“Exista niste check-uri pe care o companie trebuie sa le faca inainte sa se duca pe bursa, si aici vorbim despre main market (piata principala – n.r.). Pe main market vorbim de la 40 mil. euro in sus IPO, un free float de 25% ca sa bifeze si niste conditii de piata, dar si atributele unei societati necesare pentru listare, adica trebuie sa fie un lider de piata sau in top 3 cu mesaj investitional puternic, sa ia un model financiar atractiv pt investitori, sa ai un revenue growth (crestere de venituri – n.r.) si o profitabilitate usor de previzionat si sa fie posibil de atins, sa fii capabil sa faci raportari financiare in fiecare trimestru pe situatii financiare auditate IFRS de catre un auditor cu reputatie cum e Big Four, sa ai un management team puternic, cu un CV care sa arate ca este capabil si are experienta in spate si, nu in ultimul rand, un corporate governance puternic fara de care investitorii nici nu se mai uita azi la emitenti”, a declarat Loredana Chitu, Partner si Head Capital Markets in biroul din Bucuresti al firmei globale de avocatura Dentons la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.
“Vorbim de investitori din toata Europa care se uita si aleg ce face o companie de pe BVB sau un emitent din Polonia. Aceste boxuri trebuie sa fie atinse, si, nu in ultimul rand, companiile sa fie pregatite pentru viata post-listare fata de investitorii care le cauta. Ca societate, trebuie sa navighezi niste ape care uneori sunt tulburi si sa iti asumi niste standarde de transparenta ridicate si sa iti indeplinesti obligatiile pe care ti le asumi in oferta, acest equity story”, adauga ea.
“In privinta proceselor de listare, am avut oportunitatea sa lucrez atat cu emitenti detinuti de statul roman, cat si cu emitenti detinuti privat de exemplu de catre antreprenori locali sau internationali sau de fonduri de investitii locale sau internationale si, ca si concluzie, in general, procesul deruleaza aceiasi pasi. Cred ca ceea ce face cu adevarat diferenta si a facut-o pana acum este marimea ofertei de vanzare pentru ca, in principiu, ofertele care au inclus privatizari, vanzari de catre statul roman sau majorari de capital cu participarea statului roman au fost niste oferte de o marime considerabila”, puncteaza avocatul Dentons.
“De exemplu, IPO Electrica de 444 mil. euro, cel mai mare de pana acum de pe Bursa de Valori Bucuresti, si, in principiu, cam tot ce este peste 150 mil. euro – 200 mil. euro determina tipul de investitori intr-un proces si asta mai departe determina modul in care procesul este condus si atunci din perspectiva asta sunt niste diferente. Pentru oferte de o asemenea marime, care include si privatizarile sunt interesati investitori calificati din SUA, e un proces pe care noi il numim 144A, (regula 144A care protejeaza investitorii americani care investesc in titluri ale unor companii listate straine – n.r.) ca e un proces in care este un nivel de analiza tehnica si financiara mai detaliata decat de obicei si presupune anumite forme de confort pe care intermediarii ofertei le solicita in astfel de tranzactii – scrisori de confort din partea auditorilor, scrisori privind acuratetea documentelor de oferta, avocatii emitentului s.a.m.d.”, explica Loredana Chitu.
“Celalalt tip de proces pentru oferte mai mici cum au fost majoritatea celor locale de pe Bursa de Valori Bucuresti, intre 40 si 80 mil. euro, sunt procese in care se targeteaza si investitori care nu sunt si americani, de ex. Medlife, Sphera, Purcari”, afirma ea.
“Lasand marimea ofertei la o parte, intr-adevar intr-o privatizare, de exemplu IPO Electrica, exista elemente de particularitate legate in special de procesul decizional pentru ca la nivelul emitentului procesul decizional include votul statului roman in AGA sub forma unor ordine de ministru dar tot din cauza legislatiei privatizarii e nevoie si de acte legislative specifice – hotarari de guvern sau memorandumuri care trebuie aprobate in guvern, toate pentru aprobarea anumitor pasi. Asta este ceva specific doar acestor tipuri de oferta si ar mai fi ca diferenta cu privire la structurarea ofertei elementul – transa/bucata din oferta adresata investitorilor de retail, pe care noi o numim transa de retail clar trebuie sa exista si sa fie una sanatoasa, de multe ori, investitorii persoane fizice din retail primind si discount la pret in privatizarile care au avut loc”, mai spune Loredana Chitu.
“Inafara de elementele astea, procesele sunt mai mult sau mai putin la fel si ele presupun aceleasi lucruri in mare – procesul de pregatire al unui emitent dupa listare este la fel ca procesul pentru listarea efectiva. Pregatesti emitentul din punct de vedere al structurii grupului, reorganizarii, definirea perimetrului tranzactiei, corporate governance, respectarea principiilor codului BVB, decizii privind la ce fel de indicatori de performanta financiara isi asuma emitentul, cum e pregatit sa raporteze going forward, procesul de due diligence pentru redactarea prospectului care este acelasi, dar cu diferentele pe care le spuneam daca te adresezi investitorilor americani un pic mai detaliat sau nu, prin marketingul ofertei diferite prezentari catre investitori potentiali, dar si structurarea ofertei si marketingul efectiv, urmat de executie, finalizarea si prezentarea la Bursa de Valori”, explica reprezentantul Dentons.
“Intre acesti pasi exista un fir rosu care ghideaza tot procesul si el se numeste equity story – nu este un fir rosu avocatesc, ci un fir rosu comercial care practic este povestea principala a procesului care joaca un rol esential in plasamentul actiunilor si se bazeaza pe scurt inseamna de ce sa cumpere investitorii aceste actiuni si povestea aceasta se bazeaza pe promovarea cresterii organice si externe a societatii, o analiza de tip SWOT a punctelor tari ale afacerii, dar si a celor slabe, care sunt oportunitatile inafara emitentului, care sunt factorii care sustin abilitatea emitentului de a creste si de a crea sau de a majora ceeea ce se numeste shareholder value (valoare creata pentru actionari – n.r.)”, afirma Loredana Chitu.
“Equity story-ul depinde de story-ul fiecarui emitent. Am avut placerea sa lucrez cu emitenti cu business reglementat, business nereglementat, business in care nu puteau sa investeasca anumite tipuri de fonduri sau business-uri care se adreseaza tuturor investitorilor, povestea aceasta trebuie modelata cu ajutorul emitentului si a intermediarilor in functie de tipul de business si in functie de tipul de investitor la care te adresezi. Equity story este despre viitor, este vorba despre cum poate sa creasca business-ul going forward, ce pot eu sa le promit, sa le spun investitorilor si atunci e foarte interesant cum se testeaza aceste story dupa listare. Si am avut acum 2 ani, din nefericire, care au adus un soi de stress test pentru emitenti si inclusiv equity story-urile pe care le-au spus in listari pentru ca au aparut criza Covid, criza energetica, razboi care sunt 3 stress test-uri pe care nu ni le-am fi imaginat si ne aduc informatii cum poate un equity story sa tina apa si dupa listare”, a punctat Loredana Chitu de la Dentons in cadrul panelului Equity Stories. Growth Stories la evenimentul online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.
