“Anul acesta am vazut o mica crestere economica, ea vine in general din atragerea de fonduri europene care au legatura cu tranzitia energetica, cu infrastructura, cu programele guvernamentale care au bifat pozitiv, insa in sectorul privat in totalitatea lui am vazut o stagnare. Intr-adevar unele sectoare au performat mult mai bine decat celelalte”, a declarat Oana Mogoi, Head of Energy in cadrul ING Bank Romania, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.
“Creditele acordate companiilor au crescut la octombrie 2024 vs octombrie anul trecut cu 8 – 9%, in termeni reali cu 4%. Din pacate, nu exista un split intre companii mari si companii mici”, a punctat bancherul ING Bank.
“Cam 30% ar fi creditele in euro. Aici, probabil, ar intra imprumuturile acordate din sindicalizari, imprumuturile acordate prin project finance pentru proiectele din surse de energie regenerabila. Din ce am observat noi in ING sectoarele cele mai dinamice au fost clar energia, real estate – dar doar partea de logistica, telecom & media. Cam astea au fost cele care au performat.”, a subliniat Oana Mogoi.
“Companiile mari in general sunt precaute si sunt prociclice, ele isi scad programele de investitii cand contextul economic nu este favorabil. In consecinta si creditele acordate urmeaza acelasi trend”, a precizat ea.
“Am vazut inclusiv pe piata de sindicalizari o stagnare, unde este destul de greu sa punem toate deal-urile laolalta”, explica Oana Mogoi.
“Cu siguranta s-au strans undeva la peste 1,5 mld. Euro, energia fiind cap de lista cu peste 1 mld. Euro, aici foarte multe credite au fost acordate in zona de resurse regenerabile”, a completat reprezentantul ING Bank Romania.
“Noi pe companii mari am acordat anul acesta undeva la 900 mil. Euro. Din acestea, mai ales pe sectoarele care au performat cel mai bine. Circa 40% au fost etichetate ca finantari sustenabile si asta este preocuparea nr. 1 a noastra in materie de creditare”, a explicat Oana Mogoi.
“Vedem un interes din ce in ce mai mare atat din partea finantatorilor, cat si din partea companiilor, care déjà se uita la intregul lant de valoare”, sustine ea.
“Energia este cap de lista atat pe piata M&A, unde pe langa tranzactiile PPC au fost si alte tranzactii importante, am vazut Premier Energy, Trafigura, Renovatio cu Petrom, Electrica cu Monsson si sunt multe alte proiecte vandute de dezvoltatori la <<ready to build>>. Toate aceste tranzactii clar au legatura cu tranzitia energetica si cu eforturile pe care companiile le fac atat in zona de crestere a activelor verzi, de reducere a emisiilor si integrarea pe verticala care aduce eficienta”, a spus bancherul de la ING Bank.
“Am vazut acelasi trend si in alte sectoare – companii care achizitioneaza tot proiecte din resurse regenerabile – NEPI a cumparat 50 MW de la Monsson. Scopul este ori intrarea pe piata de energie, dar, in principal, este legat de internalizarea consumului, eficienta energetica”, a continuat aceasta.
“Toate aceste tranzactii M&A si investitii din zona de energie atrag si necesar de finantare”, a punctat Oana Mogoi.
“Vom mai vedea pe parcursul anului viitor un necesar de finantare din zona companiilor de utilitati, care inca sufera din cauza schemei de subventionare si care le afecteaza cashflow-ul”, afirma ea.
“Pe partea de distributie sunt asteptate investitii foarte mari daca vrem sa facem si sa conectam atatea capacitati din resurse regenerabile. Practic, vrem sa le crestem de 5 ori pana in 2030”, a mentionat bancherul ING.
“Legat de planurile de investitii in modernizarea retelelor de energie, estimate la 6 mld. Euro, am auzit si 11 mld. euro, acestea vor veni si cu un necesar de finantare”, a adaugat Oana Mogoi.
Potrivit acesteia, un alt sector care a performat foarte bine a fost cel al institutiilor financiare, mai ales in zona de obligatiuni verzi.
“Debutul l-a avut anul trecut BCR cu 700 mil. Euro obligatiuni verzi – ING a fost coaranjor, pe urma a venit Banca Transilvania cu 500 mil. Euro anul trecut, pe urma inca 700 mil. Euro anul acesta – noi am fost co-aranjori si ambele au fost sub cadrul de finantare sustenabila al Bancii Transilvania, pe care ING l-a structurat. Vedem acelasi interes si din partea statului Ministerul de Finante care a emis anul acesta 2 mld. euro obligatiuni verzi suverane”, a detaliat Oana Mogoi.
“Pentru institutiile financiare nonbancare, am vazut un interes de creditare atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Ele traditional se imprumutau de la grup”, nuanteaza ea.
In sectorul agribusiness si a afacerilor conexe, ING Bank a finantat companii precum Smithfield, RodBun si continua sa finanteze sistemul de reciclare Returo.
“In telecom, Digi va deveni cel mai mare jucator cu investitii de aproximativ 750 mil. Euro, care vor atrage necesar de finantare. Noi am finantat pe grupul Digi undeva la 200 mil. Euro credite plus export credit finance. Din cate stim, ING este banca cu cea mai mare penetrare a sectorului de telecom”, a subliniat Oana Mogoi.
“In real estate, partea de logistica a performat cat de cat (…) Noi am finantat pe CTP cu aproximativ 100 mil. Euro”, a adaugat aceasta.
“Pe partea de auto, vedem scadere, vedem problemele venite din Germania. Noi lucram cu principalii producatori si distribuitori internationali si am acordat credite destul de maricele avand in vedere contextul, de vreo 200 mil. Euro. Anul 2025 va fi unul de cotitura ori intr-un sens ori intr-altul. Vom vedea”, a mentionat reprezentantul ING Bank Romania.
“Zona de private equity este clar pe negativ (in zona de finantari bancare,n.r.). In general, M&A-urile au fost ale investitorilor strategici si cred ca trendul va fi tot pe acolo”, este de parere Oana Mogoi.
“Ca sectoare cu dinamica pentru anii urmatori, clar sectorul de energie unde sunt déjà multe proiecte demarcate – avem schema de contracte de diferenta (CfD), avem companii doar Petrom cu investitii de 11 mld. Euro pana in 2030, avem Neptun Deep, avem Nuclearelectrica unitatile 3 si 4, dar pana acolo avem retehnologizarea Unitatii 1 care si ea este de cel putin 1,5 mld. Euro, avem multe proiecte din surse regenerabile, acele capacitati de 5 ori mai mult pana in 2030, avem proiectele CE Oltenia plus retelele. Aici se vor invarti banii”, semnaleaza bancherul de la ING Bank.
“Un alt sector care este pe val este sectorul de servicii medicale private si, aici, zona privata ar trebui sa performeze destul de bine, dar evident pe fondul lipsei de investitii din sectorul public. Mai este sectorul de telecom. Sectorul auto vine cu un mare semn de intrebare. Deci, cam acestea sunt sectoarele cu dinamica pentru anii urmatori”, a mai spus Oana Mogoi, Head of Energy in cadrul ING Bank Romania, la panelul Finantarea companiilor al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.
Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024
MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025
Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance
Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari
Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor
Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic
Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”
Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra
Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor
Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori
Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori
Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”
Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania
Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”
Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro
Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare
Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech
Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare
Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani
Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert
Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs
Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii
Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial
Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele
Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”
