Adrian Mîrșanu

publicat la: 07.04.2016  22:06

Piraeus Bank România a scos la vânzare portofoliul neperformant Elisabeth de circa 165 mil. euro. Piraeus: “Portofoliul este format din credite retail și IMM. Proiectul este la început, urmând ca în perioada următoare acest proces să fie accelerat”

Sursă foto: Piraeus Bank.
 

Piraeus Bank România, subsidiara locală a grupului bancar elen Piraeus, a scos la vânzare un portofoliu neperformant în valoare de circa 165 mil. Euro, care conține credite acordate persoanelor fizice și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

Tranzacția poartă numele de cod Elisabeth și este într-o fază incipientă.

„Piraeus Bank analizează posibilitatea vânzării unui portofoliu de credite neperformante. Valoarea portofoliului este de aproximativ 165 mil. euro. Portofoliul este format din credite retail și IMM”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Piraeus Bank România.

“Proiectul este la început, urmând ca în perioada următoare acest proces să fie accelerat”, au adăugat oficialii băncii.

Portofoliul neperformant Elisabeth este format din cele două clase de active déjà menționate, cu ponderi aproximativ egale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate însă de către Piraeus.

Un astfel de portofoliu este de așteptat să atragă interesul investitorilor și firmelor specializate în administrarea datoriilor, care și-au construit déjà portofolii locale puternice cum este cazul cehilor de la APS, respectiv a firmelor poloneze Kruk și Kredyt Inkaso.

Mandatul de vânzare aparține consultanților de la Deloitte, care anul trecut au intermediat tot pentru Piraeus tranzacționarea portofoliului neperformant Henri. În mai 2015, firma poloneză Kruk, specializată în administrarea datoriilor, a cumpărat un pachet de credite de consum neperformante  negarantate cu o valoare de 184 mil. euro pentru un preț de 12 mil. euro de la Piraeus Bank România.

Banca elenă își continuă astfel strategia de curățire a bilanțului în contextul în care Piraeus Bank România a trecut anul trecut printr-o tranzacție eșuată de exit, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie 2015.

Grecii au respins oferta înaintată la finele anului trecut de către fondul american de investiții JC Flowers, care ar fi urmat să preia în cadrul aceleiași tranzacții și Carpatica.

Piraeus Bank România este în continuare pe lista de vânzare a băncii – mamă, potrivit mai multor surse din piața financiară.

Subsidiara locală a Piraeus înregistra în decembrie 2015 o cotă de piață de 1,6% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform unui raport al băncii – mamă.

Piraeus Bank România avea la finele anului trecut o rețea format din 120 de agenții și 1.435 de angajați. Activele băncii ajungeau la 1,581 mld. Euro, în timp ce depozitele se situau la 853 mil. euro, cu puțin peste nivelul creditelor nete, în valoare de 765 mil. euro. Cu aceste cifre de bilanț, România continuă să fie cea mai mare și mai importantă piață a Piraeus din afara Greciei.

Comparativ cu rezultatele raportate pe primele nouă luni ale anului trecut, Piraeus Bank România a înregistrat un declin al activelor și al creditelor nete, implicit a cotei de piață, concomitent cu o creștere ușoară a nivelului depozitelor.

În septembrie 2015, Piraeus Bank România avea active de 1,775 mld. Euro, credite nete de 1,007 mld. Euro, respectiv depozite de 768 mil. euro.

Cele patru mari bănci grecești – Piraeus, Alpha Bank, Eurobank și National Bank of Greece – au trecut printr-o rundă de capitalizare la finele anului trecut și trec prin procese interne de restructurare, inclusiv la nivelul subsidiarelor străine.

Piața bancară locală a ajuns la o rată medie a creditelor neperformante de 13,57% în ianuarie, conform ultimului buletin lunar publicat de către banca centrală.

Investitorii plătesc pentru portofoliile neperformante locale între 0,5% și 19 eurocenți în funcție de colateralul atașat garanției și nivelul veniturilor generat de portofoliu înainte de a fi scos la vânzare. De regulă, portofoliile neperformante sunt mai ieftine față de cele performante, iar în rândul celor neperformante, portofoliile de retail sunt cotate mai ieftin, iar cele corporate mai scump, însă diferența de preț poate surveni și de pe urma vechimii portofoliului sau a interesului generat printre investitori.

Un raport KPMG avertizează că nivelul încrederii potențialilor cumpărători a fost afectat de înregistrarea unor vânzări eșuate în valoare de 3,3 mld, euro în 2015.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante este estimată de către consultanții Deloitte la aproape 2 mld. Euro în 2016.

Datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că piața locală a înregistrat în 2015 un nivel – record de peste 1,5 mld. Euro valoare nominală totală a portofoliilor neperformante vândute, iar portofolii de aproximativ 2 mld. Euro sunt acum în proceduri avansate de vânzare, dar în cadrul unor tranzacții care nu sunt încă închise.

Pe fondul presiunii BNR, băncile comerciale mari au scos în ultimii ani portofolii mari la vânzare pentru a-și putea debloca banii ținuți în provizioane. Cel mai activ vânzător a fost de departe BCR, cea mai mare bancă după active, care în perioada iulie 2014 – decembrie 2015, a vândut și a semnat vânzarea unor portofolii neperformante cu valori nominale de circa 400 mil. euro (Saturn), 1 mld. Lei (circa 227 mil. euro), 1,2 mld. Euro (Neptun).

În 2015, Piraeus a vândut portofoliul Henri către Kruk, UniCredit a cedat portofoliul Triton de 339 mil. euro către Kredyt Inkaso la un preț de 28 mil. euro, iar Intesa a semnat în ianuarie 2016 vânzarea portofoliului Rosemary de 287 mil. euro către APS.

Piața bancară a devenit scena cea mai fierbinte pentru investitorii locali și străini în ultimii ani pentru că, pe de o parte, apropierea reglementărilor Basel III, care înseamnă reguli și mai stricte privind capitalizarea băncilor de către acționari, ar putea accelera unele exituri din piață și valul de consolidare și de concentrare a jucătorilor spre primele 10 – 15 poziții. Din acest punct de vedere, mai multe bănci sunt la vânzare sau sunt disponibile pentru vânzare precum Veneto Banca, Piraeus Bank, Banca Românească, Libra Bank, Credit Agricole, Marfin Bank, Bank of Cyprus, BRCI, pe de altă parte, Banca Transilvania și noua structură bancară în curs de coagulare în jurul trioului Carpatica – Nextebank – Patria Credit au planuri de achiziții.


0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

post_image
Finanțări

International Finance Corporation finanțează cu 180 mil. Euro programul Kaufland de 400 mil. Euro pentru extinderea în România, Moldova și Bulgaria în următorii doi ani. Gigantul german Schwarz ajunge astfel la finanțări de circa 360 mil. Euro mobilizate în acest an de către BERD și IFC pentru expansiunea rețelelor sale de magazine pe cele trei piețe

 

International Finance Corporation, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, intenționează să împrumute 180 mil. Euro pentru a finanța expansiunea rețelei de hipermarketuri Kaufland pe piețele din România, Bulgaria și Moldova, conform informațiilor  Citeşte articolul integral


Finanțări

EximBank finanțează cu peste 15 mil. Lei construirea celei de-a treia fabrici a olandezilor de la Prolyte în România

 

Banca de stat EximBank a anunțat astăzi că a finanțat cu 15,7 mil. Lei (circa 3,4 mil. Euro) construirea unei noi unități de producție în România de către grupul olandez Prolyte, specializat în realizarea de structuri ușoare din aluminiu destinate organiz  Citeşte articolul integral