atingerea unor praguri legate de sustenabilitate”, a adaugat Stefan Nanu.

“Si vedem Slovenia, de exemplu dintre emitentii suverani , ca este primul emitent suveran din Europa care se gandeste sa emita astfel de bonduri. Ele au fost mult emise prin America de Sud si pe alte continente, nu in Europa. S-ar preta pentru europeni pentru ca europenii spre deosebire de alte tari de pe alte continente trebuie sa aibe niste strategii pe termen lung legate de sustenabilitate, cu tinte foarte clare legate de emisiile de carbon. Si atunci ar face sens pentru tarile europene atat timp cat aceste strategii si aceasta politica se vor mentine astfel incat continentul Europa sa fie unul care se preocupa foarte mult de sustenabilitate”, este de parere Stefan Nanu.

“Ramane de vazut pentru ca sunt foarte multe discutiile actuale, care invita la mai mult pragmatism si la o pozitionare cat mai buna pentru protejarea intereselor proprii. Dupa cum vedem, SUA tot ceea ce face in momentul de fata este sa isi protejeze propriile interese, nu se mai gandeste atat de mult din punct de vedere global, ci se gandeste foarte pragmatic la propriile interese – la cum sa adreseze dezechilibrele comerciale enorme cu unele tari si le adreseaza agresiv dupa cum vedem si cu tot felul de negocieri”, a mai spus Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Tendinte pe pietele de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025