„Cand vorbim despre aceste rapoarte de sustenabilitate, ca vorbim despre CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) sau SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation) adica din perspectiva companiilor sau din cea a institutiilor financiare sau la momentul acesta despre NFRD (Non-Financial Reporting Directive) – declaratia nonfinanciara, care acum se face an financiar 2025 cu raportare din 2026, lumea se uita probabil ca ar fi o zona de timp suficient, dar nu este suficient. O sa vina imediat. Dar si cand vorbim despre partea de nonfinanciar care este aferenta exercitiului financiar, vorbim despre o colectare corecta de date pentru a face acea declaratie de sustenabilitate”, a declarat Nicoleta Mihai, Associate Partner, Head of Restructuring & Insolvency la KPMG Romania, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO
„Inca nu sunt vazute efectele ESG in zona de restructurare si insolventa, dar ea capata o importanta foarte mare”, a punctat consultantul KPMG.
„Sunt 3 driveri importanti, si nu as vorbi de insolventa, as vorbi de procesele de turnaround (restructurare) – managementul, lichiditatea si strategia. Mai sunt si alti factori, sunt 6 in total”, afirma Nicoleta Mihai.
Potrivit acesteia, un studiu OECD pe Romania vorbea despre faptul ca educatia financiara lipseste cu desavarsire in zona antreprenoriatului si de acolo pleaca tot.
„Ca sa dau un exemplu, daca astazi o companie mare intra in procedura de insolventa datorita unui eveniment care ii determina acea stare de dificultate chiar si temporara, un manager de restructurare nu are timp sa faca procesul acesta cap – coada. Lui ii trebuie o cuantificare imediata pentru ca lichiditatea, cash managementul, este cel mai important lucru”, a subliniat consultantul KPMG.
„In momentul in care tu trebuie sa pui o cifra acolo, care este impactul si ea nu a ajuns pentru ca nu ai inceput un proces la timp sa ajungi si la o cuantificare, aici intra in urmatorul conflict – stakeholderii cand o sa se uite, o sa se uite din punct de vedere al protectiei garantiei lor si atunci se pune intrebarea – Ce sa decid? Sa decid ca aloc o parte din ce ar fi trebuit sa imi revina mie ca si creditor bancar din garantia respectiva pentru acest proces ESG? Iar daca da – cat este acest lucru? Iar timpul este esential.”, explica Nicoleta Mihai.
„In zona de insolventa o sa vedem probabil in viitorul apropiat un impact mult mai mare pentru ca firmele sunt <<mancate>> de cash de cel putin 5 ani. Noi vedem lucrul acesta din 2019, dar a venit criza, s-au acordat toate facilitatile fiscale, bancile au fost rezonabile si au acordat esalonari, au acordat perioade de gratie, au avut mult aport in zona de a sprijini business-urile. Dar s-au terminat lucrurile acestea, lucrurile au revenit la normal, consumul pare sa se fi intors la vechile obiceiuri dinainte de 2019. Nu mai exista necesitatea din zona bancara sau din cea de fond de investitii”, sustine consultantul KPMG.
„Si fondurile de investitii care au intrat si suntem in perioada aceasta 2021 – 2022, ele erau pe exit, daca nu au avut ce sa traga din cadrul companiei respective au fost fortate sa prelungeasca acest termen, ele au fost <<sifonate>> pentru ca la randul lor au aceasta obligatie de a raspunde investitorilor sau de a fi pregatite la simpla cerere sa restituie investitorilor banii”, a adaugat Nicoleta Mihai.
„Cand incepem sa vorbim despre zona de turnaround, vorbim despre companiile care intra intr-o subperformanta, fie ca i s-a intamplat ceva pe lantul valoric, fie ca este vorba despre un litigiu, fie ca vine din zona in care o taxa a fost nu foarte bine interpretata de legislatie, a lasat un dubiu, iar aplicabilitatea s-a facut intr-un fel. Apoi trece timpul si organul fiscal ii da o anumita interpretare si sunt aspecte legate de crearea unei datorii, care se creeaza pe mai multi ani in spate. Acela este un moment care poate fi prevazut daca incepi sa iti verifici strategiile si managementul adecvat. Astea sunt ingredientele unui inceput de turnaround de operatiuni care sunt strategice, operatiuni pe care le vezi atat financiar, cat si operational”, detaliaza ea.
„In zona de restructurare prin insolventa si insolventa, vom vedea mai putin aceste masuri de ESG bine conturate. Nu inseamna ca nu au un impact, pot sa aiba un impact foarte mare, dar nu ne asteptam sa le intalnim. Insa as atrage atentia asupra celuilalt aspect, partea de preventie”, sustine consultantul KPMG.
Unde pot aparea efecte ESG asupra fluxului de lichiditati administrat de catre companii?
„Trebuie sa ne uitam la lucrul acesta, as mentiona doar un domeniu care poate sa fie afectat pentru ca nu se stie exact de cand a inceput si acesta este zona de real estate rezidential”, este de parere Nicoleta Mihai.
„In momentul in care intri intr-o astfel de companie, cand te uiti la cumparator acolo se intampla o restructurare. Restructurarea inseamna in principal ca acea companie sa poata sa revina la normal intr-o perioada de 4 ani, cat ii ofera legea aceasta posibilitate. Trebuie sa tragi o concluzie – daca se poate duce intr-o zona de restructurare sau nu.”, explica aceasta.
„Cumparatorul, consumatorul este cel care iti cumpara un apartament la momentul acesta, daca cineva din real estate intra intr-o zona de insolventa, acolo se intampla urmatorul lucru – fie exista sanse de restructurare, fie se trece la o lichidare. Daca exista sansa de restructurare, asta inseamna ca intr-o perioada stabilita de acel plan trebuie sa ajungi sa faci restructurarea acelei companii. Daca la capatul celalalt ai consumatorul, cel care vine si spune am nevoie de un apartament, pentru acel apartament inseamna o finantare in spate de cele mai multe ori”, adauga Nicoleta Mihai.
„Primul lucru de care te intreaba un investitor sau in general e vorba de o finantare bancara – casa pe care vrei sa o cumperi este verde? Si daca este verde, intram mai departe intr-o zona in care costul de finantare e diferit. Prin urmare, daca vorbim despre o restructurare in care imi continui proiectele pe entitatea pe care o am ca si dezvoltator ca sa ajung sa vand acele apartamente asta inseamna ca trebuie sa corespund tuturor normelor, inclusiv la aceasta componenta”, a punctat consultantul KPMG.
„La capatul celalalt, daca vreau sa vand ordonat, cineva oricum vine sa ma intrebe care este clientul tau, si clientul tau este tanarul care are o cerere de cumparare a unei locuinte si el ca sa poata sa faca lucrul acesta trebuie sa duca date concrete bancii ca sa primeasca finantarea in timp util. Nu util pentru el poate, ci util pentru tine dezvoltator pentru ca tu trebuie sa vinzi foarte repede, sa recuperezi banii si sa-i dai investitorilor sau creditorilor care sunt in cadrul procedurii. Asta cand vorbim de o restructurare sanatoasa”, sustine Nicoleta Mihai.
„Cand vorbim despre alte moduri de restructurare care inseamna iau ce este bun intr-o companie si duc in alta parte si restul intra intr-o anumita lichidare si acolo vorbim despre urmatorul lucru ce este bun acolo este conform? Ca sa poata sa mearga in piata. Daca nu, asta inseamna ca este o pierdere pentru toata lumea. Acolo se intampla un haircut foarte mare.”, a mai spus Nicoleta Mihai, Associate Partner, Head of Restructuring & Insolvency la KPMG Romania, in cadrul panelului ESG in Retail si Servicii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.
Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.
Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024